UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE FINANTE BANCI

POLITICI MONETARE ALE BNR

LAZU LARISA- GABRIELA FINANTE BANCI ANUL3, GRUPA5

LAZU LARISA FINANTE BANCI, ANUL3, GRUPA5

POLITICA MONETARA A BNR IN PERIOADA 2000-2005.

Evolutia principalilor indicatori macroeconomici in perioada 2000-2005
Anul 2000 reprezint punctul de cotitura in evolutia economiei Romaniei dup o perioada de scdere economica (1997-1999). Astfel, anul 2000 reprezint nceputul unei perioade caracterizate prin cretere economica ridicata, imbunatatire a echilibrului intern si extern reducerea inflaiei, reducerea deficitului bugetar, creterea rezervelor internaionale ale BNR si deficit de cont curent sustenabil. Dup anul 2000, mixul de politica economica a fost concentrat ctre consolidarea trendului de evoluii macroeconomice pozitive, prin asigurarea bazelor pentru o cretere economica sustenabila. In mare msura, acest obiectiv a fost ndeplinit, Romnia nregistrnd in perioada 2000-2005 una din cele mai mari rate de cretere economica dintre tarile candidate pentru integrarea in Uniunea Europeana, inflaia s-a redus, deficitul bugetar a fost redus sub limita de 3% stabilita de tratatul de la Maastricht, influxul de investiii strine directe a crescut substanial, iar rata omajului a sczut continuu. Principalul motor al reformelor nregistrate in ultimii ani a fost perspective integrrii in Uniunea Europeana, Romnia semnnd tratatul de Aderare la Uniunea Europeana pe 25 aprilie 2005, prin programele de finanare ale UE PHARE, ISPA si SAPARD, precum si prin programele cu Banca Mondiala (programele PSAL I, PSAL II si PAL). Aceste programe au avut si vor avea si in continuare un impact real asupra economiei romaneti, furniznd finanare si expertiza tehnica pentru asigurarea unei dezvoltri durabile si creterea competitivitatii economiei.

LAZU LARISA FINANTE BANCI, ANUL3, GRUPA5

Cresterea economica Creterea economica medie in Romnia in perioada 2000-2005 a fost de peste 5%, anul 2004 consemnand cea mai mare rata de cretere economica de dup 1990,8.3%.

Relansarea economica nceput in anul 2000 s-a datorat ritmului ridicat de cretere al cererii interne, in special a consumului neguvernamental, dar si creterii investiiilor. Formarea bruta de capital fix a fost un motor important al creterii economice, reprezentnd una din componentele cele mai dinamice ale cererii interne. Creterea PIB, a consumului si a investiiilor in Romnia in perioada 2000-2005

Formarea PIB dup categorii de resurse scoate in evidenta caracterul foarte volatil al produciei agricole, care depinde de condiiile climatice. Componenta cea mai marea PIB-ul este reprezentata de servicii (48.32% in 2005), urmata de industrie (24.38% in 2005),agricultura (8.94%% in 2005) si construcii (6.45% in 2005). De asemenea, in
3

LAZU LARISA FINANTE BANCI, ANUL3, GRUPA5

perioadaanalizata a crescut importanta serviciilor in formarea PIB, dei serviciile au inca o pondereredusa in comparatie cu tarile dezvoltate. Creterea PIB pe categorii de resurse in Romnia in perioada 2000-2005

Caracteristici generale ale politicii monetare in perioada 2000-2005

Reducerea inflaiei din ultimii ani a fost rezultatul unui mix de politici economice favorabil dezinflatiei, cu o politica monetara si fiscala in general restrictive si o politica a veniturilor salariale aproape neutrala. De asemenea, sectorul real al economiei a nregistrat un trend favorabil dezinflatiei, cu continuarea procesului de privatizare si restructurare, reducerea pierderilor in sectorul de stat si creterea productivitatii. Politica monetara a fost caracterizata, in general, prin rate ridicate ale dobnzii, volume foarte mari ale sterilizrii, rate ridicate ale rezervei minime obligatorii si aprecierea monedei naionale. Ca rezultat al politicii monetare, rata inflaiei de baza (engl. core inflation) componenta IPC care poate fi controlata de ctre BNR (IPC fara preturi administrate si volatile) a sczut accentuat.

LAZU LARISA FINANTE BANCI, ANUL3, GRUPA5

Evoluia inflatiei de baza, a preturilor administrate si a preturilor volatile

ndeplinirea obiectivului fundamental de activitate al Bncii Naionale a Romniei prin reducerea ratei inflaiei n perioada de analiz 2001-2005 (de la 30,3 la sut la 8,6 la sut decembrie/decembrie) s-a efectuat n condiiile administrrii eficiente a resurselor publice aflate la dispoziia bncii centrale. Rezult c pierderea nregistrat n anul 2005 este, n termeni reali, cu 38 la sut mai mare dect cea din 2004, dar, n termeni comparabili din punct de vedere al politicilor contabile, pierderea anului 2005 reprezint numai 41 la sut fa de cea din 2004. De subliniat faptul c i n anul 2005 volumul cheltuielilor proprii de funcionare a bncii centrale s-a situat la un nivel sczut, ponderea acestora n totalul cheltuielilor fiind de 6,05 la sut, mai mic dect media ultimilor 3 ani (2002-2004) care a fost de 6,12 la sut (cheltuielile de personal au reprezentat 3,29 la sut din total n 2005, comparativ cu 3,35 la sut media din perioada 2002-2004)

