Sunteți pe pagina 1din 14

` Particularitatile lucrarilor topografice la montajul constructiilor foarte inalte

1.Trasarea cldirilor cu multe etaje .Aceast trasare depinde de tehnolgia de executie industrializat a acestor construcii cum sunt:cldiri cu structure de beton armat turnate in cofraje la fiecare etaj si cu pereti si plansee din prefabricate,cladiri realizate din panouri mari prefabricate(imbinate la diafragma sau mai recent,imbinate pe golul ferestrei,procedeu mult mai economic realizat deconstrucorii din judetul Neamt);cladiri din elemente spatiale din beton armat complet finisate si echipate din fabrica(camera complete sau camera spatiale)etc. Specificul lucrarilor topografice la ecutia cladirilor cu multe etaje este urmatorul:

Axele pricipale ale cladirilor se traseaza pe teren fata de punctele retelei de sprijin (de obicei,punctele poligonometrice din localitati) sau fata de linia rosie(proiectata la sistematizarea cartierului)cu eroarea relativa medie patratica de circa 1:6000...1:8000;aceste axe se fixeaza in afara zonei lucrarilor de constructii prin borne de beton armat si repere de perete,devenind axe de trasare.Distantele din proiect dintre axele vecine se aplica cu ruleta etalonata cu eroarea in medie de 1...2 mm.Baza de trasare in inaltime este alcatuita prin nivelment geometric de ordinul IV. In timpul executiei pana la nivelul zero(cota planseului de la parter)axele se transpun cu teodolitul de pe bornele plantate pe imprejmuire,iar de pe aceasta prin intersectie repetata se transmite in groapa de fundatie,fixandu-le pe repere martori.Intre aceste axe se traseaza amplasamentele pentru turnarea sau montajul fundatiei si a panourilor pereti au subsolurilor cladirii.Montarea la cota proiectata a blocurilor de fundatie si a peretilor din subsol se face prin nivelment geometric.

Se transmite sistemul axelor de trasare de la nivelul zero la fiecare etaj,inclusiv cota orizontului de montaj respectiv. In cazurile simple axele de trasare se proiecteaza de la primul etaj la nivelurile urmatoare prin plonjarea lunetei teodolitului.Pentru control se masoara la fiecare orizont de montaj distantele dintre axele fixate,care nu trebuie sa difere de cele de la proiectare cu mai mult de 3...5mm.De la aceste axe se executa montajul scheletului cladirii pentru etajul urmator.Verticalitatea elementelor de constructie se verifica prin fire cu plumb si mai ales prin nivele-boloboc de lungime mare(1,5...3m).Peretii din blocuri si panouri se monteaza intre sarme intinse pe ambele fete ale peretelui si fata de elemente martori fixate la coluri.Montarea in inaltime se face pe baza reperelor de executie pe planseele fiecarui orizont de montaj prin nivelment geometric. In cazul cladirilor complicate se alcatuieste o retea planimetrica de trasare spatiala sub forma de microtrilateratie,care are la toate etajele aceleasi sistem de coordonate. Transmiterea coordonatelor de la etaj la etaj se realizeaza prin procedeul verticalei optice care fixeaza pe placa de reazem a orizontului de montaj axele principale.Pentru control si cresterea preciziei,laturile retelei se masoara si se compenseaza.De la punctele acestei retele se traseaza toate elementele de constructie si se monteaza elementele cladirii. Cotele din proiect se transmit la inaltime cu ajutorul panglicilor de invar sau a ruletelor de otel atarnate si a doua instrumente de nivelment instalate la etajele corespunzatoare. Pentru a rescpecta dimensiunile in inaltime ale cladirilor se admite principiul stabilitatii relative a retelei de sprijin in inaltime alcatuita pe placa de fundatie,adica se considera cotele reperelor initiale ca netasabile,desi exista trasari ale fundatiei,iar fata de aceste repere se transmit cotele la toate etajele constructiei.Montajul in inaltime al elementelor de constructie la fiecare etaj se efectueaza fata de reperele de executie inglobate in fiecare planseu. Se monteaza cu deosebita grija in pozitie proiectata elementele golului(casei) ascensorului si se verifica verticalitatea ghidajelor cabinei.

