INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROmCTARE ~I DmECTIVARE IN CONSTRUCTD

Volumul 12

1986

..

...

-~ ~-: 1'. 'P'R'.::.''IS"'C'~HIP'

..

'

, ' 'fI : I ~ .. j

'T'E-""BN' '-;-I'C' '-rE-'

r '_, '..:

I ,.'.

,".'

--Normat:r· pentru -executarea Iucrarilo» din beten ~.. beton ~ a ~mat< indicativ C 140--,86., ap obat de Ieep'D·C leu deolzla nr. din 1.17 februarie 1'9 817 •••• ~ ,~ .,' ,_ • '.
1

..
",'

..

!I!

IlII

..

27
-,

"

~~~'.'da,c d':,'f ,za -,

.
..

41

Biro, 1 execu iv al ,on JI- lui '.tiin);ic 181 Institutului C: "Il~ .,.__."._ ........... ' c,~ Q,-, oieetare di_ ~ c'~.i~a, e In "onsl'-ructi i :: -,.ind in vede ..e ple~.ederik at. S'I-itera, "d n cretu 11I,~ '70,/l~",76, CIt si vavizul 'C.TiE.i~I.C.I'C.P~DI,~C., nr, _in I10 noie rnbrie 1,19 1861 ~n terneiul _;lle'c_ etului nr. 17'Q/197 6 rrodificat .~ ,n Deere ~ ...;ul I 1,~ 31 ,19,83,nrivind organize .," ,.. rncf Q'-"I,a ':, .", ,I!' ". stitut I.... a 1. lui central ..... c":.are,·loiecl~areI· ~. directivare i~ construecit si Lg •..... 5/1978, emit urmatoarca nr.
.: - ,I _

')CJ'-"_'-~~-'

-,

-J

I'

:!II

I~'

.!..

~'

I D E·, 'C;_' Z'", E

1 .,_. ~_ ['" __ ~

~,

':

~ aproba ,,',0;- rna Ivu pentru 'e ecutarea Iucrari 0 dir beto'.-~~:~' :",-dIOln armat" avir indicativul C ,1~'LO~-816 .. -· 2. Normativi ~ e Ia per. 1 ira P ",b '. ani "'n" "> tLlul C', I: ': Co or o -. E;e . 'B pu, 'on r) in coree ia de normative si inst -I',CIU~~.· Lace af?i data Ice', .za ... abilitatea ",-.I' ~ , .a iv lui oen-"U exec itarea ucra ilor dln beton .1 betor tltma_"'i "'-'eat: . , '-"10 ~:' I' aprobat ue ',!C" ,~P.-~::'~C. ',Dec·z~~ . 7ecem ie :~ ", precurn "j~ a .Instructiu ·.IO:~ teh .iice pe1.:folosn 'a C~~'I" errtt, : ilor i' ~constr ctii .'~',i ndicativ C _':,," 79, obate .c e' ~,C,~:.P ~D,~'Ci.._~U ~'.", ~zia I r. 53:~_1_'~'~'1 30 .a: .·1_.1e 1,~' . I 79.
I, ''':'.
"

;Ii'

[I

11

--

Indicativ NORMA'rIV PEN'l'BU EXECUTABEA LUCRARILOR DIN BETON $1 BETQN AR!\'JA.T

C 140-8-6

Inlocuie!?fe C HO-79
~i C 19·79

NORMATIV PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON ~IBETON ARMAT INDICATIV C 140-86

L PREVEDERI.GENERALE
i.i. Prezentul normativ se refera la executarea elementelor sau structurilor din beton simplu sau beton armat, pentru construetii in dustrfale , constructii de Iocuinte, social-calturale Sa1.1 construetii agro-zootehnice. 1.2. Pentru : ~ consteuctii eu caracter deosebit : centrale nuclearo-elee trice , constructil hidrotehnice (baraje, eeluze, aductiuni, amenajari portuare, eanale navigabile), pod uri , tunelurl, piste pentru aeroporturi, irnbracarninti. rutiere etc. ; . - 'elemente sau structuei din beton precomprimat ; - procedee tehnologice speciale, torcretare vacuum-

Elaborat c!e : INSTITUTUL DE CERBETARI 1N CONS'1'RUG'fII ~I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR-INCERC Director adj. ~tiinlific: ~ef laborator : Responsabil [ucrare : Bespoosabil di.D partea I.C.C,P.D.C. : dr, iug. Romulus Constantinescu iog. I$teian Enescu ing, ~tefan Euescu
ing. Aurelian

- betoane speciale ; betoane foarte grele semigrele, usoare si foarte usoare, betoane refractare, betoane pe baza de polirnert, betoane ell armare disperse etc. ; Prevederile prezentului norrnativ se apnca in masura in care nu contravin reglernentartlor speeifice cazurilor rnen-. Prin reglementari specifics se inteleg : normative, instruetiuni tehnice sau caiete desarcini. 1.3. Respectarea prezentului normativ este obligatorie pentru unitatile, Institutiile sau organizatiile care proiecteaza sau executa lucrari de eonstructii .dill beton $i beton arrnat, pl'ecum si pentru benefieiarii acestera.
Elab01'at de: INS'tlTUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTII $1 ECONOMIA

are etc. ;

Radulescu
I

tienate.

CONSTRUC'fIILOR -

rnCERC

APROBAT DE: ICCPDC cu decizia nr 4 din 11 iebr\l8rie

1981

,bt armal se 1 4 La executarea Iucrarilor de betonist e, on • '" J 1 . 'v' a in vedere l'eglementariLe mentiona e m an~xa b: , vor a e . , f' , , c8nlcc~-

Daca din analiza efectuata rezulta cit se impun conditii speciale, in protect se va adopta in mod corespunzator elasa betonului f?i se va preciza dupa caz : - gradul de impermeabilitate ; 1.5, In functie de earacteristlcil~, lZl~e 11 me - tipul de cirnent ; se dasifica conform pl'evederl.l01" din cme.x8 1.2, ~ d to ane 1e , '1 xecuta pe baza , e - dozajul minim de cimenb : rIo cazul cOJ,'lsleucl,ll or care se ex.e 16 int - ... vi goare a pre- valoarea maxima a l'apOlwiui NC, " te elaborate inainte de data rn rant 111 ,1 r ·tpIOlec. ., tiv si 'in care calitatea betonului est€' ,de J:i11a 1.8, In cuprinsul prezentului norrnativ prin constructii ze?-tulUl ~~lc~na t 'u' ado))tarea claselor' de beton ecbJVcllcnt speciale se inteleg : prm mal ca pl"l1I . ',' constructille care prezinta un caracter deosebit prin se va"tine searuade preelzarile din tabeluL 1.1. solutia constructiva, forma, Inaltirnea sau deschiderile adopTabelul 1, 1. tate ; constructiile ce se realizeaza ell betoane de clasa Be :~5 DINTRE "MARCILE" ~I "Ct.ASELE" DE BETO ECHIVALENl' , sau mai mare ; (1~\S..'\ - constructiile care se executa cu tehnologii deosebrte ;'Iar~a Clasa Marca Clasa 'r>'lar~a de eele aplicate curent; \ 1\ \\ \ -, constructli a...-ind conditii de exploatare deosebite ; . nc 35 D 450 - constructii de rrnportanta deosebitii sau care necesita Dc 15 U 2.00 Bc 3,5 B 50 un grad de asigurare superior. Be 4,) U 500 He 2.U B 2.50 Caracterul de constructie specials se stabileste de catre ne :i B 75 He 50 13 600 (Dc 12,5) proiectant, 13 Jon Dc"? ,5 B teo Bc 60 1.9, In cazul constructiilor speciale proiectul va fi COTI'lPo 7(11l l1e 30 13 '100 ue 10 pletat ell un cruet de sarcini care va cuprinde : ' B 150 betonwl de marca B 350 - precizarea aspectelor eu caracter deosebit ale Iucrarii . aviZUl proiectantului, il cQt'esPl,Inde ..obsE\rva~ii: - Cu edlivaLa cu clasa Be 25 dil'eia - conditille tehnice pentru materialele componente ale 5e poate betonului, arrnaturile sau nlte rnateriale ee se VOl' utlliza ; marca B 330, . t~ . c1as~ i~tcroledlari in scara pre- B~ 22 5 l'epl'eZ1D a 0 _. ... i a fost adoptata in prezen- conditiile tehnice impuse betonului ;;i parametrii de vazuta de STAS ~62286 !l a igura cchi"aiarea baza ai compozitiet acestuia ; , tul nOl'm.ativ nuruci pcntru a ~e. 51", . - "B , '100 din proiactele. elabOl ate antetlol, - conditiile tehnologiee de betonare ; ordinea ~i ritmul marcu tie betonare, masurile obligatorii in cazul unor conditii eli'l' 'nstructiilor PH.Ol11atice deosebite sau intreruperilor neprogramate etc, : 1 7 Pentru asizuraree Jura b Iltatll co , 't· si ' NT'UL va al~aliza regimul de expunel'e, sau ~a UI~_ " - protect de cofraj s,i sustineri (daca este cazul) ; IE eTA ," diul ' pe baza prcvedenlor rnn , - poaitia rosturilor de Iucru si rnodul de tratare a gradul de agl'esl,V1t~te 81 ro1 e'llem~l~teior expuse \.a intemperii acesiora; _ anexa 1.3, U1 casu e .. ntact eu ape subter9lle , - terrnenele de decofrare ; sau umiditate sau ~ cone 1 telor in contact cu ape l'la- rnasur ile de protectie a betonului proaspat ; _ anexa 1.4, ID cazul e en~eu .. revederilor din - conditiile de rnanipulare, transport, depozitare, rnonturale agresive asigW'in.du-se 111respect,ruea P tare :;;i rnonolitizare a elementelor prefabricate; anexa 1,3 ; ~ ill t 'ue~ii1or situate In. zona li- tolerantele de executie ; _ anexa Vrr.3, m eaz eons I ~ . - regulile de control 81 culitiitii lucrartlor, inclusiv pretoralu1ui l\1arii Negra; " unor medii agresiVe (anexa 1.1, c!zarea fazelor determinante. _ reg len1entar i specifice
, , I .(;
I

"

'

cap. F). 6

1.10. Se .recomanda colaborarea la prolectarea si executarea constructiilor speciale, a laboratoarelor de specialitate din institutele de cercetare sau a catedrelor de specialitate din Invatarointul superior. Colaborarea a putea avea ca obiect : aprofundarea unor probleme pri ind determinarea solicltarilor, verificarea comportarit prin incerdiri pe modele sau la scad naturala, elaborarea caietelor de sarcini, stabilirea masurilor de asigurare a d;urabilitAtii sau asistenta tehnica la executie. 1,] 1. Detalierea rcgulilor de executie si de control a calitatii Iucrarilor, se va face de catre eonstructor prin fi~c tehnologice elaborate tinind searna de cerintele impuse prin protect, de pcsibilrtatile de dotare ,;;i organizare a executiei, precurn !iii de prevederile din prezentul normativ. Fisele tehnologice trebuie sa cuprinda : - precizarea obiectului fisei ; - Iucrarile pregatttoare ce se impun ; - utilajele necesare, rezervele acestora, rnaterialele necesare; - fazel!', orclinea l?i ritmul de executre ; - detalil tehnologic necesare asigurarii calitatil lucrarj~; - organizarea tehnologica a punctului de lucru; - masurile tehnico-organlzatorice suplimentare impuse 111 cazul unor conditii clirnatice extreme; - forrnatiile de iucru (numarul de echipe ~i de rnuneitori/schirnb) ; refuzate; - masuri de p.e.I. si zie N.T.S. Daca se dispone de caiet de sarcinl sau fi~a tehnologica ell caracter de generalizare a procedeului sau operatiei in cauza, aces tea vor constitui documentatia de baza pen-tnt elaborarea fi~E'i tehnologice. Fisele tehnologice VOl' fi in prealabil transmise beneficiarului pentru acceptare care, dupa caz, va putea solicita si aeordul proiectantului. Personalul insarcinat direct cu organizarea si executia lucrarii va instrui echipele de lueru asupra prevederilor' fisei tehno1ogice, inainte de inceperea Iucrsrti.
8 modul de asigurare a supraveghern executiei ; programul de control al calitatii lucrarn pe faze; locul de dirtjare al eventualelor transporturi de beton

g~~_8~guros
VOl'

1.12. In cazu] Iucrarilor f

S€ VOl'

care

respecta

se executa: in pcrioade de prevcdelile Normativulul

1Jerioada de executare a I :" :·1 r respe t 1 UCl ar 1 01 se . c a norrne e generale ~i normele specifice rivi d ecuntatea muncu (constructii-montaj) precum~. p 111 de paza contra incendiilor. ' ... norme e 1
1.13. Pe inh'eaga

. 1.14. La elaborarea proiectelor se a avea in vede ~nn modul ~e alcatuirs a sectiunilor elementelor ~i de~ii~: e ~are. sa se asigure spatiile necesars patrunderli betonulul fi'l a vlbratoaredor (vezi pct. 3.17). 1.15. In terrnen de max 30 ·1 d 1 .. till . b .. Zl e e a pl'1mu·ea proiecUl! cons. 'uctorul are obligatia de a-I exarnina si de a munica pl'olectant.~lllli eventualele observetii. . co2. COFRAJELE Date genel'ale . 2:1 ,Cof!ajele $i. sustinerile lor trebuis sa" fie .. :f Inc t . - d 1 ast el alca~ s~ in ep rneasca urmatoarele conditii : d /) .s~ magure. obtine!ea ~ol'mei, dimensiunilor si gradului e I_nlsal~, prevazute ill proiect pentru elementele ce urmdmea:~m.bal e~ecutate, l'espectindu-se inscrierea in abaterile fl a lSI 1 e preozate in aneza X.3 . b) sa fie etanse ast1e1 incit ~a nu ·t~· telui de ciment; . perrm a pierdersa laptuite
r

$1 SUST1NERlLE

LOR

n a e montara ~l demontare tabilita c fs.e .d1egra?a l~me~ tele de beton cofra te sa II componen-. o raje or 1?1 sustmenlor; ;) sa permits Ia decofrarc 0 preluaro treptata a incarcarii de catre -elementele care se decofreaza. 2.~. Cofrajele se pot cOniectiona din: lemn au produse pe .baza de .l~mn metal. sau_ produse pe baza de polimeri. Mateifl:-ale!e ~bhzate trebuie sa corespunda reglementarilor spec Ice In vIgoare. sau

t:r:

. c) ,fie stabile ~i rezistente, care apar In procesul de .executie . d) sa astgure ordi ed'

sa

sub actlunea
.

incarcarilor

r -a

~~~. J~
sc

Idell

~~zul consu·uc1;.iilOl'_deosebite 'ea forma, inaltime sau a celor prevazute a se executa prin proce9

. '. clzad priproiectul Iucrarii va cuprmde .l pIe si rn .( . d a 1catuirea co f'raje 1 ~ .' t'meruor -'1 • cestore vin or , a sus . a '. I)recu <.'I co.. 1 ~turre tehnologia de montare !?i decofrare. Det.aliile de a ~a III tehfrajelor se vor elabora de constructor in cadrul, prOlectu nologic de executie. .. .' , deo2A. Din punct de vedere al conceptiei de alcatuire se sebesc .: -. 1d t r
de oblcei La 0 singura tUl"Il81 e . _ eotraie derncntabile stattonare, realizate din :lemen~e. sau subansambluri de cofraj rerolosibtle la un anunut nurnat de turnari ; •" nare a betonului

. dee speciale

poaitia eventualelor Ierestre de curatire sau betonare . prograrnul de control al calitati; pe fazele de executj~
;

a oofrajelor

cofraje fixe, confectiona~e

si folosite

?i

rnontate l~ locu . ~ ur-

resursele necesru'e (echipamente de cofrare si sustinerl . utilajc - . Clue ~i torts, de munea) ; - organizarea rationals a locului de rnunca, 2.9. [nainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se "01' curati !?i pregati suprafetele de beton caret VOl' venl in contact ell betcnul ce urrneaza a se urna sl se va verifica si corecta pozitia arrnatin-ilor de h~gatudi saucontinuitate precum l1! a benzilor de rost.
Montarea cofrajelor

_ cofraic d montabile mobile, care se .deplas~aza .!?l iau pozi~iLsuecesive pe masura turnarii betonului (coira,}e glisarrse, pasitoare sau rulante). .' 2.5. Cofl'ajele, sustrnerile !1i piesele de flxare se VOl' dimensiona tinind searna de prectzarile date in anexa .II. . 2.6_ PeL"l.h·u a reduce aderenta intre beton, ~l co~raJ~e, acestea se ung cu agentl de decofrare pe fe~le care VIn 111 contact cu betonul dupa curatirea prealabila ~i tnainte de fiecare folosil'e. ~ Agentii de decofrare trcbuie sa nll: pateze be~ol:ul,~sa nu corodeze betonul ~i cofrajul, sa se aplice usor, sa-si past.reze prcprietatile neschlmbate in conditiile climatice de executie a lucrarilol". 2.7. Manipularea, transportul si depozitaL'ea cofl'ajelor se va face a tfel ineit sa se evite deforrnarea ~l degrad~lrea ~9: (umezire, murdaril'e putrezire, ruginire etc.). Es~ Interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamin~ sau depcsitarea altar materiale pe stivele de panouri de cofraje.
Pregaiirea Iuerarllor proiectului va stabili
~i_ a conditiUo,r specifice tipul de cofl'~]. ~ se va

2.10. Montarea -

cofrajelor

va cuprinde

urrnatcarele

ope-

cofrajelor ; asamblarea .!?i sustinerea provlzorie a parrourilor: verificarea !?i corcctarea pozltiei panourilor : Incheierea, legarea l?i sprijinirea definitiva a cofrajelor. 2,11. In cazurile In care clernentele de sustinere a cofra[elor reazerna pe teren se va asigura repartizarea solicitarilor tinlnd searna de gradul de compaotare si posibilitatile de 1nmuiere, astfel tnctt sa se evite producerea tasarilor. In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va face astfel incit sa se e ite deplasarea acestora in Iuncti de conditiile de temperatura,
Controlul i receptia Iucrarilor

raui : - -erasarea pozitie;

de cofraje

2.8. In baza analizarii de executie, constructorul

unei executii corecte a cofraastfel : ~ preliminar, controlindu-se lucrarile pregatitoare si ciementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri ;
JeI01' se vor efectua verificari etapizate - in cursul executiei, veriflcindu-se pozitionarea In 1'<1POli. eu trasarea ~i modul de Iixare a elernentelor . ~ - final, receptia cofrajelor ~i conscmnarea constatarrlor
1Il

2.12. In

ederea asigurarii

adopta 'oi va elabora fisele tehnologice necesare realizaru lucrartlor de cofraje. . Fisele teh noiogice VOL' cuprinde precizari de detahu privind :

Iucrarile pregatitoane tazele de execu tie ;

".Regislrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin aSCUlLI?' tinind seama de prevederile de la pet. 10.6.

10

11·

2.13. Abaterile fata de dimensiunfle din protect pentru eternentele de cofraj ~i cofrajele montate sint indicate ill anexa X. 3. 3. Rl\fAREA BETONULUI

respectiv q.umai pe baza rezultatelor si ell acordul scris al proiectantului.

lncercarilor

de Iaborator

_Oleluri pentru armsturi 3.1. Otelul beton trebuie sa tndepltneasca conditiile teh,nice prevazute in STAS 438/1, 2, 3-80. 'I'ipurile utilizate curent in elernentele de beton arm at !ii domeniile lor de aplicare sint indicate in tabelul 3.1.
Tabalul

Livrarea 3.4. Livrarea otelului beton se va face 'Conform prevederjlor in vigoare 9i insotita de certlficatul de calltate, In cazurile in care livrarea se face de catre 0 baza de aprovlzionare, aceasta este obligata sa transmita certificate de garantie corespunzatoare loturilor pe care le li reaza. Depozitarea

Tlpul

de (ftc!

Simbol

Domeninl

de irti l izare

OteJ beton
(STAS

rotund. "I38}1-80)

neted

OB 37
ST};B STPB

Armatur! de rez istcnta san

srrnctive

3.5. Otelurile pentru armaturi trebule sa fie depozitate separat pe tipuri !Ii diarnetre, in spatii arnenajate !;ii dotate co3.1. respunzatcr, asttel inctt sa se asigure : - evitarea conditiilor care favortzeaza corodarea otelului ; - evitarea murdartrii aeestora eu pamlnt sau alte materiaIe; - asigurarea posibilltatilor de identificare usoara a fieconcarui sontiment si diametru, Controlul calitiitii

Sirma trasA ncteda 'pentru

(STAS beton armat -!38/2~80) \ Plase sedate penlru teton arrna r (ST AS 138/3-80)

Arrnatur i de rezistentl!. sau construc+ive ; armaturtlc de rez.istentii nu 111[1 i !>Ub forma de plase &'W carcase s edate

3.6. Pentru fiecare cautitate ~i sortirnent aprovizionat, operatia de control va consta, conform prevederilor din anexa X.1. pet. A. 5., din: . - constatarea existentei certificatului de oalitate sau de Ja eleArruatur i de rezistentll. PC 52 garantie ; mente en betoanc de clasa eel erificarea dlrnensiunilor sectiunil, tintnd seama de putin Be 15 Otcl bet en ell profil perireglemen.taxile din anexa III. 1 ; 6dic - examinarea aspectului : Arnl1!.turj PC so de r~isbm\a la ele(STAS ·D8/1-80\ mente ell 'betoane de clasa eel (25C2S) - verificarea prin fndoire la Ieee. putin Be 20. In cazurile in care es te prevazut in proiect sau: clnd exista dubli asupra calitatii otelnrrlor aprovizionate se va proceda 3.2- Pentru 0 elurile din import este obligatorie existents Ia verificarea caracterasticilor mecanicc prin incercarea la traecertificatului de calitate emis de unitatea care a importat ote- tiune si dupa caz la sudabilitate. lul sau cea care aSi'gura desfacerea acestuia. In certificatul de cali tate se va rnentiona tipul corespunFasonarea armaturilor zator de otel din STAS 438/1, 2 3-80, echi alarea fiind facuta 3.7. Fasonarea barelor, confectionared si montarea carcaprin luarea 'in considerare a tuturor parametrilor de cali tate. selor de arma.tura se va face in stricta conformitate ell preve3.3. In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, construc:torul va putea utiliza otelul derile proiectulul, 12 13

3.8. Inainte de a se trece la fa onarea armaturilor e.xec~tantirl va analiza prevederile proiectului, tinind searna de 1?OSlbilitatile practice de montare si fixare a barelor prec~m si de aspectele tehnoJogice de betonare si compactare. Daca s~ considera necesar e va solicita reexaminarea de catre prOlectant a dispozitiilcr de armare prevazute in project. 3.9. rmaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate l}i drepte ; in acest seep se 'VOl' indcparta : _ ovsntualele impuriUiti de pe suprafata barclor : _ rugina, prin frecare ell perii de slrma, dar n~m1ai in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura. Dupa indepartarea ruginei, red~cerea d~1l1e~il.~n_ilor s:ctiunii barei nu trebuio sa depaseasca abaterile lirnita la diametru prevazute in anexa HI. 1. ' Otelul beton Iivrat in colaci sau bare indorte trebuie sa fie lndreptat inairrte de a se proceda Ia taiere l?i f~onare, fadi a se dateriora 1n58. profilul. J... intindcrea ru troliul, Iungiree a maxima nu va depasi 1 mm/m. 3.10. Barele taiate si fasonate Val' fi depozltate in pachete etichetate, in asa Iel in~it sa se evite confundarea lor !?i sa se asigure pastrarea torrnel ~i euratenlei lor pina 1n mornentul rnontarii. In. cazUl"ile in care, datorita conditiilor locale poate fi favorizata corodarea otelului (unele platforrne industriale zona litoralului ete.), se recornanda montarea si betonarea arrnatnrilor in maxim 15 zile de la fasonare. 3.11. Almaturile se VOl' terrnina cu sau far a ciocuri, conform prevederilor din proiect, In cazul armaturilol' netede avind cliametrul "d"~ ciocul se indoaie la 180°, cu raza intenoara de minim 1,25 d ~i portiunea dreapta de capat de minim 3 d. In cazul ar matu:ri.lor cu profil periodic ciacul se indoaie la 90", cu raza interioara de minim 2 d s.Lpar iunea dreapta de capat de minim 7 d. 3.12. Indorrea barelor mclinate, a eelor de trecere din stilpi ill grmzi san a celor trecute peste coltul unui cadru, se va face dupa un arc de cere ell raza de eel putin 10 d.

o:petele b~relor inclinate trebuie sa aiba a portiline dre~pta cu }unglIl1ea de eel putin 20 d in zonele intinse ~j cel putin 10 d m zone le comprirnate. 3.13. in cazul etrierflor care se Indoaie dupa 1.1nunghi drept, raza cercului de Indoire va fi d minimum 2 d (d = drametru] etrierului), 3.14. Fasonarea ciocurilor si indoirea armatur ilor se 'executa c~ 0, miscare lenta, f?ra socurl. La masinile de indoire ell d.oua ~·lte.ze,nu se adrnite curbarea barelor din otelurr cu profil periodic Ia viteza mare a masinii. . ,3.15. Se interzice fasonarea arrnaturilor la temperaturt sub -10°C. Barele cu profil periodic eu diarnetrul mai mal'€' de 25 mm se VOl' fasona la cald. . Montarea arrnaturilor 3.i6. Mon.tarea armaturilor poate a tnceapa nurnai dupa : - receptionarea calitativa a cofrajelor . - acceptarea de catre proiectant a fisei tehnologice de betonare In cazul elementeIor sau partilor de structure al carol' velum depa~e~te 100 mS ~i este necesar sa fie pre azute rosturi de betonare, 3.! 7. La rnontarea armaturilor se VOl' adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si compactarii betonului prin : .' . - cl':are~, In intervale de max. 3 [ , a uno!" spafii libel' mtre arrnaturrl de la partea superioara care sa permita patrunderea Iibera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul . - erearea spatiilor necesare patrundertl vibratorului (rrun, 2,5 X 0 vibrator), Ia interval de max. 5 ori grosimea elementului. In aoest scop, dupa caz : _- se va manta san incheia partial armatura superioara, un-mnd a se completa inainte de ultima etapa de betonare : • se va solicita reexarninarea dispoaitiilor de armare preVazutc In protect. . 3.18. Armaturile vor fi montate In pozitia prevazuta in prOl~ct luindu-se masuri care sa asigure mentmerea aeesteia to timpul turnarii betonului (diatantieri, agrafe, capre etc.). 15

14

Se va prevedea : _ eel P\l~in doi distanuerl Ia Iiecare nl~ de pladi sau perete ; _ oel putin un distantier Ia fie care metru lintar de grinda sau stilp ; _ eel putin un distantier intre rtndurtle de arma.tur} la' fiecare doi metri Iiniari de grinda in zona ell ar1,11atUI'a pe doua sau mai multe l'indUl"i. Dinstantierii pot fi din mortal' de ciment, in forn:la de prrsme prevazute cu cite 0 strrna pentru a fi legate de armaturi, sau eonfectiona1;i din masa plasuca Este interzisa folosirea ca dislantieri a cupoanelor de otel-betoD, cu exoeptia cazului de Lalini uta a treia. Pentru mentinerea in pozitie a arl11.aturilor de la partea supericara a placilo!', se VOl' felosi napre din otel-beton sprijinite pe arrnatura Infertoara sau pe distantieri ~i dispuse tntre ele la distanta de 11iaximum 1 m (1 bue./m2) in cimp, respectiv de maximum 50 ern (4 bue.lm2) in zonele in consola. . In cazul, pUicilOl" cu grosirne rnai mare de 40 em si al armat-urilor eli diameiTU mai mare de 14 mm se admite depasrrea distantelcr mentionate, dar astfel tncit sa se asigure pastrarea pozttiei 81'rIlaturii. In asernenea situatii, caprele pot fi tnlocuite cu bare sud ate de armatura inferioani ~i respectiv superioara. 3.19. Praznurile ~i piesele metalice inglobate VOl' fi fixate prin puncte de sudura sau legiituri ell slnna de armatura elementului, sau -vor fi fixate de cofraj, astfel tncit sa se asigure mentinerea pozitiei lor in. tot .timpul turnari.i b€tonului. 3.20. Se recornanda ca, atunci cind se dispune de mijioace mecanice de rldicare si montaj, armatura sa se roontrze sub forma de carcase preasamblate, de preferiniA sudate prin punote. Legarea arlllllturilor 3.2.1. La tncruc~ari, barele de armare trebuie sa £i.elegate 1ll.tre ele prin legaturi de strma neagra (STAS 889-80) sau prin sudura electriea prin punct'e. Cind lega.I<!:ase face eu sirma, se vor utiliza doua fire de Slr!'na de 1...1,5 rom diametru.

3.2~. Retelele de armaturi din placi si din. pereti OJ." ave l~gatl 111 mod obligatoriu doua rind uri' de incrucis~fri ma/ gma e pe intreg conturul. ',d: 2R,estul !nCl"Ubcililarilor, din mijlocul retelelor 'VOl' fi legate . In In am ele sensuri (in sah), ' 2 Re!elele ?in plac; curbe subtirl se Val' lega in toat~ tele de incrucisare. punc.11

b. La. gr~i ~i stilpl, Val' fi legate toate incruclsarile f at e, o~ arrnaturii e~ :{l~~ul'ile etrierilor, sau cu ciocurile agrae~~ul,lllcruc~arlior acestor bare, cu portiunile drepte aede .1)1.en01, pot fl legate numai tn sah (eel putin, din doi 1n 01. .. Ba~'el~ inclinate v_?r fi legate, in mod obligatoriu, de . ri~ll .etnel'l ,:u care s: mCI'Uci~eaza. Etrierii !?i a rafele m P ~nc~!11at ata de a:matu~'ile 19n9itudinale se VQl~ lega de f dille e en care se m~rucl.~eaza. Fretele Val' fi legate, de regula e toate barele longttudlnale cu care se Incruci.'1eaza. '

~0\ .

f-23.

o~:i:
,<0

Tolerante de executie 3.24. In anexa X.3 sint indicate a bate rue limita, admise 1 f asonarea si montarea armaturilor.· ~ Daca pi-in protect se prevad abateri rnai mici, se vor I""'Specta acestea. Plas'e sudate men;/5. ~lasele sudate se vor folosi ea armaturi pentru ele. le d!n beton. annat, monolite ~i prefabricate (laci n P~n%e~!?l ~copem ..uri etc.), solicitate de regula n~mai ~~ ~u C ai CQI"l statice,
LL~-

in c;~~6. E~ecutarea~i utill~area plaselor sudate se vor face seama ~rnu_ ate, ' cu. preved~~lle _prezentul'Ui normativ si tinind e prescrrptiile specif'ice in vigoare. . fan] 3~~~ta~ias~.le ~udate :"e vor depozita in locuri acoperite s] not t . (tree • ClJ. pamtntul, pe Ioturt de aceleasi tiPUli . a e corespunzator. se V;1~28. 1nearca~:7~'de~arcarea :~itrausportul plaselor- sudatc desf face ou grija, evitlndu-se izbirile si deforrnarea lor sau acerea sudurii. ....
2c. 1015

16

3.29. Calitatea sudurilor sau a pl.aseI?!' ~udate~ ~e verifica prin ineercari pe epruvete: precum ~l prm mcercan pe plase conform prescriptiilOl- in vlgoare. _ . 3.30. In cazurile in care plasele si~i aeo?erit: cu ruglJ~a se va pt -oeeda la lAnlaturarea acesteia pnn pertere m eel putm u~.:'=u t· cite rninimum 20 em , pentru fiecare bara care 1" ra in ,,~ . .. At 5 zone de in alcatuirea plaseL Zonele de Indepartare a rugmei VOl' 1 ct mai uniform distribuite in lungul bare). •
w •

Stratul de acoperire cu beton ::1.33.Pentru asigurarea protectiei armaturii contra coroziunii si buna conlucrare ell betonul, est€' necesar ca, Ia elemcntelc din beton armat, sa Sf'- realizeze un strat de acopertrs a armatwilor avtnd grosimea corespunzatoare pre ederilor din anexa III. 2 :;;i respectind prevederile de Ia pet. 3.18.
Inlocuirca armaturllor

'prevazute

in

proiect

3.34. In cazul in care nu se dispuns de scrtimentul si diamel1~le prevazute in proiect se poate proc da Ia mlecutrea 3,3·1. Prevederile constructive care trebuie sa fie respec- acestora, respectindu-se insEt urmatoarele . - adoptarea alter diamctre, de acelasi tip de otel eli eel tate la arrnarea elementelot din beton arrnat sint indicate in inlocuit,se va face astfel incit aria armaturn sa rezulte egala anexa III. 2. sau eu eel mult 50;0rnai mare decit cea din proiect ; - in cazul armaturrlor de rezistenta din grinzi, diametrul Innadirea armaturllor nou adoptat trebuie sa fie mai mic sau eel mult c:u 250/0 rnai 3.~2- Innadir a barelor se face in confonnitate cu pre' e- mare dectt tel prevazut in proieet, dar f8.1<1 a se sehimba tipul otelului : derile proiectului. - distantele minirne !?i respeeti rnaxime rezultate intre Procedeele de innadire pot ii prin : bare precurn ~i diametrele minime adoptate trebuie sa inde_ suprapunere, plineasca conditiile din anexa III. 2 ; - sudura , - inlocu:irea armaturilor eu bare din alt tip de otel, decit _ mansoane presate Ia.rece, eel prevazut in proieet, 5C vaefectua nurnai ell avizul preiec_ man~oane sudate rnetalotenniC. tantulut sau pe baza dat lor precizate in prcieet. Innadirea prin sudare se poate face printr-unul din urInlccuirea se va Inscrie pe planurile de executie, care se matoarele proeedee : depun la cartea constructiei ~i va fi vizatil de inginerul care a) sud are e]edridi prin puncte : . inte.mediara; are in subordine Iucrarea.n b) sud are electrica cap 1a cap p rm topirc . ere ~i c) sudare manuala eli arcul electric, prrn supra pun 4. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA ell eellse ; BETOANELOR d) sudare manualii cap la cap cu arcul electric : _ sudaroa ill cochilie. CI 1ENTURI _ sudarea in semirnanscn de cupru . 4.1. Sortirnentcle uzuale de cimenturi, caract rizarea acese) sudgrea in mediu de bioxid de carbon. ii innadjrilor se VOl' res- :o1'a, precurn ~i dorneniul ~i eondrtiile de utilizare sint precizate La ex.ecutaTea !'ii contro~ul ealitat In anexa IV. 1. pecta reglementarile tehntce specifiee. Reguli constructive
w

18

19

Livrare si tranSl)Ort 4.2. Cimen1:ul se livreaza in vrac sau ambalat in sad de hlrtie, insotit de un certificat de calitate. .. 4.3. In eazul in care cirnenbul expediat de f~nIZ~l"este preluat de 0 baza de aprovizionare',aceasta e~~e obligata ea ~a Iivrarea d\tl'e utilisator sa e.libereze· un certifieat de garantie in care se va mentioaa ; ~ lipul de ciment l:!i iabl'ica produeatoare ;. data sosirii in depozlt ;. _ numarul certificatului de c<")litate oliberat de producator' .~ numarul ayizului de utilizare dat de laborator; _ garantarea respectarii conditlilor de depozi.tare prevazute Is pet. 4... ... 4.10 ; 6 . ~ nllmarul buleHnului de reavizare de ditre.laborator, daca expedierea se face dupa. exp.irarea te~'~;tenulUl prevszut la pet. 4.10, ell precizarea conditiflot de utihzare. . 4.4.. Cimentullivrat in vrac se transports In .vagoan.e. CISterna, autocisterna,. conteinere sau vagoane tnchise, destinate exclusrv acestui produs .. '4.5. Transpol'tul cimentului am~alat in saei seface in vagoa:ne 'ffichise sau camioane acoperite.

l\IIal'carea silozuzilor se Vq face prin inscrierea. simbohilui standard~zat al cirnentului eu lit-ere !;?i cure de minimum 50 ern inrutime. Cind spare necesara sehimbarea sortimentelor de ciment depozitate, silozurrle In eauza ~. VOl' goli eomplet s,i curata prin instalatia pneumatioa :?i se VOl" marca corespunzator nouhii sortiment de ciment .ce urmeaza a se depozita .. pe intI-eaga perioada deexploatare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de -ciment depozitate Tn fiecare siloz, prin inregistrarea zilniea a primirilor s,i Iivrarilor, 4.9. Depozitarea eimentulni ambalab in saci trebuie sa se faca in indiperi inchise .. In eazul magazulor din lamn,' acestea . VOl' avea streasini de minimum 50 em latime, iar pardoseala va fi ridicata ell eel putin 30 em deasupra nivelului terenului, In cazul In care incaperea de depozitare are pardoseala de beton, sacii vor fl 8!?ezati pe scinduri dispuse cu interspatii, pentru a s-e asigura ciroulatia aerului la partea inferioara a
stivei.

Sacii V0r Ii a~ezati in stive, Jasindu-'Ee 0 distanta libere de 50 em de la peretii exteriori 'i'i pastrlnd 'i'mprejurul lor un spatiu suficisnt pentru cireulatie. Stivele Val" avea eel mult 10 rindurt de saei suprapusi. hi fieeere stiV8 se va afi~ data sosiri] ctmentukn, sortimentul !J.i data fabricatiei. Cimentul se va intrebuinta in ordinea datelor de fabricatie. 4.10. Durata de depozitare nu va depafi-i 60 zile 'de Ia data expediern de oatre produeator pentru cimenturile eu adaosuri Depozita.:re ~i respectiv 30 zila in cazul cimenturilor fara adaosuri. 4..11. Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat 4.6. ~po'Zital"ea dment~ui S8 va. face nurnai dup~ CO:lSta~ tares exi'Stentei oertlficatului 'de oalitate sau ~e ga~antle .~I nu va putea fi intrebuintat la lucrari de beton sl beton annat verifiearea capaci ta tii lib ere de d€p~zit~re in. ~llozu n~e destl~ decit dupa verificarea star.ii de conservare si in conforrnitate nate tipului respectiv de dment sau In tncapenle specIal, arne- cu prevederilo din anexa IV. 2. najate. Controlul califatii cimentului Ori de d.te or] este posibil, depozitarea cimenturilor, prrmite drrect de Ia produeator, se va face dupa Vlerifical'ea Is 4.12. Verifiearea ealitatlicimentului se va face: - 18 aprovizionare conform prevederilor din anexa X. 1., laborator a cal'acteristicilor fizice. 4.7. Depozitarea dmentului in vrac se .va face in c~lul,e pet. A. 1. ; Inainte de u tiliz are , 'confonn prevederilor din anexa tip siloz, in care nu au fast depozitate anterior' ,alte rnate.r~ale, . L, pet .. B.1 .. 4.8 .. La depozrtele intermediare pre cum !;?l la .. d.epOZl~ele de reserva ale sta~iilor de betoane se VOl' marca dlstinct¥ silo- . , Metodele de incereal'e sint reglernentate prm STAS 227-86 zw.'ile destinate fi.edirui sortirnent de ciment ce urmeaza a fj iiil anexa .IV. 2. utilizaty

:x •-

21

20

AGREGATE

NATURALE

GRELE

4.13. Pentru prepararea betoanelor avlnd densitatea aparenta cuprinsa intre 2201 ~i 2500 kg/m3, se folosesc agregate grele, pro enite din sfarlmarea naturala sau/si din concasarea

rocilor.

fo10si silozu~i. I?epozitele VOl' avea amen,ajate drumun de aCceS ca~ sa evtte antrenarea de noroi sl i.mpurificarea asregatelor. In caaul aprevizionan} cu mijloaee de calc ferata s~ va asigura un spatiu (compartiment) pentru depozitarea Ioturilor refuzate conform prevederilor din anexa X. 1 pet. A. 2.