LAZU LARISA FINANTE BANCI, ANUL3, GRUPA5

Instrumentele de politica monetara pot fi structurate, dupa modul in care influenteaza masa monetara si rata dobanzii in doua mari grupe si anume: Instrumente de interventie indirecta, care actioneaza asupra ofertei de moneda prin intermediul lichiditatii bancare. Aceste instrumente reflecta interventii ale bancii centrale asupra lichiditatii bancare cu scopul de a influenta procesul de creatie monetara, precum si rata dobanzii pe termen scurt, in functie de obiectivele de politica monetara urmarita. Instrumente de interventie directa, care permit controlul direct al ofertei de moneda, prin aplicarea unor masuri de constrangere impuse de autoritatea monetara care limiteaza acordarea de credite de catre banci. Instrumentele de interventie indirecta ale politicii monetare mai sunt numite si instrumente principale, iar instrumentele de interventie directa mai sunt numite si instrumente secundare ale politicii monetare. In categoria instrumentelor de interventie indirecta, se incadreaza: - Refinantarea bancara; - Politica de open-market; - Politica rezervelor minime obligatorii. In cea de-a doua categorie de instrumente de interventie directa se include: - Incadrarea sau plafonarea creditelor - Selectivitatea creditelor.
6

LAZU LARISA FINANTE BANCI, ANUL3, GRUPA5

Instrumentele de interventie indirecta ale politicii monetare Lichiditatea bancara exprima capacitateaunei banci de a efectua in orice moment plati solicitate de catre creditorii sai. Aceasta inseamna pentru o banca, atat efectuarea de plati directe, in numerar, catre clientii sai, cat si efectuarea de plati ordonate de titularii de conturi in favoarea celor care au conturi deschise la alte banci. Pentru realizarea acestor operatiuni, bancile trebuie sa aiba suficiente detineri de numerar si de disponibilitati in conturile deschise la banca centrala. Moneda bancii centrale reprezinta baza sistemului monetary, ea fiind necesara creatiei monetare realizata de catre banci. Autoritatile monetare pot influenta lichiditatea banciicare constituie partea cea mai importamnta a monedei centrale- cu scopul de a regal cantitatea de moneda centrala pe care o pun la dispozitia bancilor sau pretul acesteia(rata dobanzii). Pentru a aceasta, BNR utilizeaza o serie de instrumente monetare: Refinantarea bancilor comerciale, fie in mod direct, prin rescont, fie indirect, prin piata monetara interbancara; Interventile pe piata monetara deschisa; Sistemul rezervelor minime obligatorii impus bancilor comerciale. aceste instrumente de interventie indirecta asupra lichiditatii bancare se axeaza pe urmatoarele considerente: Dependenta bancilor comerciale fata de banca centrala; Existent unei corelatii intre volumul creditului si nivelul activitatii econo mice; Elasticitatea cererii de credite in raport cu rata dobanzii. BNR trebuie sa adapteze politica monetara la nevoile economiei si la fluctuatile conjuncturale, actionand asupra ofertei si cererii de moneda centrala. Astfel, prin limitarea ofertei de moneda centrala, in conditiile in care nevoile bancilor sunt sporite, se restrange lichiditatea bancara si se franeaza creatia monetara realizata de catre acestea. Refinantarea bancara Refinantarea bancilor de la BNR se poate realize in mod direct, prin mecanismul de rescontare a efectelor de comert, sau indirect prin piata monetara interbancara. a) Politica de rescont(taxa oficiala a scontului) Politica de erscont se bazeaza pe o procedura de refinantare directa a bancilor comerciale de la banca centrala, fara sa recurga la piata monetara. O perioada indelungata, rescontul a reprezentat instrumental privilegiat al bancilor centrale pentru reglarea lichiditatii bancare. In present, aceasta politica este utilizata tot mai putin, fiind abandonata progresiv in favoarea politicii de open-market. Taxa de rescont(taxa oficiala a scontului) reprezinta dobanda retinuta de BNR pentru creditele acordate bancilor comerciale in cadrul operatiunilor de rescontare a efectelor de comert. Rescontarea reprezinta pentru banca centrala o achizitie ferma, cu plata imediata, a unor titluri de creanta pe termen scurt prezentate bancilor comerciale. Un regim similar rescontarii il au si operatiunile de pensiune, dar care presupun angajamentul de
7