Se efectueaza ridicarea de executie,dupa terminarea montajului la fiecare etaj,aratand marimile si directiile abaterilor fata de proiect ale axelor blocurilor,panouri etc. 2. Trasarea construciilor in forma de turn(cosuri de fum,turnuri de racire ,furnale, castele de apa etc.)Necesita fixarea pe teren prin borne de beton a centrului O(fig.4.29) si cate doua repere pe fiecare din axele radiane ale constructiei(I si I`,II si II`etc.) astfel incat,semnalul apropiat se planteaza in apropierea fundatiei,iar cel departat ,la o distanta minima egala cu inaltimea constructiei.Distantele dintre aceste puncte se masoara cu precizie. Dupa turnarea fundatiei turnului la cota proiectata se restabileste pozitia centrului O si se transpun pe soclul fundatiei punctele cele mai apropiate ale bazei de trasare(I` si II` etc.). Pentru trasarile si observatiile asupra stabilitatii turnurilor din beton armat se alcatuieste o retea de sprijin sub forma unui sistem inelar de microtrilateratie,de microtriangulatie sau combinat,retea liniarunghiulara. Verticalitatea axei constructiei se verifica fata de reperul centrului O cu firul cu plumb,care este coborat din punctul central al cofrajului fiecarei centuri.La turnurile inalte,din cauza oscilatiilor puternice,precum si la P.Z.L.Dispozitivul se aseaza desupra punctului central O sau in punctul fixat de pe planseu si se proiecteaza optic verticala in sus,a carei urma se marcheaza pe cofrajul centurii.De asemenea ,la fiecare planseu se traseaza si se verifica cotele proiectului fata de reperele de nivelment. La trasarea nivelurilor poate fi de asemenea folosit procedeul unghiurilor egale.Teodolitul se aseaza in statia departata I si se vizeaza punctul axial apropiat I`,facand citirea la cercul orizontal.Apoi indreapta luneta in sus la etajul care este de trasat fixand pe el aceasta pozitie:Se calculeaza unghiul orizontal cu relatia: tg =r/d,

Unde:-r-este raza din proiect a inelului nivelului respectiv; - d-distanta de la punctul de statie pana la centrul constructiei. Fig 4.29 Trasarea constructiilor in forma de turn prin procedeul unghiurilor egale.

Prin adaugarea unghiului la citirea pe limb si apoi scazandul,se obtin punctele D si D` din dreapta si din stanga ,care se fixeaza pe cofrajul etajului.Se repeta operatiilor cu teodolitul in cele doua pozitii ale cercului vertical,luand media pentru stabilirea pozitiei definitive a punctelor D si D`.Se procedeaza in mod analog din statia II`,cand se traseaza pe cofraj punctele C si C`. In functie de precizia de trasare a unghiului si de masurare a distantei d,eroarea in determinarea razei r se poate calcula cu formula: = (4.76) Care serveste la verificarea executiei. Din relatia (4.76) se poate calcula precizia necesara de masurare a distantei d( si de trasare a unghiului ,cunoscand precizia de construire a razei centurei ( ;aplicand principiul influentei egale a celor doi factori din dreapta relatiei (4.76) se optine: * + ,

si (4.77)

Ridicarea de executie a turnului terminat se face din punctele I si II` masurand cu teodolitul in cele doua pozitii ale cercului vertical unghiurile orizontale formate de directii la punctele axiale de jos si la punctele din dreapta si din stanga aflate pe centurile inferioare,superioara si intermediare.Dupa aceste date se determina inclinarea generala a turnului si precizia de construire a centurilor la diferite niveluri.Se folosesc teodolite de precizie,iar calarea lor in timpul masurarii trebuie efectuata foarte atent.