Conditli tehnice 4.14. Condrtille tehnice pe care trebuie sa Ie indepllneasca agregatele sint indicate in STAS 1667-76 (anexa IV. 3). Cu acordul prealabil dintre producator ~i utilizator pentru agregatele concasate se Val" Iua in considerare pre ederile din STAS 667-84, • 4.15. Pentru prepararea betoanelor se VOl' utiliza sorturile :
( 1) (2) (3)

ControlJJl caHtatii agregatelor 4.17. Verificarea calitatii agregatelor se va face: - la aprovizionare, conform prevederilor din anexa X. 1 ; pet. A.2; - Iriainte de utillzare, conform prevederilor din anexa X. 1., pet. B.2.
(anexa lV. 4).

Metodele

de incercare

stnt reglementate

in STAS 4606-80

(41 16-31 sal! 16-iO

APA ~.~8. Apa utillzata 1a confectionarsa be·toanelor poate sa provina d~n l'«:te.aua publica sau alta s ursa , dar in aeest ultim caz trebUle sa mdepllneasca conditiile tehnioe prevazute in
ST AS 790-84.

0-3

:;-1

1 - 16 sa" 7 - 20

. In cazul utilizarii agregatelor concasate, sorturile (3). respectiv (4) pot fi inloeuite eu sorturile : 8-16 sau 8-25 rom, respectiv 16-25 sau 25-40 mm. Utilizarea alter sorturi ell' agregate se poate face numai cu iacordul proiectantului ~i nurnai daca diametrul granulei maxime este de eel muLt 3 ori mai mare decit diarnetrul nominal a1 granulei minirne (cu exceptia sorturilor a carol' granula maxjma este de pina ita 5 mm), Depozitare depozitate pe platforme betonate, a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se Val' creea compartimente cu inaltirnea corespunzatoare eVitB.rii amestecarit cu alte sorturi. n cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se va face pe platforme din lernn, in liizi sau folosind amenajari recuperabile. Nu este adrnlsa depoeitarea dined pe piimint sau pe platforme balastate. Pentnu depozttele de consum se pot
avind pante !?i rigole de evacuate 22

ADITI.'lI 4.19. Utilizarea aditivilor Ia prepararea betoanelor poate avea ea scop :. _ ---:-imbunatatirea lucrabilitatii, in cazul elementelor eu 81'matun ~ese, s:c!i~ni subtiri s~u a betoanelor pompate ; . . -:- lI:nbunatatu'ea graduhu de impermeabilitate, in cazul reCl~~entllOl:, elementelor expuse la intemperii sau situate in medll agresl\'e . - obtinerea de betoane de rezistenta superloara : - reglarea procesulut de Intarire : intirziere sau accele rare, in functie de cerintele tehnologice ; - fmbuniitatire~ cornportarii La inghet-dezghet repetat; .-,?re!?ter~a rezistentei, dUl'abilita~ii l?i ~mbuniita~irea omo-

4.16. Agregatele

trebuie

gemtatu betonulul,

• ~.20:.'I'ipurile uzuals de aditivi sl conditifle de utilizare Sint indicate 111 anexa V. 3. Utilizarea altar tipuri de aditivi

23

sau utilizarea simultana a doua tipuri de aditivi este adrnisg nurnai pe baza de prescriptii speciale sau caiete de sarcint, 4.21. Verificarea caracteristicilor aditivilor se va face COD_ form prevederilor din. anexa X. l. 4.22. 1n cazurile in care se impune realizarea de betoane eu caracteristici ce se pot obtine numai cu ajutorul' unor aditivi, in documentatia economica a proiectului se va prevedea, in mod obligatoriu, utilizarea aditivilor respectlvi, 4.23. Utilizarea concornitenta a doufi tipuri de aditivi se poate face numai pe baza de tncercari preliminare ~i avizul unui institut de specialitate. CENU$A DE CENTRALA TERMOEt.ECTRICA

5.3. Statiile de betoane ell. 0 capacitate norninala de producpe de eel mult 10 m3 beton/ora (respeetiv produetie efectiva de .cel mult 50 m3 beton/schirnb), slnt subordonate direct conducatorului Iucrarii pe care 0 deserveste ~~i pot funetiona cu a<:ordul beneficiarului ~i proiectanfului f.ira certificat de atestare. 5.4. Comisia de atestare va avea urmatoarea components : unit.a~ij in eadrul careia functioneaza intreprinpere) ;
presedinte : cenducatorul tehnic a1 Iorului tutelar al

statia (cent rala , trust,

4.24. Cenusa de centrala termoelectridi (eaptata uscat) poate 1i utilizata Ia prepararea betoanelor in scopul trnbunatatirili caractsrssnoilor acestora (lucrabilitate, grad de impermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi etc.), Utilizarea se va face in conformitate cu reglementarile specifiee 7n vigoare (vezi Anexa I poz. B. 5., Dl. D2, D3 si D.4). 4.i5. Verificarea ealitatii eenusn de centrala termoelectridi se va face conform prevederilor din anexa X. 1. 5. PREPARAREA Stattile de betoane 5:1. Prin statie de betoane se intelege orice unitate care produce f?i Iivreaza beton, fund dotata cu una sau rnai multe instalatii (seetii) de preparat beton sau betoniere. 5.2. Statiil€ de betoane cu 0 capacitate nominala de productie mai mare de 10 m3 beton/ora (respectiv productie efectiva mai mare de 50 rn3 beton/sehimb), sint conduse de catre ,,~eful statler" ~i funetioneaza pe baza certifieatului de atestill'€ eliberat la infuni;area statiei de comisia de atestare numits printr-un ordin dat de conduce rea unitatii tutelare. Sarcmile $i ealifiearea personalului care deserveste 0 asernenea statie de betoane slnt precizate in anexa V.1. 24 ~I TRAI>1SPORTUL BET0NULUI

atestate.

conducatorul compartimentului eTC; conducatorul compartimentului rneoanizare ; - seful de Iaborator al unitatii tutelare ; - seful statiei. Comisia a elibera certificatul de atestare ]']1 haze verificarU Indeplirrlril conditiilor arabate Ia pet. 5.5. In certi£icat se vor mention a instalatiile (seetille) de preparare sau betonierele -

membri :

5.5. Pentru obtinerea certificatelor de atestare, statnle de betoane trebuie sa dispuna de : a) regulament de functionare ; b) depozite de agregate, intermediate si 18. statie amena[ete conform prevederilor de Ia pet. 4.16. si avind eompartimente separate .pentru nurnarul necesar de sorturi rezultate in Iunctie de granula maxima utilizata si prevederdle de la pet. 4.15; c). silozuri care sa permita depozitarea simultana a minimum 2 tipuri de ciment ~i avtnd capacitatea totala de depozitare corelata eu capacitatea de productie a statiei pe interval de minimum 3 zile ; in cazurile in care se fcloseste !}i ciment in saei, dotarile VOl' eorespunde .prevederilcr de la pet. 4.9.; d) silozuri pentru eenusa de oentrala termoelectriea (in cazurile 'in care foloseste acest adaos) ; e) mijloace de dozare a rnaterialelor componente care C'orespunda elasei de precizie din doeumentatia tehnica a

sa

aoestora;

Uonare;

f) utilaje de preparare

a betonului, in buna stare de tunc25

aditivi,

g) instalatii de preparare, rezervoare ~l dozatoare pentru pentru eel putin una din sectiile (instalatiile) statist (cu exceptia cazurilor in care nu se prevede utilizarea lor); h) do ari care sa asigure spalarea betomerelor, buncarelor ~i mijloacelor de transport; i) dotai.i care sa permita Incalzirea apei ~i a agregatelor, daca se prevede Iunctionarea statiei in perioada de timp friguros ; j) personal de deser ire in conformitate cu prevederile din .anexa v.i. ; k) rremenclator al claselor sau tipurilor de betoane ce S~ Val" produce de fiecare instalatie (sectie), aprobat in prealabil de conducerea unitatii tutelare ; 1) laborator amenajat eu spatii distincte pentru confectionarea probelor li\i respeetiv pastrarca lor, care sa asigurc respectarea conditiilor de temperatura ,Ie 20 ± 3'C, prevazut eu dotarile ~i utilitatile necesare si incadrat eu personal tehnic .si muneitor corespunzator din punct de vedere profesionaL l1i numeric; m) nomenclatorul incercal"ilor si operatiilor pe care le efectueaza laboratorul . n) aparatura ~i dispozitivele corespullzaware nomennlatorului de incercari $i operatli efectuate de laborator, conform prevederi lor din anexa X. 2 ; 0) laboratorul trebuie sa fie in prealabtl autorizat pentru lncerdirile ~i operatiile pecare Ie efectueaza. 56. Tr irnestrial, metrologul si setul cornpartimentului CTC al UDita\:ii tutelare a1 statiei de betoane, Val' erifica mentinerea conditiilor prevazute la pet. 5.5. qi in cazul 1n care se constata respectarea acestora VOl' viza certiiicatul de .atestare. 5.7. Valabilitatea atestarii se suspends daca : _ La verificarea trimestriala conform pet. 5.6. se constata neindepllriirea prevederilor de la pet. 5.5.. - 1a examinarea, de catre conducerea unitatii care tuteIeaza statia trnpreuna eu condueatorul compa:l'wnentului CTC ~i seful de Iaborator, a rozultatelor Incercarilor efectuate, se consbata ca la fnai mult 10% din volumul de beton de clasa rnai mare dec~t Be 10, preparat in interval de un trimestru, 26

Inregistrat neindeplinirea cr iter iilor de calitate conform anexei X. 6. sau gradul III de omogenitate . - se dispune, ca urmare a constatarilnr rezultate la contt'oalele efectuate de compartimentul eTC sau alte organe de control. . Suspendarea valabilitatit se Inscrie pe certificatul de ate tare, consemnindu-se intr-un proces verbal motivele care au condus la aceasta 'ili masurtle care se impun in vederea rsconfirmarii atestarti. Suspendarea se poate referi ~i numai la una
S-8

din instalatiile

(secti ile) de preparare.

5.8. Reoonfirmarea certificatului de atestare se poate face de comisia prevazuta la pet. 5.4. dupa eli min are a deficientelcr care au condus la suspendarea atestarii, ' 5.9, Plna la .reconfirmarea certificatului de atestare se va putea produce ~i Iivra beton numai in baza unei aprobari de functionare provizorie, data de conducatorul tehnic al u,nitatii tutelare a statiei, in care se a preciza : - justificarea neeesitatu de functionare provizorie : - tipurile de betoane ~i cantitatile admise a se produce iara a se de-pa!?i total 100 m:1 beton pe intreaga perioada de valabilitate a aprobarii ; - masurile tehnice ~i organizatortce : operative care sa

tn

(schirnbarea sursei de agregate, modificarea cornpozitiilor etc.) ; ~ frecventa incercarilor de con trol Ia statie ; ~ termenui de valabilitate a1 aprobarii. Termenul de valabilltate al aprobaru provizcrn nu poate sa depaseasca 15 zile, perioada in care trebuiesc analizate in detaliu cauzele deficientelor !?i luate rnasurile de .emediere. Pentru aceeasi statie de betoane (instalatie de preparare), nu pot fi date dedt eel mult doua aprobari provizorii in intervalul, de 1 an. La expirarea teimennlui de valabilitate a aprobarh provizorn, daca nu s-a obtinut reconfirmarea certificatului de atestare, se va Intrerupe functionarea statiei (instalatlei) respect! e, . , In oazurile tn care intervine 0 a treia suspendare a valabihtaw atestari! in decurs de 1 an, se va Intrerupe productia de beton, se VOl' adopta rnasurile de rernediere necesare si se va prooeda la 0 noua atestare de ditre cornisia nurnita conform

asigure

Iivrarea unor betoane de calitate

corespunzatoare

pet.

5.4,

27

Tipuri uzuale de beton 5.10. Pentru Iucrarile curente de beton :;;i beton annat, tipurile de beton se diferentiaza .i se noteaza in functie de: - clasa betonului ; . - lucrabilitate ; - tipul de cirnent utilizat ; - marirnea agregatelor. De exemplu un beton de clasa Be 15, eu lucrabilitate L3 (corespunzatoare unel tasari de 8 ± 2 em) preparat eu eiment M30 ~i avind agregate 0-31 s~ noteaza : Be 15 - L3 - M 30/0-3l. Pentru cazurrle in care se cere obtmerea unui-annmit grad de Irnpermeabilitate sau 0 anurnita lucrabilitate no-tapa beto. nului va cuprinde !?i aceste caracteristici, Astfel un beton de clasa Be 20 ell grad de impermeabilitate PB, lucrabilitatecorespunzatoare unei tasari medii de 8 em, ciment Hz 35 si agregate 0-16 se noteaza : Be 20/P8 t8 Hz 35/0-16. Daca este necesar, notatia se va completa ell gradul de gelivitate sau tipul de aditlv impus. In cazuri speciale, prin protect sau prin intelegere tntre prcducator ~i utilizator, se pot adopta notatii simplificate. S:l1. In cornanda de beton c~itre statie se VOl' inscrie tipul de beton conform pre ederilor- de la pet. 5.10., programul' !?i ritmul de lrvrare, pre~rn ~i obiectul (partea de structura) la -care urmeaza a se folosi. 5..12.. Nomenclatorul tipurilor de betoane ce se produc de catre statie ~i instalatir va contine notatii conform prevederilor de 1a pet. 5.10. Stabillrea compozltlel betonului 5.13. Pentru lucrai'ile curente, compozitia betonului se stsbileste de laboratorul unitatii tutelare a statiei de betoane, in conformitate cu prevederile din anexa V. 2. Stabilirea compoaitiei se va face : - la intrarea in funetiune a unei stapi de betoane ; - la schimbarea tipului de ciment sau de agregate ;
28

- la introducerea utillzaru de aditivi sau la schimbarea tipului acestora . - la pregatirea exeeutarn unei Iucrari care necesita un beton cu caracteristici deosebite de cele curenb preparate, salt de elasa egaUi sau mai mare de Be 25. Compozitiile de betoane se aproba de conducerea unitatii care tuteleaza laboratorul, daca prin caietul de sarcini nu se prevede ca aprobarea sa fie data de reprezentantul beneficiarului sau proiectant. 5.14. In cazul construetulcr speciale, definite conform pet. 1.8.• precurn ~i ill cazul utilizarti unor tipuri de ciment, agregate, aditiv, sau adaosuri care nu sint prevazute in prezantul nonnativ sau care nu au reglernentari peciale, stabilirea compozitiei betoanelor se va face pe baza de studii elaborate de Iaboratoare de spectaluate din institute de eercetare .. -5.15. Lunar, Iaboratorul va analiza rezultatele Incercarilor efectuate la virsta de 28 zile ~i YiOI. supune aprobarii conducerIi unitatii, eventualele corectii ale dozajulul de ciment sau alte masurt necesere in vederea asigurarll calitatii betonulut. 5.16. CantlHi~ile de rnateriale corespunzatoare unui amestec (~ja) sa VOl' stabili pentru un volum de beton proaspat, de max. 80% din eapacitatea nominala a utilajului foloslt pentru malaxare, 5.17. La statia de betoane se va afisa reteta corespunzatoare tipului de beton ce se prepara si care va contine : - numarnl de ordine a1 retetei ; - notatia corespunzatoare tipului de beton conform prevedertlor de la pet. 5.10. ; - eantitatile de materiale care se mtrcduc la fiecare ~al'ja (cumulat pentru agregate, functie de ordinea de introducere}; - luerabllltatea betonului prevazuta a se obtine 1a statie ; - zona de granulozitate a agregatelor. 5.18_ In cursu! prepararii betonulut reteta se va corecta de ditre Iaboratorul statiei in functie de rezultatele incerdirilor privind : - umlditatea agregatelor ; - granulozrtatea sorturilor ; - densrtatea aparenta a betonului proaspat ; - Iucrabilitatea betonului,

29

Prepararea

betonului

b) Amestecarea

a) I)ozarea Dlaterialelor
5.19. La dozarea materialelor components ale betonului se admit urrnatoarele abateri : + 30/0 pentru agregate ; 2% pentru cirnent .i apa ; 5% pentru aditivl : 3% pentru eenusa de centrale termoelectriea.

de transport

betonului

si incarcarea

in mijlocul

+ + +

5.23. Pentru arnestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau betoniere ell cadere libera. in cazul utilizarii agregatelor ell granule mai marl de 40 mrn, se VOl~ fo10si numai batoniere cu cadere libera. 5.24. Ordinea de introducere a materialelor componente in: betQ-niera se va face conform prevederilor cartlt tehnice a utilajului respectiv, dar Incepind eli sortul de agregate ell granule,
rea rnai mare. 5.25. Durata de amestecare va. respecta prevederile dir~ii tehnice a Instalatiei, dar va fi de eel putin 45 sec. de la intro-

5.20. Mijloacele de dozare VOl' fi verificate el putin 0 data pe saptamina, folosindu-se greutati veriflcate in prealabil, masuratori sau alte procedee operative, Dad se constata depasirea a 112 din abaterile prevazute la pet. 5.19. se va proceda astfel : daca defectiunea .e constata la dozatoarele de ciment sau agregate se va sista prepararea betdnului la instalatiile respecti e pina. Ia rernedierea lor; - daca defectiunea se constata la dozatoarele de epa sau aditivr.: se va admite Iunctionarea in continuare a instalatiei (. ectiei) de preparare, pe un interval de max, 5 ztle, perioada in care dozarea se va face cu recipienti gradati. 5.21. eel putin 0 data pe an se va proceda la verificarea metrologies a rrrijloacclor de dozare ~i ori de cite ori spare necesar (pet. 5.20). 5.22. In cazul betonierelor care nu sint dotate eu rnijloace de cintarire ~i care nu sint supuse atestarti, se adrnite ca dozarea materialelor sa se faca volumetric, procedindu-se astfel : - pentru agregatc se pot Iolosi ca unitate de rna ura cupa, 'Volume partiale ale acesteia rnarcate in prealabil sau cutii etalona te ; - pontru eiment se pot folosi ca unitate de masura sacul, cutii etalonate sau simultan ambele procedee ;
pentru 8ga ~$i.aditivi se
Val'

dueerea ultirnului

component.

Durata de amesteeare se va majora dupa caz pentru : - utilizarea de aditivi san adaosuri (cenusa de centrala termoeleetrica) ;

5 em).

perioade de tirnp friguros ; de agregate ell granule mai rnari d 31 mm . betoanc cu Iucrahilitate redusa (jasare mal midi. de
utllizarea

5.26. Durata de incarcare a unui rnijloc de transport sau de mentinere a b tonului in buncarul tampon, va fi de max, 20 minute. 5.27. La terrninarea unui schimb sau Ia intreruperea prepa~arii betonului pe 0 durata mai mare de lara, este obligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu jet puternie de apa, sau apa amestecata eli pietris 9i imediat spoi golita complet. Transportul betonului 5.28. Transportul batoanelor eu tasarea mai mare de 5 em se va face cu autoagitatoare, jar a betoanelor eu tasarea de max. 5 em, cu autobasculante cu bena amenajate corespunzator. Transportul local al betonului se poate efeeiua cu bene,
pompe,

folosi

recipient;

gradati,

Pentru nlsip, pe baza curbei de Infoiere, Iaboratorul va preciza corectiile necesare in functie de starea de umiditate. pentru agregate, respeetiv si [,D/O pentru aditivi.
Abaterile la dozarea

volumetrica nu 30/0 pentru

Val'

ciment

depasi .$i

+ 50/0'
apa,

rOane.

vagoneti, benzi transpnrtoare,

jghcaburi

au

tom bepentru

5.29. Mijloacele de transport trebuie a l'tu permits plerderea Iaptelui de eiment.

sa

fie etanse

30

Fe timp de ar~ita sau ploaie tn cazul transportului ell autobasculante pe distanta mai mare de 3 km, suprafata libera de beton trebuie sa fie protsjata, astfel incit sa se evite modificarea caracteristicilor betonului, ca urmare a evaporarti apei. 5.30. Durata de transport se considera din rnornentul ter. rninarii incarcarii mijlocului de transport ~i sfirsltul descarcart; acestuia ~i nu poate depasi valorile din tabelul 5.L decit dad se utilizeaza aditivi Intirzietori,
Tallelul
DllRATA :'t'IA:\:IiVr.:{ DE

5.1.

de la mon tarea si receptionarea armaturii a trecut 0 perioada indelungata 9i cunenturt de cimenturi de ruarca (I.e berou, se constata prezenta Irecventa a ruginei 'c ,;;; J5 murcn ~ '!O neaderente armatura se va demonta iar ~ dupa curatire :;;i remontare, se va proeeda 30 45 I> .30 la 0 noua receptie calitativa, f) suprafetele de beton turnat anterior !?i intarit, care VOl' <15 60 10« :s::: ;;0 veni in contact cu betonul proaspat sint euratate de pojghita 60 90 t < to de lapte de cirnent nu prezmta zone necompactate san segregate, 9i au rugozitatea necesara asigurarif unei bune legatUl"i 1ntre cele doua betoane ; Obs. In cazul transportului eu autobasculante durata maxuna h) slnt stabillte dupa caz, r;;i pregiHite masurile ce vor se reduce cu 15 minute fata de Iimttele din tabeluJ. 5.1. fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul interventiei 5.31. Ori de cite ori intervalul de tirnp dintre descarcarea (statie de betoane !1i mijloace de 9i remcarcarea cu beton a mijloacelor de transport depaseste 0 unor sttuatii accidentale transport de reaerva, sursa suplirnentara de energie electrica, ora precum ~i la in reruperea lucrului, acestea VOl' fi euratate materiale pentru protejarea be tonului , eonditit de ere are a ell jet de apa. In cazul au toagitatoa relor , aces tea se vor urnple ell cea 1 rn3 de apa, S9 VOl' roti eu viteza maxima timp de unul rost de lucru etc.) ; i) nu se intrevede posibilitatea Interventiei unor conditii 5 minute, dupa care se vor goli cornplet de apa, clirnatice nefavorabile (gel', ploi abundente, furtuna etc.) ; . j) In cazul fundatiilor, siut prevazute masuri de clirijare 6. EXECUTARE.~ LUCRARILOR DE BETONARE a apalor provenite din precipitatii, astfel incit aces-tea nu Se aeumuleze in zonele care urmeaza a se betona. Pregatirea turnarii betonului 6.2. In baza verificarii Indeplinirii condttiilor de la 6.1, se 6.1. Executarea lucrarilor de betonare poate sa tnceapi Va consemna aprobarea Ineeperii betcnarii de catre proiectant, nurnai daca slnt indeplinite urmatoarele conditii : reprezentantul beneficiarului salt Inspectia Teritoriala pentru a) fUia tehnclogica pentru betonarea oblectului in cauza Constructii, in confornutate eu prevederile programului de Intocmita conform prevederdlor de la pet. 1.11, a fost aecepcontml al calita't;ii lucrarilor. tat'a de beneficial' ;, 3 - c. 1015 33
Temperatura amesteculu i
Durata maxima de transport (minute)

TRANSPORT AUTOAGITATOARE

A BET ONULUI

cu

b) in cazul betoanelor de clasa egala sau mai mare de Be 25, se dispune de tncercari preliminare iar eornpozitia betonului a fast acceptata de proiectant sau beneficiar; c) sint realizate masurile pregatitoare, sint aprovizionate !Ii verificate materialele necesare (agregate, cirnent, piese Inglobate etc.) ~i sint in stare de functionare utilajele ~i dotarile necesare, in conformitate eu prevederile fisei tennologice : d) sint stabilite ~i instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie precum si asupra masurilor pri ind securitatea muncii ~i P.C.I. ; e) au fast receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje .,i arnaaturi (dupa caz), COnfOlTI1 prevederilor de la pet. 10.5, 10.6 si 10.7.

oBSERV A TIE : Dacia

..

sa

6.3. Aprobarea inceperh betonarii trebuie sa fie reconfirrnata pe baza unor noi verificart in cazurile in care: - au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata 18 data aprobarn (intemperii, accldente etc.) ; - betonarea nu a inceput in interval de 10 zile de la data aprobarii, . 6.4. Inainte de turnarea betonului trebuie verifieata runetionarea corecta a utilajelor pentru transportal local ~i compactarea betonului. 6.5.. Se interzice mceperea betonarn inainte de efectuarea verifiei1rilor :;:i rnasurilor indicate la pet. 6.1. Beguli generate de betonare
6.B. Betonarea unei constructii va fi condusa nemijloait de seful punctului de lueru. Acesta va fi permanent Ia locul de turnare ijoi va supraveghea respectarea strieta a prevederilor prezentului normativ ~i a fisei tebnologice. 6.7. Betonul trebuie sa fie pus Yn lucrare in max. 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare; se admite un interval. de maximum 30 minute numai in cazurile in care durata transportului este mai mica de a ora. 6.8. La turn area betonului trebuie respectate urrnatoarele reguli generale : _ a) cofrajele de lemn, betonuJ. vechi sau zidariile, care VOl' veni in contact eu betonul proaspat, VOl' fi udate cu apa eu 2 ... 3 are inainte $i imediat inalnte de tumarea betonului, iar apa ramasa in denivelari va ii l:nUiturati'i ; b) din znijlocul de transport descarcarea betonului se va face in bene, pompe, benzi transportoare, [ghiaburi, sau direct in lucrare ; c) dad. betonul adus la Iocul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de lucrabilitate admise sau prezinta segregari, va fi refuaat, fiind interzisa pnnerea lui in lucrare : se adrnite imbunatatirea Iucrabllitatii numai prin folosirea unci aditiv superplastifiant (conform prevederilor din anexa

:ca),

e) betqnarea elementelor cofrate pe inaltirnl ~ai mali.de rn e va face prin.feres~e .laterale sau pnn m~ermedlul :3 ui flU'tun sau tub (alcatuit, din tronsoane de forma troncoavind ~capatul inferior situat la max. 1,5 m de zona care se betoneaza ; f) betonul trabuie sa fie. raspindit unifo~ in .lungul eleentului urrnarindu-se realizarea de stratur:i orizontale de rnax. 50 ~ mal~ !]i turn area noului strat tnainte de ince;ereffP¥lzei betonuJui .din stratul turnat ~terior ; g) se VOl' lua masuri pentl'u a .s:,"evita ~defo.rm~al"eaa~ s deplasarea arrnaturilor fata de pozrtia preva~uta. I?-~eosebl pentl'U armatunle dispuse Ia partea superioara a placIlo!' in consola; daca totusi se VOl' produce asernenea defecte, ele \'01' fi corectate in timpul turnarii ; h) se va urrnari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, resp~ct1ndu-se grosimea stratului de acoperire, in conformjtate ell prevederile proiectului ; _ i) nu este perrnisa ciocarnrea sau scuturarea armaturii ~n timpul betonarii 9i nici asezarea pe armaturi a vibratorulUl; j) in zonele eu armaturi dese se va urmari ell toata atentia umplerea complela a sectiunii, prin indesarea laterala a betonulul eu sipci sau vergele de otel, eoncomitent ell vibrarea lui' in cazul di. aceste masurl nu sint eficiente, se vor crea po~ibili tati de acces lateral al betonului prin spatii care sa permita si patrunderea vibratorului ; k) se va urmari comport area ~i mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor ~i sustinerrlor acestora, luindu-se mastui opel'ati e de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau
C'edad;

d) inclltimea de cadere Libera a betonului nu trebuie sa fie mai mar~ de .E- m,.in cazul elementelor cu Ui.tim~1de max. 1 rn, respectiv nu mal mare de 1,5 m m celelalte caziir! inclusiv elementele de- supraiata (placl, fundatii) ;' ' 34

V.3.2) ;

1) eirculatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii 5e va face pe podine, astfel rezemate incit sa hu modifice pozitia armaturii ; este tnterzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele ell beton proaspat ; . m) betonarea se va face continuu pina Ia rosturile de lucru prevazute in protect sau ftsa tehnologica ; n) durata maxima admisa a tntreruperilor de betonare, Pentru care nu este neeesara luarea unor masuri speciale la l'eluarea turnarti, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a Pl1izei betonului ; in lips A unor determinari de Iaborator ,
. B5

c) in cazul peretilor de reeipienti, cofrajul va fi montat ore, in cazul cime:nrurilor tara ada~s ; . una din fete pe mtreaga inaltime, iar pe cealalta pe iniU0) in. eazu] cmd vS-:~ produs 0 .l"?-t:eruper~ de b_etonar: .' i~e de max. 1 rn, cornpletindu-se pe masura betonarti ; mare, reluarea tlU;narll este permisa nu~m dupa pregatu~ d) primul strat _de beton va zrvea o Iuerabilitate situat-a suprafetelor rosturilor conform prevederilor de Is pet. 6·~lfIlimita maxima admisa prin fj~a tehnologica ~i TIlLva depa!?i b, c, d ; .. ina!timea de 30 cl1L,__ p) instalarea podinelor pentru oirculatia lucratorilorei mi, 6.12. Betonarea g1'inzilor \~i pUicil.or se va face eu resl~aeelor de transport pe planseele t:>etonate, pl~ecuJ? 1;'1deP1>ectarea. urmatoal'f'.lol". preci.zari s~p!imentar: : . zttarea peele a unor schele, cOll'aJe sau armaturi esse pe~ a) turnarea grinailoi+si a placilor va mcepe dupa 1 ... 2: rnisa nurnai dupa. 24 ... 48 ore in functie de temperatura m re de la terminarea turn8rii stHpilor sau a peretilor pe care diului 9i tipul de ciment utilizat '(de ex. : 18 24 are dacs t-enfeazema, daca fisa tehnologica nu confine alte precizari ; perature este peste + 20°C l}i se foloseste ciment de tip P 4 b) grinzile ~i placile care vin in legatur-a se VOl' tuma la 48 Ol-e pentru temperatufi sub -+ lO~C si ciment Hz 35) e regula in acelasi Limp; se admite ere-area unui rost de r) verificarile care se efectueaza sint preelzate Ia pet. IO.Hueru Ia 115 ... 1/;3 din deschiderea pHicii si turnarea ulterlpara a acesteia ; Betonarea dif~dtelor elemente ~i llarti de eonstruetie c) la turn area placilor se VOl' :folosi reperi dispusi la dis.., . .: ~ .' . nte de max. 2,0 m, pentru a se asigura respectareagrosimii 6.,~. !:a betonarea ~tfertteIor eleJ1len~~ sau partl de COl revazute prin proieet. .struetu, III afara reguliler generale prevazute la pet. 6.8, ~ 6.13. Betonorea cadrelx»: se va face dind 0 deosebita atenVOl' respecta, dupa caz, prevederile suplimentare de Ia pC"e zonelor de la noduri, pentru a se asigura umplerea com6.10 .. ,6.18. . Jleta a sectiunil. 6.10. Betonarea eleinentelor de funclatii din beton arrna ·6.14. Betonarea e:lementelor mas'ive, respectrv a elernense va face pe un strat de beton de egaltzare de 5 em gr9t"]or la care cea mai mica dimensiune este eel putin egaHi slme. ill 1,5 m, se va face tinind seama de urmatoarele ; 6.11. Bet01WTeaelementelol' ve1"tica/e (stllpi, diafragrne 6.15. Pentru asigurarea caliHi.tii lucrarii este necesar sa pereti) se va face respectindu-se urrnatoarele precizar] ,supli~ .adopte mas uri speciale Ia stabilirea compozitiei betonului rnentare :11 a tehnologiei. de betonare. .a) in cazul elementelor eu in.a1timea de max. 3 m, dac ont As~e!, in sco~t:1 reducerii~f?l:tUl:ilor, din. t~mpel'atul'a ~i vibrarea be tonu lui nu este stfnjenita de grosimea redusa _r2c1;le,_ loa stabilirea eompozrttei 91 prepararea betonulru, elementului sau desimea arrnaturilor, se admite cofrarea tu va urman : ... .. turor fetelor pe intrea~a tnalttme l?i betonarea pe In paJj:e'['ht---=- 8?Opt81'e,a Until hpd~ eu te~m~cltat~ re~u~a (co= superroara a elementului ;. . as in n~.sa ell clasa bebJnu.l':-l)~1 un_dow) CIt ,.m~ se.az:ut, fo ··1 " "." d ~ ~ce.-st SC?P un. b) ~ , cazu 111..carc se illt· . ad dlfi c ultWr la compactaref rnenslUlll cit mal man aditiv reducator de" apa !}.l agregate ell 1~ leva ~~1 .. betenului precum .$1in caz~l elem~?te~or ell mal.tlme mal mal(!i _ asigurarea urior temperatun cit rnai scazute pentru de 3 m, se va adopta ,una din solutiile : etonul proaspat, prin evitarea folosirii Ioturilor de cirnent , -. cofroare~ unel fe1;e de m.a.?': .. 1 m Imn~lf';l~~l comple-u. temperaturi rtdlcate, reducerea ternperaturn agregatelor tarea cofrajului pe masura betonarii elementului ; sa.;t" . 11n St.ropire superficiala folosirea de apa rece fuigi de . - betonarea conform p~t .. 6.13.~~ c~mpactarea f.acmdu-slheatii etc.' , prm ferestrele laterale sau dIU interiorul etementulu! ; 6.16. Betonareaelementelor masive se va face fie in trat continuu, fie in trepte, conform detaliilor din fig. 6.1. 36
¥

aceasta durata se va considera de 2 ore de Is prepararea tonului, in cazul cimenturilor adaosuri i?i respectiv

cu

b I

=r=

'..

.•

L'

•.

37

Prezentele prevederi se aplica 9i in cazul elementelor cu grosirnes de 0,9 ... 1,50 ill, daca volumul acestora depaseste Detalierea tehnologiei de betonare se va face, in mod obllgatoriu, prin caiete de sarcini SaU fLcjetehnologice, tintnd seama de : - capacitatea efectiva "Cbl! de preparare, transport st punel'€ In opera a betonului exprimata in ma/ora; - durata de timp "Tall, max. adrnisa, pentru acoperirea cu un nou strat sau tre-apia de beton ; - grosimea stratului sau treptei, care nu poate depasi 50 em; - nurnarul de trepte suprapuse. Durata de timp "Ta" se stabileste cu ajutorul relatiei :
100 mil.

<!J

-;;

:>
0

6 11
!:: Cll

Ta=T-TrT$
durata de timp pina la ineeperea prlzei betonului ; T, durata de transport, tntre terminarea incarcarii la statia de' betoane .!Ii terminarea descarcan; la santier a mijlocului de transport; T. - durata de stationare st de transport local Ia santier, pina la punerea in opera a betonului. Durata de timp T, pina 1a inceperea prizei betonului, se va deterrnina de laborator conform precizanlor din anexa V.4. III lipsa unor asernenea deterrninari, se VOI' lua in considerars urrnatoarele date:
Beton
1-

in care;

~ ~
c:l

I::
).

c..
h-

~ K ~ ~~ ~ ~ ~ ~

~A -, I I" -, ~ I y I ,I
1

~
C;

<!J

..
C\

a .,

~ ~ ~ ~

I
-..I
{~

'" et -,

I
\

l
-,

I \1 I\ I
1

1,1

l 1

~ ~ ~

-,

."

II.! Il:j

TQr6• pentr u temperatura

medle de:

< io-c
J 6

1O... 20"C 2,1/2 :;

>20oe 2 .4

1<:'\1·,....

II
I
'IT

taril
"-

aditi.,

intlrzietor

CUadLtiv iutirztetor

~
~

t\"

0"{J

~ ~ i
'1;'

..

i;i",<$
<::,

~ ....

"-'
~

,~~

e
..,..

'.

~~me) se stabilesc 19. 6.1.

Gmsimea stratului sau dimensiunile tteptei (latime, groprin respectarea conditiilor mentionate in 39

6.17. 1ne perea betonarii este admisa numai dupa verificarea adoptaril tuturor masurilor necesare executarli acestej operatii fara tntrerupere : asigurarea materialelor cornponento, functionarea statiei, nurnar suficient de mijloace de transport ~i compactare, instruirea personalului executant ~i asiguraraa efectivelor de Iuoru pe intreaga perioada de betonare. 6.18. La 2 ... 4 are de ]0 terrninarea betonarii unei zone (in functie de stadiul de intarire), se va proceda la protejarea suprafetei Iibere a betonului cu materials care sa asigure evitarea evaporarii apei din beton ~i racirea rapida (saltele alcatuite din rogojini dispuse intre folii de polietilena sau prelate, strat de minimum 10 em nisip umed aeoperit eu prelate etc.). Protectia va fi indepartata dupa minimum 7 zile !}i. numai daca intre temperatura supraf'etei betonului ~i cea a mediului nu este 0 difer nt<}mai mare de 12"C. Compactarea betonului

6.22. Alegerea tipului de vibrator (marimea capului vibrator, torta perturbatoare si frecventa corespunzatoare a acestuia) se va face in functie de dirnensiunile elernentelor 9i de posibilitatile de introduccre a capului vibrator (butelia) printre barele de armatura, 6_23. Lucrabilita ea betosnetor compaotate prin vibrare intel'l1a depinde de forma elementului sl desimea armaturilor, putind varia intre Ll ~i L5. 6.24. Durata de vibrare optima se situeaza intre minimum 5 sec. si 30 sec., in functie de Iucrabilitatea betonului ~i tipul de vibrator utilizat. . 6.25. Semnele exterioare dupa care se reeunoaste eli ibrarea S-a terminat, sint urmatoarele : - betonul nu se mai taseaza ; - suprafata betonului devine orizontala ~ii. u~or lucioasa ~ - inceteaza aparitra bulelor de aer la supratata betonuhu.