LAZU LARISA FINANTE BANCI, ANUL3, GRUPA5

rascumparare la un anumit termen a titlurilor de creanta de catre banca prezentatoare. Din punct de vedere al bancilor comerciale, rescontarea reprezinta o modalitate de procurare de moneda centrala la un prt cunoscut. Operatiunile de rescontare se individualizeaza prin anumite trasaturi : Se deruleaza la o rata a dobanzii fixa, stabilita unilateral de catre BNR, cunoscuta in prealabil de bancile comerciale si a carei valabilitate este de durata, nivelul sau fiind determinant in orientarea bancilor solicitante; Initiative operatiunilor apartine bancilor comerciale, banca centrala avnd doar un rol pasiv, si anume de a raspunde solicitarilor adresate de acestea; Furnizeaza lichiditati bancilor comerciale, in cazul in care acestea au nevoie. Politica de rescont exercita doua tipuri de efecte: Efectul cantitativ al politicii de rescont asupra masei monetare. Bancile comerciale creaza moneda prin acordarea anumitor credite. Insa, structura sistemului bancar si nevoile clientilor impugn ca o parete din moneda scriptural create sa fie convertita in moneda bancii centrale. In lipsa altor surse de procurare de lichiditati, bancile sunt nevoite sa apeleze la banca centrala, prin rescontarea efectelor de comert detinute in portofoliu. Operatiunile de rescontare permit bancilor comerciale sa-si reconstituie lichiditatile pentru a putea face fata platilor cerute de clientii lor, si totodata pot acorda noi credite. Rescontul nu antreneaza nici o modificare a cantitatii de moneda disponobila in economie ci numai substituirea monedei de cont create de bancile comerciale prin moneda bancii centrale. Politica de rescomnt influenteaza si modalitatile de creditare, exercitand un effect numit effect- finantare. Ca urmare a posibilitatii de a recurge la rescontare, bancile comerciale por acorda credite pe termene mai lungi, desi resursele de creditare de care dispun sunt pe termen scurt. Efectul pret al politicii de scont BNR resconteaza efectele de comert prezentate de catre bancile comerciale in schimbul platii unei dobanzi pe care o stabileste in mod unilateral, in functie de obiectivele urmarite. Aceasta dobanda- numita taxa de rescont- este rata de refinantare official si joaca rolul de rata directoare a creitului. Prin urmare, rata de rescont influenteaza celelate rate ale dobanzii aferente creditelor bancare, creditelor private si creditelor publice. Taxa de rescont influenteaza in special ratele de dobanda practicate la creitele pe termen scurt, intrucat sta la baza determinarii ratelor de dobanda practicate de bancile comerciale pentru operatiunile de scont si de creditare in cont. intrucat bancile comerciale calculeaza ratele de dobanda percepute plecand de la taxa de rescont la care se adauga comisioane si prime de risc. Variatiile ratei de scont antreneaza sporirea sau diminuarea volumului creditelor bancare acordate economiei. Astfel, banca centrala are posibiliatatea sa modifice structura ratelor de dobanda pe termen scurt si prin aceasta sa influenteze functionarea economiei nationale. Cu privire la ratele de dobanda pe termen lung, acestea sunt si ele legate de ratele de dobanda pe termen scurt, insa legatura se stabileste prin interventia elementului de scadenta si nu prin substituirea plasamentelor pe termen scurt cu cele pe termen lung. Totusi, intrucat taxa de rescont influenteaza in mod hotarator
8

LAZU LARISA FINANTE BANCI, ANUL3, GRUPA5

ratele de dobanda pe termen scurt, politica de rescont are un rol mai important in controlul lichiditatii bancare. Practicarea unei politici de rescont caracterizata printr-o taxa de rescont unica si prin accentul neplafonat la rescontare are doar un impact de natura psihologica. Modificarea taxei de rescont de catre banca centrala semnalizeaza ca aceasta judeca intr-un anumit mod conjuncture economica existent si ca, pentru a corecta dezechilibrele existente, va adopta masurile necesare. b) Piata monetara interbancara Piata interbancara reprezinta compartimentul pietei monetare care este accesibil numai institutiilor de credit. Prin urmare ea este o piata specializata si are ca functie principal cea de finantare, deoarece permite institutiilor de credit deficitare sa se refinanteze in scopul echilibrarii trezoreriei lor. Refinantarea se poate realize fie de la institutiile de credit excedentare fie de la banca centrala. Rata dobanzii la creditele de refinantare poate sa incurajeze sau, dimpotriva sa descurajeze bancile pentru a apela la credite de refinantare de la banca centrala, ceea ce influenteaza capacitatea acestora de a mai acorda credite.

Politica de open-market Politica de open-market exprima interventii ale bancii centrale pe piata monetara deschisa in vederea sporirii sau diminuarii lichiditatilor entitatilor care opereaza pe aceasta piata. Operatiunile de open market constau in vanzari sau cumparari de titluri ale imprumutatorilor de stat de catre banca centrala. Aceste operatiuni sunt effectuate la initiativa bancii centrale, cu scopul de a spori sau diminua lichiditatile bancilor. Operatiunile de open market determina modificarea cantitatii de moneda disponibila pe piata si , prin aceastavariatia dobanzii in sensul dorit de banca centrala. Acestea sunt utilizate de BNR n scopul influenrii ratelor de dobnd prin controlul lichiditatii de pe piaa monetar si pentru a semnaliza orientarea politicii monetare. Poziia de debitor net a BNR fa de sistemul bancar a impus utilizarea de facto intr-o proportie covarsitoare a instrumentelor de absorbie de lichiditate. n prezent, acestea includ doua instrumente folosite de BNR: Atragerea de depozite cu scadena de o lun reprezinta instrumentul principal de politic monetar si in prezent au ca remunerare dobanda de politica monetara. Acest instrument a fost iniiat n iunie 1997, iar pn n anul 2003 scadentele depozitelor atrase au variat ntre o zi i trei luni. Incepand din 2003, BNR utilizeaz doar scadenta de o lun. Pana in august 2005, aceste depozite se desfasurau sub forma licitatiilor cu preturi multiple avand ca plafon de randament acceptat rata dobnzii de politic monetar. Pentru a creste transparenta si consistenta mesajului de poltica monetara, in august 2005 BNR a unificat dobanda de politica monetara cu cea efectiva de interventie, astfel incat depozitele la o luna atrase de BNR poarta o dobanda fixa egala cu rata dobnzii de politic monetar. Din februarie 2006 frecventa licitatiilor de depozite la o luna a fost standardizata o dat pe sptmn in fiecare zi de luni.
9