Procedee de masurare la verificarea montajului prefabricatelor

1.Procedeul vizarii laterale cu teodolitul. Acest procedeu ,numit si procedeul nivelmentului orizontal,determina distantele orizontale de la planul vertical pana la cele patru colturi ale elementului montat.Aceste distante se citesc pe mirele orizontale aplicate in colturile elementului prefabricat (de exemplu panouri mari,peretii camerelor etc.)Citirile se executa intr-un plan vertical realizat de teodolit si marca de vizare - de exemplu,bazele AB si CD(fig.4.30,a,b).Pentru cladirile cu pereti portanti longitudinali baza trebuie sa fie paralela cu axa longitudinala a cladirii(fig.4.30,a).Baza se traseaza prin aplicarea distantelor fata de marcile axiale,fixate pe soclul cladirii. Abaterea axei panoului fata de pozitia proiectata se calculeaza cu relatia:

= unde:

(4.78)

- este departarea bazei fata de axa din proiect a panourilor exterioare;

a distanta de la planul vertical (ce trece prin baza AB) pana la coltul panoului b jumatate din grosimea reala a panoului.

Fig.4.30.Determina abaterile la montaj prin procedeul vizarii laterale cu teodolitul : a vedere generala si detaliu de vizare la cele patru colturi ale banoului; b schema cu trasarea bazei. Eroarea medie patratica in determinarea valorii pereti portati longitudinali este: (4.79) Distanta de obicei nu este mai mare ca 2 si poate fi masurata cu precizie ridicata ( 0,2...0,5). Abaterea maxima in determinarea grosimii panourilor nu trebuie sa depaseasca 1 mm. Eroarea este provocata de influenta unui numar mare de erori de centrare a teodolitului in = in cazul cladirilor cu .

componente ,dintre cele mai importante sunt: punctul A;

de reductie (de excentricitate) a marcii de vizare in punctul B; de vizare pe marca de vizare si pe mireta orizontala; de neperpendicularitate a axei nivelei de calare de pe cercul alidad pe axa de rotatie a teodolitului (de calare); erorile intamplatoare de divizare a miretei. Eroarea totala in determinarea distantei orizontale de la planul vertical pana la colturile elementelor montate se calculeaza cu relatia :

(4.80)

Influenta erorii de centrare asupra preciziei de construire a aliniamentului se poate calcula cu relatia (1.223) adica : (4.81) Unde: e este marimea liniara a abaterii de centrare a teodolitului; d distanta pana la mireta orizontala; S distanta orizontala pana la marca de vizare. Eroarea medie patratica de construire a aliniamentului provocata de excentricitatea marcii de vizare se determina cu relatia (1.225),adica : =( (4.82) Eroarea medie patratica de vizare pe tintele de vizare clare,amplasate la distanta mica de teodolit,la o iluminare buna se poate admite egala cu : = 20 / v, (4.83) = ,

Unde : v este marimea lunetei teodolitului. Deoarece in cazul acestui procedeu se vizeaza de doua ori(la inceputul pe tinta de vizare asezata in capatul bazei,iar apoi pe mireta orizontala),eroarea totala de vizara,exprimata in marimea liniara,se calculeaza cu relatia: = (4.84) Eroarea aproximatiei citirilor pe miretele cu diviziuni centimetrice se admite egala cu mc=0,5 mm.Eroarea in citirile provocata de neperpendicularitatea miretei orizontale pe planul vertical al aliniamentului bazei,se poate calcula cu formula : = (c * (4.85) Unde :c este citirea pe mireta; - este unghiul de inclinare al miretei fata de planul vertical (de obicei 30). Eroarea totala provocata de inclinarea axei principale V V(de rotatie a alidadei teodolitului) se poate exprima in marime liniara cu relatia : = (4.86) Unde : - este valoarea diviziunile fiolei nivelei de calare(sensibilitatea nivelei torice). Eroarea datorita variatiei focusarii se calculeaza cu formula : = (2 * d)/p, (4.87) Unde: 1...2 este deplasarea medie a axei de vizare datorita variatiei focusarii in timpul vizarii. :p, ) : (2 ), /v * p .