6.19. Cornpactarea mecanica a betonului se va face prin vibrare. Se adrnite cornpactarea rnanuala (ell rnaiul, vergele san sipci in paralel cu eiocanirea cofrajelor) in urmatoarele cazuri.:

_ introducerea in beton a vibratorului nu este posihila din cauza dimensiunilor sectiunei . au 'desimei armaturilor ~i nu s poate aplica eficient vibrarea externa ; . _. rntreruperea Iunctionarii vibratorului : (defectiuno mtrerupere de curent electric etc.), caz in care beton are-a trebuie sa continue pina Ia pozitia corespunzatoare unui rost : - se prevede prin reglementari. speciale (de ex. betoane rnonogranulare), 6_20. Sepot utiliza urrnatoarele procedee de vibrare : - vibrarea in terna folosind vibrato are de interior (pervibrato are) ; - vibrarea externa, eu ajutorul ibratoarelor de cofraj : - vibrarea de suprafata, cu ajutorul vihratoarelor placa sau a riglelor vibrante. 6.21. Vibrarea interna este principalul procedeu de compactare a betoanelor ..
40

6.26. Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de Interior este maximum 1,0 m, redueindu-se in functie de earaeterlsticile 5 ectiunei 91 desimea armaturilor, 6_27. Grosimea stratului de beton supus vibrarii se recornanda Sa nu depaseasca 3/4 din lungirnea capului ibrator (buteliei) ; la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda 5 ... 15 em in stratul compactat anterior. 6.28. Vibrarea externa cste indicate la executarea elemeritelo!' prefabricate sau in cazul elernen elor turnate monolit de gr{)Simi reduss lii eu armaturi dese, care nu pot fi compactate PITh vibrare interna. In zonels in care este posibil se pot folos1 suplirnentar ~i vibratoare de interior. 6.29. In cazul elementelor compactate cu ajutorul vibratoarelor de exterior, se VOl' Iua rnasuri constructive speciale prin rnarirea rigiditati; cofrajelor !'ji prin prevederea, in rnasura in care este posibil, de legaturi elastice Intre cofraje .i elementeie de sustinere sau rezemare. 6.30. Lucrabilltatea betoanelor compactate prin vibrare externa se recomanda sa fie minimum L3 (tasare minimum
5 em). 41

&.31. Vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea plaoilor eu grosimea de maximum 20 em. 6.32. Lucrabilitat~a betoanelor eompactate prin vibrare de suprafata se recomanda sa fie cel putin L2 (tasare minimum 2 em). 6.33. Se recomanda ca durata vtbraru sa fie de 30 ... 60 sec. Timpul optim de vibrare se va stabili prin determman de proba efectuate in opera la prima !?arja de beton ce se cornpacteaza. 6.34. Grosimea stratului de beton turnat (inainte de compactare) trebuie sa fie de 1,1 ... 1,35 ori mai mare decit grosimea finala a stratului compaotat, in functie de luerabilitatea betonului. In cadrul determinarilor de probe. prevszute la pet. 6.33 se stabileste si grosimea stratului de beton turnat, necesara .pel1!h-u realizarea grosirnii finite a elementului. - 6.35. Distants dintre doua pozltii succesive de Iueru ale placilor vibrante trebuie sa fie- asttel stabilita, Incit sa fie a5igurata suprapunerea pe minimum 5 ern in report cu po-

j[

.1

r¥

J'
cadrelor.

s:

.l

./

Fig.

6.2. Pozitia

rosturflol'

de. lucru

18 stil_r.;ii ~i riglele

zitia precedenta,

Rosturi de Inert! (de betonare) 6.36. In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizindu-se executia astfel tnelt betonarea sa se Iaca fal"a intrerupere pe nivelul respectiv sau Intre doua r05tun de di.latare. Cind rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie stabilita prin proieet sau fisa tehnologica, 6.37. PentI'I,L constructiile eu caracter deosebit (elementele de mare deschidere, constructii masive, rezervoare, silozuri, cuve, radiere etc.), pozitia eventualelor rosturi de lucru se indica in protect, precizindu-se ~ modul de tratare (benzi de etansare, prelucrare). 6.38. La stabilirea pozitiei rostului de lucru se VOl' respecta urmatoarele reguli : a) la stilpi, se Val' prevedea rosturile numai la bazii (fig. 6.2 poz. 1); in eazul unor tehnologii speciale se admit rosturi la 3 ... 5 ern sub grinda sau placa ; 42

b) La grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita lntreruperea, aeeasta se va face in regiunea de moment minim (fig. 6.2 poz. 2) ; c) in cazul in care grmaile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasa la 3 ... 5 em sub nivelul tnferior al placii sau vutei plactl ; d) la placi, rostul de lucru va fi situat la 1/5 ... 1/3 din deschiderea placii i e) la plansee eu nervuri, ctnd betonarea se face in directia nervurilor, rostul se va face in zona cuprinsa rntre 1/5 ~i 113din deschiderea nervurllor (fig. 6.3) ; f) la plansee ell nervuri, cind betdnarea se face perpendicular pe directia n ervuril or, rostul se a face in zona cuprins! tntre 115 si 1/3 din deschiderea grinzii princlpale ; se va cauta pe cit posibil, ca in placa rostul sa fie la 1/5 ... 1/3 din deschiderea acesteia (fig. 6.3) ; g) la boln si arce se admit rosturi perpendiculare pe diredoat'e, Irnpar'tindu-se bolta sau arcul in boltari dispusi simetric fa1a de cheie ; nu se admit rosturi avind fata in plan olizontai i
43

btl

In
'--.-.~

fZ)

~-

In

cr:ia .~a betonars denivelarl _(pragUl'i) sau se Val' dispune a1'rnatu.~l sup:lm~ntar.e de legatuTa intre Iamele ; In asernenea Caz~ll arma~lU"ile SItuate Ia partea superioara vor fi montate partial, urnund a se completa inainte de betonarea stratulul care le tnglobeaza.
A

Fig.

6.3. Pozitia

rO'iturikll:

de Iucru

Ia planseele

ell nervuri.

~.39. Rosturil~ de lucru VOl' fi realizats tilllnclu-se seama de urrnatoarele reguli : a) s.upraf~ta rosturilor de lucru la stilpi ~i grinzi va Ii p~rpell~lculara pe axa acestora, iar la pHid ~i pereti, perpendiculara pe suprafata lor ; ~ .b) suprafata rostului de ucru va Ii bine curatata:, tnoepartindu-~e betonul ce nu a fast bine compactat ~i pojghita de lapte de -cimerrt ; , c) in _l'osturile verticale care nu au fost realizate ell tabla expandata, suprafata acestora se va prelucra prin spituire
(face exeeptie caZ111 placilor) ; .

h) la bolti eu latirne mare, rosturile de Iucru se pot face irnpartindu-se balta intr-o serie de bolti 111a1 inguste ; i) la placi curbs subtiri ~i 1a peretii rezervoarelor pentru Iichide nu se admit rosturi de lucru ; turnarea betonului se va face lara mtrerupere ; j) la fundatiile de utilaje supuse la solicltari dinamice, pot fi prevazute rosturi in zona cu efortur! minirne numai daca se adopta dispozrtii de armare corespunzatoare : k) in cazul diafragmelor sau peretilor de lungime, mare, se vor pre ede rosturi vcrticale pentru e itarea fisurarii din contractie sau Iimitarea frontului de lucru ; asernenea rosturi se VOl' dispune la maximum 15 m Intre e1e si VOl' fi realizate eu uri cofraj interior cu slcane (din Iernn sau tabla) sau eu tabla expandata ; 1) in cazul elementelor masive cu lungimea mai mare de 20 111, se VOl' prevede rosturi verticale realizate eu tabla expandala sau coiraje, ereindu-se ploturi care se betoneaza alternativ : dimensiunile ploturilor se VOl' stabllrt cu acordul arnbelor parti ; proiectant !?f executant ; m) in cazul elernentelor masive avind grosime mare (de regula peste 2,5 m), se a prevedea un rost orizontal, creindu-se doua lamel suprapuse j pentru asigurarea conlucrarii lamelelor se va adopta una (sau eventual doua) dintre urmatoarele solutii ; se va prelucra prin spltuire suprafata rostului, se VOl'

d) trnediat inainte de turnarea fata rosturilor va fi spalata eu apa. Tratarea betonulu] dupa turnare

betonului

proaspat, supra-

6.40, Pentru a se asigura conditii favorabile de Intarire si a s~ l~e~~~edeformatiile de contractie, se va asigura mentinerea um.ld~tat~ betonului minim 7 zile dupa turners (cu exceptia reclplenhlor pentru lichide), protejind suprafetsle libere prin : - aeopel'1rea eu materials de protectie . - stropirea periodica eu spa; ., - aplicarea de pelicule de protectle. b fn c~zul r~cip~entilo:' pentru lichide, mentinerea urniditati! .etanu~u.I. a fi asigurata 14 ... 28 zile, in functie de anotirnp v l)1 condltule de expuners. 6.41. Acopedrea ell materials de protectie se va reallza en ~~e~ate, :ogojini, strat de ~ni:ip etc.. ~cea:ta operatis se va face m~ta ee betonul a capatat. suflcienta rezistenta pentru ca rnatenalul.sa nu adere 181 suprafata aeopetita. Materialels de protectie VOl' fi mentinute permanent in s t are umeda,
t . 6.42. Stropirea cu apa va in-cepe dupa 2 ... 12 ore de la ~~al'e,. ill f~U_lctie. de tip~ de ciment utilizat.~! temperatura

UlUI, dar imediat dupa ce betonul este suficient de tntarit

44

. 45

pentru

ca prin aceasta opera~ie

sa

nu fie untrenata

pasta' de-

cons

cimentStropirea

se va repeta 1a intervale de 2 ... 6 ore, ~ asa fel incill suprafava betonu1ui sa 5e1 men~lna permanent umed~. Se va folosi apa care indepline~te conditiile prev8.2J1ltepentru apa de amestecaa:e a ~tonului confonn pet. 4.18. 1n cazul rn care temperatura mediului este rnai mica dedt. + 5<>C nu se va pl'oceda Ia stropirea cu apa, ci se vor aplica matedale sau pelicule de protec1;ie. 6.43. Peliculele de protectie se aplidi in eo-mormitate cu prescl'iptiile speciale. . 6.44. Pe timp ploios, suprafei;ele de beton proaspat VOl' fi acoperite cu prelate sau foHi de polietilena• aUt timp cit priu caderea precipita~ii1or e:s:.ista pericolul antrenarii pastei de ciment.6.45. . Betonul ce ar urrna sa se aiLe in contact cu ape curg toare a ii protejat de ac\iunea acestora prin devierea pro~izorie a apei timp de eel putin 7 zile sau pdn sisteme etan!?€ de protee~ie (palplan!?e sau batardouri).

6.49. tru t' Stabilirea rezistent tel or 1a care au a' . ill ~ C ie vederea decofrarii se f J~ partile de epruvetelor de control pe faze nf v~ ~ace pnn incercarea ~te in condttii sirnilare ele' ~o t ~tI.?nate in acest scop ~i "ederiior din STAS 1275-81 e or In causa, conform precirl nedistructive. In lipsa ince;:~~nanexa V.5) sau prin incerse vor respecta tennenele .. ~ . or~ pentru cazurile curente 6.3., tinlnd seama de tem;~~e mdi~te in tabelele 61 62 t8rire ~ betonului (pentru valorile ad m~dle din p:r~oada ·d~ l~~ se va interpola linear). e ernperatura mtermediare

t~
.

TERI\lENELE MINIME RECOMAlIDATE Tabelu.! . FETELOR LATERALE LA GRINZI PE'TRU DECOFRARE'\. , STiLPI. PERETI FUNDATfI '

.
I

~.1.

Tipul

cimentului

Terrneuul de decofrare [z ile] pentru temperatura mediului ·C

..Lj

1-

+LO
3 2 1 1/2
1

-I- 15 2

F 25 I M 30. Hz 35, SRA 35

i
:.> 2

.I
1 I

Decofrarea 2 P4Q 6.46. Pal'We laterale ale coirajelor se pot indepana CLupa 2 ce be.tonul a atins 0 rezistenta de minimum 2,5 N/mm , ag,tfel lncit fe~ele ~i muchiile eleJ.l1enteloT sa nu fie deteriorate. 6.47. Cofrajele fe\elor inferioare Ia pUki !?i glinzi se Val' II'J:oao..... 'RYENELE MINIME RECOMANDATE Indeparta, ment,i:nind san. remontind popi de siguran~, atunci TE OR Th"FERIOARE ALE COFR.'JELOR. cind r ez istenta betonu1ui a atins fala de dasa urrnMo.relc pro- •••~ cente' '

--

Pa 35

a ell 6.2. TbI1 RU DECOFRAREA PENT CU MENTJNEREA POPILOR

• 70 pe1.1tru elemente cu deschideri de maximum 6 m ; :;~~~~~~_T_::D:E~S~I~GU::R~A;N~T~A:----::--:-Termenul (in (de ex. : %14 Nfrrun' pent!"u 'Bc 20) ; ~"litij tehnologice • 85% pentru elemente cu deschiceri mai mari de 6 rn LlO, Hz Jj (de ex. ,17 pentru Be 20) ; "",1 de .6.48. popii de siguran1a se or indepaJ.'ta atunei dnd re+5 +10 +15 +5 zist.n\" betonului a atins j.1ii d. dBsa UTTIlatoare1e procente: ~""" "C (i 8 10 6 • 95 /o pentru elemente ell deschideri de maximum 6 D1 Plan~ee . . c (de ex. : 19 N/;mm2 pentru Be .20) ; id . d 6 12 6 I efeSl'In2Jcu des cb'd . de rna" • 1100/Q pentru elemente ell de!'ichl en e ... rn In .. . 1'1 12 10 8 (de ex. : 22 N/mm·!. pentru Be 20) ; Crinzi _. 115 /0 penn-u elemente cu deschidcri mail marl de 12 rn ~ s fIlCU deschtdere

, zile) de 1a tlunare
Pa 35 +lO

='

I I :::-===::t-:~_:_~:_+--~~~-t-_~~ __I
,in",'
P 10 +10

~==
, 15
J 5 .5 i

"';'0''''

+ 15
-i

+.)

s
6

(I

j.

(de ex. : 23
46

N/nrrn2

pentru

Be 20).

4:1"

Tabelul 6.3.
TER.\lENELE MINIME RECOMANDATE DE PENTRU INDEPARTAREA
-'.

POPILOR Condi ti.i tchuologlce

SIG'URANTA

Termenul M 30, Hz

(ill zile) de Ill. tu r nare

Pa 3j

Tipul de cirneut
Tempera ura rnediulu i -c

35!
12

I
+ lj
10 9

P 10
...1_ 10

+5 +10 +n
2'1
18

+j +10 +10
I 1-1

-! 15
j

Plausee, grinzi en deschiderc de maximum 6 rn Gr inz i Cll de n._.12

dcschiderc
m

32

2-1 32

16
21

2·1

J8

12

11
28

11

7 14

I 1

Gr inz i eu etesehiderc > 11 rn

42

36

18

21

6.50. Prin caiete de sarcini sau fif?e . tehnologice se p adopts rezistente sau terrnene de decofrare diferite de eel prevazute la pet. 6.46 ... 6.49, respecti tabelele 6.1 ... 6.3. 6.51. In cursul operatiel de decofrare 5e Val' respecta ur rnatoarele reguli : a) desfasurarsa operatiei va Ii supravsgheata direct d catre conducatorul punctulut de luoru ; in cazul in care ~ constata defects de turnare (goluri, zone segregate ete.), carl pot afecta atabilitatea constructiei decofrate, se va sista d montarea elementelor de sustinere pina Ia aplicarea masuril .de' rsrnediere sau consolidare; . b) sustinerile cofrajelor Sf! VOl' desfacs tnceptnd din zOi centrala a deschiderii elernentelor !;Oi continuinc1 simetric cat reazeme ; c) slabirea pieselor de descintrare (pene, vincruri ete.) ' va face treptat, fara socuri ; d) decofrarea se va face astfel incit sa se evite prelua brusca a tncarcarilor de catre elementele ce se decofreaza, r' perea muehiilor betonului sau degradarea materialului coff jelor ~i sustinertlor. 48

6.52. In cazul constructiilor etajate avind deschideri mai mari de 3 m, Ia decofrare se VOl' Iasa sau remonta popi de siguranta care. Val' fi merrtinuti conform prevederilor din tabelul 6.3, iar pozrtia acestora se recomanda a se stabili astfel : - la grinzi avtnd pilla la 6 m deschidere se 1a513. n pop u de sigw'anta la mijlocul acestora; la deschideri mai mari numarul lor se va spori astfel incit distanta dintre popi sau de la popt la reazeme Sa nu depaseasca 3 ill ; - la pliici se va lasa eel putin un pop de siguranta la mijloeullor l1i eel putin Ii pop la 12 rn~ de placa ; - In:tre diferitele etaje popii de sigu.ranta se or aseza pe cit posibil, unul sub albu 1. 6.53. u este permisa mdepartarea popilor de sigW"anta al unui plal1~eu aflab imediat sub altul care se cofreasa sau se betoneaza. 6.54. Pentru decofrarea elementelor ell deschideri mai mari de 12 m, precum ~i pentru descintrarea esafodajelor care sustin cintrele boltilor, arcelor, placilor subtiri etc., proiectul va trebui Sa cantina precizarr in legatul'a eu exeoutarea acestor operatii : numarul de reprize de descintrare, ina!timile de cobcrire etc. 6.55. in termen de maximum 24 ore de la decotrarea oricarei piirti de constructie se va proceda, de catre conducatorul punctului de Iucru, delegatul beneficiarului si de catre proiectant (dad acesta a solicitat sa fie convocat) la 0 examinare amanuntita a tuturor elementelor de reslstenta ale structurii, incheindu-se un proces-verbal in care se VOl' consemna calrtatea lucrarilor precurn st eventualele defecte constatate. Este interzisa efectuarea de remedieri, inainte de aceasta examinare. La exarninarea elementelor !]i tntocrnirea proceselor verbale se tins seama de prevederile de la pet. 10.9, remedierea defectelor se face conform prevederilor din Instructiunile tehn~e O. 149-87. Tolerante de execujie 1 6.55. Abaterile maxime adrnlsibile la executarea Iucrarior de bet On !?i beton armat monolit stnt aratate in anexa X.3.
_ 4. c. 1015

49

7. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON IN SAU PUIN PROCEDEE SPECIALE CONDI'fn 7.1. La executarea lucral'ilor de beton ~11 conditH saij prin procedee speCiale, se VOl' respecta prevederile de detaliu date in ane}{ele prezentului nor:rnativ ~i anurne :

. in capitolele preceden t e a Ie prezentului cupr!n.sl~le suplimentare care urmeaza,