LAZU LARISA FINANTE BANCI, ANUL3, GRUPA5

Emiterea de certificate de depozit (CD-uri) instrument introdus n iunie 2004, ca urmare a cresterii volumului sterilizarii lichiditatii excedentare din piata monetara. Certificatele de depozit au scadenta de 3 luni si au o piata secundara, ele putand fi tranzactionate intre banci. Ele au un grad ridicat de standardizare, emitandu-se prin intermediul licitaiilor adjudecate prin metoda preului multiplu, organizate cu frecven lunar, valoarea acceptat de BNR putnd varia n limita a 25 la sut din volumul anunat initial. Caracteristicile politicii de open market sunt: Este de natura contractual aplicandu-se pe opiate monetara unde tranzactiile se incheie la pretul pietei, care reflecta starea lichiditatilor acesteia. Se aplica doar in bancile comerciale care au nevoie de refinantare de la banca centrala si in cle care sunt independente din punct de vedere financiar de aceasta. Prin urmare, politica de open-market este reversibila, adica vanzarea de efecte publice de catre banca centrala determina reducerea lichiditatii bancare, iar cumpararea de efecte publice antreneaza reducerea acesteia. Politica rezervelor minime obligatorii Rezervele minime bancare obligatorii constau in obligatia bancilor comerciale de a-si construe depozite, neremunerate sau slab remunerate, in conturile lor deschise la banca centrala. Marimea lor se determina prin aplicarea unui coefficient, stabilit de banca centrala, la marimea depozitelor atrase de fiecare banca de la agentii nebancari. Politica rezervelor obligatorii const n obligaia pe care BNR o impune bncilor comerciale de a deine o parte din activele lor sub form de depozite la BNR. Introdus n anul 1992, o modificare radical a regimului RMO a fost adus n anul 2002, BNR urmrind ca acest instrument s ndeplineasc att funcia de control monetar (aflat n strns corelaie cu cea de management al lichiditii i mai precis de sterilizare a excedentului structural de lichiditate), ct i pe cea de stabilizator al ratelor dobnzilor pieei interbancare. Rezerva minima obligatorie se refera la obligativitatea bancilor de depozit sa constituie depozite in moneda nationala sau in valuta la banca centrala, sumele depuse fiind determinate prin aplicarea unui coeficient intitulat rata rezervelor minime obligatorii calculat asupra depozitelor atrase de la clienti avand astfel loc un transfer de resurse dinspre bancile comerciale catre banca centrala.Scopul constituirii rezervelor este de a asigura o lichiditate minima la nivelul bancilor comerciale pentru ca acestea sa poata onora operativ solicitarile clientilor privind retragerile de numerar.Rata rezervelor minime obligatorii actioneaza ca un instrument de politica monetara utilizat de banca centrala care o poate utiliza fie pentru cresterea volumului de credite fie pentru reducerea volumului de credite acordate.Astfel bancilor le este impusa o utilizare predeterminata a activelor acestora influentandu-se comportamentul in privinta politicii de creditare.Baza de calcul a rezervei minime obligatoii cuprinde toate mijloacele banesti in lei si in valuta atrase de bancile comerciale cu urmatoarele exceptii: mijloace banesti provenite de la institutii care la randul lor constituie rezerve minime obligatorii la banca centrala; sume atrase in valuta care au o scadenta mai mare de un an si sunt atrase de la
10