Inlocuind valorile liniare ale componentelor in expresia (4.80) se obtine: =

. (4.88) In functie de tipul si dimensiunile dimensiunile cladirii din panouri prefabricate etc. Parametrii S si d se admit egali cu 50...10. Pentru asigurarea unei vizari comode la etajele superioare ale cladirii,capetele bazei A si B se amplaseaza la distante de 25...30 m fata de partea frontala a cladirii.In asemenea conditii,marimea S se poate admite egala cu 150m.Lungimea razei de vizare cu luneta pe mireta orizontala pana la colturile de la partea inferioara a panoului parter variaza de la = 25 m pana la = 125 m,iar la vizarea colturilor de la partea superioara a etajelor urmatoare de la pana la optine = 145 m.Acceptand e= 3,1mm; =0,5mm;v= ; = 35 m ,c =2000m,=20,=20, se 4,3mm.

Pentru controlul si cresterea preciziei masuratorilor este necesar ca observatiile pe aceeasi mireta sa fie executate din ambele capete ale bazei.In acest caz erorilor rezultatelor medii ale observatiilor pe puncte 1-2 si 3-4 vor fi egale intre ele, adica: = = = :2 = 2,7mm.

Este evident c erorile rezultatelor observaiilor din ambele capete ale tuturor celorlalte coluri ale panourilor vor fi de asemenea in limitele 2,6 ...2,7 mm.Eroarea medie ptratic in determinarea abaterii de montaj este: =

Precizia determinrii abaterilor de montaj prin aceast metod cum au artat studiile i cercetrile experimentale [91] este destul de ridicat, totui folosirea procedeului vizrii laterale ntr-o serie de cazuri devine dificil. Se recomand ca determinarea abaterilor de montaj s se efectueze imediat dup montaj, cand exist posibilitatea deplasrii sau ajustrii elementului n poziie proiectat. Deoarece zona de aciune a macaralei de montaj se ntinde n lungul faadelor cldirii, trasarea bazei cat i prezena ajutorului de la miret in aceast zon este oprit de regulamentul de securitatea muncii. La cldirile cu panouri portante transversale utilizarea acestui procedeu de determinare a abaterilor de montaj este de preferat, dei volumul lucrrilor este mult mai mare. In acest caz se observ partea frontal a panourilor de rezisten (portante) jos i sus. Observaiile se execut din punctele bazei amplasate n acelai aliniament cu feele panourilor portante sau pe un aliniament paralel cu acestea. Mrimea abaterii de montaj se determin cu aceeai formul (4.78). Eroarea medie ptratic n determinarea distanelor se calculeaz cu relaia general: =

(4.89) Unde :- este eroarea de poziie a mrcilor axiale fixate pe soclul cldirii; restul erorilor componente au aceeai semnificaie ca n relaia (4.80). Expresia (4.89) se poate pune sub forma: = (b) Valorile S si d,la o deprtare a teodolitului mai mare de 50 m de faada ciadiru, se pot considera egale. Atunci expresia (b) devine: = (4.90)

Abaterile obinute la montajul panourilor mari ale cldirilor cu perei portani transversali folosind procedeul vizrii laterale cu teodolitul, se pot considera practic de aceeai precizie, n schimb la cldirile cu perei portani longitudinali abaterile obinute nu mai snt de aceeai precizie. 2.Procedeul interseciilor unghiulare. Abaterile colurilor pereilor montai din panouri prefabricate fa de planul vertical se pot determina de asemenea prin metoda interseciei unghiulare nainte aplicat pentru fiecare col al panoului. In cazul unei cldiri de volum

mare, baza de intersecie se amplaseaz fa de faada cldirii la distana de maximum x0 50m, pentru o lungime a cldirii pan la 90...100 m. Pornind de la aceti doi parametri se proiecteaz baza fa de cldire, de obicei paralel cu faada i mrimile unghiurilor de Intersecie (fig. 4.31)