w

normativ

~i

preClza

50

Tipare . se vor confections In tipare B-1 Elementele prefabr~cate (placaj sau alte produse pe et~lic~ de clet :mnlului facindu-se pe considerente i:U1 alegerea betoane turnate prin pompare, conform _anexei VIl.l; rn - de emn, beton, sau rna eria d VII.2.; betoane turnate in cofraje glisante, conform aD€>xei baZa. pC econorntce. Ii 'ii fetelor care corespun tebnt aO_;1 de tipar, destinate rde~ ~~t fle astfel alcatuite ind} ile , de, t buna .I 1.1J11.e se r'ecomar; a sa , . 1 - execuLarea IllCt'arilor de bctoane pe tirnp fhguros, COn. irn b'narilor~ la obtinerea urror , supr afete rugoase pen I'll 0 form 1 onnativului C 16-84 ; sa beto~lll de monoli~i~aretabla e;pandata, tabla stri- masuri speciale de proiectare, executare ~i intre'inere leg in acest scop .se p~~~Ja~t~~ oricare alt material sau proa con.structiHor din .zona litoralu!ui Marii Negre, coniorm t cover de cauciuc P . . anexe, VU.3 ; a ad' cu efect similar. . fetele tlpar€ lor care vin in contact . ce eu .. 01 1nainte< de utillzare, '. de decofrare. - hU'narea betOl1UluLsub apa, conform anexei VII.4 ; lor de fixal'e sau prindere - executarea betoanelor ciclop1ene, COlllonn anexei VII. 5; cu betonul vor fi unse eu a~en~l 85 Aut tiparele cit 91 piesele uteri deformari datorate - utilizarea cenw,;jlor de centrale termoelectrice la preps- Val'fi's~icient de r~g~~le~en~ru.~ ~~;nUIUi etc., care. sa. can: rarea betoanelol' conform anexei VII.6. manipuHirilo: vibraru, Ples~u.::lcu abateri la dirnensiuni mal d "1a realizarea de elerne t . 7.2. In cazul altor conditii sau procedee, se VOl' l'especta uca . ibil . fl s€ face prin smulgere, o_,1'. prevederile caietelor de sarcini elaborate de pl'oiectant sau pre- mari decit cele adrnisi 1 e. ,. Sct'iptiile speciale. Tiparele, la care decof~ale-al for+a de srnulgere egaJa cu 0 ~ astfel ancorate, ~ it sa reziste s a executa. me . de 25 ori masa elernentului ce . verificarea tiparelor '8 6 La proiectarea, rec eptionarea ;>1 ". 8. EXECUTA REA ELEMENTELOR PREFABRICATE' t ~ abaterile admise prm plO. avea in veder .e ~ drarea illdin anexa X.3. I11 cazu I ele. FE .';)ANTIER se va mea rile iectul elernentului sau. preve?e It de 50 bue in total) se VOl' mentclor de mare. sen.e (mal ~n~721_76 :;;i STAS 6657/1-76. 8.1. Elementele prefabricate se VOl' Confecpona pe baza dorespecta prevederile dirr STA a verifica incadrarea cumentatiei tehnice de e.:x:ecutieprecum 91 a fl.!if'i tehnologice il tiparelor dupa cum urrneaza : se v 8.7. In cursul ut izar ~ .. corespuuzatoare, elaborata de comtl'uctor pe baza detaliilor - tolerantele de f orrna 51' dimensiuni, .. • . te In '. f' verificate main din project, dotanlor cUsPonibile 9i a reglementarilor in vigoare. - tiparele ell parti dernontabile VOl 1 . 8.2. Conducerea executiei elementelor prefabricate va fi inde fiecare utilizare ; . t bile vor fi verificate periocredintata numai unor cadre tehniee cu pregatire I?i expeJient corespunzatoare. . - tipareJe iacIt Sa sel asigure ~b;inerea unon elemente cofa;a F!art d~mo_n a die, dar astfel respUllzatoare. 8.3. La executarea elementelor prefabricate pe ?antier sau Verificarea tiparelor se va .face de preferinta cu ajutorul in bazele de productie secundara, Val' fi respectate p1'evederile ~abloanelor.
I )
v

~~~~~l~:

Co

W."

51

Amrarea elementelor prefabricate }Jetonare.a elementelor 8.8. Armaroa elementeloe prefabricate va corespunde G lor . senelol'deexecutie. S.13. Tehnologia adoptata pentru betonareaele~ente or va . ...'. . .. . . ura ebtlnerea unu] beton de calitate eorespunzatoers pre, NUJ se. a~Il1lte .__modi;flcarea sort:m.uen~e~or de ?tel sau ~slgerilor proteetului sicu compaotitatea uni.form~. in tot volu: diametreloi ~1 numarului de bare, fara avizul prmectantUI ved rodusului' de asemenea se va astgura realizarea Iormei 8.9. ~.lase~e s~date Val' fi exec_u.tate ~i VOl' corespunde r ~~u!Ui in lirn::i:tele to1erantelor_ ~:escrise.. . .. glementaulm' In vrgoare sau norrnei de produs. . 8.14. Inainte de inceperea :turna~l elementelor se va veri8.1~. Pozitia arm;'itul'ii in tipars, grosirnea stratulul ~fica dad; . .. . beton ~e acopel:ire, precum :]1 pozitia diferitelor echipamen _ tiparele sint bin~. inchel~te •• !nrate! curata,te . ~l .un~-e. s~u .pie~e metalic€ inglobat~ ~i a tiparelor pentru goluri pr~~ise respects incadrarea mabatenl~ dunenSlOIJ;al: a~ffilse '. .. ,:az~te In desen~le deexecupe, Val' fi asigurate prin .dist.:llb -~rmatur~ este. corect ~a!?,ez~ta2nu a fast. I?~tata de solutia t1en. de beton, fixatoars permanente sau demcntabtla dispusde uns uparul, ~l nu prezi.nta rugma neader~nta,. . . pe tipare, distall1;ieri din rnase plastice etc. _ armaturile pentru Imbinari (mustati, profile lammate) Be interzice fclosirea distantierilor de ~otel pentru asigUlsint corect ~o~tate $i fixat~, astfel iocit sii nu se deplaseze in rarea grosimi] stratulul de beton de acoperire. . eursul betonarii elementul Ul. . .. _ . L t ~ '.. ~. .' B.15 .. Comp actarea se va face eu vlb.ratoare de stiprafata. ·a ex.eeu area annaturilor nu se VOl depa$l abater de prel vibratoare de COir8]·, vibratoare de mterior sau mese vibrante, vazute in anexa x.a. ..... Numarul, oeraeteristicile ~i pozitia vi grat?arelOl', vor c.oPrepararea betonulul respunde celor precizate prin fisele tehnologice de executle. In timpul turnari; pieselor, se va ';Il:n~r1ca .a:n:a:tur~e, 8.11. Prepararea betonulul destinat elementetor- prefabri piesels inglobate, locasurile pentru imbman etc. sa 191 pascate se va face numai in s_tl;!.tikcal'e asigura gradul de omlllireze pozitia: din protect. genita-te I sau II.
·u· • • u

..u

Compozitia betcnulut sa va stabili prIn incel'cih:I preli Acceleratea inHi.ririi betoanelor mmaro efectuate ell materlalele aprovizionate in vederea exe B.16 .. Aecelerarea jntal'ITii betonului se va €'fectua in coneutarii elementelor. fotntitate ell prevederile fi,?ei tehnologice intocmita pe baza . iIncerciil'ile pr:elirninare se VOl' efeetua conform prevede.rilor predzarilor din anexa VIII. din aneK-a V.2, in conditille de 'compaetsl'e !ii aeeeleral'e a ill' taririi prevazute In fi~ tehnologica !iii VOl' cuprmde detel'n1i. Decoi:rarea

. 9 e1or28dezde pentru ,verlfical'ea realizarii clasa] praserise. r: la .decofra re m~n,:pulare, li~l~al:~,mo~tru"'e etc.,
1

nares

rezistentelol'

la di~erite

virste,

pentru

stabilirea

terrne-

precun l:~ul

8.17. Deeofrarea elsmentelor prefabricate se va face la prevazut in fiEjla tehnologica9f verifieab prin tnc.er(:anh~ preliminare.

8.12. Transp6rtul betonuluj de Ia statia de preparars ja DeCofl'are-a va fi execntata cu deosebita grija., pentru ca Iocul tmuihii se va face eu instalatii san utilaje adecvate pe rtll.l<'hiile sa nu se l'upa $i sa nu se deterioreze tiparele. 'Rididistax:te cit. rnai scurte, astfel incit sa nu se produea segregaJ1 ~jea e1ementeJor se va face en ajutorull.l!';0: ~~pozitive spesau plerde:n de lapte de ciment. d\~le,. car~ v~r fi as~fel. co~cepute .il:l:ctt sohcl.~r.ile cese. proc In dlfent.e sectiuni sa fie rrumme, Dupa decofrare, pe ,52 53

82 2 Conditiib tehniee si regulile de '.verificare a calita.tii Ie 1l.llJ. • f 8.18. In timpul veri] elementele prefabricate Val' fi me D1e'nt~lor prefabricate se stabilesc pnn. prOlec: sau isa ttnute Umede timp de minimum 7 zile, prin stropire pel'iodi ele logica pe baza prevederilor prezen~u.l.Ul nonn~Uv. . x acoperire eu folii de polietilena sau aplicare de peliculs d tehn~l entele care nu corespund condltlllo.r tehnice p~'€vaproteotle. ~ ~m nu pot fi reccnditionate, vor fl rebutate !ll de.zUte 51 care . ~. ~d s u semn zita'te separat de cele corespunzateare, marcm u- e .C eTC but' Cele corespunzatoare Val' purta starnptla . Manipuhrrea, transportul $i depozitarea elementelqr pre pO fabricate de ,,~ei1.'lcarea ca lit~+" se face pe Ioturi . a carer marime se . Vel' a~ll . t stabi1este prin protect sau fi11a tehnologica 91 ~nu P?a ~ sa e 8.19. Marupu1area elementelor sc va face eel mai devre depa~asca productia realizata ill decurs de 0 saptamma. sau La terrnenul prevazut in fi9a tehnologidi 9i verificat prin illl 50 de elemente, .. . cercarils preliminare. . 823 Unitatea executanta va intoorni Registrul de evidenta 8.20. Aga*area elementelor din alte puncta decit cele pre. a verifi~arii calitatii eleIT_lentelor prefabricate de beton, convazute In proiect sau fi~a tehnologica este interzisa. form reglementarilcr in vrgoare, '. Elementele care trebuie transportate numai intr-o anumj 8 24 Deter minarea rezistentei betonului .s~ va face cu pozitte, VOl' fi marcate in mod clar -'li vizibil in acest sc a'utOl:ul' e ruvetelor supuse conditiilor- de, ~tar~re a elem.e~Ul'€chile, cirligele sau alte piese de ridicare prevazu t~lor in cIuza (mediu exterior, protectie s111111a1'a, tratare telVOl' avea 0 aceeasi i~iiltime de prindere admitindu-se ca ah teri maximum 10 rom. Aceste piese nu trebuie sa fie in mica etc.). Confeetionarea ~i incercarea epruve t e 1or se va face condoite sau disucite In timpul confectionci.rii, depozitarii s form pre ederilor din anexa V.5. .. transportului elementelor. rncercar ile de control pe faze pot fi ... ' .efectuate . numai prm 1 Tnmsportul se va face folosindu-se piese de fixare, d~ metode nedistructive, pe baza de prescriptii specia e. .. tantieri sau rastele, care sa asigure mentineroa pozitiei el 8,25. Probele de control pe faze li'i frecventa acestora mentelor pe tot parcursul, precum ~i evitarea deteriorari1o: 8.21. Asezaraa elementelor prefabricate in mijloaeele va fi :' . .. 1. transport sau depozitul de prod usc finite se va face confer a) in casul elementelor jnte.rite in conditii norma e . t" indicatiilor din protect sau fi~a tehnologica. Aceasta prevede - pentru livrare, ,~ni~um 0 probatlo!, ~ar ce~ Pl~ ~il~ prob8Jzi de turnare, daca Iivrarea se face inainte d . va fi l'esPectata ~i in cazul depozitarii elementelor la santiet i'nainte de montaro, de la confectibnare! . 0 proba/ - pentru Iivrari la virste mal man, mrnimurn A!}ezarea in depozir se va face la minimum 10 em d! lot incercata la vtrsta de 14 zile ; Ia sol, dar astfel Inclt sa nu se .ffiw-dareasca _.elementele Ci, noroj, 'pamfnt etc. ' b) in cazul elernentelor tratate termic: ~ Intl'e piesele clintr-o stiva se VOl' prevedea dtstantleri C - pentru decofrare, rI?i~mum 0 Pl~O~~O~ ; si eel putin 0 a grosime de eel putin 3 em, dar mai rnari dectt imUtim - pentru Iivrare ffilDlIDum 0 PIO O. . Ia urechilor sau drligelor de .agatare_ Diatentieri] VOl' fi dispul Pl'obWzi; dar daca Iivrarea se face d_upa vtr~ta d~ ~Zlle de intr-un ecelasi plan vertical si in pozitia indicata In prolec' cOnfectionare, minimum 0 proba/lot mcercata e. , Nu se VOl' depozita fntr-o stiva decjt elemente de ace]a,. 8.26. Perrtru incerca.rile de control. pe faz~" daea tip, asezarea acestora faclndu-se astfel Incit nota rea lor sa fiI iect nu sint alte precizari, se VOl' lua m considerate G vlzibila, dar piesele de ridicars sa fie usor accesibile. din tabe1ul B.1.
d. y

Iiecare' element se va nota numarul de or-dine din Registt de evtdenta a verificarii calitiitii elementelor prefabricate dt beton.

Conditii tehnice ~i reguli de verificare

a calitatii

.,

I: _

P~:l~~;
55

54

Tabelul 8.l. REZISTEN1E MINIME PE FAZE Clasa betcnulni rezistente Ill, decofrare min. N/mm2 . -

9. MONTAREA

ELEMENTELOR

PREFABRICATE

Beguli genera le de montaj 9.1. Lucrarile de montare se Val' executa pe baza unei fise tehno1ogice care va cuprinde : . ~. _ cantitatea de elemente de montat, defalcata pe sortimente; _ mijloacele de transport pina la looul de montare ; _ locul de depozltare pe santier !?i conditrile de asezare Iii rezemare (daca montajul nu se executa direct de pe mijlocul de transpol't) ; _ 'metodele de montare, utilajul necesarei arnplasamentul acestuia ; _ ordinea de desfa!?urare a operatiilor de montare ; _ fonnatiile de Iucru necesare pentru montare ; _ graficul calendanstic de Iucru p~nt:·u transportu_l 9i montarea elementelor prefabricate, mtocmit in ooncordanta ell ordinea de montare a elementelor!?i tinindu-se seama de timpul necesar pentru intilrirea betonului de monolitizare a lmblnarllor ; . _ modul de pregatire al suprafetelor pe care Val' rezema elementele l?i ,81 zonelor de mnnolttizare ; _ modul de pozitionare "!?i regulile de verificare a respectani abaterilor adrnise pentru montaj ; _ mjisurile necesare pentru fixarea provizorie a elernentelor : . ~ ordinea de executare a sudurilor ~i eonditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa Ie indeplineasca sudurrle ; _ etapele la care este necesara 0 reeeptie partiala a l_u~ crarilar de rnontare sau de tmbinare, precum ~l a. altor lucran seCUn<iare; - abaterile ad mise la montaj. 9.2. Montarea elementelor prefabricate ~va ii condusa de un inginer. san subingmer speci:alizat in acest .d0rr:.eniu ~i ~u: Ptavegheata. p€lmanen,t de maistri eu experienta dobmdita la tucrari sirrrilare. 9.3. Inainte de inceperea Iucrarilor de montare, este necesar sa Sf! efectueze urmatoarele lucrari pregatiitoare : . 57

I Be

reztstenta

min. N/mm2

la

livrare-

10 I" 20 23126'~ ~~F---;---;13 16.' 32,5

15.1 Be 20

!Be22.5! Dc 251 Be 30 IBe 351 Be 10

37

fn functie de rezultatele obtinute, se va consernna in documentul de expediere a elementelor I?i in Reglstrul de evidenta, daca sint Indeplirrite conditiile de' rezistenta pentru Iivrare-montaj, 8;27. Interpretarea rezultatelor obtinute Ia vtrsta de 28 zile se va face in conformitate ell pre ederile din anexa X.5 ~i X.B. 8.28. Oertificatul de calitate.se va intocmi pentru intreaga construcfie sau parte de constructie montata intr-o anumita perioada ~i va cuprinde norninaliaarea elernentelor Iivrate, 8.29. In cazul elementelor prefabricate livrate de alte unitati, la prirnirea acestora, constructorul .are urmatoarele obligatii : . a) vertficarea existentei fiecare lot aprovizionat ; certificatului de calitate, de pentru element prinsint
I

b) verificarea corespondenjei dintre tipul livrat ~i eel prevazut in protect !?icomanda ; c) verificarea cipale, aspectului,

Iorrnei si dimensiunilor sau

Elementele care nu au certificat de calitate necorespunzateare, VOl' fi refuzate. '

Manipularea lli depozitarea elementelor se va face in conformitate eu prevederile de la pet. 8.20 !?i B.21. Elementele care se Iivreaza gata finisate, vor fi protejate astfel Indt sa nu sufere degradari in perioada de depozitare.

56

a) executarea cailor de comunicatie necesare transportului elementelor ~i accesului mijloacelor de montare precum si executarea cailor de rulaee ale macaralelor ; b) verificarea bunei runcticnar; a utilajelor de montare ; c) verificarea dispozitivelor de prindere ~i mare provizorie : d) instruirea echipelor de lucru in ceea ce priveste : _ cunoasterea proieetului si a ordinii de exeeutare a montajului si a tmbi~or ; . _ condrtiile tehnice impuse pentru asigurarea unei mentat i corecte ; - reguhle de tehnica securitatil ; e) exeeutarea schelelor provizorii pentru accesul La rnontare si monolitizare ; f) trasarea axelor necesare pozitionarii corecte a elernentelor . aducerea la nivel a tuturor supratetelor elementelor pe care reazema elementele prefabric8Jte!:li pregatirea supratetelor de rezernare ; h) verificarea elementelor ransporta te la locul .de l1?-ontare 8i marcarea viz1bila. a ce101'care nu cores.pund tipului de elcm~l1tsolicitat au suferit degradari ce depasesc llmitele admlstbile, preeu~ i;ii verificarea prin sondaj a dimensrunilor principale care conditioneaza montarea, tinrnd seama de tolerantele admisibile . . Elementele necorespunzatoare VOl" fi depozitate separat in vederea remedierii sau rehutaril lor. 9.4. In afara 'acestor masmi eu earacter general, este necesar ca fie care opera tie de montare sa fie precedata de .1Ucrari pregatitoare, specifice operatiei r~spective si care d;pmd de la, caz la caz de tipul elernentulul care se monteaza sau modul de alcatuire a structurii, • 9.5, La montarea stilpilor prefabricati este neeesar ca 10 prealabil : ... 1 _ sa se verifice ca betonul din care este realizat paharu de fundatie sa fi atins rezistenta prevazuta in protect ; _ sa se treseze axele longituclinale ~i transversale ale ~~rurilor de stflpi, marctndu-se pozitia acestora pe fata supen: oara a paharului de fundatie ; . . ~ sa se marcheze pe eele 4 fete ale stilpilor, Ia a d~' tanta de Ia capatul inferior egala cu adincimea paharulu'

CU

g)

asete de rnontare care vor trebul sa fie aduse in coincidenta eele trasate pe fata superioara a paharului de Iundatie ; - sa severifice dirnensiunile interioare ale-paharului, pun1nd conditia ea prin introducerea unui sablon (de forma partii inferioare stilpului) in pozitia corespunzatoare a axelor t.rasate, sa ramtna 0 distanta de eel putin 2 em intre acesta si fete1e mterioare ale paharulut fundatiei ; dad! se constata a di tan\a mai mica, se va ciopli betonul paharului pe adincimea necesara dar nu rnai mult de 2 em ; nu se ad mite cioplirea stflpului pentru corectarea defecttunilor constatate Ia executarea paharelor de fundatie ; - sa se erifice eotele de nivel ale paharului ~i lungimea reala a stilpilor (atit cea totala cit si cea lntre baza stilpului si fata superioara a consolei) ; - in cazul constatarii unor abateri mad ale pozitiei fundatillor va fi convocat proiectantul pentru stabilirea solutiei de rernediere, 9.6. La montarea fermelor, arcelor, grinzilol" sau placilor cu deschidere rnai mare sau eel pu tin egala eu 6 m, este necesar ca in prealabil :. . - sa se verifice pozitia elementelor de sustinere in COll1paratie eu cea prevazuta in protect (plan si nivel) ; - sa se marcheze limitele supratetel de rezemare a elementelcr care urrneaza a se menta (pentru a se putea controla rnai usor asezarea eorecta) ; - sa se marcheze, in cazul grinzflor de Tulare, a.xe1e aces ora, am pe consolele Intregului sir de stilpi, cit si pe fetele verticals de Ia capetele glinzilor. 9.7. La montarea panourilor marl se VOl' respeeta prevederile Normativului P 42-719.8. Indiferent de tipul eiementului, Ia ridicarea !?i de plasarea ortzontala, tn stare suspendata a elementelor, se recoIllanda a se folosi cable pentru oprirea balansarii, 9.9. Pentru montarea elernentelor prefabricate se vor fo10Si utilaje care sa asigure montajul in conditu de securitate. La riclicarea elementelor prefabricate se va executa in p.r~a1abil 0 saltare pro izorie p-ina la cca 20 mm pentru verWcarea prinderii elementelorin dispozitiv. Stllpii se vor prinde Ia etrligul macaralei prin intermedlul linui dispoziti , de regula basoulant (care permite user aduC'erea acestora in pozitie verticala) : la introducerea in pahar 59

se va urmari aUt aducerea in coincidenta a axelor marcate pe stflpt eu cele de pe Ietele superioare ale paharelor, dt .~i !asigurarea pozi\:i:ei veeticale a aeestora, dupa care se fixeaza provizoriu ell pene sau ancoraje, in functie de inaltimea lor. Inainte de monolitizare se executa inca 0 verilicare a aliniamentului stUpilor fie pe intregul sir, fie mtre rosturile COIl-

La cerectarea eventualelor defecte de montaj nu se folosi procedee care pot duce la deteriorarea elernentelor. Monolitizarea· construetiilor din elements prefabricate

Val'

tructiei.

Grinzile, fermele ~i alte elemente similare, se vor prinde 'a cirligul macaralei prin interrnediul unor dispozitive corespunzatoare tipului respectiv de element. La asezarea pe reazeme, se va urmari poaitionarea corecta, conform proiectului aUt in ceea ce prrveste asigurarea aliniamentului cit !?i a .ungimii de rezernare !?i a eontactului cu suprafetele d reeemare. Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere Bupa realizarea corecta a rexemarii. Este obltgatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor .1ementBlor montate salt care reazerna pe acestea. Asigurarea '8 va realiza inaintea desprinderii elernentului din cirligul nacaralei, fie prtn executarea imbinarilor definitive, fie prin ijloace provizorii, Piesele de prindere provizorie nu vor puea fi dernontate decrt dupa executarea tmbinarii definitive, espeetiv in cazul fmbinarilor umede sau rnixte, dupa eel puin 3 zi le de la betonare. Suceesiunea operatiilor de montaj este conditionata de iosibilitatea executaru imbinihHor definitive, care nu tr buie ~ fie stinjenita de elementele ce se monteaza in continuare , u prin executarea altor lucrari. Este interzis sa se rnonteze elemente pe altele care nu U fbst fixate definitiv (ell exceptia cazurilor prevazute prin Imbinarile definitive trebuie sa fie executate in eel mai curt tirnp posibil de la monzaj. 9.10. Fetele elementelor care urmeaza a veni . in contact betonul de monolttizare sau mortarul de poza VOT fi bine ratate eu 0 perie de sirma si apoi spalate cu apa din abunl='ntasau suflate cu jet de aero 9.n. Veri fica rea montarii elementelor se face conform revederilcr de Ia pet. 10.10. 'I'olerantele adrnisibile Ia monlJ'e sint indicate in anexa X.3.
roiect),

9.12. Executarea imbinarilcr betonate (umede) se va face eu respeetarea detaliilor din protect, fi~a tennologtca preeum fii a prevederflor din anexa IX. 9.13. Ex€cutarea fmbinarilor uscate se va face cu respectarea conditulor tehnice din protect, fi~a tehnologtca ~i reglementarila ill vigoare. 9.14. Inainte de executarea tmhinartlor se vor efectua yerificarile prevazute la pet. 10.10, . 9.15, In conditiile de executie pe timp friguros se VOl" respecta prevederfle din Norrnativul C 16-84. 10, CONTROLUL CALITA'f1I LUCRARILOR

10".1. Obiigatiile 9i raspunderile unitatHor beneficiare de Invesl.itii, de proiectar€ !?i de constructii rnoritaj, in asigurarca calitatii constructillor, slnt reglementate prin Legea nr. 8/1977. In activitatea de control tehnic al calitatii se va respecta sisternul de evidenta stabilit prin reglementarile in. vigoare. 10.2. Verificarea ealitatil materialelor eom.ponente ~i a betonulul se va face in conformitats eu prevederile din anexa X.I. . 10.3: In cazurile in care loturile de materials aprovizionate (otel-beton, ciment, agregate, aditivi sau elernente prefabricate) nu Indeplinesc conditiile de oalitate garantate, se va interzica sau sista utilizarea lor !?i se va tncunostiinta prodUcatorul, beneficiarul ~i organele Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calitatii Produselor, Incunostiint are a se va face in terrnen de maximum 48 are de la constatare. In conformitate eu prevederile art. 89, al, 2 din Legea ~. 8/1977, furnizorii sint obligati ca in terrnen de 15 zile .e la primirea cornunicaril unitiitii de constructii-montaj, sa tcm.edieze sau sa Inlocuiasca materialele sau elernentele de constructii necorespunzatoare din punct de vedere calitativ, If ~0.4. Fazele procesului de executie a Iucrarrlor de beton a!""._ ton armat. con5tit~e. in majo:i~~.e Iucrari care ~evit; -'-lQse, astfel lncit vertficarea calitati] acestora trebuie .sa
61

fie consemnata in "Registrul de procese-verbale pentru verificarea calitatti lucrarilor ce devin ascunse" incheiate jntre delegatii beneficiarului si constructorului. In cazul fazelor "determinante" este obligatorie convocarea !?i partioiparea deIegatului Inspectiei teritoriale pentru constructii ~i a proiectantului.' Nu se considera valabile procesele-verbale de receptie calitativa incheiate nurnai de constructor. . Nu se adinite treoerea la 0 noua faza de executie inainte de incheierea procesului-verbal referitor la faza precedents daca aceasta urmeaza devina 0 lucrare ascunsa. In procesele- verbale se VOl' preciza constatarile rezultate, daca corespund proiectului li\i daca se admite trecerea la executarea fazei urmatoare. Verificarile care se efectueaza sint prevazute Ia pet.: 10.5, 10.6, 10.7, 10.9 10.10. Daca se constata neconcordante fata de proiect sau preeder.ile prescriptiilor tehnice se vor stabili ~i consemna rnasmile necesare de remediere. Dupa executarea acestora se va proceda la 0 noua verificare ~i Incheierea unui nou proces-verbal, 10.5. La terminarea executarii sapaturiJor pentru fundatii se va verifica, in raport cu prevederile proieduJui : - pozitia in plan; - dimenslunilo fundatiilor. ell privire 1a verificarea cotei c1.e fundare $1 a .naturu terenului se VOl' intocmi pro ·ese-verbale distincte.

de f!>al~~i~tanta dintre

etrieri,

diametrul

acestora

~i modul

lor

c) lungimea portiunilor de bare car d ~ sau care urrneaza a fi lnglobate' . 1 e epa~esc reazemele terior . In e ernente ce se toal'na uld) pO:itia Innadirllor .'}1lungimile de petrecer b I .. e) calitatea sudurilor . Ie a are O! • f») n~mar~l~ ~i calitat~a legatllrllor. dintre bare. g dispoztti ele de mentinere T• .'. eursul betonarii . a POZltiel armatunlor in h) modul de a igurare v, •• •• cu b~ton~.i ,dimensiunile aces~wg:~Sllml stratulu; de acoperire gIOb~~/ozltla, modul de fL'{are t?i dirnensiunile pieselor in.f~O.8d· n cursu] betonr.rii elementelor' de construct" I veri ica aca ~ . U se va a) datele 1n crisa in bonurile d e t . r.orespund cornenzii si nu s-a de ·t d l~nsport ~l: betonulu1 port; , pasi illata adrnisa de transW

sa

10.6. La terminarea

e ecutal'ii cofrajelor se va

erifica :

a) alcatuirea elementelor de sustinere ~i sprijinire ; b) Incheierea core-eta a elementelor cofrajelor ~i asigurarea etanseitatii acestora ; c) dirnensiunile interioare ale cofrajelor, in raport cu cele ale elementelor care urmeaza a se betona ; d) poaitia cofrajelor, in raport eu cea a elernentelor corespunzatoare situate Ia nivelcle inferioare ; e) pozrtia golurilor. armilturilor se va verinea: a) numarul, diarnetrul ~i pozitia armaturilor in diferite sectiuni transversale ale elementelor structurii ;
62

b) IUcrabilitatea betonului c) "ondl·t1·ile d t corespunde ce.lei prevazlIte· ..... , e urnare sl t.· gTlcarol' defecte . ' compac aLe aSlgura evnarea d) se respecta frecv~n~a d f ,. . 1evarilor d. .b . ~ e e eccuare a meet'carilor si pree) 'te PIO e, conform prevederilol' din anexa x.i ' sm corespunzatoare .'1 ! ., pozitiei armatUlilor eli .m~slul1 e ac opt~te de mentinel'e a f) . ,menSlUllJ or ~J. formai cofrajelor· I se aplica corespunzator mas ··1 d ' Letelor lib· 1b . Ull e e protectie a supraI re a e etonulu] proaspat, , n condica de betoane se VOl' consemna . - bo oil d . in Iuerare ~UI e e transport corespunzatoare betonului pus
v •
A W

~ locul unde a fost pus in luerare . - ora inceperii ~ terminarii beton'a ... - probele de beton prelevate . m, - rnasul"ile adoptate pent '. t ,. - even· .. . ru plO ectia betonului proaspar . Perii etc.); Imeute rntervelllte (intreluperea turnarii, jnteJ.n~ rnediului (in perioada de tim care a supravegheat betonal'ea. P frjgllros) ~ PUnde dh:~lle. i~ care co:n~uciHorul pu~ctului de lucru ra _ 1 e prepar 81 ea betonulw, acesta este obligat

10.7. La terrninarea

montarii

1n ~tsO?alUl

==

te~peratura

63

sa

verifice tn paralel calitatea cimentu1ui !?i agregatelor con, form prevederilor de 1a Cap. 4, pr:cum !?i n~o~ul de dozars, amestecare ~i transport a1 betonului, Constatanle acestor ve, rifieari se inscriu in condica de betoane. . 10.9. La decofrarea oricarei piir!i de constructle se va verifica : a) aspectul elementelor, semnalindu-se dad. se intilnesc zone de beton necorespunzator (beton necornpactat, segregat, golurl, rosturi de betonare etc) ; b) dimensiunile sectiunilor transversale ale alementelor: c) distantele diane diferitele eleme:'1t~; . .. d) pozitia elementelor verticale (stilpi, diafragme, 'pele~l), In raport cu cele corespunzatoare situate la ill elul imediat inferior; e) pozatia golurilor ; f) pozitia armdturilor care urmeaza a fi inglobate 'in elemente ce se toarna ulterior. Verificari1e de 1a pozrtiile b) ... f) se e:fectueaza prm sondaj. Se va conssmna in proceslll-vetbal daca slnt respectak preyederile prolectului.. . . La consernnarea c:onstatarilor se va tine seams de preo zarile din anexa X.3 si X.4. 10.10. La t~rmjnarea rnontarii elementelor prefabricate se va erifica : a) pozitia in plan a axelor elementelor ; - b) respectarea cotelor de nivel ; . c) varticalitatea sau o~'izontalitatea elemenlelor, dupa cat d) respec area lungimilor de reze~e ; ... . e) rcspectaree dimensiunilor spa tiilor de ITIOnOli~l:a~ . e. La aceste verifieari se va tine searna de preclzanle d
v •

- adoptarea de masuri operative, 18 statia de betoane, pentru corectarea compozitiei betonului sau a conditiilor de prepar-are; - sesizar a cazurilor in care betonul prezinta rezistente sub Ilmttele adrnise, fiind neoesara analizarea de catre proiectant a masurilor sau conditiilor ce se imp un pentru asigurarea rezistentei, stabilita'tll !?i durabilitatii elementului sau a COl1strUctiei. 10.12. Calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tintnd seama de : - conclueitle analizei efectuate conform prevederilor din anexa X.5, asupra rezultatelor tncercarii probelor de venncare a clasei, prezentate in buletinul unic emis' de laborator, si .,-- concluziile interpretaril rezultatelor tncercarilor nedistructive, sau incercarilor pe carote, daca s-a cerut efectuarea lor in cadrul controlului operativ sau prin proiect. 10:1;3.Rezultaju] apreciern calitatii betonului pus in iucrare se consernneaza Intr-un proces-verbal incheiat Intre proiectant, beneficial' ~i constructor. Daca nu sint rndeplmlte condtthle .de calitate se Val' analiza de catre proteetant masunle ce se impun. 10.14. Beceptia structurii de rezistent.a. se va efectua pe intreaga constructie sau pe parti de constructie (fundatie, tronson, scar a etc.), in functie de prevederile prograrnului privind controlul de calitate pe santter, stabilit de proiectant irnpreuna cu beneficiarul si cons tructo rul, Aoeasta receptie are Ia baza examinarea direct! efectuatii de cei trei factori pe parcursul executi ei. Suplimentar se VOl' yerifica : . - certificatele de garantie pentru calitabea materialelor

Uvrate',

arrexele X.3 !?i X.4. ~... t 10.11. In vederea asigurarn calitatii lucrar:lor de !?i bet on armat, este obligatorte eiectuare~ unui control o. rativ ~i adoptarea de masuri, tn conforrnitate cu preyedef din anexa X.5, urmarindu-ee : .. _ betl _ e itarea livraru sau puneru 1_?-~ opera a. ~U1. rtl ale caruicaracteristici in stare proaspata nu mdeRhnesC ditiils impuse ;
v •• • •
¥ •

bet

. - existent-a !?i contlnutail proceselor verbale de receptie calitativa privind : cofrajele, armarea, aspectul elernentelor dUPi decofrare, aprecierea calitatii betonului pus in lucrare, ~~ !?i existenta !?i continutul proceselor verbals pentru ~le determinante; _- existenta f?i continutul certificatelor de calltate, in ~l In. care betonul a fost Iivrat de catre 0 alta unitate de

-vw;tructll ;

h...._

constatarile consemnate in oursul executiei de eatre vt:lleficiar, proiectant, C.T.C., sau alte organa de control;

64

- c.

1015

.'

65

- confirmares prin procese verbals a exe'cutarii coreet In asemenea srtuatii, proiectantul ,::a preciza ut~el~ :pii=t~ a masurilor de remediert prevazute indiferltele docurnos de elemente asupra carora sa se .poata efec~u~ det:nnman examinate ; ulterioare Ji. ~are nu 51" vO~'.aeoperi dedt dupa lneheterea 1'1"~ conssmnarila din eondica de betoane; _ptiei definitive a struetuI'll.. .... . ~ buletinul unic privind calitatea betoanelor ; 10.17. Receptia construetiilor de beton sr beton annat se va face 'in conformitate ell prevederile Legn nr. 8/1977, Le- climensiunile de ansamblu ~i cote!e de nivel; • •. - dimensiunlla diferitelol' elemente Tn raport eu preve gea nr. 9/1981 ~i Decretul nr, ~4~/1984. . derile proiectului ; 10;18. Calitatea betoaului Ilvrat de statls de betoane se va aprecia PI" baza analizarii trirnestriale (in ~onformitat~ cu ~ pozitia goluriIor prevazute ill proiect ; pl'eclzarile din anexa X.B) a. rezultat~lor obtinute Ia virsta - pozitia relativa, pe intreaga in;Utime a consLructiei. • de 28 zile PI" probe Ie prelevate la statia dewbet?ane. In uT_ma elememeloi- verticale [stllpi, diafragme, pereti), 'Conscmnjridu~~ acestei analizari se stabllese eventualele masul'lAneces~e imeventualele dezaxari ; bunata:tirii calitatH betonului care se va produce In continuare. - incadrarea In abaterila adrnise, conform anexei X.3; 10.19. In cazurile in care statla de betoane lfvreaza bston c0n,- ccmportarea Ia proba de umplere eu apa 1n cazul reo la puncta de lucru care. slnt subord?nate u~or unitati~e cipi-en1i1or ;, ' struetli direrite de cea de care apartine statia, aeeasta ale obll. - l"e~pedarea eonditiilol' tehnice specials impuse prill gatia 'ca in termen de maximum 35 zile de la. ten:nin~rea livrarii protect privind ma~~l'ialele utilizate, compozitja betonului, gra- sa eliberese eertificste de calitate pentru fiecare tip de beton livrat si fiecare punct de lucru deservit, dul de unpermeabllita:te, gradul de gelivitate etc. ; In'certiflcalUl de calitate se vcr mentiona rezulfatele prelu- orice alta verificaro Cal'!" 51" consider-a necesara, erarilor efectuate conform anexei X.H, predzlhd dad! betonul 10.15. Verificarile efectuats si eonstatanle rezultate la eorespunde clasei solicitate san clasa efectiv realizata. . reoepti-a structurn de rezistenta se consemneaza intr-un pro. 10.20.. Daca distanta dintre statia de betoane si locul de puces-verbal tnchaiat intre beneficia}", proiectant sl constructor, precizlndu-se in coneluzie dsca structura In cauza se atesta: nere in opera nu depaseste ·2 km, dar numai dadl..este prevhut in Oaietul de sareini, probele prelevate In sta~~ de besau se respinge .. pun~re In cazurile in care se constata deficiente in exeeutares toone pot inlocui probele prelevate la Ioeul ~ anabzate In" opera..: In asemenea cazuri, rezultatele obtinute VOl" fi 1ll doua strucburii, se vor stabili masurile de rernediere, iar dup.a exe- etape ~i anume ; cutarea acestora se va proeeda la 0 noua receptie. - grupate pe structuri sau parti ~e struct~n~a..~i apUC'in~ 10.16. Acoperirea elementelor structurii eu sIte lucriiri prevederile din anexa X.5, pentru aprecierea calitapi betonului (ziduri, tencuieli, protecth, finisaje etc .. este admisa numai ) PUsin lucrare ; in ba:za dispozitiei de !?antier data de beneficiar fli preiectant . -gl'upate lunar pe tipuri ?e betoa~e. ~i.~pliCl~~ prevedeAceasta dispozitie se va da dupa incheierea receptiei struc-- rUe din anexa X.6, pentru. aprecierea achvltatn statlel. tur.ti de rezisterrta, sau, in eazuri justificats, dupa· !ncheiereB receptiei partiale a structur.ti de rezistenta. Receptia paIiiaHi. va consta in efectuarea tuturor verificclr:ilor aratate Ia pet. 10.16, cue:x:ceptia eXamlnarll rezistelY ~elor betonului Ia vil~ta de: 28 zlle care se va face Ia rerepti' definitiva a struoturil de rezistenta"
A

66

~ :3
:: ,~

e ....
o U

:: '" o

.......

<II-

'CiI

0)

:; 5

'0

.l:i
N

2 o

I; .

1---1------

.~
,:;;
C
..

.. a

\C

~~ ~ ou ..: ...
<.I

...

.... ......

,.'..
-'"

---------------Q

CI

•
69

:;;
::I

0,

tr

~
U

'"

~
I

00

"'.

".,

u
o

a..

71

'C

..

..9
<.>

..

:..::.. b
:;j

.". tr !l e
N

-= o
<.>

'"

'f! ~
o~

~-; .~ ... ,

'1:12

"" ..

.
... .~
~
'0 .."
k

._ .~
.S .....

OJ

'" e .s =
'" ::: '> ...
'C

2"

E r:::
.~
U

a.

1--1----

o
r-.

'7

-00
<'1
I

'0

r-til

N N

u o

"

tI)

-< H

------1
o
<;:>

73

(;,

.~ ._

C. ~

iJ

.~

"

.~
c ....,

'" oil
C

.0

., .,

0.

___________________

--

00

e--

~ r.....,
DO

~~
-e
C'l

:E ~

--U

I--~------------------------------------------.
75

74

ANEXA

1.2.

BE'IOANE DE CIMENT: CLASIFICARE (EXTRAS STAS 3622-86)

(1.) GENERALITAl'1

(1.1.) Obiect ~i domeniu

de aulicare

Prezt'!ntvJ. standard stabileste clasifiearea betoanelor de cimenl: utilizate in constructii functie de princrpalele caracterlstici fizicc-mecanice definite conform pet. 1.2. Prevederile prezentului standard nu se referii. 1 betonul celular autoolavizat.
I

(1.2.) Terminologie (1.2.1.) Densitatea aparcnta (Pall) a betonului intiirit este raportul dintre masa betonului l1'l volumul sau. aparent (inclusiv volumul porilor Vi al golurilor interioare) si se deterrnina conform STAS- 241 -72. (1.2.2.) Lucrabilitatea betonului proaspat reprezinta proprretatea acestuia de a asiaura umplerea cofrajelor ~i inglobarea armaturilor l,Ii este detarminata de valoarea tasarii conului sau a gra:dului de compactare (Ge) sau a rarnodelarii VE-BE, determinate conform STAS 11:59-80. (1.2.3.) Clasa beto'(lului se deflneste pe baza rezistentei caraoteristiee RbI> care este rezistenta Ia compresiune determlnata pe cuburt ell latura de 14,1 em 1a virsta de 28 zile conform STAS 127'5-81, sub

a direi valoare se pot intilni statistic cel mult 5% din rezultate.

OBSERVAl'IE -

In cazul batoanelor hidrotehnice latura cubului ~i vlrsta de - Ineercare ::.int reglementate prin STAS 6102-86.

(1.2.4.) Gradul de impermeabilitate reprezintii pt-esitmea maxima a apei pina Ia care aceasta piitrunde in epruvete iara a depa~i adintimes lirnita prescrlsa ~i determinata eonrorm f'TAS 3519-76. (L2.S.) Gradul de gelivitate reprezinta numarul de ciduri de inghe~-dezgbet 13. care trebuie sa. reziste betonul in condi~iile prevazute In STAB 3518-68.
o

(2.) CLASIFICARE

Gcesta se clasifiea 76

(2.1.) Funetie

de densitatee aparenta a betonului intarit la 28 ziie, in categorli de densitate, conform tabelului L2.1.

77

ANEXA
Tab.-lul Ca cgoria de densitate a betonului I.2.1.

1.2.

ANEXA

T.2.

OBSERVA'l'II Densitatea
apjLrenti!. (P"ap) a betonului intarit la 2 z ile, kg/rna

I. Lucrabilitatea L5 se iefet·8.. numai la. betoane speciale prepara te ell arutf,.; superplastifianti, 2. In fune~ie de tehnologia de transport ~i .execu~ie se pot adopta ~i categorii de lucrabihtate mtermediare.

Fcarte greu
Gren Semigreu Usor

>2500 2201...2500 "2001. .. 2200

la"l' , conform

(2.3.) Functle de rezistenta caracteristlca, betoanele se elasifie1li in

tabelulUi 1.2.:1. .

1000 ... 2000

Tabelul I. 2.3. Rez istcnta

Clasa de bctou en.raczer istic5., N/lllm~
RbI;

Foarte usor

<1000 se pot preciza, limite inter-

I~

013SERV ATIE -

La betoanela usoare !;i foarte usoara in documentele normative specifice, mediare.

Be 3.5

3.5
5,0

lucrabilitate

(2.2.) Functie de lucrabilitate. betoanela se clasifica in categoril de determinata prin Una din eels trel metode, conform tabeIulul 1.2.2.

Be .5
&7.5 lk 10

7.5 10,0
_!'

Tabelu l 1.:2.2. ia cI e lucr"bilitate a betonului

Be

1.5

1.5,0

C.a tegor

Be 20 Tasarea conului em
Grad de cornpactare

20;0
25,0

Gc

Remodetave "\ E-BE s

Be. 25 Be 30 Be 35

30,0

LO
LI_ L2

1...i 5... 9
10 ... J5 16... 20

;;. l.i6 1,26... U.5 1,11...1,25 1.01 ... L, 10 <1,0~

JO... 21 20 ... 1 J 10... 5

as.o
iO.O

Be 40

Be 50
13e 60

05,0
60,0

L3 VI. L5

4
-

--

SERVATIE

In cazul betoanelor decit Be 3,5.

usoare

se admit

st elase

mal Illici

78

79

ANEXA.

I.2_

• ~

Pentru bHoallele grele, class betonului se simbolizeaza confor tabelului 1.2.3., pentru cele]alte betoane, sirnbolizarea clasei va ii corn III pletaut cu densitatea aparenl;'i in kg/dro3.
1,6 kgldm

Exemplu de simbolizare a ttnut beton usor eu 3 ~i .rezist~nta cal'a.eteristiea de 20,0 N/mm2•

BC20-1,6-Lg-Pa35/0_;n.

densitatea

de

-< ~ rII ~~ ~

...

~~E~"'E

]
;:l

A a·Q."l

~ '<1 0'-

bJ)

""I

..., .... ....

!
~
0

N '"

(2.4.) FUllcne de gradul confol'm tabel(ilu~ I:2.4.

de impermeabilitate,

bet{)snele se clasiiicii

& ::I
.j;

Adincimea limita de patrundece <L apei, em. 10 Gradul

Tabelul 1.2.4.

.§ ...,
(J

0;

Pl'esiuhea maxima a apei, bart ,

"3 ....
;a
:;t-

'g
~ '" O

20
e

:::

de impermeabilita a betolcllIlui

l-< '1 _

.- -e

[4>~
,D
OJ

I:l

Ii.
.';;

::l

...
<'l

.6

~ ,_.,

plO 4

pJO
plO
12

P,
p..

8
12

P"2

OBSERVA'.j:'IE -

In cazul petofInelor hidrotehnice se admit suplimentar urmatoarele grade de impenneabilitate: p~ P , P '

G 10

(2.5.) Functie de gradul de gelivitate, betoan_ele se clasifioo, conconform tabelului I. 2.5.

Tabelul Gradll~ de geliv[tate a betonullll 1.2.5.

I
/

umar de cicluri de inghe{-dezghe~ .50 100 150 I-c. 1015

G 50 G 100 G 150

80

81

I
If)

N n

<:0

..., ""

Co

~
Co

/2
.s ,.,
.....
o o
,....i

I
N

o "1
<::>
-I

co

182

.I
!
-

"

83

ANEXA

r.s

1. (ONDlTll

TEHNICE

IMPUSE BETOANELOR
NATURALE AGRESIVE sulfatice

fN CONTACT CU APE Neagta) TabelulI.S.l.

(eu exeepjia

agresivititii

~i a apei din Mana

Tipu) de betOJl

Gradul Ca racterist.ica Ioarte slaM

grad de impermeabifitate ra port;

agresi'litApi
slabA

intensa 'jOi 1. inte<lsil.

plO -I.

Beton
sim-

0,&1

p!O
0,60

Ale max.
de cimcnt,

O,.5j 350
Bc Z,2,5P~O

plu

dozaj minim lrg/m3 grau

22-5

300 Be 1,5P~O
0,60 3j{)

de Impermeablll-

ton armat

Be-

tate
raport

0,70

Ale

max.

0,.50 -410

doza] minim de ci-

ment, kslm8 pt. agregate {mm]

290

2<60

325

J90

NOTA: Tipul de ciment se alege conform anexei !V.J. In cazul ag.eslvitatli toarte intense este ohligator1e adoptarea de roasuri suplimentare (fac exce:ppe situatiile ariitate in tahelul L5.2. pentru agreeivitate sulfaUcii fome
in1ensii caz I ~i II). Pentru betoanele suport sau de egalizare se VOl' adopts independent de natura 8gresi'vi!B\ii, urmatoarele dozaje mlnime de cimimt : Gradol
Natum .~i cant ita ea Ildosulni la prepararea betonu-lui foarle sla~

agresivitl~ii slaM intensil. I intensa

f, ~i

doza] minim

de ciment,

kg/mil

85
84

ANEXA

1.2.

se admtte adoptarea unor dozaje de ciment inferioars celor rezultats din tabcle pe baza de reglementari speclale sau eli avizut unui institut

3. Dozajele de oiment se refera Ia cazul fDlosirii agregatelor 0,..31,5 mrn ; pentru agregate 0...16 rom dozajele se sporesc cu 100/0, iat pentru ag.regate 0...71 mm se reduc ell 10%. !.. In cazul folosirii adaosului de cenuss de centrale termoelectrice de specialltate. 5. Cenu~a de centrals termceleetrica folositii. ca adaos la prepararea betoanelor care vin in contact eu ape agresive trebuie sa CorespWlda preveder ilor din STAS 8819/1.-80. In cazul agresiv:i.tatii sarurtlor de arrroniu ~i a agresivitati; oxizilor alcalini, utilizarea cenusn se va face pe baza de reglementari speciale sau cu avizul unui institut de

specialitate.

6. In cazul folosil·ij de aditivi reducatori de apa, eli avizu; unui 1nstitut de speclalitata !?i acordul proiectantulUi, se admite adoptarea unor dozaje de ciment mferioare celor rezultate din tabel, respectindn-so insa urmatoarele conditii : a) agresivitatea sulfatica - intensa fii foarte Intensa (r, II, III): - reducerea dozaiulu! de ciment va fi de 5...15% in functie de aditiyul utiliza t ; - dozajul de cirnent nu va £i mID mic de 350 kg/rnJ pentru be10anele armate, respectlv 310 kg/rnJ pentru betoanele simple. b) alte agreaivitari reducerea dozajului va fi de pina Is 5% In cazul agresivitatii slabs, respectiv pina la lOOfoin cazul agresivitatii intense ~i foarte intense (in cazul agresivitatii f'oarte slabe nu sa admit reduceri de dozaj), c) se va respecta cu strlctete llmita Pl'eVazuta pentl"ll valoarea raportului AlC. d) Iucrabilltatea betonului, Ia 10cu1 de turnare, va corespunde lIIlei tasari de eel putin 7 em, 7. Grosimea stratului de accperire ell beton a armaturtlor situate ~l mat aproape de fa~a expusa apei (etrieri sau armaturi de repartitie etc.), independent de natura !?i sradul agresiYita~ii. va fi egala lcu abateri de max. ± 2,5 mrn), cu cea mai mare din.tre valortle : - diametrul armaturtl de rezistenta ± 10 mm ; - 1,2U x marimea maxima a granulelor agregatelor ; - grosimea previizuta prin regternentarlle in vigoare pentru medii ~sive. sporrta eu 10 rom pentru gradul de agresivitate slaba, resPectiv 15 rom pentru gradele de agresivttate intensa ~i Ioarte intensa.

86

A~EXA

II

ANEXA

PREC[ZARI

PRIVlND tNcARCARD..E CONSIDERATE LA CAJ..c Lt:L COFBAJELOR $I SUSPNEBILOB ACESTORA . LA OALCULUL COFRAJELOR $1 SHSTINER!ILOR ACESTOll..A.. SE VOR LUA IN CONSIDERARE URMATOARELE VALORI P:ENTRU INCARcARI: A. INCARCARI VERTlCALE - tabelui Il.I,
Tabelul Provenienja

rr.i

B. INCARCARI

ORIZONTALE

j1ncAIcarej
750kg/m3 600kg/m3
850 kg/IlI3

Observati]

iSo'

Greutatea

propr ie: In co fra.je -cllexcs:tea in elemente de susj'inere

cherastsa placaje

f. Incarcarea orizontalas:tati.ca, provenita din impingerea latel:a1a a betonului (turnat !;Ii .apoi. co~pactat?rin vtbrare) asupra pere\llOr cof;raj;elorse distribuje. in .functle de vtteza de betonsre v == m/ol:a

conform diafrsgmelor din hg. ILL

.v~
1----------------1

1;'

9. f/",/h

V-'l>

1()

m/h

B_ctonul proaspat : - beton greu Jlea.rma.t

beton beton greu armat u~or

2 ~OOkglm~ 2 MOkg/m3 1,10 ph

1, l' ph

pb

=;;

densi tarea
lutAri.tli.

beton

fo-'ute!:Ten

cant. proiect

In stare

rn~ro;<j.re tebnQlOg:ic.a unUorrn

distribuit3. aglomerare

pentru cofraje ]lentrn elemente

1-inere; • orizontale • vertfcale

(cai de circulafie de oarneni}: 250 kglm' de

susti150 kgfm~ 100 kg}m2 In cazul a;ltor metode folosite "pt. trauspcrtul betanulni, sarcinlle concentrate se vol"

Fig. 11.1.
Osservatie:. Viteza

Inca:rC3.re ccncentrata. provenitA din greutatea m;uneitorHor 06 transporta 1I"IcarcMuri sau dill 5.ncllrca.te, ac ti onind a-. supracofrajulur sielementelor ;

sp ort

greutatea jnijloacelcr de tran- • orizontale

pentT ..
IlU

determine IZO kg 280 kg

cant.

de suS"j::inere:

muncitor U< transparta 0 greutate pentrn trausporenl ell tornberonul de 0,17.'1 m3 (sub hevibrArii be-

sitnatiei reale a Heel':" i. cas in parte, far!!' OJ. Ii maoi miei de 13(1 kg.

ciata umplerea eofraj,ului ell bet on pe 1nlilti.mea l'es.pecUva. _ Pozit;ia presiunii maxime Sf? detetmimi ell relatia: hI' hlH, und.e Al are valorile din tabelul B.2. _ Valoaree preaiunii max.im€! Pm.. r se detennina pe baza re]atiei :

de bebnare reprl!zinta I'aportul dintreinaltimea etementului ce- frebuie turnat H §1 durata de timp apre-

Pentrll

Pm","" •

= A••

~ , A.s·

'\I .

Hil~

uede

care roati) e

Int!rca.:rea. datoritA
tonulni

120 kg/m~

88

f'l"'J. .. au valorjle

• •

din tabelul 11.2. H == inaItimea betonului. turnet, (rn) Pb"'" densitatea beklnului. proaspat (kg/ma:),

89

ANEXA AKEXA II g. Inearcarea pentru ol'izoutalii. dinamica pe peret:ii cofrajelor, de:

II

Tabelul lI.2
Caractcrfst ica

din !ioeurile ee se pro due la desearcarea betonului, se va considera

astfe1:
0

provenna

j
~l

).~

i.,

).3

).~

capacitate

a mjjloeului

de transport 200 kg/rn2

<

0,2

013

Ytte?,;, tie betonare m or1

0,55

0,2 ...0,7 m~

400 kg/m2 lil pilnli . 600 kg/mil 200 kg/m2 600 kg 1m2

2 :3 4
6

0.65 0,75 0,85

0,90 0,95

> 0,7 m3 _ pentru tumarea eu jgl1eaburi

_ pcntru turnarea cu pompa. .

R ;;.Hl
Lucrabif ita tea betasare, tonului, <l.

h) Incarcarea datorlta vintului se determine in conformitate cuprevedel'ile din STAS 10101/20-78 - "Ae~iunea vintului ", De aceasta [ncarcare se va tine seama numai la oalculul sustinerilor eofrajelor (cinb'C, csafodale etc.) mai Inalte ete 6 m. 0.85
0.95

1.00

C. COMBINAREA La alegerea tabel ut 11.-!.

INCARCARTLOR
se va

em

1...4 5....9
10 ... 15

comblnatiilor

tine

seama

de

preetzarrle
Tabe'l1-1

din

1.00
1.05

>J5
D i m e nsi llDC2. miIliati. a ccriu ni i
=:;;J.'j

UD
0,90 16 ... 5-:1 0,95. l.00 Tleuu rn.irca elc mc nrelor

II.-l

im:a.rci!rilila t\'>
Tare pentru : catculul de r-l'zistcntil. elernentele de

i O! cnustde-

em
beTempera tura tonului proas-

;;..15

calculul deforms tiilor

~5 6 ... 2-:1 ;;.25

1,00

[r..jclc pUlcilor sau bol+ilor,

a+b+c_'__u
a+b+c £+g

a+b a+h

pal:

0,95
0,9;,)

. ust inere orizontala ale acestora (grinzi) "lcmeniele de sustinerc vel' icale ale 00(1'(1-

Presiunea Ia partea miel'lOara p(1I/' Pr",. = ~PmGx, unde <X. are valorile

se determina ell rc1atia: din tabelul II.3. . Tabellli 11. .3· 6 8 ;;. 10

jclor (popi, st.ilp i etc.] C(j!laje1e stllptlor eu latura de max. 30 em ",. cofrajele peretilor cu gmsimea de max. IOem Mem cu dtrnensiunl mal mad precum !_;i 0.:0fr:l.jde elementelor masi-rc

.
i f

r
f

Vite7a

de betcnare [m/ora)

.,.1
o
----

'1
---0,7

1--------1,--

----1---0.9

Pd., i1e laterale ale cofrajelor grinz ilor sa... it;"eior ~?ndllrile eofrajeior Ia griTIzi san arce CIIHTeit: sau esafodajels cuinaitimea de max, II ern eu inaltimea
tim

a+b+e a.+b+c(c) a+b+e(e)+h

a+L a+b

0,8

mal mare de 6 ill

a+L

91
90

ANEXA m,l, CARACTERlSTICILE DE FORMA ~I D~ENSIUNJ PENTRU ARMATURI ALE OTELURIL~R '-ALORJLE O'rEL :PETON CARBO. OBI~ UlT TIP OB 37 STAS 13S/1-80 ANE.."U DIMENSIUNILOR $1 ABATERILE LIMn' A PENTRU OTELURILE BETON TIP PC 52, PC 60, P{; 90
'I'abetul m.1.2.

nr.t

Tabelul nr.i.r Diametrnl

nominal d mm Abaterea, limitli Aria sectL\lni i nominale
CDl~

11rasa eorespun zatoare diarnctrului nominal kgfm

iNon.;liB I

.
til

Diarnetrul., inirni i

mm

mm

d
(j

abater i limitli.

total a1 inimi i ~i
nervur ii

Aria sectiunii
110m

lna \e. cnt~

Masa corespunzatoare d iamet.ru!c i nominal

IOllgihlc1inale

kg(in

6 7 8
10

0,283 ±O,J
0,3 .5

0,222 0,302 0,395 0,617 0,888 1,210 1,.580 1,990 2,.170 2.980 3,850 i,8~0
6,310 -

7
IS

10
12

0,503 0,785 1,130 +0,3

l,5iO

-2-2'_

14 16

.'5,75 6.75 7.50 .30 11.00 13,00 15,00 17,00 19,00 .21.00
24,00

6,7.5 7,75
+0,3

-0,5

11,30 13,50 15,50 18,00 20,00 22,00

2'1,00 27,00

9.0D

0,2 J 0,385 0,500.785

1,130

0,1.22 0,302., 0,:\95 0,617

0,8

1.540 2,010 2,54 J,14 3,80 1,91 6,16

8,04 LO,20

1,210 1,580

12
l'l.

20

18

1,990
2,,160

+O,~ -0,5

2,980
),851)

16
18

-OJ5

2,010 2,5iO J,HO 3,800

I-1.S

2j

3Z
.l6 '\0

20 22 25 U!
32

16,50 30,50 3'1,50 :; ,50

+O,~

-0,75

30,50 34,50 39,.50 43,50

4,840 6,310

12,60

7,990 9,870

+0 •.5 .-0,8

i,9JO 6,160

Ada sfectiva a sectiurrii termini eu formula:

otelulut

beton

cu profil

periodic

se de-

8,0'10 ±(j,8
10,200 12,600

S=--L

36

7,990 9,860 diametre per: nu trebuie 3

7,8.5

iO

in care:
S _ aria sectlumi efective, tn cm2 ; Q _ masa epruvetei, cbtlnuta prin cintarire, in g; L -'lungimea epruvetei, in om, Aria efectiva a secnunil otelului-beton Cll, profil ,per~odic dct~l'mi: nata. conform Iormulei, poate sa difere de ana nomlIlala. a profllu,_lu! respeetiv in plus sau in minus eu maximum 8°/. pentru dlarnetre pine la 10 ta~ inclusiv ~i cu maximum 5"10pentru diametrele peste 10 rom.

Observatie : Ovalizarea barelor (diferenta dintre dona pendiculare. milsurate in aceeast seetiune) depA~ abaterile limit! pentru diametre.

92

93

ANEXA ANEXA lILt PREVEDERI CONSTRUCTIVE PENTRU ABMARE

111,2.

SiRMA

TRAS -

PENTRU

BETO

ARMAT

1. Grosimea stratulul de acoperlre 1.1. Grosiro.ea stratulul de acoperire ell beton a arma turilor va res,ecta prevederile proieetelor de execune, Cll abaten de rom. Pentru cazurtle in care tn protect nu se indica grostmea stratului de acoperire, se vor respects prevederile ce urmeaza ; a) Pentru armaturtla longiludinale de rezlstenta sa ver asigura STAS 438/2-80, grosimi egale ell eel putin diametrul SI'Illaturii $i eel putin valorHe din Tabelul 111.1.3, tabelul III.2.!. ell abated de mm,

:!

+f

Diaruetrul
.sirmci d

mm 3,00 3,55 1,00

~,jO

Abateraa limiHi mm

Aria sectiunii

Tabelnl

llI.2.1.

)'Iasa

norninale
emu

Informat.iva corespunza oare dlarnetrnlu i nominal, kg/m Ellementul

0.071 0,099 ±0.1 0,126 0,159 0,196 0,246 0,283 0,396 ±0,15 0.503
0,636

0,05,5 0,078 0,099 0,125 0.15i

0,193 Placi en groslmea

minima a stratului de accpcrire mm

Grosirnea

Observati i

<

;;;.100 mm
mm

100 nun

GTinzi cu inaJ iDlea<250

;;;.250 rnm

10 15 15 25

5.00 5,60 6,00

7,10 6,00

Daca inal1cimcii. <500 mrn Iili d iame tru l arm! turi.i :::;; 6 mm , grcslmea mi1 niml = 20 mm

0.222
0,31 L

Stilpi 25 Fundatii u strar de ega'lizare c ---=3-=,;--'1-------------arm§.h,rile dela lata inferiQar1i. iII

Fuudatli,
contact

0,395 0,499 0,617

st ilp i, grillzi cu pam'ntUl

9.0
10,00

::;0

Pentru

ICicle latcrale ale

mill. '15mm

..

0,78.5

Se poa te reduce la 15111111 pria executarca u1 ttl ioarA a une! te.neuieU l U mortar :'1 iOO, In g"rU' sime de min, 20 n1l11 san a unei hidroizcla ri!

clcmcntelor

(1 plnzl,2
-

bitum) sau

~~.~=_--~-~~---I--------I--~a;lt=a~p~ro~t=ec=t~i~c~~~'i=m=i=lar==d~ __
lerl sau
~t:l

armaturl transvercarellsc sudate

15

~rt

din prOfile laminate

50

94

95

ANEXA

IIl.2,

ANEXA

rn,z

b) se recomanda ca arrnatuTile 1nclinate ell diametrul de 16 llllll sau mai mare, sa aiba 0 acoperire Iaterala de beton cu grosimea de eel put in 2 ori diametrul armaturflor respective. Conditia este obligatorie pentru elementele din. beton cu agrcgate
Ui?081'e.

2. DISTANTE l'rllNlME Am,aSE

tNTRE

ARMATURI

c) Se vor prevedea goare, pentru : _ elementesupuse tencuia\a (+ 10 mm) ; _ elemente situate Mal'ii Negl'e ; _ elemente la care prevad groslmi mal mad

grosirai direct in

sporite, actiunii

conform

prevederilor

in vi·

intempertilcr, sau in

neprotejate
zona

cu
Elemente 1. Stllpi. sau clemente inclinate executate cu cofraje pc toate lafur ile bare longi tudinale -t-

Tabelul

m.2.2

Illediu

agreslv

litoraluJui incendtlle.

restrictule privind decit cele mentionate

paza

contra

i
50mm

Distauta m.iniw.a

anterior.

etrierl

70.mm

2. Grim:i sau elemente ihdinate executate ell colraj numai pe trei Iaturi - intre barele primelor 2 r indur] de arm!turi de la partea illferioar'!i.

d ins! ~25mm

intre barele de Is. partes, inferioara dispuse pe dndul 3 ~i urmAtoarele intre arm!turile rioal'1I. etrierl In placi de 10.fa~a.supe-

50 nun d ins1 ~30 rum 100 mID 70mm

3, Arml!.turi de rezisten~

7-

C,

1015

97

ANEXA

IlI.2
3. Di3metre

A).'C '11.. III.2.

Sensu! dea
b e-ror: are

minime admise
armct

pcntru

arm atur ile elementelor preturnat

din beton

mono lit sau

Tabclu I lII.2.3.

~ J,Ocm
EIc:JXleot

. .
Feint armaruri! Diamctrul minim
mm,

StUpi

Arm1i.turi longitudinale : • armaturi de rexistenta

in cazurrle

cureute

t~

000

•
• •

armaturl de rezls'lem,a diu ot!'l en profit periodic in st.ilpt en sol icitar! reduse : armaturi de menta]

12-

turaJe Etrieri:
le. stilpi neportanf i Ia st.ilp i portanti ell la ttl ra mica > 50 em sl stilpi portaut! cu latura mai mare> 30 avind etr ieri din OB 37, la. constructif en grau de protectie antiseismica 7 • Grillzi Ia alti st ilpi portaut i :

arrnatur i longirudinalo

1n

1 mente nestruc-

10 .5

em.
8

e o

H
0

oen')

Armlituri longil"Udinnle de rez.istenta la plansee obrsnutte

e
•

10 8(10)
ell slrm5.:

00

la p]an~ee

cu nervuri

dese legate

Armidnri de monra] jl1 carcase 'II Ia elemente rnonolit • In clemente preturnate

8(10)
8

Arrulil ui i de menta j in carcase • Ja elemente monorit

suda te :

6 :;

~ 2,5cff)
OBSERVATIE ~ S-a notat cu d diametrul nominal a1 barelor

..._

• Ja clemente prerurnate

99

A~EXAnl.~

1---o-rI-----------lL/------~~I~===~
Tabe1ul In 2 3 (continua Arrnatur; constructive pe fetele ?mea grinzii; • in carcase legate CU Sll'llla • ~n carcase sudate Etr ieri : • Ia grinz i ell jnaitimca <80 em • la grjn1!;i cu inll\imea > SOCUl Placi AImMuri de rezisteo"!;3in plese sudate, • la clemente monel.it • la clemente preturnate ArmAtu.-i de n:zi~ten1:lt in plase legate ell sirrllii (bare din otel laminat la card}: • Ia partea inferioar1i. • la parma supertoara Armaturi de repartrtie ill plase legate eu s;rmli. Armatur i de repartitle in plase suda e : • la clemente monolit • Ia clemente preturnate 1. PREVEDERI GENERALE laterale, pc iniUSORTIMENTE DE CIMENT. DOME!',UI ~I CONDI'fn

ANEXA IV.1.

DE UTll..JZARE

1.1. Prezentele p'revedel'istabilesc domeniul ~i cnnditifle de utiliare a clmenturflor destinate e:xecutarii luerarilor de betoane $i JDOrtare. 1.2. Domeniul de aplicare cuprinde : a) betoane pentru elemente $i structuri de beton , beton annat " beton procomprimat (cu agregate grele I?i usoare) pentru constructii industriale l1i agrosootehntee, cladirt social-cnlturale ~i de locuinte. b) mortare psntru zidarii, teneuieli monolitl>ziid de slemente prefabricate sl pardoseli. Pentru can structi i hid ro tehnice, I:mbracamjnti rutiere sau alte iua'iri

In vigoare, coresounzatoere fiecaq.li eaz in parte. 1.3. Caracterizarea tipurilor uzuale de ciment este aratata In tabelul IV. 1.1Utilizarea altar tipuri de ciment poate fi !acute. DUma! pe baza de preseriptli speciale sau eu avizul unul institut de S!"Hlcialitate. 1.4. Cimentorile din tabelul IV.1.l. sint clasiiicate conven~ional in
Urmatoarele speciale;

speciale

se va ~ine seama ~i de prevederile

reglementtirilor

tehnice

I _ cimenturi pentru lucrar; curente, ta care n1J se impun eerinte

grupe :

OBSERVA'l'IE -

Pentru cazurlle in care in tabal se dau cite doul val?ri,. prima se refera la al'maturi din otel cu protil periodic, rar cea de a doua (valoarea din paranteul Ia otel neted, DB 37. -

II _ clmeatun caracterizate prin nezistente initiale !ici finale man; III _ ciroenturi oaracterizate prin caldura de hidratare redusa, ti rezlstente 1a ape cu agresivitate sulfatica ; IV - alte tipuri de ciment speciale care nu se rncacreaza in. lrupele precedente.
1.5. La. elaborarea proieetelor se va preclxa llrm.eaza a £i utilizat, tinind seama de precizarile Observatie tipul de eiment de Ia pct. 2. care

Ori de cite ori esle posibil se va adopta cimeniul Pa 35 pentru a evita dificultati de aprovizionare

sau depozirare. 1.6. tnlocuirea tipului de ci.ment prevazut in preiect se poate face lI.umai cu aeordul proiectantului.

1.00

101

ANEXA IV.1 2. ALEGEREA TIPULUI DE CIMENT

2.1. StabUh'ea toarele crl terti : tipului de c.iment se face tinind eeama de utnI.!-

conditiile de exploatare: conditttla de execu1ie .'ili tehnologia adoptata, clasa betonuiut sau maroa mortarulut. 2.2. Condit±ile de exploatare lusts in considerare urmiitoarele eazurr :

SEl

refer;} III

a) elements de constructii care au coridi~ii normals de exploatare, respectiv nu se Incadreaza in cazurile "b" sau "e" j b) elemente de constructn care srnt expuss la lnghet In stare saturata ou apa de exemplu: deeantoare, rezervoare, castele de &Pi, diguri, peree, stratul de )..lzura al imbrAeamin~ilor rutiere ~i altele l c) elemente de construetu expusa agresiv.itaPl spelor naturale, In fune~ie de gradUl de agl'csivitate stabilit pe baza criteriilor din. anexa I.3.
2.3. CondHiile de' executie luate In considerare se refera la I executate in conditit normale , lucra!i executate pe timp !riguros; Iucrarl rnasive , elemente supusa pe ~antier Ia tratamente termice pentru aecelerarea intaririi betonulUi i be:toane executate in GOfraje glisante.
lucrari 2.4. Pentru condi1;li speciala de executie care nu se pot lncadra in cele menponate la puncte1e 2.2. sau 2.3. alegerea tipului de ciment se va face pe baz.1i de prescriptii tehnice speciale sau ell avizul unui instttut de cercetari sau leborator de spedalitate. 2.5. Alegeres tipulUi de ciment se va face pe baza prevederiIor clin : -

Nnt')

11)0101 0100 ....' 1I)""'''~II)III)''1

de exploatare i betoane Ia lucrarile expuse 18 1agbet saturetii em epa : tabelul IV.1.4. - pentru betoane la lucrarile expuse agresl"ita~ii apelcr naturale; tabelul 1,\ .1.5. - pentru mortare.

pelltru normale tabelul IV.l.S. - pentru In stare

tabelul IV.1.2. -

betoans

Ia lucrarile

care

lit! conditu

S~

t:t)V).....

0011')1 00001

'I ~gg~I' I , ISI~g~gl_11 'I~ci

II
I

III

~""'ll'lll"1

t")("")'i"'~'"

('1"")

o",,,,,ol""~
_......r ......

I~

I~
103

<t")

'p.. "
0

1=

01)

p..

...
'" a '0
'::
I'l

Q
0...

p..

'" ""

".., t'l

P. b

t-

......
rr, <'1
oj

'"

0..
0 ,..,
H

""
<1"', N

;=.
~1U~

I -I -1-1-1-1-1Is -1-1-1-1- I -I -1-1-:1-1-1I~ -'1-1-1-1- I -I -1-1-1-1-1I~ -I-[-!-I~I -I -I 1~1-1-1~ -1-1-1-1--·' -I -1--1-1 ~I~I~ I~ -1~1~1~1~ ~I ~I~I~I 1=1~ 1 I'" ~1~1~1I- I ~I ~1-1-1 = I~1I~ ~I~I-I-l--I -1-1-1 ~ I-!I
-1-1-1-1-

... .... _ -- 1-1-1 ~

,~
'-.
f'l

~I - -- J -I -- I -\ ;::.1 ;::
DO

;::. ::>

;::.

r-

~ ~

10

I ~II 1-1-1

~
-.

-'n

_.
<'l

-e-

- \-1--\ - 1-\ -\ .;,;

'0

\~I-I+' <'iI

~~_g

c,.,_

......

.3

'" '"
~~ v.. ~O_§
:::i

~ ...., g s d ~

::I

....

...
r.I

d~

s III ;:

....

.0.
'00

::!

.... ~ ..; of? ;:; i: C E E ~ ;; c n '" 'v.

r.I

e .... .... n
p
Ol

;:

:>. ,oJ

.. ~
0)

r-,

ro

~ ...
oj

.... m
<;l

s ...

,c

~~ orr, ..,,~ --" UU UU ~~ ~~

"0 -

00 f'lt'l U <.>

;!\r::l

~ <'>r~~ ~~
......
'" <)

: ,,-;.,.,

0.,., 020

Nn

F=l~

uu

~ ~ VI

:':: U M ,.... /I

:
00 .... 1'1 UU pqj:q 0 <'>

0 ..., .... <'l

P5
0'" u~
t:~

:=-~

uo (:)'_

tjt:o ....
"'0
Q).;...,I

~.._ '<II

" ....
c; >'!
....

<>

--g~

._

~~.§ '"

e!

u'"

ZtJ

...;....;

1° ...

e~ ..£tn E

~ .5 ....... Li Rl ~ tl 'c ~ ~ '" u._"'~ .... p.~ g'O ;tt!t/1 ~.~.5:! c ~'C ,,'00 ~:;:._ea·!..~~~.,.. _.s ~ iii g .... u ~ OJ';;; ~
::=tD

a ~ .~.~ ~ ~~ u '8 5S ~ 2 .. :1'<,

6'~
,.....T""""'i-O·~
0

.S

~
e,