LAZU LARISA FINANTE BANCI, ANUL3, GRUPA5

institutiile financiare internationale; mijloace banesti aflate in tranzit intra si interbancar.Pentru resursele atrase pe termene mai scurte rata este mai mare iar pentru cele cu scadente mai indepartate se aplica rate ale rezervei mai mici.Daca o banca comerciala nu constituie un volum suficient de rezerve minime obligatorii banca centrala poate aplica o serie de penalitati. Remunerarea rezervelor minime obligatorii Cunoaste practici diferite pe plan international precum: rezerve neremunerate; rezerve remunerate utilizate de bancile comerciale pentru creditarea statului; rezerve mixte care cuprind in componenta lor in proportii diverse rezerve neremunerate si rezerve remunerate. In Romania, BNR bonifica bancilor comercialein contul rezervelor minime obligatorii o dobanda care nu poate fi mai mica decat media ratelor dobanzilor la vedere practicate in sistemul bancar.Banca centrala poate interveni in modificarea ratei rezervei minime obligatorii, schimbandu-se astfel costul creditelor pentru bancile comerciale atat prin modificarea posibilitatilor de plasament pe piata monetara cat si prin costul diferit al resurselor.Rata rezervei minime obligatorii este un instrument de reglare a lichiditatii economiei nationale si de interventi a bancii centrale pe piata monetara.Este considerat un instrument dur deoarece nivelul ratei poate fi modificat in mod discret de banca centrala generand astfel costuri suplimentare sporite pentru bancdile comerciale.Pentru a evita impactul ratei rezervei minime obligatorii bancile comerciale au dezvoltat o serie de operatiuni care sa scada influenta acestui instrument.Pentru a contracara astfel de operatiuni bancile centrale au dezvoltat unele masuri menite sa intareasca eficienta precum extinderea ariei institutiilor de credit, extinderea sferei de cuprindere.In concluzie rata rezervei minime obligatorii este un mijloc de manevrare a creditului in economie care nu convine bancilor comerciale. Eficacitatea politicii rezervelor minime obligatorii Prin impactul puternic asupra lichiditatii bancare, politica rezervelor minime obligatorii pare sa aiba o eficacitate sporita. Insa, banca centrala nu poate modifica ori de cate ori doreste marimea coeficientului rezervelor obligatorii deoarece impactul puternic si brutal exercitat asupra lichiditatii bancilor ar crea grave dezechilibre in economie. Politica rezervelor minime obligatorii poate genera instabilitate, motiv pentru care se impune ca modificarile coeficientului rezervelor obligatorii sa fie de mica amploare si insotite de interventii in sens contrar ale bancii centrale pe piata monetara, in scopul atenuarii impactului brutal al acestui instrument de politica monetara. Instrumente de interventie directa ale politicii monetare Plafonarea creditului Interventia directa a autoritatilor monetare prin reglementari bancare, isi are originea in consecintele crizei economice din anii 1929- 1933, care in plan bancar au fost reprezentate de falimentul unui numar insemnat de banci. Plafonarea creditului constituie o modalitate de control si de limitare, pe cale reglementativa, a volumului creditelor acordate de catre banci. Acest instrument de interventie este utilizat in perioadele cu
11

LAZU LARISA FINANTE BANCI, ANUL3, GRUPA5

inflatie ridicata cand, nefiind posibila majorarea ratei dobanzii la un nivel prea mare, autoritatile monetare recurg la limitarea volumului creditelor bancare si, prin aceasta, a cresterii comportamentului agentilor economici prin intermediul reglarii volumului mijloacelor de plata pus la dispozitia acestora. Incadrarea creditului presupune stabilirea de catre autoritatea monetara a ritmului de crestere a volumului creditelor acordate de banci, in raport cu anul precedent, luat ca anul de baza. Ritmul de crestere a volumului creditelor bancare se stabileste in functie de ritmul dorit de crestere a masei monetare. Principalul avantaj al acestui instrument de politica monetara este extrema sa eficacitate , deoarece in cazul aparitiei unor dezechilibre grave in economie, contribuie la reducerea ritmului de crestere a masei monetare fara sa antreneze variatii inseminate ale ratei dobanzii. Dezvantajele incadrarii creditului sunt urmatoarele: - reduce concurenta bancara pentru ca impiedica bancile sa-si sporeasca cota de piata. - Ritmul de crestere al volumului creditelor bancare este o marime artificial, care nu tine seama de necesitatile economiei si de potentialul de creditare al bancilor; - Determina un comportament conservator al bancilor care privilegiaza clientii traditionali in defavoarea clientilor noi. Politica selectiva a creditelor Selectivitatea creditului presupune orientarea creditelor spre anumite sectoare sau domenii de activitate pe care statul urmareste sa le dezvolte in mod prioritar.ea urmareste controlul orientarii creditelor bancare in directia dorita de catre stat. Selectivitatea creditului prezinta dezavantaje cum ar fi: - Poate antrena o sporire a cererii, si prin urmare o crestere a preturilor - Antreneaza risipa in economie favorizand recurgerea excesiva la credite - Determina cresterea cheltuielilor bugetului de stat - Oblige bancile sa acorda credite fara sa tina seama de situatia financiara a debitorului. Interveniile pe piaa valutar. Caracteristica principala a acestora este aceea ca ele nu sunt standardizate si sunt directionate incepand cu noiembrie 2004 n scopul creterii flexibilitii i impredictibilitii cursului de schimb al monedei naionale, precum si prevenirii unei aprecieri excesive a monedei nationale. In perioada 2000-2006, pentru a asigura meninerea ofertei de moneda la un nivel care sa nu genereze presiuni inflaioniste, BNR a continuat sa sterilizeze masiv lichiditatea excedentara din piaa prin instrumente de piata (atragere de depozite, certificate de depozit, reverse repo si facilitatea de depozit) si prin meninerea unor rate ridicate ale rezervei minime obligatorii la lei (in prezent 20%) si creterea ratei rezervei la valuta pana la 40%. Liberalizarea graduala a preurilor n Romnia a fost de natur s alimenteze continuu inflaia. In acest context, masurile adoptate in cadrul politicii monetare a BNR la
12