Fig 4.31. Determinarea abaterilor de montaj prin procedeul intersectie unghiulare inainte. Totodat, admind punctul A ca origin a sistemului de axe de coordonate rectangulare plane, iar baza de intersecie, ca axa ordonatelor y, atunci, n cazul amplasrii bazei paralel cu faada cldirii, abscisa planului vertical al panourilor va fi egal cu x0 = 50 m. n acest caz, abaterile colurilor panourilor fa de planul vertical se determin cu relaia [61]: = x0 - ( (4,91) unde: x0 este abscisa fa de axa din proiect; b - jumtate din grosimea real a panourilor. Deplasarea panourilor in planul peretelui se calculeaz cu formula: = (4.92) unde: - reprezint abscisa i ordonata calculat a colului panoului; - ordonata proiectat a aceluiai col. Eroarea medie ptratic de poziie a punctului intersectat n sistemul de axe local din figura 4.31 este data de componentele din relatia: (1.98,a),adica[91]:

(4.93)

unde: m este eroarea medie ptratica de msurare a unghiurilor si ; - distanele de la capetele bazei pan la punctul intersectat. Eroarea medie ptratica m de msurare a unghiurilor si este variabil In acest caz. Valoarea ei va crete odat cu mrirea unghiului de nclinare a axei de vizare datorit creterii influenei erorilor componente provovate de nclinarea

limbului, de instabilitatea erorii de colimaie la variaia focusarii lunetei, de nclinarea axei principale a teodolitului VV i de asemenea datorit variaiei mrimii unghiului de intersecie n punctul intersectat). Pentru calculul preciziei necesare la determinarea abaterilor colurilor panourilor se poate neglija inconstana valorii erorii m. Erorile calculate cu relaiile (4.93) reprezint in acelai timp i precizia necesar a abaterilor colurilor panourilor cldirii. n tabela 4.2 se prezint rezultatele calculului cu formulele (4.93) pentru colurile unui sir de panouri, cand m = 5" [61]. Metoda interseciilor unghiulare este convenabil a fi folosit la msurtorile de control al montajului panourilor mari ale cldirilor cu perei portani transversali, deoarece aici volumul lucrrilor este mult mai mic, iar influena formei geometrice a interseciei este mai favorabil, decit la cldirile cu perei portani longitudinali. Trebuie menionat c metoda interseciei unghiulare folosit la msurtorile de control al montajului prefabricatelor consum un mare volum de msurtori in teren i de calcule. Totui o serie de cazuri o fac ca singura metod posibil, cum ar fi n locuri nguste de pe antierul de construcii, unde lucreaz macaraua de montaj, iar folosirea altor procedee topografice de msurare nu este posibil. n asemenea situaii se fac studii folosind metodele de statistic matematic pe un colectiv de minimum 200 puncte, pentru a stabili prile din cldire al cror montaj este necesar a fi verificat prin procedee topografice. Valorile preciziei de asteptat la determinarea abaterilor colturilor panourilor cladirii[61]

3.Procedeul prin fotogrammetrie terestr. Acest procedeu este avantajos cand este necesar s se determine coordonatele unui numr mare de puncte, cat i verificarea obiectelor inaccesibile. Totui nu trebuie opuse procedeele fotogrammetrice cu cele topografice, deoarece procedeele topografice sant mai simple ca tehnologie i mod de organizare, inclusiv la controlul msurtorilor efectuate prin procedeele fotogrammetrice. De aceea, alegerea unuia din aceste procedee este condiionat de posibilitatea i utilitatea folosirii fiecruia. Intr-o serie de cazuri este raional folosirea combinat a procedeelor topografice i fotogrammetrice. Procedeul msurtorilor de control al montajului folosind fototeodolitul const in determinarea coordonatelor sau a creterilor de coordonate dintre

punctele cldirii i compararea lor cu valorile proiectate corespunztoare. Dac trebuie gsit poziia reciproc dintre punctele cldirii, se poate lucra numai in coordonate fotogrammetrice. Trecerea de la coordonate fotogrametrice la coordonate geodezice, i deci la utilizarea fototeodolitului in procesul de constructii-montaj, este necesar numai atunci cand se determin deformatiile construciilor, precizia montajului, volumul lucrrilor de terasamente etc. Tehnica de msurare fotogrammetric, relaiile pentru calculul abaterilor si precizia de obinere a acestora sint date n lucrrile de specialitate [61]; [72]: [106]; [154].