~~~~ o r.Iu

~~gC1(1)
.~,.

or;:!

C)

_..;,iUU~_+,

cd

0;

~.~

""
....
IN

t; ..... Ql p..-l:I
==

~O);::!tD~ ::1<.>""

~ S 'iiI e. E :;
u '" ... ::I E ~I::: d

~.,'O p 'r; ~ 0

-ttl",

~<.I1:Il

::lg::t

:a ~
C~

.....

.. 0 .....

,_.

$--:-:1.;-0
_!UlU

.~e

~.£.

e·-.~
5tri;: a B g.
Q){AV'lI

~" .,. .'0"

",.!l

'"

'" 0 ~

2
I.>l

>'"

6.0

1:1

I'"

r.iI

....

I'"

,.... ~

..: '9 X 'i ~ .A 01 ~ Eo!

;> ...

...(

< ~
;::>
V,j

rt.l

~
or,

.....

a
E-i ~ ~
0
[ioI I:.l

...
" '0
-c!

~
or, <"l

iii ,...

'"

tIl
or,
<')

,.

"' ~"

"3

0;
<'l

<:>

i~ g~
f:fa;l -~
~~
=--E-I V,j
;;;oV,j

... U -..~
~p
::>

~~

=~

...

f'1

'"

-/ -/ -/ p -J ~Ii ~I~I~I ~I~I~I --) -I -I -P Pel

p ~Ii -I

·S
0 I'l 0
<J

<J

iii

or>

J::

(U

'0
"d
(U

e
~ ~

:; ~ ..... ~
';!
.A

"'" ~

Ii.>

t!!l

[ioI

::I
<II <II
(U

.2

·c
::j
<;I ..... a.

Eo!

III

r.:l

'0 ~
<J

~
j:J

.c Ii.>

....
OJ QJ

U U

0 .... 'V d ~ <II ... ... 0 "l:!

~
0

I:: 0 u 'tl

.,

;..

Z
U

S .... u .g :l

.... g

.....,

,,)

...,
0

.S

'" ~
<'3

lP

..:I~ t!!l

U]

~~

.... .S ~
~
0

III

to

'9
N

to

.0

-. :§
~
o '"
:::I

~
'C

iiju 'tl :;j <II

.§ '"
QJ

>111

tIl
'tl
IlJ
QJ

Z .... ... ~

Po

><

~rt.l

;i ...'" a
1X~
U

E-Iz z....
~5

<-<

> ~'tl'"
4:'.,
...

:::l .... p
<Il

.....

Ol

g
......

iE
<1.1

""'

I'l

....
<Il ...

e '" .,...,
<;I <;I

....

~~ ~
j:J~

...
~
rt.l

z<
~

~t!l Eo!

Ut.'

r.:l ~ ....
j:J j:J

pEl

'"' ~
<.:I

....
;:I

> oj ...

"'"
~
Eo!

e=
~ c.1
..-::
V,j

< r.:l

Uu

'00 " c1 C ;;;

.. rs
~ ._,
~ '.:i

'Co

"'., .,~
.~

f;!;:;

1)

~8 I=l.~ .., @

t;!1 ::Iv, 0'" -::;5

III
u "' ....

..... o

....
<;I

<II U

'" .....

,S
N

:;;:
;3
k

~':l

III N

>!!l""

'Se
'»
~'~

I~ plpl I-I-I~ I~Ip I-I~ I I:J I I~ ~Jpl ~I-j~ I~I~I--I~I pl~1 I~ ..., l~ plpl ~I--J-)~I~I~1 1 I ~Ipi .., I~ ploj I-I-I-j~ I~ j o[pl 101 ~ ·I~ ~Ipi ~1-1-1-1-1-1-1-1-1-1 .... I~ ~[ol ~1_1_1_1_1_1-;10I-! I M ~I~I ~I~I~1 I-I--I-I~ 1 plol ..., I~ ~I; I -I~ I~I-I-'I-'-I~ 1 ~1;1 -lrI-I --I~I~1-I--l--J--Jpl~j-I -_ ,,)

.....

~
N

,'>

....,

!Il
on

~ ~
til

on

~ III

;J

p.;

11"1
oj

p..

111"1

* 0

:2;

<'l

If'>

.*

rd ....

z rt.l
f;;il

Eo!

'0 ....
::l ::"=' ._
oj

0)

GJ

.....

~.l]
on

1X><'I!
N

.:0 'S 111

'V~

~~
W>riS

:::I ::I

:;j

.8

ill._

::>~

o~ um,
<I)~

;~
() j:j

S ''0
~
.....

::I <II 1l,S .... ..., .... i=: d

a ~
15

1<1;1

<>

g~ 0'" ....
QJ

... U
;::!

o~

~ E::

-;;; -;;; .:;:....:

..!. a N
"tl
II>

.c m

><'iI

~~ 1'1 ~~ -;;;

2'!::

...

>Ill .... +-- ><6 "'E .D g :: c; ~ 2 ..... .... .5 ~ ~.- u; .:;..._; .... ;;; '"
,<,!
J,f.~

'" ~ I~
;j

"~

" ~

~ " ~ ~ '" " .::: :::

......

~ .....

~ ~
;2

;;

"-~ !XXI!
~"1 <II III

>OJ

~¥
-

t:l

+-Jt ~.....

...
Z1J
:.: of-"

El d .S! E

~.- s~or,6 ro_;

::!.::l

.!

p:: ;::J

'u II

El 6
'0

QJ

... ei . +-,<J

::l ....

)
<,

Po

f:1
i>
IX;;

.. .S

1': ..... Q)'tl

;::,
Eo!

S ..:I

e:
:s "'"
~
Eo!

~ ~
'iii
«I :>

0 .D

'S

;:r

!J

.....

'0

I!>

=
Eo!

-I

E-<-

-<

~ ==

~ e ~
..;.._; ~t;
10

-lllr:l ,;!.!:S

...

'-' r.! u

r:I

""

'-' Q)
'-

"
.~

.;; :3
~i1 -e

>

'" ~ .~·il
...

'@><>:t

.~ ~

~~
bhi'ii
~

.~ :>.d

-;;; '"

.... =
~ .\!!
..;

fS 0

C!j

ri1 tIl

I:lI

... IN

..;

~,o

..:

So

-~e 2
..:
~)lX ~

iJ-o" $ ~.~ E-;_

IN

1M

1"-

In
107

106

.~ ...
--

'

~I ;::II
..

;::I ;::I
• ~ ;::I
p:;
I

'~

ANEXA IV.! , :$

.0
+>
,~

III

-_
Cl'I

-«>

~I
"

bl

.&

T,abelulIV.l.5 STABILmEA TIPULUI DE CIMEN~ PENTRU MORTARE

~ o
o
~,

III III
III

INf.
~.
1
2 J

Tipul de ciment
Tipul

de mortar

indicat

a se

r--

'"
......

--I ---I
.;::11

uhiiza !'I[ort.&re de zidltrie sau tellcujaia

marc1i. M

lutilizabil

celu i lndicat

in !ipsa

--.

so

de
'I

F2S
:M:.3Q

M 30 Fa 3' M 30 Fa 35 Fa 3.5
-

... ;::I

Idem, de

marca

M 100

-."..

-'"

~I -I .._
rl

:J «! ,'i

a rosturilor !l.tortare de completare dinue elementele prefabricate

Mortare de permeabilitate

Pa:;' ~UO
1I'130 Pa 35

l·edusa simple sau

.0

'" ,~
1:l

aj ....,

:5 6

Mortare pentru
momicate

pardosell

'0

<'I

... ....
""
.a
<:l

III <II III

Mortare

pentru

pardosel i speciale ~

!:!

'> 'til
II
I

•-

in cazurt justificate prin conditiile

pardoseli cu agregate metalice)este

de exploatare (de exemplu

Indteat a se utillza P4,Q.

~~ ~~

"' I .!'l
II
P!<

!IO ....

.....

Iii

*'

.. ...

* '" ""

<!Iw ,110 .0

·ga
I

OBSERVATIE: 111cazul mortarelor in contad eu ape agx:e.sivese vor :re.s'Pecta lndleetttle din tabelul IV,L4 ~i nu se va fol051 adaosul de vsr,

0>

109

lOB

ANEXA

1"<
AGREGATE NATURALE GRELE. CONDI'f1l (EXTRAS DIN STAS 1667-76)

ANEXA IV.3

TEHNlCE

DETERML.VAREA

STARli

DE CONSERVABE s~a efectueaza pe. 0 .cantltate rEI Be cerne prrn sita

stlh'ii de conse Illata: din proba ~':~e nr. 1,25 STAB 1Q77-80.

de 5 kg eiment,

Determinarea

Reziduul "r" se determina cu relatia : r~/o = -_

in Care: . m - masa reziduUlui tn grame. Rez41tatul este rnedia aritrnetica a 3 determi it . Starea de conservare . t bil t _ n ri, conform tabelului IV.2.1. se s a I es e In funelie de reziduul m
5000

X 100

rift _

(1.4) Terminologie. (1.4.1) Agregate naturale grele : agl'egate1e naturale avind densitatea in gramadti in stare aflnata §i uscata de minimum 1200 kg/m~. (1.4.2) Sort de agregate: agregatele care la verificarea granulozlt8tii ramin intre doua site sau ciururi din seriile prevazute in tabelul IV.3.I. Sortul se noteaza prin notatiilo convention ale corespunzatoare sitei sau ciurulul pe care agregatu I ramine integral (d min) separate printr-o liniuta de cele ale sitei sau eiurului prin care agregatul trece integral (d max). In cazul clnd d min. este mai mic de 0,2 atunci notatia convenuonala poate fi O. Exemple de notare : 0-3; 0-5; 7-16 ; 7-31 etc. Notatiile conventionale ale sitelor sau ciururilor folosite 1a verificarea granulozitatii sint indicate in tabelul IV.3.I. Tabelul IV.3.t

Reziduul

(r%)

I
BlIlla -

T a b eu J IV.2,L I
Starea de eonservare

Sita

san ciurul,

utilizat la verificarea gralluloz.itiilii Table perforate

och.iur i rotundc cu
C1.l

0 max.

Ciment neaJterat

Nota,ia convorrticuala a sitei sau ciuru lui (!lamarll!)

Tesli.turi

10%

C0"'ent en fnceput de alteraTe put' d Ii t'l' t 111 i fd ID II I rsa ca ."ne Ie •C r~z"llltatcJe l'ncereari!or fizico-menice la ryusta de 2(7) zHe SlI.l1, .in Ii sa aces~ura, va <1 considera t de lip F 25 ili l~loSi t Ja eto..1nc de clasa eel mult Be 7,5 Cime~t altcrat - utilizarea se mal la prepararea mortarelor. peate

dill sinlla STAS 1077-67 san table perfo. rate cu och iur i p1Hrate STAS 1078-73 cu latura intertoara a, ochiul'ui, mm

STAS 1073-73
d lametru
llllll

l ochiu 1ui,

0,2

0,2 0,8

peste

10%

face nu-

. -

J
7

II)
31

2.5 3.6 12,.5 25,0

10,0

1,0 3,1.5
7,10

16,0
31,5

50 ·71
125

.56,0
100,0

.50.0 71,0 12.5,0

111

ANEXA

rv.3

ANEXA

IV.a.

(1.4.3). Agr~gat~le se clasifica in functie de provenienta mea. granulelor conform prevederllor din tabelul IV.3.2.

!Ii mati.

Tabelul IV.3.2
Felul

fi folosite, daca rezistenta JJ1ent: nislp, in unita~i de masa) cu raport

(2.2.2.) Agragatele colorat1e mal inchisa

decit

care prezmta

la incereare pentru humus 0 cea indieata in tabelul IV.J.a. vor putea la compresiune a unui mortar 1: 1,25 (ct-

cu

agregatulul

Interval de granulozi, tate d min-d. max.

acest nisip (spa1at sau nespalat) la virsta de 7 sau 28 zile, este eel putin 90% dm rezistenta la eornpresluna a unui mortal' eu aceeasi colDPozitie confectionat cu nisip neutralizat ell 0 solutie de 30fa hidra:xid de sodiu (nlsipul trebule sa aiba in ambele cazuri aceeasi granulozitate).

.Ale

0,42 eonfectionat

Proven it din sf1l.dmarea naturaili. a Tocilo;: - uisip natural (Ilzual denumit nisip]
p ietr is piatrl!. mare

0-7
7-71 71-l2..5

balast pentru betoane ; arnestec natural de .nisip ~i pletris (eventual prelucrat)

0-31 sau 0-71 0-7 . 7-71 71-125

Provenit
nisip

din sflil'l.Jl1areaarttficia.la a rocilor :

de concasare

piana
piatr!

sparta
sparr:;' U!3;JC

(2) CONDI'fIl

T£BNlCE

(2.1) Natura

rocil

(2.1.1.) Agregatele trebuie sa pl'ovina din roei stabile nealtei'abile 1a aer, apa sau Inghet ; se Interzice folosirea ngregatelor provenite din roci feldspatice sau ~istoase. (2.1_2) Agregatele trebule sa fie inerte ~i sa TIU eonduca Ia efec1e daunatoare asupra Iiantului folosit la prepararea betonului sau lIIortarului, (2.1.4) Nisipul de in are . se va putea folosi numai pe baw. de prescriptii speciale,
(2.2) Impuritiiti (2.1.2) Din punct de vedere al continutului de impuritap tele trebuie sa respecte prevederile din tabelul IV.3.3. agrega'

112

• - c. l.l5

.." e
lIS

.~ 0 0. '""

'E o
(j

•.!.

''l

114

I~

If)

1-

ANEXA (2.5.) Granulozitate.

IV.3

ANEXA (6) TRANSPORT

IV.3.

(2.5.1-) Sortw'ile de agregate trebuie sa iic caracterizate printr-o granulozitate continua, In asa fel Inert sa nu Iipseasca granule de -dirnansiunl cuprinse 'ill. Iimitele ce definese sortul respectiv conj, pet. (2.5.3), (2.5.4) :,?i (::.5.5.). (2.5.2) Continutul in granule care tree:, respectlv ramin, pe ciurut-ile sau sitele ce deltmtteaaa sortul TIU trebuia sa depa?easca. IDola; dirnensiunea maxima a granulalor ce rfunin pe cturul superior nebule sa nu depa!1easca 1,5 d max. (2.5.3) GranulozUatea sortului de nisip 0-3 trebuie sa s~ incadreze in limitele date in tabelul IV.3.S.

!$I DEPOZrI'ARE
in mijloace
0

ti bine inchise.
care
_

(6.1) Agregatele

VOl'

Ii expediate

de transport

curate

(6.2) Fiecare transport

se va indica:
numarul

va fi insottt de

foaie de expeditie 'in

foii de expeditie

~i data eliberarii;

mal'ea de fabric.§.;
destinatarul j felul !Ii sortul agregatclor ;

Tabelul IV.3.6. Trocer i, in %, pr in sita sau ciurul, numarul Sortul de .nisip

_
-

cantitatea llvrata ;

o.z
min. .5
max. 30

·1 ruiu. 35 max. 15

3,1.j

\
min 90

numarul certificatului de calilate ; STAS 1667-76 (6.3) Agregate1e trebuie depozitate pe platforo:e cu~~te, se~arat pe sorturi :'ii in condijii care sa Ie fereasca de Impuriflcal'e Sl de amestecare intre sorturl.

0-3

100

(2.5.4) In cazul sorturllor 7-31 trecerea, m %, prin ciurul corespunzator mar'irnii granulei medii (16 mm) trebuie sa fie de min. 30'Im ~i de max. 60Bh. (2.5.5) In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa Indepl.ineasca condijiike din tabelul IV.3.7. Tabelul IV.3.7. Balast pentru betoane
TT6Ceri, in

%.

prin sit", san clurul, numarul

3,1.5
min.

I
10

16
min.

oorespnnde d. max, min. 80 100

CD

0-31

20

55

max. 50 0-11
rain,

max. 8S min. 35 max. 65

min. gO_

max. 30

100

llW

ANEXA

IV.4. Proeentul deargila se calculeaza

(30 tilt) :to

ANEXAIVA eu formula
'III~) ,..
I

ArgiLa In care: AGR.EGA.Il'E NATURALE GRELE METODE .DEiENCERCARE ": Extras din STAS 4606-80) ( (2.1) D(lte.rmina.reacGotillutului de impuritiiti. silraine (argilli in bucap, granule etc.) se constata vizual. Ilisip

+ (30 -

W,>

3030

suIfati, resturl

(2.1.) Prezen'a

vegetale

de

corp uri

sau animals

de

(2.2..) Determinareacontinutului

dem',giIEi din

0-1 (indicata de curba de gTanulozitate a 0-7), in ~!,; y - fractlunea 1-1 (judicata de cueba de granulozitate a rnslpulut 0-7) .. in % ; ml - cantitatea de nisip 0.... 1 rom, ramasa dupl1 .spalare, in g; ?n:! - cantltatea de nlsip 1... 7.,1 mrn, rAmasa dup~ splnaI'e, in g. Pentru a determi:nare smt necesare douA verifi clit l, Rezultatul este media aritmeticii a celor doua verifieiiri. ntsipulul (2"6.) Dererminarea (2.. .1.) Aparatura. 6 cizts III (STAS Ciur partii levigabile.

x-

fracliunea

maxima de 500 g ~i clasa clzte III (ST AS 3.308-85). - Agitator de laborato.rcirca 1500 rotl.minut. - Pahar ci1inl:Iric de lOGO cm3 .. - Ciur nr. 1 STA.S 1078-13. - Tub de aspfratie, Mod de lucru : Se cintaresc 500

(2.2.1.) Aparatura .. - Balanta tehnica cu sareina

de pre-

Balanta

tehnica cu sarcina maxima 3308-85).

de 1 kg) cu elasa de pr~-

7,1 (STAS 1078~73).,

argUs. hI suspensle este svacuats prln intezmedlul tubului de aspiratie. Se adaugll din nou apa ~i operatia se l'epetii. pina cind apa de deasupra nisipului este limpede .

a carui eurba de granuloZitate este eunoscuta. Se separa in doua fl'actJ_uni 0-1 ~i 1-7 mm, Din fiecare fracti-une se clntilire.sc aRe 30 g materiale care se intreduc in cite un pahar cilindric ~i se aeoper&cu apa pma Ia jumatate, dupa care amestecul se fierbe 3...4 D!Ii~ nute. Se lasa sa se riiceasca, dupa care pabarul se i'ixeaza in aparat, agltindu-se 10 minute. Se spala agitatorul de partlcule aderente, Se completeazacu apa. astfel lncit nivelul sa fie cu 10 em deasupra orificiului tubului de Bspiratie introdus 1'0 pahar, Amesteeul din pal1ar se agita energie ell 0 bagheta ~i se lasii sa sedimenteze 8 minute, dupa care, apa impreuna. eu partieulele de

stanta)

nialp

sort

3----1 mm

(uscat

pm.a

Ia masA

can-

- Vase de tabla en volwnul de 3000 cm5 pentru spalarea agreg,atului cu d,,1('~'':;; 7,1 mm; . - ell volumul de cca 37500 erns !ili cu iru'iltirnea de 31l em pentru splUanm agregatelorcu dm,,,. 7,1 mm.

>

cca 400 mrn care are uncapiit imbdicat pe 0 Iunslrne de 100 mm ell Un tub de cauciuc. . - 'feava sau tub de sticia cu diametrul'interior de 10 rnm.
(2.6.2.) Mod de lueru proba de agregate ell dm, .. ,.,:;; 7~1 mn~ uscata pinii la mas! se ia 0 cantitate de 500 g ~l se mt:oduce in vasul de 3 (100 cms: Se toama apa potabqa pina la 0 ll1a.lpme deS em de la marglnea supertoara a vasului. Din
COll,5tanta

Vergea

de metal,

cu diarnetrul

decca

1Il ~m

~i lungimea

de

Dupa trei aspiratt] timpUl de sedimentare 51" reduce'Ia 4 minute, Dupa ultima aspiraj;ie nlstpul este trscut pe hirtie de filtru, cbltarUi! in prealabil, .. wind grija ca pe pahar sa nu ramina particuIe aderente ~i se usuca pina Ia masd constants.

Se agita user conttnutu] ell verseaua de meta.I. Se .lase, in r:paus timp de 15 secunde, dupii care se sC!-lrge apa, fie ~rm sUon.ale f~~ Prjn Incllnarea vasului in a~a fel inert sa nu :se antreneze !11 partl cUlele fine de agregate.

11.8

119

ANEXAIY4.

ANEXA IV.4.

spalarca eu apa eurata, pina ee aceasta l'amfue limped Agregatele astfel spalata sa usuea la mass constanta. e. Inc~zUl agreg.atelor cu dmh. > 7,1 rnrn, lucercarea se efeclueaza cu Q cantrtate de mfnirnurn B kg agregate, Continutul de - par~ levigabile sa caleuleza cu formula:
Se. l'epeta

Tabelu\ d",,,~ al mm

IVA.I.

Volumnl
vnsului dm3 Diametrul

Dirnenslnnea
in:erior

vasulul,

mrn

'"

agregaLulul.

rl'l~Jtimca interioara

% Fiirti levigabile
in car-a:

==

100

7,1
3l,-5

I
j

lOS 185 2.3'1

109 L86 233

m - rnasa raaterlelulul mj - masa materialului prezinta mediaaritmetica armata san indosatli.,

(3.1.11.1.)

uscat, inainte de spa1are, in g. uscat, dupa spbtiare, In g. veriiidri Iar rezultatul . '
in re~i

:> 3l..5

10

Pentru

determinara

a acestora,

slut necesare::!