LAZU LARISA FINANTE BANCI, ANUL3, GRUPA5

inceputul tranzitiei au vizat construcia unui mecanism si a unor instrumente de politica monetara, inca din 1991 adoptndu-se primul Statut al BNR (legea 34/1990) si Legea bancara (Legea 33/1991). Cadrului instituional al politicii monetare a fost imbunatatit in anul 1998, in care au fost modificate cele doua legi importante pentru activitatea bncii centrale i cea a bncilor comerciale: legea privind Statutul BNR (Legea 101/1998), legea privind activitatea bancar (legea 58/1998) i a fost adoptata legea privind falimentul bancar. Inflaia a fost nu doar ridicat in prima parte a tranzitiei, ci i extrem de volatil. Incepand cu anul 2000 insa, procesul dezinflationist a fost unul continuu, inflatia scazand de la an la an si atingand pentru prima data in 2004 un nivel de o cifra. In perioada de tranziie spre o economie de piaa a Romniei, anul 2000 reprezint punctul de cotitura dup o perioada de scdere economica (1997-1999). Astfel, anul 2000reprezint nceputul unei perioade caracterizate prin cretere economica ridicata, imbunatatire a echilibrului intern si extern reducerea inflaiei, reducerea deficitului bugetar, creterea rezervelor internaionale ale BNR si deficit de cont curent sustenabil, desi in crestere. Politica monetara a fost caracterizata in general prin rate ridicate ale dobnzii, volume foarte mari ale sterilizrii, rate ridicate ale rezervei minime obligatorii si aprecierea monedei naionale. Cu toate acestea, politica de dobnzi si de curs de schimb a BNR a fost subordonata in ultimii ani unei constrngeri majore legate de liberalizarea unor fluxuri de capital cu impact monetar ridicat, in condiiile existentei unui diferenial ridicat al dobnzii interne fata de dobnda externa care ar fi putut ncuraja intrrile speculative de capital. Pentru a asigura meninerea ofertei de moneda la un nivel care sa nu genereze presiuni inflaioniste, BNR a fost nevoita sa sterilizeze masiv lichiditatea excedentara din piaa prin instrumente de piata. In ceea ce priveste setul de instrumente de politica monetara utilizat de BNR, cu toate ca de jure acestea sunt destul de diverse, existenta acestui exces permanent de lichiditate in piata a facut ca instrumentele de facto folosite de BNR sa fie preponderant instrumente de absorbtie de lichiditate din sistem. Facilitile permanente (engl. standing facilities). Aceste instrumente au fost introduse ncepnd din anul 2000. Facilitile de creditare i depozit sunt operaiuni care se desfoar la iniiativa bncilor comerciale i poart o dobnd penalizatoare, atitudinea bncii centrale fiind una de limitare a acestor faciliti. Facilitatea de creditare este folosit pentru acoperirea nevoilor de lichiditate pe termen foarte scurt, avnd de regul scaden overnight i fiind garantate cu active eligibile (credit lombard). Dobnda (rata lombard) este stabilit de BNR i reprezint, de regul, nivelul maxim al ratei dobnzii practicate n sistemul bancar. Facilitatea de depozit se refer la posibilitatea pe care o au bncile comerciale de a plasa overnight depozite la BNR, la o rat de dobnd stabilit de banca central. Astfel, facilitatile permanente au rolul de a absorbi sau de a injecta lichiditate pe termen foarte scurt si de a stabiliza ratele dobnzilor pe termen scurt pe piaa monetar, prin culoarul format de ratele de dobnd ale celor dou faciliti.

13

LAZU LARISA FINANTE BANCI, ANUL3, GRUPA5

Politica ratei dobnzii in perioada 2000-2005 ncepnd cu anul 2000, BNR si-a recptat rolul de formator de piata (engl. pricemaker) pe rata dobnzii, influentand astfel randamentele din sectorul bancar. Conjunctura favorabila a fost determinata de existenta unui exces de valuta pe piaa interna si de reducerea dependentei finantarii bugetului de stat fata de piaa interna, Ministerul Finanelor Publice avnd acces mai puin costisitor la piaa euro-obligatiunilor. Astfel, canalul ratei dobnzii de transmisie a politicii monetare pe segmentul banca centrala-bnci comerciale a devenit mai eficient, rata dobnzii devenind un indicator al unei politici monetare restrictive. Astfel, conform unui studiu FMI transmisia (engl. passthrough) ratei de dobnda de politica monetara ctre dobnzile din sistemul bancar a devenit mai pronunata in timp, mai ales ncepnd din 2001, studiul menionat identificnd o relaie de cointegrare intre dobnda de politica monetara si dobnzile de piaa, ceea ce indica creterea eficientei canalului ratei dobnzii de transmisie a politicii monetare in ultimii ani. Politica de reducere a ratelor de dobnda a fost justificata in cea mai mare parte de consolidarea trendului dezinflationist, precum si de accentuarea riscurilor de atragere a unor capitaluri speculative in contextul etapelor de liberalizare a contului de capital. Tendina de scdere a ratelor de dobnda a fost ntrerupta de mai multe episoade in care BNR a fost nevoita sa creasc dobnzile, existnd pericolul unor derapaje economice: sfritul anului 2000 si nceputul anului 2001, sfritul anului 2003 si nceputul anului 2004 si in prima parte a anului 2006. Politica de dobnzi a BNR a trebuit sa fac fata unei constrngeri majore legate de liberalizarea unor fluxuri de capital cu impact monetar ridicat (mai ales liberalizarea accesului nerezidentilor la depozite la termen in lei din aprilie 2005), in condiiile existentei unui diferenial ridicat al dobnzii interne fata de dobnda externa care ar fi putut ncuraja intrrile speculative de capital. Astfel, ncepnd cu mai 2004, BNR s-a nscris pe un trend accentuat de diminuare a dobnzii de politica monetara (de la 20.75% in mai 2004 la 7.5% in septembrie 2005). Acest proces a avut ca efect decuplarea dobnzii de politica monetara (care este dobnda maxima la care BNR atrage depozite pe termen de 1 luna) de dobnda efectiva de sterilizare, aceasta din urma avnd o tendina de scdere mai accentuata. Cele doua rate de dobanda au fost recuplate prin cresterea volumului de sterilizare prin operatiuni de piata de catre BNR. De asemenea, in februarie si iulie 2006 BNR a crescut succesiv dobanda de politica monetara la 8.5% respectiv 8.75% datorita cresterii presiunilor inflationiste.
14

LAZU LARISA FINANTE BANCI, ANUL3, GRUPA5

Relaxarea politicii ratei dobnzii s-a realizat att prin coborrea ratelor dobnzilor reprezentative ale bncii centrale, ct mai ales prin slbirea controlului asupra lichiditii din sistemul bancar. Intensitatea procesului de relaxare a politicii ratei dobnzii nu a fost ns constant de-a lungul anului, aceasta fiind ajustat n funcie de factorii specifici de influen. Astfel, dup ce la mijlocul anului BNR a ncetinit acest proces, n ncercarea de a contracara tendina de supranclzire a economiei, n intervalul septembrie-octombrie banca central a accelerat coborrea ratei medii a dobnzilor la operaiunile de absorbie monetar (aceasta atingnd minimumul istoric) pentru a dezamorsa puseul intrrilor de capital speculativ pe piaa financiar intern. Acesta a fost declanat n luna iulie, pe fondul (i) meninerii diferenialului nalt al ratelor dobnzilor i al (ii) formrii ateptrilor de prelungire a trendului de apreciere n termeni nominali a leului n raport cu euro, inclusiv ca efect al anunrii adoptrii de ctre BNR a strategiei de intire direct a inflaiei (august 2005); BNR a fost nevoit chiar s intensifice pe parcursul verii practica interveniilor pe piaa valutar pentru a descuraja aceste intrri de capital prin compromiterea anticipaiilor de apreciere nominal i prin accentuarea impredictibilitii cursului de schimb al leului, dar i pentru a preveni producerea unei aprecieri excesive a monedei naionale. n schimb, n noiembrie, BNR a stopat procesul de relaxare implicit a politicii ratei dobnzii i a reaezat pe un trend ascendent randamentul mediu al plasamentelor efectuate de instituiile de credit la banca central8, n condiiile n care deveniser evidente tendina de agravare a dezechilibrelor macroeconomice, pe de o parte, i temperarea presiunilor exercitate de intrrile de capital asupra cursului de schimb al leului, pe de alt parte; totodat, ncepnd cu a doua jumtate a lunii octombrie au fost stopate i interveniile bncii centrale pe piaa valutar. ntr-un asemenea context, banca central a atribuit, cu prioritate, msurilor complementare misiunea de temperare a ritmului de cretere a creditului neguvernamental, mai cu seam a componentei sale n valut i, implicit, de calmare a cererii interne, n special a cererii de consum a populaiei. Creterea riscant de alert a consumului populaiei a avut ca motor principal majorarea substanial consemnat de venitul disponibil al acestui segment, ca urmare a: (i) acordrii unor sporuri salariale semnificative n ultima parte a anului 2004; (ii) reducerii cotei impozitului pe venit cu ncepere din ianuarie 2005; (iii) amplificrii remiterilor muncitorilor romni din strintate i (iv) creterii numrului de salariai din economie. Un stimul adiional al cererii de consum l-a constituit, n prima parte a anului, manifestarea efectelor de avuie i de bilan ale aprecierii nominale a leului fa de euro, concretizat n ncurajarea deciziei de a cheltui imediat (pentru achiziionarea de bunuri importate) n detrimentul celei de a economisi, precum i n amplificarea cererii de mprumuturi n devize, prin denaturarea percepiei populaiei asupra riscurilor asociate acestei categorii de credite. Pe parcursul anului, consumul gospodriilor a mai fost impulsionat de coborrea puternic a ratelor dobnzilor practicate de bnci, proces care a favorizat expansiunea creditelor n lei i a descurajat economisirea n moned naional, pe fundalul unei uniformizri a
15

LAZU LARISA FINANTE BANCI, ANUL3, GRUPA5

consumului (consumption smoothing) de durat mai ndelungat, bazat i pe anticiparea unor venituri personale sporite dup aderarea la Uniunea European.