Determinarea

densiUi1ii in gramadii

stare

nsca!i

(3.1.4.1.1.) Aparstura Sursa de eUdura. a nu se

ell clasa de preclzle III (S'fAS 3308-85). - V~se vclumetrlee, eu per('ti suficient de rigizi pentru deforma :jP! ou dirnensiunile conform tabeluhn IV.4.1. - Tava din otel nes mlHtu ita.

Balanra

Pentru determinarea densitil.\:ii in gri:imada in stare afinata se introduc agregatele cu 0 scafa, in vasul de masurat (dntarit in prealabil), de masa (m), prin dider-e Iibera de la J:na1t!mea de 10 em, pina la formarea deasupra vasuluia uaul con, dupii care surplusul de agregateeste fnlaturat prin r&zuire ell rigla metalled. Pentru determinarea densitatu in gramada, in stare mdesata agregatele se introduc In trei straturi de grosime egaUi.. Pentru fiecare strat vasul, se bate, de la iniiltimea de cce 5 em, de ;)0 ort cu fundul de 0 masa de lemn. La turn area ultlmului strat, se va adii.uga la vas un prelungitor, de forma unei rams cilindrice, de acelasi diametru,
Se

rama.

umple

vasul

malta

de 5 em.

'

$'1 rama

procedrndu-se

ea mai sus, apoi se sooate

Rigla metallea .. Seaia.

(3.1.4.1.2.) Mod de luc.ru .. A_pegate1e ~~. usuca prin indilzire pe tava. de atel l;1esm81 ita, tu plna. crud, apropund de suprafata materialuluj 0 pladi. de sticIil. 'rece, aceaeta ou se mal aburests, . Se alag vasele necesare detenninarii raport curl"""" al granu1elol: de agregare tabelului IV.4.l,
SUpUSe

densit.a~li in gramada, in deterrninarl] conform ., .

Pentrll indesare se poate £olosi ~i 0 masa vibratoare cu ;jOOO yjbra~i:i pe rninut !if eu .amplitudine de 0,30... 0,35 mm, -In acest eaz vasul, lneluslv rama, urnplute eu materiale se vibreaz8 timp de 3 minute, dupa care se seoate rama. Surplusul de Bgregate din vas este inliiturat prin razulrea eu 0 rigHi metalica. In eaaul agregatelor mari, daca rsmln goluri:, se VOl' umple prin ad aurarea $i asezarea de agregate eu mina,astfel ca vasul sa fie pUn. Secintare/?te vasul eu agregate In stare afinata obFnindu-se masa (rot), respectiv in stare indesata avind masa (m2). Denaitatea in gra.mada se cakulea2'a ell formula l

.. 1000 (kg/m3)

In care:
densitatea in gramadii. in stare afinata, !in kgfm3 ; densitatea in gramada in stare Indesata, in kg/ms ;. masa vasului gol, ill kg:

1120

1121

ANEXA

rv.4,

ANEXA

IV.4.

ml
tI~

masa vasulut umplut cu agregat aHnat, in kg;

masa vasului umplub cu agregat volumul vasului, in dm''. este media a'ritmetkii tndesat, in kg ;

Je87A

Densitatea

in gramada

in stare

de umldttate 1000 (kg/m3)

naturalS.

se calcu-

ell formula :
(tIll -)-n "':';';'.!....,.-....!.....__:---

Rezultatul

in 3 deterrninari.
grall1adi'i

naturala,

(3.1.4.2.) Determlnarea

densitaji.i in

in stare de unliditate

ID care :

_ densitatea
_

(3.1.4.2.1.) Aparatura - Balan\iI ell eiasa de preclzie HI (STAB 3308-85) ; - Vase volurnetrice (cilindrt sau ladh) cu dimensiunile tabalului IV.4:2. - Riglii metalica ; - Set de ciurui-i ; (3.1.4.2:2.) Mod de lucru dimensiuni agregatelor conform

naturals, .in gdimada in stare de umiditate in kg/m3; masa vasultri gal, in Kg ; masa vasului umplut cu agregat, afinat, tn kg;

volumul vasulul, in' droll.

Rezultatul este media arrttuetica : a 3 determiniiri. .cereal'e se ra a noua cantitate de agregate, (3.2) Determinarea (3.2.1) Apa},stura _ umitlit5.tii

Pentru

fiecare

Se cintare,te un velum determinat de agregate

stnt alese in report supuse determlnarfl, cu dirnensiunea conform tabelului

maxima IV.4.2.

in vasuf ale carul

a granulelor

~AS

Balantii eu sarcina maxima 3308-85). - Ciurul 7,1 (STAS 1078-73).

J 0 Kg eu

clase

de

precizie

III

Tabelul IVA.2.

TaV8 de ate! nesm~iltuita. Sursa de ealduril.. se cintl:!re~te kg de ag:regat eu

(3.2.2) Modul de lucru

11 •• 7,1 mm sau minim 5 kg din agregat cu d",tr.> 7,1 mm. Agregatele- sa tntind tntl'-un strat subtlre tntr-o tavi'i de otel Ilesmiltuita !?i se inciilzesc mode-rat, astfel indt s§ nu se inro'?easea lundul tiivii, amestecind agregatele in permanenta, tnclilzirea se face pInn cmd, apropiind de suprafa\a agregatelor 2iel'binti. 0 pladi de sticHI rece ~i uscata, aceasta nu se mai abureste, Se VOl' Hisa agregatele s11 se raceasci! putin !Ji apoi se VOl' cintari

Dimensiunile al agregatului, mm
dmlJl;

vasulut,

mill

Volurnul
vasulu i,

Felul
'rasului

2:<

Din proba de anallzat

Ul1

dm"

Dinrnetr nl Iutertor

'La,tUI'3:

bazci

1u~ltimea. lnterioara

7,1
-31.5

10 20 .50 100
lad~

234 cil indru 2,H .JOO

465

234
29-1

din non.

-In
>~()

-lUll
41i5

cadere

Uro1ditatea

se ealculeazi'i
0/0

eu fOl'ffiula:

Umiditate

. lOO

Liben'i de la inaltimea de 10 em in vasul de masnrat de velum V ~i de mass (m) clntiirit tn prealabil, pinii 13 formarea unui COil deasupra vasului, Surplusul de agregate este inUiturat prln razuire eu a riglii. metaUcii, dupa care vasul, cu agregate se cintal'e~te, obtininrlu-se masa (till)'

Agregatele

se mtroduc

prln

In care:
m1
-

masa agregatelor cu umldttate, in g j

masa agregatelor usc ate, in g. a 3 deterrninari. este medlaaribnetlee

m-

Rezultatul

1J22

123

AL'lEXA

IV.4.

Anexa
(5) GRANULOZITATE

1V.4.

.(5.1.) Deterrnlnarea

curbei de granulczttate
maxima
Ct

(5.1.1.) Aparatnra tehnicl! . . -DI .BalantA 3308-85). cu sarcina cizte (STAS

QZU"

de 1 k

I g, cu c asa de preI eu c asa de pre-

Sitele sau ciurU1'ile sa aseaza, in pozitle orizontala, baza, in ordine cresditoare a dhnensiunilor ochiurilOl', Cernerea se face manual sau mecanic, !=Ie. direotla ~erticaHi cu socuri. Agregatele c1ntarite se pun in primul c:u ocbiurile cele mai marl $i se Incepe cernerea . Este interzisa apasarea granulelor in scopul de a lOr prin ciur.

pe

cutie de sau

orlzontala

ciur al seriei,

Jorta treccrea

.. -

In

Ba1an~ tehnidi Suhler,

(ST AS 3308-85).

eu sarcina maxima de 10
1G67-76.

kg

Set de ciururi l?i site STAS

(5.1.2.) Mod de lucru

Sf:' determlna prin cernerea ag');egatelor cu clur il J2::l; 71; ~O; 31,.5;. 16; 1,.1; 3,15; 1 sau 120; 63; 4.0; 20' ~6~r5~ 2 STA:S 10/8-73 ~l site 012 ~l respecuv 0,5 STAS HJ77-76, ,', "t Sltel,e pot fl. ~otunde sau patrate, avind eliametrul respeetiv latura pa I:atulw, de m1U~murn. 20 em. Ciurur-ila pot fi patrate, cu Iatura de ~m~ 30 c~n ~l_ ~a~nmum 60 em. Rama va avea in partea supertoara a ciurului 0 maltlm~ de cca 12 em iar in partea inlel,'oa'de cca 2 em ,Ira, Cantitatea de agl'egat care 512 cerne in Iunctie de dlmensiunea gl'anulelol', este indicata in. tabslul rv,'4.6. >

OeIam operatia de cernere tnceputa, se urmareste vlzual daca tefDerea pe ciurul eu ochiurile eele mal mar; este termmata, in acel moment ciurul respeetiv poate fl seas, ceea ce usureaza cernerea mai departe. Granulele prinse in echturi se scot fie prln apiisare uijoara de jos in. sus, fie prin lovirea usoara Ii rarnei, fie prin ljtergerea CU 0 pensuHi. in cazul agregatelor fine lji se adauga Ia rastul ramas pe dUl'ul
Se continua asUel pina clnd operatia de cturutre este tern:tinatii, adicii. atunei cind prin toate ciururile lji sHale nU mal tree cantitAti apreciabile de 1'llateriBl. Controlul se face scuturind flecare ciur deasupra unei hirtli albe ; se va considera conditia indeplinita daea toate agregatele care ar mai trece prin ciur san sit! timp de 1 minut nu reprezinta mai mult de -G,l0f0 din eantitatea de agregate Iuata pentru ciuruire. Cantitatea care, eventual mal trace prm eiururi la, acest control, se adauga pe ciurul

_ Granulozttatea

sau pe sita respecti.viL

TabeItd Dimensiunea maximll. a granu1ci,

mm

IV.4.G.

Masa. probei

urmator. . Pentru uiiOurarea cernerii, se recoma-uda ca separarea scrtulul 0-1 in 0-0,2 $1 0,2-1 sau alte soctur'l, sa se e£ectueze numai pe 100 g din frac~iunea 0-1, eaicunndu-se apot rezultatul .la intreaga cantitate de sort 0-1 din agregate .. Se cintiiresc exact frac~iuni1e eare au ramas pe ciururi Iii site ~l fracp.UJlea care trace prm sita 0,,2.

kg

0,2 sau 0,.5 I 5au 2

0.1

0,5
1
;)

7,1 sau .5 16 sau 10 31.5 sau 20 71 sau 10 san 63 sau >63

Surna tuturor frae~iunilOl', exprimata ~n grarne, se scade din cantitatea ini~iala de agregate fii se obtine totalul piel'del'iloI', care nu trebUie sa dapaseasca 0,150/0 din masa ini~ia1a a probei useate. Pierdetile se adauga Ia restul obtinut pe aita 0,2. Pentru a determina cantitatea procentuala de agregat care trece prin fiecare sim sau ciur, se aduna resturile de pe site1e sau ciururile mai mici decit eels ale sitei sau eiurului respectiv, inclusiv pierderUe ,i masa agregatelol' care rrece prin sita 0,2, Iar surna obtinuta se l'aporle.aza in procente la rnasa initiala a probel. Se ia media aritmetica a trei determinari.

15

25
50'

>71

• D~terminarea granulozita\ii se face numai pe agregate useate ca.re se eintaresc $1 se supun cernerii. '

124

ANEXA "V.l. 2. Operatorul cuitomlui acestuia

ANEXA

V.I.

SARCINILE ~I CALIF'ICAREA PERSONALULUI CARE.DESERVE~TE STA'fIA DE BETOANE

1. $eful

stafiei

1.1. S.tapa de betoane este condusa- (Ie cat '. " . "'" re un mgmer sau b~ng'lner l~ e~ul in care vclumul productiei norninale este . SU e 3.5 m lora sau de un malstru constructor claca volumUl moll ma_r~ ncminale . este mai mlc sau eel mult egal eu 35 mJlora $J.:i0d~c~e~ este nurnit de conducerea unitatii 1.2. $eful stattei raspunde de : tutelare a statiei re;pective. s apE')

-:- l'e~eptional:ea, depo~i~area i?i gospodarirea materialelo 'C ne~te. ag~ewgate, cirnent, adltivi, apa (eind nu se utilizeaza r o~PGapa potabl~a); m vedc:rea asiguI'aru 'caracteristici:lor calitativ~ d~ - aplicarea dupa caz a masurilor ce s i _. e, agregatelor: sortare, spalare inclHzirea sa~ ~~n pentru pregatl!ea betonuluietc. ; , I acirea eomponenti1or tate ell prevedel'ile

~~r;,~
.•

venflcarca

asi~~rarea

fntretillet:il legale'

metroloztca

inst~la~ijlor

a mstalatillor

de preparara

do

zare

a betonului'

In conform];

este .tn subordinea directa a l?efului sta~iei sau lnlo!?i raspunde de ; - dozarea componerrtilor in conformitate CiJ retetele stabiltte : - malaxarea corespunzatoare a betonului ; - mgl'ijirea utilajelor pe care are in prrmire, manipulare rorecta, seslzarea imediat& a oricarei defectiunl, spalaraa tamburului betonielii La terminarea schlmbului sau in cazul unei intreruperf de functionare mai mare de 1/2 ora, golirea completa l1i spalarea buncArelor de heton cel putin de doua orl pe schlmburi, dupa Intreruper i de alimentare mal mari de 1/2 ora sau la modlflcarea sortimentului de baton. FUnciia de operator se pcate lneredinta numai unui tehnician sau muncitor calificat, autorizat de cdtre unitatea care atesta statia. 3. In functie de volumul si neoesitatile producttet sau de speeifieul unitattt, personalului statiai se va completa dupa caz eu : - responsabil pentru gospodarlrea de mated ale (agregate, ciment, aditi,vi) ; - tohnician pentru evidenta transporturilor ~i Iivrarllor : - mecanici ~i electrlcieni de Intretinere. Prin regulament de ordine interioadi se VOl' prsciza ill detaliu obligatiile ce revm fied.rei functii suplimentare.

Ie

la iiI- verificarea oP,~,~tiva. eel putin 0 data pe saptamlna, a instaor·td,,: dtozare, pnn procedee corespunzatoare (greutati etalcnate matsura 'on e c.) : ' -, respectarea ca.racteristiciiol' ceI'ule sortimentului de beton comd an~at ltll ceea c_e.Pl'lVc~te granulozitatea agregate10r, tipUl sl dozajul e clmen , lUCI'ab.Llitatea, tcmpe1'8tura etc. . 'i - efectuarea tn condrtil corespunzato~re a transportu}Ui betonului: .. - adap~a~efi ,~etetelur de preparare a betllnului in fun ti d • diflcarea Ulmdltiitu 'sau granulozitatu sorburilor d 'at c .e e mo- respectarea rt tmului de livrare ; e agreg e, - ef~ctuarea jneerciirilor penlru ccntrolul ('alita-f'j d i-l'. - elihel'a' re a cell lea tel 'I'f' ~I pro ucpei ,, eror d e calitale pentru betoanel ate COnfOI1n pet. 10.19; , e VI - evidenta livriirilol'; .. - adop~a.rea masurilor corespunzatoare 1a sesizarea laboratorului pnVln~ aparrtla unor rezultata necorespunziUoSre pe co 1" betonulul sau pe betonul proasoat . mponen 11 -:. identificarea beneficiaril~r 1a care a livrat betonu! a carOl' paramet~ au rezultat necOrespullzatori (pe betonul lntarit) , _" Ie

4, Laboratorul statiei este subordonat antrepriza, $e£ul laboratorulul este un subinginer raspunde de : - Intocmirea ~i afisarea progeamulut (pe sehimburr) ;

laboratorulul sau tehnician de Iucru

de trust

sau
~j

principal

al laboratorului

Ii

- efectuarea cerecta ~i eu frecventa irnpusii a probelor pentru veriflcarea calitatii materialelor componente ~i a betonului preparat; - informarsa operatlvs a sefului statlei sau inlocuitorului acestuia ~i a CTC-ului unitatfj tutelare despre rezultatele necorespunzaloal'e apal'ute pe cornponenti sau pe betonul pl'oasp<'it, cu propuneroa masurilor de remediere. In caaul in care remedierile nu pot fi executate imediat, cu instalatia tn functiuns, va propune oprirea sta~iei 'Pina la remedierea defeetelor CEl au condus ta rezultate necorespuntoare;
adaptarea compoairiel betonului in funetle de caracteristicile ale materiale1or; - analizarea ~i prelucrarea rezultatelor Incercar-ilor efectuate Ij.i inf'ormarea operativa a eondueerit unitatii ~efului statlel ~i a compartilllentului CTC asupra calitiltii realizate . .Pentru eiectuarea mcerc1hilar Ia fiecal'e ~ehimb de lUC1'U labora'toru! va fi incadrat obligatoriu eu un nUmar suficient de tehnicieni la bOl"an~L reale -

comumce datelc.

. ~.3. In .cazur~e. care ~e Iucreaza in mai multe schimburt statiel _va fl sllplim~ In Schlrobul'ile 2 ~i 3 de catl' Un f dl, e~ (~e~ adjunct de statle) caruia ]j revtn aceleasi sar . e . ellu tosa nUmID pentru schimbul in care este programat. ca a pc.

~l

....

4tu i 1~ ."

eto1

,i

126

.127

ANEXA Tabe.iul STABILmEA 1. PREVEDERI COMPOZIl'IEI BETOANELOR

2 Lunabilita.te eond itii1e de transport ~i punere in operl Iorma ~i di rnensi unile clementelor I:

v.s

V.2.1. (con tinuare)

GENERALE
u

seama la stabllirea

1.1. Cornpozttta betonulut trebUie sa fi tf I . ."". condiiiile unui doza] minim de clment eas e alca.twta melt, in risticilor necesare in ceea ce pri.ve~te iu'·Csaab~I~ltgut·l,'e realizarea. ;;aracte_ m'ecu '~. . r 1 1 a. ea amesteeulul proas P . "'.•.. m.:;;l. d ur~ b'" !.lrtatea ~i rezlstenra betonulul mtal'it. 1.2. Parameti-ii, COIl1p_Ozitiei rri factorii de CaJ'C tl"ebu~ sa se tin~

p~t. ALj. ~i tabelul '\.2 ..;.

at

acestsia slnt prezentati in tabelul V;2.1.

..

1-1------

desirnea armiHu.rilor forma si dimeusiulliie mentelor desirnea a.rm~hlIi1or condi1iile de preparare

transporf elepet .. 1.6.

Tabe1ul

J
V.2,l

Gra.uu!a maxima' a. agrcgatelor

crt
'1' -

!fr·1
L

P AR,AMETRIT ParametTii .. comp0241ei I'

I'

.COMPOZIl'IEI
pe baza ". se stabiles. to

Faetornl

c~,.,.,;~
<1 .•. ~~

BETONULUI
Preyederilc care se aplieil. 7

~i .: pet. 1. 7. ;;; tabe lu 1 V.2.i.

Carrtitatea
de

oJI----Il---·II!-------~2~------~~~~J~--1 1--+--------1'.
1
Tipn l de eiment

amestecare

deap1!.

lucrabilitatea adoptati1 m!rimea granule; maxime agregatelor

tipul deaditiv Iolosit dezaju'l de cirnent

a.

clasa beton Ului condibirle de exploatare ca.racteristiCile elementului

(ma:.si'litate)

ancxa IV.!.

(;ra.llulozit-atea
a~eg&tnllli total

pct.

1.8. ;;i tabclul

1'

1_-_1_·U_G_[3._h_i_1_it_a_tllll._-_oo_o:;.p_ta_rt_1!.,:_\-_.2_._.5_. tehuologia. de punere

,II opera

anexa

vrr.t.

Tipul

de adtbiv

condi~i.ile transport ~i pu- . nere in opera; . ane.'Ca V.3. caractocisticile cerure betonului (~ur~biLitate, clasA) 'caraetenstlclie elementului (sectinne, armare] clasa betonulul pet. I J ~i ' gmdul de omogenitate asigurat 111. prepararsa betonulul tabelul V.2.2. gradul de impoo,meabiHtate ' ceruf condi~iile de exploatare anexela: 1.2. san VII.3.

<'1:

1.3. Valoarea raportului Ale se atablleste conform prevederilcr din tabelu1 V.2.2. in -func~ie de clasa betonului ~i gradul de ornogenitate realizat de statia de betoane in luna precedentii psrrtru tipuri sau clase de beton similare. In cazul sta~iilor noi, gradul de ornogenitate se va apracia in Iunctie de nivelul de dotare :;;i calitatea sorturilor J)entru statii
componente prima pertoada de producere semiautomate, ell earacteristici

Raport Ale

de agregate, urminda fi reanallzat in functle de !'ezuitatele obtinute tn

a. betoaulul (de ex.: grad omogenitate II grad ornogenitate III pentru rnarerlale varia bile, dozare v olumetridi, etc.),

1.4. In cazul betoanelor mic de 240 kg/mao I.~. 1.5. In eaznl in care

armate dozajul
trebuie

de elmsnt

nu va fi mal

Dozajul minim de cirneat

eondijiile

de aploatare

pet .. l.i. ~i

speciale in ceaa ce priveste gradul de irnpermeabilitate, ca raportul AlC s~ dep~easca valorile :

0,6 pentru gradul

betoanele

sa indeplineasdi corulttll nu se admrte

sau VIL3 ..

anexele:

1.2..

Li.

9C.

0,55 idem, in carol betoanelor

0,50 pentru 1015 gradul

de imperrneabilttate pl~; simple expuse intensi'i. sau foarte intensa ;

Ia agrsslvltate

0,45 pentru gradul de impcrmeabilitate P

de impermeahllltate

19;

p~;

129

ANEXA

V.2.

\O ..

o coo
c

~:ri~~g
0-

1.6. LUCl'abilitatea betoDu1ui, Is locul de punere in opera, se sta0 bi1~te ~inind seama de pt'eC"izarile din tabclul V.2.3. Ori de cite ori este posibil Sf' va reduce lucrabilitatea fa'ta de prevederile clin tabelul V.2.3., in fU[lctie de concU~iile efective de beto~ ~i cOnlpactarc,_Pen_tru statla _de yetoane,_ valoare:<l lucrabilitath se va spod in Iu nctie de durata transpol'tului, temtJel'atul'a exterioara

~
::>

iri ~
~

a
0

~
0

@ :2 ;a ~
coo

;ri

~ '='

p tipul

g~
o
'0 ~~ 0

q~~
COO"
~

?4
C

folosit. Marimea gnmulei maxirne a agl"egatelor Sf! stabile~te in :funclie de dimensiunile caractel'istice ale elementl<:lor,respectindu-se urrnaaditivului
1.7.

toare1e conditit:
_

~~~~~~

c... :::::

_0

(2)

o
o
0
<:

1/3 din grosi mea placilor ~ 1/5 din dimensiunea minima a elementelor (eu exeep~ia pllicilor) max. ~ 1/6 din dlmensiunea minima. a recipien\ilor sau monolitizal'ilor.

max. ~

max.

Tabellll L CRABn.ITA EA BETO ULUI

V.2.3.

_§
j
~ j~ ~ ~

1Ilijloc de tran 'port

e
o

6
0"
'0-

0"

;!:;b~~~~~
0"'r ....
'0

1
C ..-i
r"-'

Fundatii
slab

dill 1)ei()!\ sirnptu sau ur-rna t, elcmcntc luasi-Te

ba.'lCll1allla beua, 11and1l. transportoare

L2

~,o..
tlO

<t)

2 ____ 3
~_I

Idem, sau {umlat;i de bcton a.Tmar, 51 llpl, grill7.i. d i,t lrag me.

t:

'IC

rn

:;; 0
;;;;

In

r-:r

:;;

..,.. 0"

~l~le_r_e~?

------------I--a-u-t-oa~~~.i-t-"t-'-'r------l--_L __3

I----R~±~2--1

;::, C G

Ir>

l deru, f£i!llir.ate CU bcton pnmpat, rel~jl'ienii, mOllolit1'_~{_u_'i __

L3/L4

-------------------I--------'~'~------I

Elerncnte san mnnolitilari ell aglol11crari de arDlanwi sal) tlificu1t'5.\ldr- compaclarc. __ 1 ~_le_m_e_l_lt_e __cu__ s_~_et~i_u_lI_i_r_e_d-u-sc-.-I--- __ ~'.
i
<t)

--

L_4
L4jLS

,\ _ 1_2~±~·2_ _ _
15d:3

S~~~~g ~ ~ ~

~~~M~~~

a~

Betoal1c prt'parate ell arl it.l Ii snprrplaSlil la (I~1.

131 iL30

Anexa v,z
1.8. Cantitatea de apA de amestecare, tn cazul utilizii.rii agregat~' lor de balastiera 0...31 nun, se adopta pe baza datelor din tabellli V.2.4. AceastA can tit ate se va corecta astfel: - reducere 100/0 in cazul agregatslor 0 71 mm - reducers 50J0in cazul agregatelor 0 4'1 mm - reducere 10...200;. in eazul folosirli de aditivi - spor 10% in cazul folosirli pietrai sparta - spor 20% m cazul agregatelor 0 7 mm - spor 10% in eazul agregatelor 0 16 rom - spor 5% in eazu.l agregatelor 0 20 mm
Tahelul CANTITA'l"EA Clasa betonului, ORIENTATIVA DE APA pentru DE AMESTECABE 1 uora bili tate L3/L4 V.2.'1.
I

ANEXA

.2

1.10. Lirnitele

zonelor

de granulozitate

slnt

prevazute

in:

_ tabelul V.2.6., pentru agregate 0-16 _ tabelul V.2.7., pentru agregate 0-2<l
_ tabelul

V.2.B., pentru agregate 0-31

~i

_ tabelul V.2.9., pentru agregate 0-40. pentru agrE'gate 0-7 iii 0-11 in tab.elul V.2.10slnt date Iimitele domeniului de granulozrtate. respectiv
V_2..1l.,

Apa, 11m3,

....

L2 160 170 18.5

L3 170 185

eu graaulozttate disincadrarea agreg~t~tui total pentru trecert !]ina la 3 rnm tnclusiv, in zona I de granulozilate. Aceastii prevedere se aplica in cazul &gregateloT 0-16; 0-20,
ell

In cazul betoanelor preparate continua, daca llpsaste sortul 3-7,

agregate

se va asigura

L-i

HI

!?i 0-40.

Be 3,.5 ... Bc 7.5 Be lO... Be 25 ~Bc 30

200 215

Tabe1ul V.2.6. LDIl1'ELE ZONELOR DE GRANULOZITATE PENTBU AGREGATELE 0-16

..l.

zao
230
Ol ,Q

200

1.9. G"anulozitatea agregatulul total (pentru 0 max. = 16...40 rnml se actopta in func,pe de lucrabilitatea betonulul :;Ii dozajul de ciment aslgurindu-se Ineadrarea in zonele corespunzatoare prevederilor din
tabelul V.2.5. Tahelul V.2.5. ZONE DE GRANULOZlTATE Zona de granuloaltate Luera bilitate <200

tre cer i in mas§. prin site. san ciurn I:

Zona

Limita

0,2

3 51
4'1;

16

max, min.

13

31.
Ii

10 68
72

100

95

pentru

dozajul

de ciment, kg/m' 350 ... 452 IV III(TV) • III

200... 275
II I(U) *

275 ... 350 IU UtIli)·

.> 125

L2 L3 ~i L3/L4 L1jU

IV (IV)" (IV)·

., Se adopa cu precadere dad! amesteeUl tendinta de segregare ~l dacij nu se constata in opera. 13-2

de beton nu preZi(lM dificultati la punet'ea

.._

II

max.
min.

10 2

29

19

49
39

6~ 68

100 95

III

max. min. max.

min.

[)

21
11.

31 :38
28

14

60

100 9:;
100 95

-IV
7 1

22
12

63
55

13,3

ANEXA ANEXA V.l Tabelnl '".2.9 Ll:'tIITELE ZONEI.OR DE Gl{ \NULOZITATE 0-20
q! !U

V.2. Y.l.9.

Tabelul

U1JlTELE

ZO:'o:ELOR DE GRANUl.OZITATE
I't--.JO
"

PENTRt:

AGREGATE

PE, TRU .\GREGATE

Zona

treccr i in masa prin si ta sau ciurul

lOlla

Limita 0,2

'0)

t rr-ccr i

ill ma!';\i nr in .,ita sau

c iurul: .H 90

Limits 0,2

I 30

II
7 70

16 91 83

20
I 100

s
.1R

7 .52

1(,

I
I

~O
100

max.
min. max, lllin. max,

max.
mill.

10

-- --' -1O

12 2 2
9 t

---.III

min.

IV

1,3 -_ ,-7 3
19

60 -- -"_'26 43 66 89 18 33 56 82 --_ ---_ -- -21 JS Gl

22
,

"18 38

9.5 ]00 95 100 95

100

--~

2.
.Il,

:n

-tz

I{;

\)5 28 -12 6'l 82 ~- -.~- -~ --- -~ 3; . 23 gO -_ --- --.17

59
..

7~ 69 64

II

max

20

f
IU

mill. max,

~7

S8

---,--16
8

--_.,
1.00
l)j

100 95

I--

28 34

max.

52 80 __ --

87

min.
max. min.

28

--

--

min.

lL

24

.56 15

I"

78

8.5

4 i

12
Ii

1ft

_ ..
14

IN

--_

42 22
27

--

5-1:

86
78

37

--- -t;4 76
tabelul

(jU

100

50

93

95

V.1.1O.

LDIITELE

Do\lE:,<;WLUJ DE GRANULOZITATE

PE:;\'fRU ,\GHEGA'rE

0-7
Tabelul
LIi\Ul'Ef.E Z_O~I£LOR DE GRANULOZITATE PEN"TRU

V.2.8.
0 0

irec("ri

AGREGATE

)n mas1i. prin sita sau ciuru l :

1

0-31

llnlaa.

0.2
sau cillrui' 16 80
:l.)( -o;n.

Zona

Limtl;l

%
0,2

I
I
Tubelul

treccr i in masf, prinaita

12

I
-

31
100 LDUTEr.E

I
DE

-10 25

70 .5"1

100

95
\ .. z. 11.

max, min. ruax,

10

2 8 I
I

25
18

11

max. III
1\

max. mill.
max,

~5 66 -- -- _._- '--14

22

_- 12 32 37 27 32 2-2
19

60 .50

70 76

9.5

DO;o.IE~IULUI

GRA~"'UI.OZITATE

PENTRU

AGRE-

5.5

lOO
95 100 95

GATE 0 -71
o·

1 --j

18

-'_,'--15 7

10

~O -_
45 3.'5

.50

mill.

29

-68 .58

72 62

IOU
95

--

Lirnira 0,2
I F!.X. l.li.1, •

"

treceri

in

masl<

prill 16

sita

sa"

clurul ;

3 32
13

IIII
7

25

31 77 .57

'10

71

R 1

1~ "

15 22

61 31':

70
511

IH
fi8

100 95

134
....

135

ANEXA 2. STABlLIREA COMPOZITIEI Be 3,5...Be 7,5 PENTRU. BETOANE deelt

V.2. _ 81 doilea amestec

ANEXA

v.s,

DE CLASA

fa~a de eel at compozittei

BelO se stabide api ~i de agregate. 2.5. Din fiecare cubiee. Ccnfecttonarea STAB 1275-81. nute Total agregate (in stare usca tl!.} ..... kg/rna S
Z 055 2 115 ApI!. (oricutat+z]

aV'ind dozajul de ciment sporit cu 20 ltg/m3 de baze :}i O1entinind constante cantitatile minimum 6 epruvete se va face conform

2.1. Compozitta batoanelor de elasa mai mica Ieste conform date lor din tabelUl V.2.12.

amestec se confeettoneaza ~i pastrarea apruvetelor

Tabe lut V.2·U. BETOANE Be 3,5 ... Bc 7,5

CJa~1l. betonului

Domeniul de utj lizare

o max.
agreg.

Doza] ciment"
min. kf!./m3

2.6. Epruvetele se inceard\ Ie 7 '~:ile,iar pe baza rezultatelor obtlse adopt! dozajul de ciment care Ia aceasta virsta asigurfi 0 rezistentii eel putin egala cu clasa betonulul Iii se definiLivead. cornpozitia bstonului aplicind relatia (1)

l/m"

~
Be

3. STABILIREA Be 10 .. .Be 60

COMPOZITIEl

PENTRU

BETOAN':E

DE CLASA

3:;

urnpluturi
sau

31 71 31 71

11.5
105 150 13.5 ISO
160

160

egaliz:!.ri

HO
-160 1-10

3.1. Pentru stabilirea compozlttei betoanelor de elasa eel putin egala Cl.I Bc 10 se stabilesc mal fntH parametrll conform prevcderilor din tabelul V.2.1., Iar apoi se trece la ealculul eompo~itiei. 3.2. Cantitatea de eiment (C') se evatueaza
G' = A'

Be 5

Iuudatlt

2020 208.5 19:JD

2060

aplicind

relapa: (2)

Iuudat ii

Be. 7,5

sau
~le'!a1Ii

31 71 de ciment.

16[J
140

AIC
tabelului V.2.5.

A' -

iiind deterrninat

conform

'-' independent gatul

de tipul

Cantitatea de ciment rezultata se compare cu dozajul ad mis, adoptindu-se valoarea cea alai mare dintre acestea,
3.3. Cantitatea cind relatla : de agregate in stare uscata

minim
apli-

2.2. Proportia dintre diferitele sorturi se adopta astfel incH ngretotal sa se Incadreze in limitele prevazute In pet. 1.9 si 1.10 2.3. Cu ccmpcsttta asttel stabilita se prepara un ames tee pelllrtJ definitivarea cantitii\ii de' apa de smestecare (A) corespuuzatoare lucra; bilita~ii cerute. Totodata se determina densitatea aparenta a betonulUl prcaspat (g b) :;;i se corecteaaa cantitatea de agregate (Ag) apJjdnd relatia :
At:

A'g se evalueaza

(3) in care: Pc densitatea eirnentulul egalii

ell

pb -

C- A

(1)

3,0 ktz/dm3

2.4. Alegerea ecmpozitie! sa va face prin incercari prelimin3r~ urmarindn-se realizarea .rezlstentelor cerute, In acest seop se prc[)ara doua amestecuri de beton de cite minimum 30 1 ; - primul amestec avind compozljla de baza slabililil conforiJl pet. 2.3.

p"u -

densitatea aparentli a .agregatelor, In kgfm3, adoptata con'form tabelului V.2.13. dad!. nu se dispune de detenninliri in eonforrnitate ell ST AS 4606-80.

_ volumul de aer oclus egal cu 2% respectlv 20 dm3/m3; l.n cszul utiliz3rii de aditivi se stabflcste conform anexei V.3.

136

137

Tabelul DEI'\SITATE.·\ 1ipul rocit SilicioaSa

baiaslit"raj Ca1carO;lsli

v .1.13.

Ai\'EXA.

V.2.

AN:EX,~

V.2.

AP.\RENTA A AGUEG.\'U;LOI{

I
de

Densi tatea apa.·'·lItll, kg/uma i?"~

(nsrogal"e

2.7
2.:; ..2,7 2,7 2,9

Cranitica Ba,.altit":t 3.4. Densitatea aparenta a betonului At

~'elatia :

proaspjit

se

calculeazd

eli (-I.)

,.~ =

+ c' + A~

3.5. Propoi-tiilc dintre difel'itele sorturi de agregate !ji cantit.atile eorespunaatoare, se stabrlesc astfE'1 incit sa S0 asigure inscr-lerca in zona de g:ranulozitatc adcptata. Se admits ca la una din treceri sa SI:! de] aieasca Ilmtta prCY;lznUi cu ±2% pentru treceli prin sita/ciul'lll de 1 san 3 mm ~i respectiv ± 4% pentru ciururlle mai mal'! de 3 rum {de I.!:". 6;10, in loc de 60%). Q
3.B. Penti-u ur 15tol' :

3.7. Pentru veriflcarea rC:>:istert\l?lor rnecanlce se prepara cite Z a estecurl de baton de mini.mum 30 Iltrl fiecarc, pentru fiecare din urrnatoarcle compoziti! : - compezltia de b2za l'Pzullat.!i conform pet. 3.G. 0 cOmpozipe supUmcntara. avind dozajul de ciment sporrt eu 7% dar min. 2D kl'!/m3 rata de eel al eornpoaltiel de baza, dar mentinind canlit~~ile de apa ~i agl"€"gate conform ccmpczitiel de ba:;:a ; 0 a doua compozitlc supltmentara avind dozajul de eiment 3, (numai oaca dozajul rezultat reclus ou 7a/~ dar min. 2n kglm nu este sub eel minim adrnis) mentinfndu-sa eanlitfl(.ile de apa :;Ii. agregate conform cornpoaitiei de baza. 3,B. Din fiecare amestec de betan se ronfectioneaza mlnlmurn 4 epr-uvete cubic!", rezultind in total cite 12 epr-uveto pentru fiecare cernpozitle. Confectlonarea, p!lstr.area ~i tnccrcarea epruvctelor se VOl" decma conform prevedecllor dill STAS 1275-81. 3Jl. CUe 6 din epruvctele cenfectlcnate pentru fie-care eompozttle se lnceardi Ia v:irsta de 7 zile. Se adopta compoztjla prehmtnara pentru care, ell dozajul minim de cirnent, re7.i~benta betonului la viral a de 7 zlle estacet putin egala cu valoarea iudicata in tabelul V2.14. Gradul de omogenitate se adopt! conform prevedertler de la pet. 1.:1. 3.10. Rezultatele nbtlnute la vlrsta de 28 zlle pe reshu de cite 6 er uveto VOl' Il anallzata in vederea definitivarii cornpozitiel. Rezistenta medle pen tru Hcc'are cnrnpozi 1, tc se corecteaza in functie de rezlstenta efectivii a clmentulut, aplichid I"I:'1<ltia.
(G) unde : (7)

stabi] lrea f"ompozitiei

de bazli se procedeaza

in modul

- se preparji un amestee lnformatlv de baton de minrmum 30 ltri, Iuind in considerare eantitatUe de cimcnt ~i agregate evaluate conform nunctelor 3.2. !Ioi 3.3., la care se introduce epa de amestecare trentat pina la obttnerea hlC"l'abiliUiiii clarita, determinindn-se astfel carr.itatea ncc!$ara de apa A (adltivul se intr-oduce dllpii prima canllta~e de ape) ; - sc determlnd densltatea aparenul ?~ .·1 - se rccalculeazd cantitatea de ciment C - -sa recaleuleaza cantlbatea .4g de agregata
Pb

R~
R~

..,_

reaisterrta betonului rilor preliminar€! ;

al 28 zile ob~inuta ;

in cadrtrl

incerca-

reslstenta nominala a cimentulul rezistenta efectiva a elmentului,

conform

Ale

R/

relatlel :
(5)

~~...L

-.4 _ C ..