Orientrile politicii monetare n perioada urmtoare, BNR va urmri s consolideze procesul dezinflaiei, continund s implementeze politica monetar n contextul strategiei de intire direct a inflaiei. Pentru orizontul temporal vizat de aceast strategie (doi ani), intele anuale de inflaie care decurg din prevederile Strategiei naionale de dezvoltare economic a Romniei pe termen mediu, precum i din angajamentele asumate de autoritile romne prin documentele programatice elaborate n contextul procesului de negociere a aderrii Romniei la UE (Programul Economic de Preaderare i Planul Naional de Dezvoltare) descriu o traiectorie descendent, nivelurile lor fiind de 5 la sut 1 puncte procentuale pentru 2006 i de 4 la sut 1 puncte procentuale pentru anul 2007. Aceste inte anuale de inflaie au fost confirmate i anunate oficial de ctre BNR n Raportul asupra inflaiei februarie 2006, cu toate c proiecia pe termen mediu realizat n cadrul bncii centrale la nceputul anului 2006 i riscurile inflaioniste asociate termenului scurt al acesteia au relevat caracterul lor ambiios. Prin nerecurgerea, n aceste condiii, la rectificarea intelor de inflaie, autoritatea monetar a dorit, pe de o parte, s-i manifeste angajamentul fa de obiectivele formulate anterior, i, pe de alt parte, s reconfirme concentrarea ateniei sale asupra intei stabilite pentru orizontul temporal mai ndelungat, cea care poate fi vizat
16

LAZU LARISA FINANTE BANCI, ANUL3, GRUPA5

prin instrumentele politicii monetare, ncurajnd n acelai timp meninerea unui mix prudent de politici macroeconomice, care s contribuie echilibrat la realizarea dezinflaiei programate. Astfel, aceast opiune a BNR incumb hotrrea sa de a atinge inta de inflaie a anului 2007, n pofida faptului c pe termen scurt rata inflaiei proiectate se plaseaz deasupra traiectoriei programate a dezinflaiei, devierea de la int fiind considerat a fi temporar. Din perspectiva implementrii politicii monetare n contextul strategiei de intire direct a inflaiei, n favoarea meninerii intelor au mai pledat: necesitatea de a se realiza o mai bun ancorare a anticipaiilor inflaioniste i de a se orienta n consecin deciziile operatorilor economici, avndu-se n vedere faptul c o eventual revizuire ascendent a intei de inflaie pe 2006 ar fi condus la deteriorarea sensibil a performanelor procesului dezinflaiei pe termen mediu, complicnd conduita politicii monetare n viitor; nevoia de aciune ferm i imediat a bncii centrale, n condiiile n care efectele msurilor de politic monetar sunt transmise cu un anumit decalaj de timp la nivelul evoluiei inflaiei, prin intermediul influenei exercitate asupra cererii agregate. Coborrea ratei anuale a inflaiei la nivelul de 4 la sut la sfritul anului 2007 necesit implementarea unui set auster de politici macroeconomice, incluznd politica monetar, care s determine reducerea continu a excedentului de cerere pn la valori negative n raport cu PIB potenial i care s tempereze anticipaiile inflaioniste. Pentru a rspunde prompt acestei cerine, banca central a ntrit politica monetar chiar de la nceputul anului 2006, fiind hotrt s continue s-i sporeasc restrictivitatea prin utilizarea concertat a tuturor instrumentelor aflate la dispoziia sa. Potrivit abordrii BNR, prelungirea trendului de nsprire a condiiilor monetare se va realiza att prin intermediul cadrului operaional al politicii monetare specific strategiei de intire direct a inflaiei, ct i prin consolidarea mix-ului de msuri de natur prudenial i administrativ la care a apelat ncepnd cu anul 2005. Din aceast perspectiv, BNR va continua s creasc fermitatea politicii ratei dobnzii, inclusiv prin exercitarea unui control strict asupra condiiilor lichiditii de pe piaa monetar i s valorifice efectele dezinflaioniste ale evoluiei cursului de schimb al leului n raport cu euro. Rolul politicii ratei dobnzii, precum i cel de semnal al ratei dobnzii de politic monetar se vor consolida, ceea ce va spori eficacitatea ancorrii anticipaiilor inflaioniste. Totodat, aceast variabil de politic monetar va fi calibrat astfel nct s asigure meninerea unui ritm adecvat i sustenabil al creditrii i s stimuleze procesul de economisire n moned naional. La rndul su, mix-ul de msuri prudeniale i administrative implementat de BNR va continua s acioneze n direcia lrgirii ariei de influen a politicii monetare prin restrngerea creditrii n valut n favoarea celei n moned naional, dar i a meninerii stabilitii financiare. Chiar i n aceste condiii, ncadrarea dezinflaiei pe traiectoria prognozat nu este lipsit de riscuri i incertitudini. Surse majore de incertitudine i de risc mai ales
17

LAZU LARISA FINANTE BANCI, ANUL3, GRUPA5

din perspectiva impactului lor asupra anticipaiilor inflaioniste le reprezint n perioada urmtoare calendarul i magnitudinea ajustrilor de preuri administrate, precum i modificrile ce ar putea fi aduse regimului fiscal. n acelai timp, poteniala atitudine mai lax a politicii fiscale i a celei a veniturilor ar putea ncetini sau chiar stopa anticipatul trend de scdere a excedentului de cerere. n plus, creterea peste ateptri a intrrilor de capital strin ar putea genera un nivel mai nalt al surplusului de cerere agregat. La ncetinirea sau chiar stoparea dezinflaiei ar mai putea contribui, n orizontul vizat de politica monetar, anumite ocuri externe neanticipate (preurile ieiului i gazelor naturale), dar i ocuri similare interne (preurile unor produse alimentare), precum i eventualele deprecieri substaniale i persistente ale cursului de schimb.

BIBLIOGRAFIE: ALEXANDRU OLTEANU- Management bancar, ed. Dareco, 2003 Raportul anual BNR www.bnr.ro

18