Valoarea ast:relob~inuta trebuie egaHi eu rezlstenta pentrn incercarile in tabelul V.2.14. .J:. EXElVIPLU DE STABILIRE

sa

fie mal mare sau eel putrn prelfrulnare la .28 zlle im1icata

A tit 18 preoararea amesteeu 1 ul in form ati v cit '11 a all1cstecurilor plelilninare pre\'l'izute la pet, 3.7. se VOl' u~ili7.a agl'l:~gate useate.

COMPOZITIEI

BETONULUl,

4.1. Se cere stahllirea compozltlet betonulul de c1a~ii Be 20 pentru teal'7.area unet strueturl in cadre de beton arrnat ..

.., .

13B

139

ANIDXA 4.2. Stabllirea pararnetrtlor

V.2.

ANEXA

V.2.

4.3. Calculul componentelor compoztttel :

Compone-nt Parame rul Cerinte
Situ

:
kg/m~

condipi

Sc a.dopt~, Cimeut C
!

kg/30 dm3

tip de eiment

clasa Be 20 ~i conditii de exploatare normala

arman'" relativ densa betonare eu pompa Be 20 grad de omogenitate II, (tabel V.2.2.)

ZOO = -_0,57

= 350

350

10,5

Pa 35 agregate:

tip de aditiv

Disan A

Ag

2,7 (3'0 1000-

-3,0

- 200 - 45 ) = 1724 kg 16.5 9,3 11,4 14,5 0,15

raport Ale

Ale

sort 0... 3 = O,32x 1121 = 552

:=

0,57

sort 3 ... 7 ;: Q,18x 1124 min. 240 kg/ms sort 7 ... 16

SOTt =

310

dozaj minim de ciment

fara conditii spectate beton armat transport cu autoagitator punere in opera cu pompa
arrnatur! dese

0,22

1 72-4 = 375
X

16... 31

-=:

0,28

1 724 = '183

Iucrabilitate

L4 ~ 12

2 em

adrtiv DISAN-A = 1,4% X 350 sclutie 20% apa de amestecare A'

5,0

o max

agregate de apa de amesteeare

cantitatea

la~imca grinzii conform

18 em

o max. =
31 mm

200 - 5,0

195,0

5,85

p~= 2. 271

tabelului V.2.4. pentru 1)c 20 si L4 = 220 11m3 corectie aditiv =

O,!)X 220

A'

==

200 l/m"

""

198 11m3

4.4. Pe baza amesteculul orientatlv pentru tasarea de 12 em a rezultat 0 cantltate de'apa necesara (lnclusiv aditrvul) de 5,7 1 respectiv 5,7: 0,03 == 190 Vms ~i 0 densitate aparenta de p~ :::: 2225 kglm3. zona II 4.5, Se recaleuleaza compozttta betonulul :
A

granulozitatea
agregatulul

conform tabelului
pentru dozaj kg/rn3 ~i L4 utilizarea Disan A

total

de cea 350

V.2.5.

e = -4,5 dmS/m3
Ag

Ale =

=-0,57
2274

190

=:

335 ig/m3
190 :::: 1725 Itg/rns

de aer oclus

cantttatea

aditivului

Pb + p~ 2

C-

+ 2225 2.

335 -

140

141

ANEXA

V.2'_

J.6. Stabillrea

compozi'[iel prclirnlnare
omponcu+nl

kgJm3 3~5
jj

kg/"lO
10 ItS 10 t\'i 9 -!]

I ,3

,I
Fk 15

2"
L
)I'

I
H

1 11. .3

I
I~

Tabell]l i

ANEXA

Y.2."

l
.

.5 H.6
17.2 I(J,9 17.6 2:0 l'i 1-1,0 19.5

I,
ii

214

(couttnuarej

I;

ciureut

~,tl

I1t(U

eornpoai ric:
ugrl'gal'

1. de bul." 2. snplhncnrura
3. su plimcllt:u·;i. 0 ... 2> _ ••. 16 II;...:)I

112
55;? 310 ~,8;; -1,7

H L

15,-1

n.J

u, ;
17,6 15,9 1S.8 21,7

f)

20_5

16,')
(J .;

"'... 7

Ill. 20

:37'.'

11 -i 14 .5
0H

Aditir
s[J\ll.j ie

DiS.\.'\

,\

U>

.1."5

20"/u
aD1(,'Itl'c,"'r<'

Be2l,S

r.
1.[

1<

-_ -_
29,0 ;~IO

23,5

:17 :;

16 9 19.5

26,0

1.5,7
IS,i

21.-1
17,9

17.6 20,8
24,0 )9,8 13,-1

28,5 32,5

-- ~
32,0

13.1
26,6

35,.5

Apa de

190-~,7

1 5,3

5,;15
I

D,,15

4.7. Se anallzeaza rezrstentele la vtrsta de 7 pentru cele tret compozitil $i se alege ccmpozltia care safisface cerlntele de rezi tenIa. B' 30

rue

L N R L X h'. L
)<

21, 1
24,S

27,0
23.1 27.3 31,5

29,6
2",3

25,7

z 1,7

-_ -- -36,0 , 39,5

20.9 2-1.7 2 .5
23.6 27,'1 32J2 26,1 30,lJ 35,6 -U,l 51,0

-- --

29.1)
3-1,5

Be 15
Tabelu l '".1.14.

R L R

25., 3(l.5 3j~2 2,,3 33,5 38,6

-16,\1

2 ,0
33.1 3 ,2

-_ -i3,0

.3 ,0

~2,O

-_
-16,0 .'\1,0 --

17,0

HEZISTEI TA :'I-IL~J;\IA PENTRU

INCERC.:i.Rl

PHELI.HLVARI;; Rczistl'Il\<I la ,wllpresume lu 2::-. z ile , ~/m1He, r;rad. 1 ,\" umogenitarc r;"ld; I II BI; 40

Clasa

Tip
ci .. i

Rel.isif!'11a 111.COIll pr inne la 7 z ile , 1\ 1Il1U~, {!radul <I .. omogenitate Iiind :

Lcto11 nlu

ruent=
I II

III
j

'2 L N

-±
11,7

-(,

--7
18,0

III

Bc 10

.5 10.0 1 U;

9,9

11.6
13,7 15,7

n.s

15,5

21,()

M30, rh 35, H 3:> SR 35, SRA 35. Pa 35. ' R == ciment rapid: P 40, P 45. 5. COMPOZITU ORfENTATIVE DE BETOANE .pentr~ncltabellUlV.2.15. sint prezentate diferitc compozitil de betoane ase e Be 10...Be 22,5. .

J
;;:

lie

- -50
L 0

"

30,5 36.1
H,6 50,6 58,5

-17,5
51,5

55,.5

5-1,7

-_ -- -57,5 62,1

-7.3,0

~ 6-,5
13,0

6 ,0

c~ent

ciment

normal:

lent.

142

.....

=>
0.

:'3

,,., ..... oe

~ "" -N

<iI

0 0

...,
~
~1

'''1

"'.

"I

00
.-<

""1. ,..,

\0

\D :;.0

on

r--

,-<

""

-e

.....

oo

....
.--'

0 or.

C'I

c
<:>

N 00

'"
.....

'"""'

.<:\ ..,..

rQ

.....

r--

"

.....

r-.

0 0

I~I*1;;/~ I~l~I~~ I I~I~I~~ l I~I~I;:,

) g I gl ~

00

")

0 N

t-

''-'
\0

-\0

0 0

,..,

..-<

e.,

-"f'

..... ....,

-...,
N

I ~I~I~I*1 ~I.~l ~Ipi 1 ~ ~~ ~ ~ 1 ~I I~I~I I 'l I I I lg ~l~~Ij ~I~I~l~j ~ I ~ ~ ~ ~~ ~ I ;;1 ~'I I I ! I I I . I I I- . I I

~
10 ...,
'I"l

~
e-

,..,

Vol

''-'

,.,

..,... ...,
0

..... ...,

...,'
..,

..... r-, ~

...,

.....

,..,

..... .,

0 ...,

.....

..... ...,

I-

1-

:J '" ;;
'-

5
e ;::.,
v

;;; o

.... o.l

--<II c::: ~

~~:.:: ::; 5i,:E

G'

.
.
,

:r
...1

-r

....

'r; ~.

k·6·~-~~
-=

,-

]
c

"' 6 o

~ - ... o+=-'d
~-u

1'1

7-. '5 g_
'in :......
_ - .....

;:r~E

E ....8'

!:"'t:;'O_"o o ..... _
(!.

C·-.:.Irn"<

~-_
I

'"I

.~ .... .~
~~ .5:5
t ... ~
<II

~
<l

~::; _ ~
iJ ;-- ~

~o

~o
.-::

ol.Z: ..

o.

"U

0 I'-

g .~~ ~ ~
_ 0: ~
(.I ...........

~ ta .... ~ E

E
~

Cj

.$ ~'a t<

~:.; I..o..._

~
'1l'J '~N 10
N M
""1
\0

-0

I I I "'1 l I <-I ~ I '" IS-I

....,

'0

:::J

"

I :!I ' ' 1 ~I :31 ~I .... 1

"=1

,~I

144

'"
145

.0

.....

0/

1,1"/ ~j../ ~I c/ c/ ~
_7".OOl':OCC'IM-("-1 t:'1 ~ N

e-r

C"Iol

/ g/ ~
~ <"j

~/ v:
"

"I

..,..
~J

g. or:

.... \C

'r,

zr:

,,., ~ ...
,.._

i
<G

---l'-

iC

'r: g ", ,.._ r-

--.

., ~

.0 1'1

"'

<:> f'I

0.

~ N

.0 .0 N

0. <'1 N

0. :0 N

C N <'I

.0 ..,..
N

..... . <IS .g
01

~
'Q
'l'l

.:
;:;
T I-

"0

III
Q)

'n

1-

:0

<Y.:

if

-I'~

'r.

;q

r-

.; -c

or

':

'n

-;

--

c f' ,...
-c

\.::t

.....

or, ,,~ .,., 11"1

.....

10 I"-

IIC
T-<

""

,p

~ 0

J-..

'1", T

10

~,_

"'"

r-

.. -....,
f'-

<t.l

c !')

r--

""'
..,...

10

....
rN

'''l

IC

.,.,
..,..

"')

,..,
or,

~I~I~I , ~!~~I~I I l ~!~I~I I *1 ~I ~I I .01'' '1 Ej I ~I I ~! ... I ~.~I ~I~I Ie I ~I I~I ! ~: ~

''':

''-'
T

N "t'

~,
..,

.0
c

r-, .,..,

~-

t<tI

~ III '" ...

0 0

0.

."..

t--

on

:::
0

"<" .,.,

«> -r-

't1
:J U.
tJ :::l
Q)

£1. a f! ell ~
IU

rol ~ in ~

Co C\ <-;

.....

.0

.....
r-

..,
.0

'd

,~
.-.l
r'l

"
.:..l

0.

,.,

..,. '"
T

I I~
--l

..... 1

...
til

III

en
"T

.....
H
~,

.....

t::. ,...,
--l
.!.

,..,

...,...

!:!..

E
.
-~

'" H

I': III

Po

'... """ _
~
L: <:

" v:

;:?i

.5 .,_.

-..
::!

"

c,

E 0

~ .,_

.~

~ -,

<:i

._
rL.

g._
h

ESco

...

p..
C) In ...... ['je

" ~ .2 ~
e

....

'0 '" ....

.s
r!.l

i:i

.2 -;:;i

"3

'" 2 ...

'" ~
'til

.. "

j~f~~
.....

£Ji ~J

~~ Eo:§ ~
'"

.~ ..., ~ ._
'1-1

iLl r;]

~ ·c
:;j

..!. ~~02

s.s
'" .g

P2":.
<;10

QJ"

t;.
Q)

...

~ ~
.,.J

;:'CSC,.) o~

,::l.~ ~

• '0 ;;:: " .~f ~ ~. ~i>o~@

p..

lI)

..... ,.;
I/")

g'a g_:;:

g
_;::

+J
• ;.-t~

r....

'0 § ...u
,.;

v:

'"

g '~

:s..;;

E ....
~

.'" ......

'" III

~f,.. ~8
-;::;f..l

~~

.... <lJ-

<",

-.0

" iII

;-;;1

146

~I :gl

,.._
<')

, :'Jil

'" o
iII

Il..r;.

~I ~I :;1

*
~

....,

....

147

A,NEX.!\ V.3.1.

ANEXA Condjlii tehnlce penlru materialele componente

V.3.L

Cimenturi
cimenturl de tip portland, arii adaos, sau

cu

ADITIVUL DlSAN-A 1. Aditivul DTSAN-A face parte din categcrie aditlvitor cu efeet

tehnice prevazute in STAB 1867-76 ,.A8cegate naturale Ulortare ~i betoane obisnuite cu lianti miner ali" ,
Apa

12. Se pot utlliza

agregate

naturale

grela

care

!ndeplinesc

grele pen-

condl-

reducator de apa I?i antrenor- de aer,

2, Prin utilizarea adltivului DISAN-A se 8sigura: imbunatatirea lucrabilitiitii, redueerea tendlntsl de segregaro, cresterea graduluj de Impermeabilitata ~i a rezistentei 1a 'inghei-dezghe~ repetat. 3. Aditivul DISAN-A se produce de dl.tre-Combinatul de CeluloZll lji Hirtie (CCH) Zame~ti - Brasov, pe baza Caietului de sarciul nr, 411983 si se livl-eaz5. sub forma. de pUlbere. Gu acordul partilor se poate Iivra sub forma. de solutle, 4. Aditivul trebuie sa indepHneasc& ·unnatoarele condltii tehnice i - pH, solutie l°h . 4,5...5,5 - aspect . . praf de culoars

13, Aut la preparal'ea. solutiei de aditiv cit !ii la prepararea beelor se va Iolosi apa care fncieplinelj.te cODdi~iile prevazute in pre1 normativ, Nu se admite Iolosirea apei de mare. soiutiei de adltiv 14, La prepararea betoanelor, adltivul sa foloseste sub fOi'made ie avlnd 0 concentratie de 20±10f0, substanta uscaca In uLlfUitl
Prepararea

masa,

eonti~ de substa,ntii. uscata, min. substanta lnsolubHa in apa, max,

substanje redueatoare, max. .

cafeniu-Inchis .92% . 2% '

. 5,5%

calltato eliberat de produeator. Nu so adrnito utilizarga loturilor Bdith' pentru care nu exista. certificat de calltatc, 6. Adltivul sc depoziteaza in incaperi incruse, ferlt de ume1.eala. 7. Transportul se face eu mijloaee de transport acopel'ite. 8. Stjvu!rea sacilor in depozite Iii mijloacele de transport va. fsce astfe; incH sa se cviteristul'narea Ili dlstrugerea ambalajelor~

- conttnut de cenusa, max. ft. F'lecare lot de aclitiv trebule

. 160i~ sa fie insotit de certificatul

s~

15. Pentru prepacarea snlutlei cu concentratia indicnta la pet. 14 'zol'va aditivul ilfr cantitate de 25 kg la 100 litri apa, ceea co ducE!la, obtlncrea unui velum de cca 115 Iitri-solujte, '16. Pentru Iavorizarea tlizolvarii adltivului lli oDlogenizarii soluse va incaLzi in prealahll apa La temperatura de 60,..80 C, iar upii ucerea aditivului, se va amesteca continuu timp de cea 16 micu ajutorul unel ~ipci din lemn, sat! eu un agitator mecantc. 17. Vel'i£1c~rea coneentratiei solutiei se poate face prin determl- : aensit~tii acesteia, CD alutorul unui denslmetru. Densitat~a h·ebuies5. lie cuprinsa lntre 1,07.. ,1,08 glcmiJ, la ternira sclujiet de 20±5·C. 18. In eazul in care concentratla solutiei este mai Ul31'e decit 1ru:licata la pc t. 14, se .adaugR apa pina clnd se. obttne eoncent atia IliKfesara ; 10 cazul in care coneentratta este rnai mica, se nlai adauga

.v

pina

la ob~inerca densitatii corespunzatoare.

Dcrnenlnl

de utlllzare

hidrotelmice, pod uri, imhraea.minti rutiere precum ~i in eazul be' toanelor expuse in medii agresive sau la rnghet-dezghe~ repetat, , 10. Betoanele cu aditiv DISAN-A pot Ii tratata termic numai P: baza incercal'ilor prelirninare, e:£ectuate in regimul de tratare adopt.!l·

9, Adilivul DISAN-A se recornanda a se utiliza la prepararea betoanelor simple, armata sau precornprtmate destinate tuturor categ~: l'illor de lucrari : industriale, social-culturala, de locuinte, construc~!l

Pistrarea solutiei de a~litiv 19, Solutia de aditlv se va pastrfl, in rezervoare metalice_(de re~ :;;i consum) butoaio metalice sau din P~tC, bine inchise, astfel ~. ~a se evtte eventualele impuriEiead, -sau rnodificarea conc.ent:t:_atiei
"'!!Jl1ta evaporarit

apoi, 20, ButoaiC'le in. care se past.reBza sclujta de aditiv VOl' ii in prebine curatate in interior de orice fel de irnpuritati (praf I, pacura, eto.) !ii au VOl" Ii folosite decit numal m aeest, scop. teato se va sed cu vopsea denurnlrea adltivului. ,

148

149

..
Stabilirea COl'llpozi\iei betcnului

AN CXA ANEXA V.a,] Prepararea

5

v.ai

betonului

21. Stabilirea compo~iliei betonului se faGe (lnlnd seams de prevf'derile din anexa V.2 precum ~i de urmatoarele indicatii suplimeu_ tare: - proportia de aditiv va fl de 0,750 ...1,'500 Iitrl (solutie de COncentratie 20%) pentru 100 kg ciment ; - in caleulul compozit;iei se va ~ine seams de volumul de aer oelus, care in functie de dimensiuuea maxima a agn~:gatelor are vaoarea din tabelul V.S.l. Tabclul. V.3. I.

25. Inainte defnceperea lucrarii nalul ce va Iucra la prepararea c recte a cornponentelor betonului III staLilitlt prin Incercarile preliminare. Este recomandabil ca statiile de

se va face un instrunlaj

cu perbetoanelor, in vederea dozii.di in special a prop0tiiei de adniv betcane care

fi

dot..ale cu dozatoare automate

26. Se va asigura
0

sail semiautomate.

uUlizcaza acUti,' sa
de aditiv inainte

.
Dlmcnsiunoa mac a. agrex, gatelor, rom Aer cetus, -

de utillzare. '27. Cantitatea de sclutie de aditiv :stabi).ita pentru un amestec de b t n ~i dozata, se inLl:oduce de p.te.ferin~ dupa 0 malaxare a tuturor c mponentilor de minimum 30 secunde : daca nu este posibi1 sa se procedeze astfel, adttivul, se va introduce odata ell ultima eantltate de apa . Punerea tn Iucrare a. betonulul
2B. La punerea in Iucrara a betoanelor ell aditiv se VOl' respecta prcveddrlle din prezentul normativ, pre cum ~i eventualele prevederi supltmeutare menttonate in preiectul sau In caietul de sarcinl al 111(. r 5 r'ii, 29. In vederea veriflcarii caraeterisacilor betoanelor preparate eu adHiy, Iaboratorul unit5.pi executante va efectua determinarile pe materialele componente, baton pl'oaspiH Iii inW.rit, conform prevederllor din .prezentul normativ, anexa X.l. C01TJ1)1ctateeventual prin caiete de sarcini. •

buna

omogenizare

a solutiet

10
"l

16 6 date

20
5

31 4;5

40
i

?l :3

%
orientative

eu 100/0.

cantitatile

de apa,

in anexa

V.2. se reduc

Cantitatea reala de apa include ~i cantitatea de aditiv. 22. Pe baza preeizarilor de la pet. 21., se calculeaza compoziiia betonulut, luind in considerara Pl'oportia de aditiv de 1,00 litru pentru 190 kg ciment, Pe baza acestor date se prepara un ames tee inionnaliv de beto.n corespunzator unui volum de minimum 30 dro0. La prepal'.are se introdue initial componentele solide ~i cantitll· ea de apa, se malaxeaza tlmp de minimum 30 seeunde, dupa cape se

mtroduce cantitatea de aditiv ~r se continua malaxarea cca 1 minut 23. Se determine. densitatea aparenta a betonului proaspiH. In cazul in care densitatea ap'arenta ob~inut.a este in limita de ± 50 kg/rna fata de cea caleulata, eantitatea de aditiv utilizata se considera cores punza toare. In cazurile in eare dens ita tea aparents obtinuta este cu peste 50 kg/rn3 mai mare sau mai mica deeit cea caleulata, se mare!;te res' pecnv se micsoreaza cantitasea de aditrv, se reface arg.esteeul InrOrmatlv ~i 5e verifidi din nou densitatea aparental Cind dell.sitatea aparcnta obtinuta se lllcadreaza in lhlllte1e admise, se recalculeaza cahtilatile de ciment Ili agregate. 24. Dupa stabilirea proportlel optUne de aditiv l1i a cantitii.pi ~
apa,
SI:!

prevederilor din anexa V.2.

va

proceda

la

definitlvarea

comp(\xi~iei

betonului,

confor

150

ANEXA

Y.3.2.

. ANEXA

V.3.Z

8. Aduivul FLUBET se poate utlliza ~i in oazul betoanelcr hidrotehnlee, rutiere, a celor supus€' mcdltlor cu agresrvrtate chimica, precum ~i in cazul lementelor prefabricate lratate termle, dar numal pe baza :de prescripti! tehniee speciale, sau eu asistenta unui insttt t de specialitate. 9. Utilizarea aditivului FLUBET impunc aSigul'area urrnatoarelor

conditii :
. -

ADiTIV .L INTENS REDUCA',I'OR DE APA - SUPER.PLAS]'IFIANT - FLU BET 1. Adttivul FLUBET are un efect tntens reducator de apa _ superplastl.llant !Ji este prcdus pe baza NTR M[Ch Nr. 10663-82*. 2. ditrvul trebnic sa indcplincasdi. urmatoarele condltli tehnlce . - aspect ..... sol~~ie Iimpede de culoare brun-roscat - densitate Ia 20 e ..... 113 ...1,16 g/cm:; - pH, sclutie % •••• ; 7...8 - continut in $ubstanta useata ... 30±3% 3. Fiecare lot de adltiv trebuie sa fie Insotit de certlfloatul de calitate eliberat de procluditol'. Nu se admite uttllzarea loturtlor de aditiv pentru care nu existii certificat de nalitate. 4. Inaintc de utlliaare, construetorul va ver'ifica Indepliriiraa conditiilor tehnice de la pet. 2 pe basa datelor din certifieatul de calitate, 5. Depozltarea aditl vului sa va face in spatii inchise, fel'ite de
b

felosirea a minimum 2 sorturt

realizarea I sau II;

La prepararea

respeetaraa ce priveste

calita%ii betonului,

, stricta a pl'evedel'l1Ql' prezentului normativ in ceea punerea lucrare, tl'at;ar.ea ulterioara ~j controlul

betoanelor

de nisip:

a gradulul

0-3

~i 3-7 ; de ornogenltate

.,

in

Condi\ii tehnice pentru matertalele Cirnent

compcnente

adaos peste

10. t:;.iabilirea tipulut <de niment se face conform Anexel IV.1. Se reoomanda evitarea utitizarii cimenturflnr ell un contrnut
J

5%.

de

A!;regate
11. Agregatele Iolosite trcbuie sa tndeptineasca condttille tehniee prevaz,lIte 1n "STAS 1067-76 "Agregate naturale grele pentru mortare ~i betnane obisnulta ell Itanti rnlnerah". Este admisa ufillzarea sorturflor de piatr§. sparta mal rnari de 7 rum, conform ~TAS 667-84.. Stabilirea eompozltie! . betonului

umezeala, 18 0 temperatura Tet1l1cnul de garantle

Domeniul de uttlizare

de minimum

+5"C.

al prcdusului

esLe de 12 Iunl,

6. Aditivul FLUBE;T se utilizcaza In cazul betoanelor de clasa minimum Be 15 destinate realizarii alementelor sau structurllor de beton snnplu, armat ' sau precomprlmat, executat monolit sau prefabricate. 7. Utilizarca aditivulUi 'sa 'recomanda in special in urrnatoarele cazurl : - h toane pcntru clemente subtiri !?i ell armaturi, dese ; - betoane puse in Iuerare ell pompa ;

betoan e de. re zts ten ta: sunenoara.

12. Compozitla betonulut se stabileste prln incer"C8,ri prelim in are, Iutnd ca baza prevederHe Anexei V.2 '1i tlnind seama de urrnatoarele preciziiri : - cantitatea de apa care se adopta initial este de 165 Vms pehtru agregate de balastiera, respectiv 175 11m3 pentru agregate de cariera : rn aceasta cantltate este inclusa ~i cantitatea deaditdv corespunziitoare tipultfi ~i dozajului de clment : - cantitatea de aditiv FLUBET este de 1.5 litri 18 ]00 kg ciment in casu] cimenturilor cu adaos, rospectiv 2,0 Iitrj la 100 kg cazul in care concentratia aditivului Iivrat este tn afara limi telor prevazute in norma tnterria, proportla se va corecta prin Ulult.iPlicarea cu ranortul dintre concentratia teoretica (30%) $i eoncentratia 't'eaUL . volumul
GO dm3

~ Producatori : - lCECHTM -

Dudestl, B-dul ,Ion $ulea nr. 246, sector 3, (rntcroproductie) ; Jntreprinderea STELA, sectia SIN, Bucuresti, Splaiul Unirii ru-. -170, sector 4 (sarje experimentale industriale) ; Comblnatul Chimlc Giurgtu - productte mdustriala.

In

eiment, in casul clmenturller

farO. adaos,

/ml•

de aer oclus

adeptat

in calculul

compozitlel

este

de

152

153

AJ~'EXA V.3.2. 13. -Stabilirea cantitatilor in care Intervln dlferitele sortur! de af:regate se face asHel Incit sa se asigure, tn funcrle de dczajul de ciment, Incadrarea granulozitatii agregatulul total in zonele araLate Yo tabelul V.3.2.1.
-

ANr:X.,\

V.3.2.

.
S;

Tabelul

V.3.2.1. 125

ilozajul

de cimcrrt (kg/ma)

3.50 II

350. •. -125 III

>

Zona de gran c loz ita.te

IV

agregatele ; cimentul j - cca 75"/0 din eantitatea de apa. Se malaxeaza cca 30 secundc, clllpa care se introduce restul de apa, in care se include eantitatea corespunzatoare de aditiv. Se continud malaxarea minimum 90 secunde. 15. Dupa·malaxarc, se deterruina tasarea betonului, In cazul fn care nu se unilflref;te alt dorneniu de 1uerabil ilate, Iar valoarea obtinuta se ' insc!'ie intre 12...18 em. eantitatea de spa uti lizaHi este corespunzatoare. Daca valoarea ob~inutA este in afara

14. Prepararea amestccului praliminar S0 face intr-o / betoniera de Iaborator. Materiqlele componente se introduc in urmatoarea ordine :
-

18. Betonul preparat in statie se transport! cu autoagita:oare19 In cazul in care 1a Iocul d'i:!desdi.l'care sa co?-stata .ca .beton?l u mal are lucl'abilitatea corespUDzatoal'e, sa adauga SU~lll\,endtal' n n . to 6 8 1 FlubeL continuind :rnalaxa1-ea 60_._90 sacun e. n ~~!~~g:~a c:re ·~u se obtin~ _lucrabi~i~atea dor itfi, se .va mar! corespuuzatar cantitatea suplimen~ara de adltiv. .._. Se lnterzice iittroducerea de apa pentru corsctarea lucrabilita\1l b tcnului transportat. ..' 20 In eondJtii curente durata transportului b.etonulUl n~ tre~Ule _1 ; eas a- 1 ora 1n cazul unor con.ditii climatice favol'abile (tirnp sa ...epa!? c •. . el 't• all 1/2 ore racoros), dU1'ata transportului poate !~-pr ~ngl a P'l~ a . .' 21 In eazul in care durata transportulU1. betonul1l:1.dePaJe!ite 11n:1w tel d 'la pet. 20 sau nu se poate asigura dosarea aditivulul la .statl~, b~eon~ se va prepara fara aditiv, cu 0 tadsare d~ mCL"ti c~an~~fat~~ 5...15 minute 1nainte de descarcare se a auga a san 1

·!

COl'espunzatoare

de aditiv.

Punerea in Iuerare :;;i controlul caHtii.~iibeltonului . 22. La punerea in lucrare a betonului. cu Flubet se. prevederile generale dinm~Pn~~loznenai~l innop~i~~~

prevederi suplimentare ~v al lucrariL ~ Se l'ecomandii ca, ori de cite orl este posibil, dupA c.ca'. nute de la prima vlbrere, se procedeze 1a reVlbrSlea . , . f conform prevederilor

sa~nt~U~i:;ul sarcini
e~:n

VOl'

1'~ai~~:

sa

~~t~~ul~

domenlulul, se procedeaza astfel : - pentru tasare <?' 12 em, se mai adauga

inalaxarea cca 60 secunde :

23. Protect-a betonulrn proaspat se va prezentului normativ.

.ace

apa

Iii se continua

apa mai red

pentru tasare

> usa.

18 em, se reface amesteeul

ell 0

cantitate de

Daca se 'urmareste roallzarea unui beton ell 0 consistentd coresp"~zatoal'e unei tasari sub 11 ('1))., se reface amestecul cu 0 'canUta e de apa mal redusa.
Prepararea .\ii transportul betonulut-

16. Prepararea betonulur sa face introducind In betoniera agregatele, cimentul !?i minimum 75v/c din cantitatea de apa, se amestcdi cca, 30' secunda, dupa care se introduce restul cle apa, imprei:ma cu dcza de aditiv ~i se continua malaxarea inca minimum 60 secunde. 17. Dozarea 'cantiUitil de adltiv se face de preferin it ell uozato<l!'e automate sau serniautomate ; este adrnisa dozarea manuala, folnsind "\ase etalonate in prealabil, ; Dozarea adltivului se face cu preclzra de 0,1 Iltri/litru.

154

ANEXA V.3.3

ANEXA

V.S.S.

In general, efectul de infuziere a intiiririi este cu am mai prelungit, eu ctt proportia de adaos la maeinarea cimentului este mal mare. ~e~te
ADlTIV 1. Aditivul 1- TlRZIETOB PENTRU BETO EBEPLAST Este· interzisa 40·C.

utilizarea

cirnenturilor

a carer

temperatura

depji-

Agregate intirzietor REPLAS'_r este produs de Intreprinderea de Microproduetie lji Lucrari Experimentale in Constructii - IMBr sos. Pantelimon, fir. 2£i.6, Bucurestl ~i sa Iivreaza in stare lkhida,
2. Adltivul se ad.auga~ prepararca betoanelor odat.i. cu 81J<l de amastecare, putindu-se- obtine 0 intiraiere a timpului de priz.,l ':}i intarire pentru betoane, de max. 18 ore. Domeniul de utifizare

_ 8. Se VOl' 'l!tiliza agregate naturale caee indeplinesc. C15hdi~iile tehnice ~revaz.ute In STAS 16G7176 "Agl'egate naturale grele pentru rnortare fl betoane obisnulte eli Ilantt minerali".
Apa 9. Pentru eo nieet ionarea betoanelcr intirz.!etor, apJl trebuie sii !ndeplineascii la care se utiUzeaza adltivul eondi\iile prevazute in pre-

zentul normativ.
Aditivul 10. Aditivul

3. Aditivul tntirztetor se utilizeaza la prepararea betoanelor orice clasa, dar avind Jucrabilitatea de minimum 5 em tasarc
scepul : .

de in

trebuie

sA indeplmeasca

- evitarii rosturilor de Iucru la executarea Iundatitlor masive, elementelor de mare .;uprafaH'i, reetpientllor, precumi?i la executla coloanelor $i pilctilor pentru Iundatll ; , - mentinerit proprietatilor betonului proaspat pc perloada necesara, in casul transpovtulut acestuia la dlstante mal'l, sau D' timp
(;iilduI"oS ; .

aspect
pH

conditi'ile tehniee urmatoare : .Iiehid inoolor ell re-

- substanta uscata - densitate ~ substanta, aeUva

11. Verifiearea eiectului

-.
de

11% . LOBO ...1,100 g/em' .10 ± 107n.

,9

.~

flexe opalescente
3

corelarfi vltezet de fntih'ire a 1:letonulUi cu vrteza dd g1i are. 4. Utlllzqrea aditivului in conditll de temperatura sub +l(]C nu este justificata declt ln cazuri speciale (dlstante de transport ~i durate de pun ere in {)pera deosebit de marl). . 5. Nu se reeomands utllizarea adittvului REPLAST in cazul constructtllo» sau elementelor ce vtn In contact cu apa de mare. 6. In cazul betoanelor situate in medii agresive, utiltzarea adltivului RE;E'LAST e_,te con ditlomllf. de avizul unui Instltut de ,leda-

Intirzietor al adltivului pc liantier conform pet 14. 12. Depozitarea Iii piistrarea aditivului se va face in ambalaje inchise din PVC, In locuri fe-rite de actiunea directii a soarelui ~i inghetulul.

se va face prin incercari prelirninare

Stabilirea

compozi(iei betonnlui

mate.

CONDITII Clmenturt

TEHNICE

PENTRU

Mc\TERIALELE

COMPO JENTE

13. Propurtia in care se utilizeaza adltivul REPLAST depinde de: - tipul de ciment Iolosit ; - durata necesara merrtinerii ]lIcrabilWl~li betonului proaspat ;
- condltlile de temperatura. . Limitele in care poate veriese proportta de aditiv slnt independente de clasa betonului ~i corespund Intervalului de 1,7 0.- lihl acl;Wv1a lOCIkg ciment, 14. Ccmpozltia betonului se stabileste In conformitate cu prevederHe din anexa V.2., reductndu-se cantltatea de de amestecare CU cca 101/0, asigurIndu-se insa Iucrabilitatea necesara, ."

sa.

7. La prepararea - betoanelor se pot u tiliz.a toate tipuri lC de ciment indicate in prezentul norrnativ, ell exceptta cimentulut alb In cazul alter ttpurl de eiment, utllizarea vse va putea face rurmai pe baza de studii praliminare.

ara

156

157

ANL~.A V.3.3 amestecuri de beton, adcptind proporti! clif~rite de aditiv in functle de durata de Intirziere urmarita, de ex: 1,0-13-1.1j (pcntru duratc mal recluse) sau 1,7-2,0-2,3 (pentru diu-ate foarte },n i) Din fiecare amestec se !stu in gale\i probe de eca 10 Iitr de bcton, care 51! acopera C'IJ folie de polietrlena ~i SI! pastrcnza in 'OJ ditiile de temperatura ale Iucrartt. Dupa trecerea irrtar valtihti de tim) preva.zut ca neC(,S81' 11 nSe prepara trei ~3. La t:_etonarea elernentelor se poate utiliza nll1TIal loc<ll..1n zona in c~e. se prcvcds un rost acest caz Ia~lInea betonului din zona rostului "a fi Hosturile de Iucru VOl' avea poziJiile stabilite

ANEXA

'.".3.3

tinerii

Iosind un vibrator de interior. Se considerii. ea prcportie optima, proporrta nllOlma de arliti , care <151 Ira aparrtla laptelu] de ci merit ill max irnurn 45 SECUnc._ d' zlbrnre. .... 15. Adapt1nd proportla de aditiv 1"('2 It Ui. ca optima,' se PI lC deaza Ia stabilirca compesltlel betonu L1j conform prevcder-ilui J' Anexa V.2. 1 . Definitivarea compoaltlel actor U ul ~" va face pe baza rezistcntelor la cornpresiune ebtlnute la ' . tid ~ "'8 we ljoi tinind searna de conditllle preYazllte in anexa \'.2.

lucrabilitatll,

se procedeazfi

la

·lbr.:\rea prooelor

d!i; eton fa

prcvederile elm protect sau prezentul normativ, ' P~na 18 l'I;luarea betonarll, betorrul turnat anterior va fj pro: 'jat 8cope~·Jnd~-se. m treaga Iui suprafa \fI, din zona respectiva, cu folL; d:

aditivul 1ntirzie.OI de intrerupere ; in de cell. 1 m, in conformitato cu

polietllena, prelate sau rogojin! umezltc,

Tra{area betoanelor owe in Inerare

. 22. SI.IJ'l'afc\ele libere ale betoanelor proaspete vor 11 feriie de a~t1UI1Cu c1u·ectr!.(I razelor soiaro sau a curen\iloT de aer Dupa iut:l rll·C'.se vor adopta mtisllrile de protectto prevazute in prezerrtul ncrmativ, \' erlficarea caHtiitii betoanelor betliant'lo.r se face conform prevederllor

Prenararea betoanelor j'ilar prezentei prescriptli tehnjce. 18. Io.ainte de llfcepel"ea lucrarfl, se "\a face instructa] cu pcrsonalul ce va 'lucra la prepararea bctoanelor, In vederea dozi'irii COl ecte a componentilor r;;i In special a' proportiel de aditiv stabilita. NI.J.slnt
ad mise abateri Ia dozarea solutiei de aditiv mai mari de 17. Prepararea betonelor ou TIEPLAS r se face conform prevede-

2.3. Yerifical'ea calitutii din anexelo X.5. ~'iX.6. .

trt/Iitru. Se va asrgura 0 buna ornosentzare a soluttet de aditiv inain; de utiltzare. CanLitatca de aditiv stabilitd pentru un amestec de betoil se introduce la preparare odatii cu apa de arnestecare.
Transpo.rtul hetoanelor

0.1 Ii-

19. Tl'ansportul botoanelor ell REPLAST se va face en rniil Clare Jii in conditiile prevazute pentru 'betcanele Hira ad itivi , ell nlenti<lnea

di durata transportului laborator.

Punerea in Incrare

se prelunge$te

conform

precizaruor

date de

a betoanelor

20. Betoane1e pot Ii puse in lucrare respectlnd prevederile din prezentul normativ. Inaintea punerli in Iucrare este interzisa coreetarea lucl'sbilitaiii betonului pr in adaugare dt< apa.

158

ANEXA ANEXA V,3.4. 8. Procentul optim de clorura de calciu care urmeaza adaugat Ia prepararea betoanelor se va stabili peritru fiecare

V.3.4.

ciment.

sa fie tip de

9, Incerearile ee trebuie facute pentru stabilirea cllntiUitii optima de elorura de calciu sint urmatoarele : - determinarea tirnpului de priza al eimentuhn ; - deterrnlnarea eaotiti:i~i de apa de amestccare a betoanelor penADlTIV AC ELER TIMP FRIG 1. Clorura de plineasdi. condltllle 2. Livrarea se cu un continut net calciu TOR FE TEU BE'l'O AREA PE CLOR RA ~E cszcru

nos -

'"

tru obtinerea lucrabilitapi

asupra cimentului

propuse,

lncerdiri

tehnic~ folosita in butoane trebuls sa in de. tehntce prevazuta in STAS 2073-80, pentru tipul C. face in butoaie din tabla de otel, inchise errnetlc de 100 kg. '

3. Butoaie1e se vor transporta in vehicule -depozita in Incaperi cu nrmditate redusa.

Domeniul de- Io losir e

acopenite

~i se '

10. Se determina timpul de priza dupa metodologia Indlcata in STAS 227/4-80, cu mentiunea ca clmentul ~i apa sa aiba aceleaet temperaturI cu materialele utilizate la prepararea betonulur. Detarrninarea se face pe probe succestve avind proportllle indicate in tabelu1 V.3A.I. Tabelul V.3A.I. Solutio, cm~/kg ciment Ccntinut de Cael , % 50 [,0 75 1,5

YOr

ioo
---

1.25

150

Clorura de calciu so poate ioloSi ca accelerator de prizii l?i de futanre pentru betoanals simple ~i arrnate, grele :]1 usoare preparate cu ortee fel de elrnent pc bazili de clincher Portland. Ufihaarea clorurh de ealeiu este recornandata in cazul betonarii Jle Limp fi~gl1ros. ., _

_ ;1.

-- ---

-2,5

-3;0

2,0

5. Adausul de clOfUl'a de calciu asigura efectul scontat in cazul betoanelor de lucrabil itata L2 ~i La; in cazul betoanelor de lucrabllitate L4. t:1ectul olcrurf! de calciu este redus. G. Nu se admite folosirea clorurii de calciu la ; - betoane eu c"imenturi cu peste 15% adaos ; - constructii Ia care aparf tia uner pete pe stlprafata betonului nu este admisa ; - conatructii de beton armat care in cursuf exploataril so vor
afJa in medlul umed ; cQnstr';1c:~ii _care se
u

11. Cantitatea optiIuii de clorura de calctu, care urmeaza sa fie folosita la exeeutia lucrarii, va corespunde procentului maxim ia1a de masa cimentului care reduce timpul de incepere a prizei Ia mini-

mum lora,
-

fiira a se depal?i josa :

3% CaCl2 pentru betoaue

simple' nu se constata prin 1ncerale prizei, atunci

2% CaCl:a pentru betoane armate.

apa .situate Ia mal putln de 100 rn de cabluri de malta tcnsiune, centrale electrlce, statl! de transiormare etc. ; betoane cu permeabilitate

dirile specificate la pet. 10 !Ii 11 acoelerari importante nu se va folosi clorura de ealciu.

Incercari

12. In cazul in care la unele cirnenturi

redusa : elemente· de coustructii din betnn preeomprimat ; clemente armats cu p .ase sudats.
solu~iei de clorura de ealclu

IIsupra betonului

Prepararaa

IOdaLa cu spa

• . 7, Clcrura de ca}ciu se ~olQse~~e_ ~ub forma de solutie de cor.cen: <rat!~ 20% corespunzator unei CfenSltat, de l,l7'7 g/em3., care se adauga

13. CU procentul optim de clorura de calciu ~term.inat prin incercarile efectuate asupra cimentului se vor face Incercari pe betoane in scopul verificfLrii efectulu.i de accelerare a illtiiririi precum ~i stabiIirdi cantita~ii de ape. de amestecare. 14. Compozitia bstonunn se stabileste in eoniormitate cu prevederile anexei V.2., reducind tnsa. eantitatea de apa de amesteeare cu

cea. 5%.
11 -

de

amestecare

la

prepararsa

betoanelor,

c. 1015

1{)1

160

ANEXA

V.a.oi.

lI.NEXA V.l.5.

15. Se pr paril doua amestecuri de beton, din care tin ames tee cu propcrtla de aditiv stabilit!1 pe baza incercarilor asupra cimen~ tulul si aU arnestec fara aditlv. Ce1e doua amcstecuri \'or avea aceloasi lucrabititati ~i dozaje de ciment; lG. Din fieea!"e amestec se VOl' preleva Hi epruvete nentru verificarea rezistentelor la compresiune la 3 zile. Prelevarea ~i Incercarea epruvetelor se va face conform prevederilor din ST AS 1275-8l. 17. Epruvetele respective vor fi pastrate in tipal'e in condltille de rnedlu in care urrneaza sa se execute Iuerarea. 18. Rezistentele obtinute pe epruvete la virsta de 3 zlle trebuie sa fie rnai marl Cll minimum 15% in eazul amestecului cu clorura, decit ace lea obttnuts Ia aceeasi virst[l pe epruvetele fih·a adttrv. In eazul in care nu se realizeaza acsasta condltie se renunta la utijlzarea cloruril de calciu Prenararea ~i puneraa in Iucrare
1I

)\DITIV

IMPERME;ABlLIZATOR

PENTRU

MORT ABE· -

APASTOP

betonulul

19- La prepararea betonulul eli clorurii de calciu se VOl' respecta prevederile din preseripju+e tehnlee in vigoare pentru betonul obisnuit, 20. Se recomanda a !;I? Iua masuri pentru punerea in luerare a betonului cu clorura de calclu in maxlmum lora de Ia preparare, 21. Deccfraraa elementelor turnate din baton ell clol"udi de ealciu se face pe baza Incercarilor pe cuburi de control pastrate in conditiile prevazute in prezentul norrnativ

1. AP ASTOP Peste un adiliv rmpermeahilizator pentru mortare cirnent : acest aditiv este contraindicat in cazul betoanelor. MortaJ'll cu adaos de APASTOP P se apl~ca in mai multe straturi ~i constitoie 0 hidroizolatie rigic1a. • 2. Adttrvul se pl'ezinta sub forma de pulbere de culcare alba sau pi !Ii se fabrica dl" Intreprinderea de produse chimice Victoria Bucu~ti pe baza STAB 8~73-78. Pastrarea se poate face tn ambalajul in tare este Jivrat maximum 6 luni. Depozitarea se face in spatii inehise Ji uscate, Domeniul de uttllzare

tom etc.) ;

3. Adrtlvul se utBizeaza Ia prepararea mortarelor aplieate la: a) protejarea elementelor de constructli contra umiditatii, ea de "em~I~:. tancuieli e~tel'ioal"e Ia pereti, in subteran, .tencuieli la socluri ~ clachn, stratul crizontal de ruperc a capilariUitii la zic1arii, teni:ai~.ti mterloare in incaperi eu umiditate ridicata ('hAi publice, 5p&1;1i-

'.

b) etansarea eonstruetiilor care vln in contact eu apa ca de ex: ~ve. bazi~e, re:ervoare, castele de apa, ins~. ia care presiunea apei Ii nu depaseasca 2 atm. In cazul constructlllor care vin, in contact ~_ ape ag~esive, stabilite conform prevederilor STAS 3349-83 ,,Be,",ne de ciment - criterll pentru aprecierea agresivitiitli apei", utili!&'ea mortarelor cu adaos de AP ASTOP P se face numai pe bazii de lIldicatii tehnice elaborate de un Iaborator de specialitate, 4. Nu se admite aplicarea rnortarelor cu AP ASTOP P la conBtructii supuse vibratrilor, Materiale utllizate mortarelor eu APASTOP P se utillzeaza conform prevedertlor din prezentul normativ.

5. La confeetionarea ~enturi de tip portland,

163

ANEXA

V.a.5.

I
S"pralete Verticale Strat1l1 1 Clrnent

ANEXA Tabelul

V.a.5. V.3.S.3.

6.. Nisipul trebuia sa corespunda prevederilor STAS 1667-76, cu urmatoarele rnentiuni suplimentare: -. nisipul va fi de natura silicioasa$i va proveni din balastiere sau carrere ; nu se admire utflizatea nisdpului de mare ~ - sranuloaltatea nisipulut trebule sa se Incad~'eze In limitele indicate in tabelul V.3.5.L Tabelul V.3.5.1.

Cornpoaitia

Orlzontale Stratn l final 1:

12,3.1
1:2,5 .3

Dhnensiunea max. a 11 isipulu], mm

Trecert
Continut 0.2

1
.3
,

in % de >nasa.

lillal

prin

sita:
5

I"isi p

(in '1clum)
de

1: I 0 0-1 0,45

l:2,S

1:2,5
.3 0-5 0.36 0

1: 1 00 0-5
I

1
min.

Apasrop J:' (in%fat1i masa ci mentu lui] Sodui

0 0-1
O. ;~

s
5'

0
6 2
9

rna".
ruin . max.

50 70 20
30

90 100 50
70

de n iaip ut.il izat (mm)

90
100

RapurtuI (orien ta ti'l)

AIC

0-5
0,i2

0-5

o, i.:'
'8-10

Couaisterrta (1" em) ·QOllI. STi\S 2.6.H-SO

ll- 151 o-ITI

11 -3

Obs, Se va utiliza numal nisip spalat in prealabi1. _ 7. Apa penh'll confecponarea mortarelor cu APASTOP P trebuie sa Incieplineasca condltiils prevazute in prezsntul normattv, Compozitia mo:rtarului

Nota: -

etalcnate,

La doaarea eca 40 1.

se ponte considers

crrnentului,

1n easul In care nu se uti1izeaza cutii volumul unut sac. de orment de

9. Mortal'ele
tenta la cornpresiune

cu APASTOP P pot avea Ia ,rirsta de 28 zile

de 200_..250 daN/cm2_

rezls-

B. Compozipile $1 car,actel'isticile in stare proaspEitii. ale di£eritelor straturi de mortare cu adaos de AP ASTOP P slnt ari:itate: - pentru _prote.iarea elementelor contra umiditatii, in tabelul V.3.5.2 ; - pentru etansaraa construc~iilor, In tabelul V.3.5,3.
Tabehd
Compoeltia

Prspararea

moetareler
moi-tarehrr ell

V.3.5.2·

I
1 :2 masa

Stra.hll 1

I
I:

2 ~i 3
1 ; 2,5 3

I
0

final 1: 1
-

Ciment!nisip Apa.stop F(in cimentulut] Soml

:

fin volume} %!atii de utililat

de nisip

0
(mm)

Raportul

Conslstenta

(orientath'-j (in em), conf, STAS 2634·80

Ale

0-3
0,45

0-5
0,12

0-1 0,58

13-15

8-10

LI-13

164

- amesteearea clmentului cu eantitatea corespunzatoare deedaos de APASTOP P pina Ia obtinerea unul material omoaen. Operatia se face manual intr-o cutte mstalfca, _sau folosind mijtoace mecanizate, eVitindll-se plerderea de material intimpul omog('nizarli ; r - introducerea amestecului cmogen de ciu1:entiii aditlv in rnalaxor, Impreuna cu nistpul neeesar ; amostscarea acestol'componenp Urnp de 1 minut. dupa care se adairga eantitatea de apa neeesarii ob\incrii consistentei indicate !n tabelul V.S.S.2., respectiv v'.3.S.. ;?i sa 3. continua amestecarea inca trei minute. 11. MorUrele sa VOl' prepara in apropierea locului de aplicare l,1i in cantitafj. astfel stabtntc incH punerca in Iucrare sa. se faca tntr-un interval de max, 45 minute de la preparare. 12. La flecare ames tee de mortar se verificii conslatenta cu eonul etalon, conform STAS 2634-80.

10. Prepararea faze .:

APASTOP

P cornpor-ta urmatoarele

165

Pregati.rea suprafefelor 13. Suprafetele suport lor, dupa CUm urmeaza : a) In cazul fecte dupa cum care se constata b) In cazul lrebuie in locuite.

supod se pregatesc jnaint~

ANEXA de executarea

V,3.5.

ANEXA

V.J.B.

lucn'iIi-

cedent

suprafet010l' de beton. se vor remedia evenrualeole ds, sint: zonele segregate. fisul'ile, denivelarile, zonela in pierderi tirnp de 24 ore Ia proba de umplere cu apii. constrllCiiilor vechi se VOl' indeparta tencuieJile care

c) Daea sllpraferele suport de beton sint netede, ele trebuie inasprite prin mijloacs mecanice, sau manual. In caeul zidariilOt, de earamida, rosturile zidarir>i se val' curata pe 0 adincime de cca 1 em, pentru a se aslgura 0 legatura cit mai buna, d) SuprafeteJe supod se VOl' cural.a de praf, .noroi, mortar vecht adarent, CUratirea, dlupa caz, se face prtn spalaJ'e cu apa, frecare cu perii de sirruii etc. Zonele murdaI'''' de substante gra.sc Se an! cu flaean'i lIi se cura~ apol funinginea Iormata. e) Suprafetele suport trebule sa fie stropite ell apa Inainti, de apliCilt'ea mortarulut, pentru a nu se produce absorbirea excesiva a apei din mortar, ceea ce ar dauna adeziunii acestuta la suport. 14. Inainte de aplicarea sLraturilor de mortal' eu APA$TOP P se Val' executa eventualele steaplmgeri ale eleml:!nieJol' de constrlletii ~l se Val' introduce piesele de ins tall;lUj, luind masuri1c de Iixare a aces, tara. cszul in care pe sllpJ'afata SUJJQ!'t se prudur; infljb'a~ii de lua raasuri pentru obtUJ"area cailo! ele palrundere a apet sau inliitu_l'ar,l!:a cauzelm'; evltarsa infillratiilor de apa se .va asigura pe intreaga perioacia de aplic;arc a straturnor de mortal', precum ~i minimum 7 zile dupa terrninarea aces Lei operatil.

aplicarea unui nou strat se face numai dupa ca stratul pre. intal'it in su f icten_~" masura.~ (a tras), lIi a Iost freeat eu 0 perle ~i stropit cu apa ; dlf lt 1 t aturl - Ia eventualele rosturt de lucru, intreruperea en e or s r va face decalat, ell minimum 10 em. . se 17. Aplicarea mortarelor pen l ru pro te cu ' tia contra umiditapi (vezi tabelul V.3.B.2) se face asttel : '. ••. ._ se aplidi prirnul strat in a!i8 fel tnctt mortarul sa_ ae~f:e~e ~om plet s~p~rtul, ell 0 groshne de 2...5 mm ~i () suprafata suucren de
5-8

aplico pe So.llJraretele vel'ti I e "In grosirna de lea ? iar pe suprafetele oi-izontale, i.n grosime de UJ...L mm; 5...7 ~ stratal 3 se aplica pe sup~·afe'ele. verttcale in grosi.me de - 7 mm iar pe suprafete orizontale in grosnne de 14...16 m ;:J... _ cazul tenculetilor care ~u se mai.) acopera eu a e Ucr811, trebuie aplicat un strat f ina], in grosime de 2.... mm. _ . , 18. .... Aplicarea mortarelor pentru _ctan~al'e:'l. l ~crarJ, 10r care vin in contact direct cu apa (vezi tabelul V.3.:>.3,) se face astfel .
rugoasa

mm

: stratul 2 se

in

7t

i ," "

a) in cazul supraletelor verticale :

• de la - prlmul strat se aplice. In con forrnl te eu prevedertle ormua pet. 17 ; - straturile 2. 3 !ii 4 se aplica asttel inclt g-rosimea stratului doua (straturtle 3 iii .J), de 2 fie de 4...6 rnm, iar a celor-lalte 7...8 mm fiee1jlre ; ._ . '. .f - stratal final sa apl;ca In grosune dol' 2...3 mm prtn reeare enel'gieii cu drisca metalled.

sa

apa, se

15.

In

VOl'

b) in oazul suoratetelor
f.¥" '_care

Mod"l

de aplicare. a nlortareiOl'

CU adaos de APASTOP

P in-rna-

cl'area prlmului strat hebu!e a~: a .1 , ctreulatia pe stratul proaspat aPlit..ati , -a pla~tica sa Intinde - stratul 2, care are 0 ('onSIS ent ;) ,
1

energid,

stratul 1. avind grosnnea ~o ,} fib.it

cu
0

'"

. .'

ortzoritale :
nfo
')11

pun ctului

perie,

~e_ p~:

~'~l

be;zi'

17, se apllce prJ n sau cu 0 maturft; apll'astfel incit sa se evite

ell

..

rnistria,

16. Aplicaroa mmtarelor Cit , P STOP P se face respectind toarele indica!ii ell caraeter geneI'al : - executa!'ea Iucrarttoe de pregiilirea cu prevededle de 1a pet. 13... 15 ; suportulut

in confornutate

pe care se aplice. modarale Sa stabjle~te astfel inelt rezistenta acestUia sa fie eel putin 150 daN/em2; - mOI·tarele sa .aplidi mai fotH pe sUprafetele verticale ~i numai dupa terminarea aeestor iuerihi se \"a trece 1a aplicarea los' pe supra. fete orizontale, respectind indicatiilc de la pc;:. 17 ~i 18; - in ~zul SUprafetelar slIpod velticale de beton: se recamand"l ca primul strat sa fie aplieat prir. Bl'lIneal'e puternic U mistria, penll"ll a se asigul'a 0 mai bUna aderen~a ;

vlrsta !Trimma a betonulut

in grosime de 8...10 mm ; . tenp vlrtoasa se aplica imediat dupa - stratul 3, ~are are 0 c~ns~s < acteaz~ rin batere cu mistrta aplicarea str~tylul prec~d~n t , . s". n~O:l1~'OSimea ~h'atullii 3 astfel compina la aparitia _la~telU1 e crrne ", stratul final se realizeaza prm u., . .. pactat trebuie sa fIe .de 20..;24 (cca 0250 kg/m2, care se

presararea

amestecului

de crmen

nt

~l

mSlp.

freaea cu mistrla. . , . III u eele orizontale c) racordarsa straturi_lor vert1.cal~ d~ .tN1Ctlla c 5e "''''eeuta- respeetind urmatoaJ:ele lndleatll . ....,. sb'atul +a orizontala cu 1 ~i 2 se prelllnge>;te pe wpr af at ]5 ..,20 em ; . tal se va race dllpa intarirea zonei - apliear'ea straturilor .onzon. e" . 1 at" prelungite a straturilol' verticale, lit d· upa ee acea:sta a fost pl-e tier a conform prevederilor de la pet. 11) ;

166

167

ANEXA V.3.:). - racorearea se exer-:uta la ttunarea st..-atulUi de mortar pe su, praiata orizontalA, l'salizlndu-se 0 'sea!a eu 0:) l"azii de cea 10 em.; scala se executa cu stiela sau ell drisea profilaUI. 19. In tabelll1 V:3.5.40 sint date,"in fUne1ie de scopul urmarit, grosimea totala a sh'atulUi de mortar, precum !1i consumui de AP ASTOP P necesar pe roll. de tenculala. Tabolul
SC:0plI]

~------~--------------~----------------~EX~

V. 3.5.4. INCERCARI FE BETOA (Extras E. INCERCARI FE HETONUL PROASPAT STAS 1759-80 eli completiri) DENSITA'PI APARENTE .

urm

,it

I'rotccl1a ({'orr;"! nmidit11ii '"erHcale

Suprafe .e

Etani\iiri Iii. Inc:-ari c::tre via iu contact en npa Verricale

Ori7on1ale

Orizontak

Grosimea
mortarulnr Consurn de

totalll a
(rnm] 15-l.. 2 O. eO-O.200

(2) DETERMINAREi-l (2.1.) Principiul metodei

. J('±2
0.4110-0,jOO

.17±2 0,30V-0.400
O,jOO-O,600

AP.-1, TOP

(kgJm~)

deterrninarea unei Determinarea probe de beton densl a\J~t apa;:~ort.al'ea ~ccsteia 10 volumnl proaspa _ lil _

·t-t"

. - nte consta tn

masei probei

20. Prcpararea mortarelor en adaos de APASTOP P, precum !]i aplicarca acestora se va face n umai de illuncitori calificati, in strUij i in vederea aplidjl'ii corecto a prezeutelor Pl'evcderi. 21. Aplieal"l~a mortarsjoj- ell AP ASTOP P pe thnp friglll'OS se fac~ In confoJ'mitate ell prevederilc pr'ezelltuiui normath', respeetind urrnaloal'ale Indicati] suplimen,tare; - inehidel'ea spoutino!, in care se executa lucrarea si asigural'ea unci temperaturi COilstallte. de eel pu~in +50C, eli eel puttn 24 01"e inainte de apllcarea mOl·tan.!lui ; - temperatura mortareror aplicate sa fie de + 10 ... + 20"C ; - se interzice prezenta unor surse de cal dura situate in Imediata apropiere a rnortal'Ulul proaspat aplicat. 22. !n timpu] executlej se VOl' Iua masuri de protccl,le acuunn dtrecte a prccipitatiilOI" sau a razelor solaro. Tratarea lena, ulterioara a tencuicliIol' contra

k cu reclzre de 0,05%; (2.2.) Apar~ltu]'a: cintar s~u ptraJetiPiPedica, cu .recipient metal,lc. e~~~, de u 1 or din tabla de minimum 2 mm gr~1 peretii netezi :j-l l'lglZl, c~n!ecio~~ dimensluni egalii cu de eel putirr sirne, dirnensiunea mal );l1<;.a gra avlnd eea ,mn~lelor agregatelor din beton, conform 4 orl max. il
tabelului V.4.1. Tabelul Volumul r cipientului to dm3
Dimensiuui!e Diametrul mm inter ioare ale feci pientulut

respecth'e in stare compactata,

r:~~~ ~l~~d;i~~

4.1.

rima ...
al

laiura sect iuni i

mm

iniJ.ltimea
nun

agregatelor
ntHi

~ ~

IQS
136 IllS 23--1
200
::!

109

i,L'i
7.1

2 .5 10 lil"

-_--1~6

1J7

23. Tc~.cuielHe tn prrmele 7 zllc se protejeazil. ell folii de polletirogojini etc., men~inrndu-se permanent in stare umeda. 24. Protejarell pe tirnp fl'igul"oS se asigura prin inealzirea spatiilor la 0 temperatura minima de +5°C timp de eca 10 zile de In apUcarea mortarelor, 25. Bazinele. rezervocreto, nmple cu apa dupa 4...5 zile de tenculro, 26. Nu se ca ami de udare. admite Ioloslrea

16 .31 (10)

235
-i00

castelele de npa etc. se recomnndf1 a se de 1<1terminarea completli a Iucrar-ilor •

apei de m<ll'e sau a spelor minerale

*) Se recomanda

se utilrza eu prloritate.

. 1 g'to' pre v azut eu 0 gurnitw'a_ de Recipientul va a~'eu ~n pre U? 1 1U erioara a acestuia; mistrle, etan~are CD care se fr.x~aza d: pa.l tf-a S Cestinatii umplerlt recf pientului ; ng a me , utilaj de cornpaetare

ialica'

168

169

A EXA V_4. {m~:a .\·ibl'a~oarc d~ la.borator eu frecven,ta aproximatlva de 3000 as' Iatii/minut !11amplituchne~ de 0.5 mm sau vibrator de interior ell di('lmetrul de mar. 1/4 din -dIametl'ul interior al "ecipientului). a,
CU.) ."\-lad de Iucru

ANEXA V.4. (3.1.) Metoda taslirii (3.1.!.) Prmclpiut metodei Metoda consta In masurarea tasarii betorsulul proaspat, sub greutatea proprie, (3.1.2.) paratura - trunchl de con. cu fniiiti01ea de 30 em (pentru betOiilUe cu dimcnstunea max. a agregatelor ~ 40 mm} au de 45 em (pentru bstoane cu dlmensiunea max, a agregatelor 401 rnm). din tabla. galvanizata de minimum 2 mm grosime ; - vergea de otel rotund cu diarnetrul de 15 mm $i Iungirnea de 600 mm. avmd eapetele rotundite in forma de emisfera, . - rigla metalica cu Iungimea de 600 rom; sc.,.'lfa metalici'i ; mistrte, metru pliant sau rigla. gradata, de 500 mm lungime.

S'" dcterrnina masa (m) a reciplentulut ~i se rnontcaza prelu lto Ia par-tea superrcara a reclpientului, Se llmezc~te supra! ta 'n~!' ru~ ~ a.ce.stuia. fOlc:sind 0 c1:rpa. 1!me~a. Se introduce betonul pr~as,;~~ara recipient cu ajutorul mista-iel, astgurlndu-se umplerea pipa Ia a' 11 supenoad a prelungitOl"Ului. Se eompleteaza hetonul eu aj~tO-l'lll Pl1l11:e~ vtoratoare sau a vibratorulut de interior. escl Operatia de compactaro se considera locheiata in mOmentul ' cai-e ~u ::e rr ai con tata ellminarea de bule de aer din b;ton f ~n wpcnoaJ'fl a bctonulut estc orizontala ~l are aspect luclos. , ata . Pen.tru·be:OaJ~p cu compozuu speciale cu un procent de aET oclus ma~ J:1[lre. d~ _:>%, durata de cornpactare va fi cea prevazuta In p _ senpl,I:l tehmca respectiva, re .
10

>

(3.1.3.) _Mod de Iucru Se umezeste interiorul runchlului fata oriaontala plana, rigidii., umezitii dliul de con cu beton in trei strnturi, unei treiml din ir.,alUme. OBSERVATlE de con $i se a$eaza pe 0 supraneabsorbanta .. Se umple trunfiacare corespunztnd aproxirnattv
~j

tonului,

Se lndeparteaz.a prelungitnruj, se inlatut'ii. cu ajutOl'ul riglei betonul exc~s, avirid grlja co. sa nu ram ina goluri pe fata superioara a beSe determtna masa (rn.) a recrpientutul umplut eu baton,

In eazul trunchiulul

{2.4.} 'xprimarell Densitatea

rezuhatalor a betonului (~.. ) se ealculeaz& eu formula:

apareuta

de Con cu jni;iI~lmea de 45 em, granulele de sgregat cu dlmenslunea rnai mare de 71 mm se vor ellmina manual din proba, pentru a permite compaetarea corespuozatoare a betonului.

in care:
In! masa rEcipicntull.1i Ulr-pll·tel: bcton, h kg ; m - masa reclpientulut go], in kg; V ...<.. volurnul iz:tterlor al reclpteutulut, in m3 (verificat prealabit pnn umpler€ eu apa).

in care

Rezultutul se ccnsidera se rotunjeste 1<1 1 kglm~. 0

media

aritmetica

a doua deterrninari,

(3.) DETERMINAREA

LUCRABlLITArrr

_~ucr<!bilit.'l.tca betonului proaspat se poate deterrnina pri-i una din urmatoarols trel metode ~ - metoda tasarli, aplicabilii b toanelor 1a care dlmenslunsa max a agrcgatelol" este de 120 rnm ; . - metoda priJ1o. determinnrea grndulul de cornpactare, aplieabi1:i. betoaneloi- In care dunensiunea max. a agregatelor este de 40 mrn. . . n.etoda de remodelaro VE-BE. apllcablla betoanelor Ia core dimenstunea max. a grarrulelor- este de 40 rnrn utili;i tn special pentrll betoane eu lucrabtlitats rcdusa. (LQ-L1). •

III Jlecare strat, se dau clte 25 lmpunsaturl (respectiv 50 pentru eonul ell t!~.iHtimea de 45 ern), eu ajutorul vergelei. repartizindu-le uniform pe suprafata betonului. Pen ru stratul inferior, este necesar a inelina veraeaua !'ii a face aproxirnativ [umatate din impunsiiturJ __ a lungul perunetrului, apoi se continua cu impunsaturile verticale 1l: spiraia pine. in centru. Stratul inferior se impunge pe toata grosimea so. Se repets operatia de irsdesare in stratul al doilea ~i in stratul SUpsrior, neeare pe toata groslmea sa, astfel ca vergeaua sa patrunda \1$01' in stratul situat dcdesubt. Pentru a umple !'ii a indesa stratul superior, se montecza prelungitorul !1i se introduce beton in execs. asigurmdu-se rnentinerea acestui exces pe toata durata de [OdeS81'c. . Dupd ce stratul superior a fost, ladcsat $C' in1at\lra prelungitoru! ~I se niveleaza suprafata betonului cu ajutorul dglci rnetaliee. In tlmpul umplerti ~i compactarii beton.ului, trunehlul de can se mentlne fix pe supratata plana, cu aiutorul celor doua placute. Se euraJ,a_ betonul cazut In jurul trunchiului de con. Se procedeaza Ia ridica:rea trunchiului de con, operatie care trabuie sa se faea in 5...10 secunda printr-o miscare verticalii, eons tanti:l , evltindu-se depla6lri laterale sau rasuctri ale trunehiului de con. Intervalul de timp de la iaceperea umplerli trunchiului de con ~i pma In mornentul r idicari i i!OJnpletc a acestuia nu trebuie sa fie mal marc de 150 secunde.

170

171

A:NEX.A

v.4_
I

ANEXA V.4. Dupa eompactare se dct.ermL,a valcarea s in mn:, rcspcctiv lo~ll'ea medie a distan~elor dintre ,supl'~fata .betonulUl eompaetat ~arginea superio~ra a re_Cipi.entulu1, masurata 111 cele 4 colturi recipientului., ell ajutortrl rlglel gradate. (3.2.4.) Expritl1al'ea Gradul rezultateior Ge sc ca1cule3zii eu formula: va-:~l

~rt

l1:ne{~ial_ ~upa l'idiCarea. tI'u!lchiului de con .se .n:asaara difercut<! (11 dintre ll1ill\lme(l aeestula ~I punctul eel mar ridicat 01 betouulLf I)

~aca lie prod_uce 0 pr1i?u~ire pariiala sau 0 rupere 8 betonului De o portiune, nu se ra Sn constderare tncercarea !?i se repeta deterrninars pe a n.oua proba de baton. a Daca an?&. .daua incercari consecutive fie produce 0 prabusire sau o .ru_pere pnl'tllOll.a a betonului ~ In sa epruvetei sau tasarea este rna! mica de 1 em, metoda nu e apllcabna. (3.1.4.) Exprimarea rezultatelor

ale

de cornpactarc

G.=~= 112
hI _ inaltimea
h~ _

hI

-1.00

iOO - s

Rezultatnl reprezmta tasarca, in em, a probei de beton. Valoarea se rotunjeste In centimetri intregi. In cazul cind rezultatul determinarii este 0 valoare limitativii a clasei de Iucrabilltate, atunei ca rezultat se considera media al'itmetiCii a doua dctermtnari, rotunjitii Ia centtmetri Intregi. (3.2.) 3Ietcda de detcrminare metodei a gradului de comnactare

interioata a recipientului, in mm ; medie a bewn.ului compactat, 10 mm; • s - _ vnloarea medie a distantei int:e sup~'~a\a ~etonulul eompactat l?i mZlrginea superioara a reClplentulul, in mm. inii.l\imea ,4. DETERMrNAREA CQl'I.T'l'INUTULUI CU QRA1>.T1JLE CU D",<>"" 3,15 mm DE AGREGATE

(3.2.1.) Prtneinlul

Metoda consta in stabillrea rapcrtului dintre !niU~irnea ini\io1<1 OJ betonului introdus tntr-un recipient de 0 forma data !;Ii im'll\imea betonului cornpactat in recipientul respsctiv.
(3.2.2,) ADaratura

<

.:

- recipient cu pereti laterali netezi si suflcient de l'igizi, confectionat din tabla de minimum 2 mm grostme avind dlmenslunile iuterloare de 200 X 200 X 400 mm : mistrie destinata urnplerii racipieritului; rigHi. rnetalieii ; utiiaj de compactare (rnasa vibratoare de iaboratcr ell freeventa aproxtmatlva de 3000 cseilatti/rrunut ~i amplitudinea de 0,5 mm sau vibrator interior eu diametrul de max . .;lO mm) ; riglit

4.1. Principiul ,metodei Metoda consta in separarea din hetonul ~roaspat ..prin cit.lt·uire ~ agregatelor eu grallula mai mare d~ 3,1~ mrn $1 ev~lu.ar7a coni;mutulul re1atlv de agregatc avtnd granulele lllfenoare acestei Lirrdte. Detenninal'ea are un caracter orientativ ~i urmal'e$Le vedfiearea respeetarii granulozita~li agregatului. Se aplica la betoaue eu agregate elm.""'"' ~ 40 mrn,

gradata ill rnrn.

(4,2.) Aparatma

(3.2.3.)'Mod de Iueru l3.2.3.1.) Se c_uraia cu grija supratata Intarioara a l:ecipientului~! SE' umezeste, Be introduce be onul in recipient, lasind materialul sa cada Iiber de pe plil'\ile laterale ale rnistr-iei, alte:rnativ de Ia cell' 4 margtni superioare ale recipientulul. Dupa ce recipientul este umplut, se lnlatura eu ajutorul rigle! metaliee .betonul care depaseste rnarginile superioare, evitSnd indesarell aeestuia, . Se efectueaza cornpactarea betonului, cu ajutorul mesei vibratoare sau a vlbratorului de interior, pina cind nu se mai constata reducerea v olumului. In timpul compactarfi, betonul nu trebuie sa sara sau sa curga din recipient

_ _ _

recipient metalic pentru prelevarea probei ; ctntar pentru max. 100 kg, eu precizie de 0,050/0; .., ciur cu dtametrut ochiului de 3,15 nun (STAS 161>7-76), mlstrie : tava de otel oesmiil\uita.

4.3. Mod de iueeu Se ctntareste

0

cantitate

de 12 kg baton

proaapat

,care se pune

pe

un ciur eu ochiuri de 3,15 mm. Se procedeaza la ciuruirea sub a probe~, c~ntitatea de a~regate ou granule 3,15 rnm ramasii pe ciur se lasa sa se zvinte. tirnp de 15 minute pe 0 cirpa absorbanUi. $i apoi se cinUrl'e~te. determmindU-Se

>

a~a

rnasa "m" 1n. kg.

172

113

m'

Contjnut~1 rela ti v .de agregate fine avind granulele axim < 3.1;) mm se evelueaza ell formula
P3%

ANEXA V.4.

ANEXA

V.4.

eu

diametrUJ

r: A ._ ~_ P -

AS" -

200m

Ag

X 100

unde:
agregatul reieta F3 _ total
j

procentuj

de agregate ~otal

fine «
(in stare

3,15. mm,) oontinut

~ ,~.

l-n
In

pe:t~ul

~f~~~;~~~~~l~g

uscata)

prevazutii

m _ masll. a_gre.gatelor Metoda se aphca ~l pentru agregate de oIte dimensiuruprin sau pcate servi la reeonstituirea eon nn ute in beton. (S.) DETERM1NAREA

> 3,15

mrn ramasa, ne ciur, in kg. dele, " '. _ utili':al;earea .ean:t!tatll relative de eurbei de-agr~~~o ~Ult'., corespullzator, ' ,ZI a e a agregatelor DE AER OeLUS

CON'+lNUTULUI

"Volumul de aer oc'lus din bctonul p,roas"'a-t d urmatonrele dona metodo ; ~... se determina pr in , _ metoda ge8vimetZ"iCa(indirecta) care r -I b parate cu agl'egate de orice dimensiune . se ap lea a etoane pre- metoda volumetrica (directa)' care se aplica Ia betoanele : _ .... ! .ell agregata eu ',dimens.junea maxima de 50 mm, crnd se uhlIzeaza aparatul cu prcaiuno ; .- ! cu ag:reg:ate cu dimensiunea maxima de 70 crnd se utihzeaza aparatut far,a pl'esiune. mm, ~ (5.1.) Metoda g.ravimetricli OIw~~l.l.) Volu:mul de

de beton pro[lspat p~ fiind densltatea clmentului determinate pentru f.iecare Up de ciment conform STAS 6201-60, cap. 2.. ~inind seams de observatla de In pet. 2_3. din ncel£l~i standard: A - volumul abso1ut ocupat de apa de amestecare intr-un rnetru cub de beton proaspat, Pap~ fiind densitatea apei : N - volumul absolut ocupat de nisip sau alt agregat rnarunt intr-un metru cub de beton proaspat, PION fiind paN densitatea apm·enat.\i. a nlstpului, mcluslv poril inchis! ~i exelusiv porri deschtsi ; p - volumul absolut CCUPGt de piett-iii sat! orice alt ogregat mare lntr-un metru cub de beton prcaspat, Pap paP fiind densitatea apanenta a pietri~ulUi, mclustv pori] !nchi'ii ~i cxclusiv porfi deschisi, (5,1.2.) VOl1.!lllUI absolut ocupat de agrE'gate in betonul proaspat Ette a.lcatuit din rrrasa s.?lida a. agregatulut ~i din pori! in("hi~l ~ ~tU1a, deoarece m porn desch!!)! poate panwlde apa, -past,!!. de ci-

cantitatea de ciment, in beton : cantitatea de apa de ames te care, in kg/m~ baton ; carrtitatea de nislp sau alt agregat rnarunt din beton, in kgfm' beton : cantltatea de pickiS sau aU agregat mare din beton, :in kg/rna beton ;

kg/m3

_ volurnul nbsolut ocupat de eiment tntr-un metru cub

nt sau eventual mortar,

gra\,;m~trf~e, ~~t%r~~~~s;at,

a~r oclus in beton, exprrmat se calculeaza jn cazul

in prOCente din iolosirH metodei

100

tn care:
Fb

d':.~itatea betcnnlui proaspat deterrninata prin calcul (fara a tine seama de golurij, in kg/rn3 ;. ~
~b =

C+A+N+P

Din aeeasta oauza paN !j.i paP reprezinta raportul Intra rnasa (M) nisipulut .$1 a pietd$ului ~i volumul tV) re~pcctiv 211 acastora : von} tV) se determins ~D rnodul urmator : materialul useat III. 105... C pina III. masa constanta se introduce in stare aUnata tntr-un, vas eii.rui velum sa cunoaste (V') ~ al carei capacitate varlaza i!1 functie dimensiunea agregajul.ui conform STAS 4506~80. Exeesul de .agregat indeparteaza cu 0 rigHI,apoi se umple vasul eu aoa curata pina la riae: sa completeezs cu apa. in 30 minute. Volumul de epa turnat .) se ..,ead€, din volumul vasului gol (V') rezurtin.d vnlumul agregatului lustv volumul porilor dc~ehi..;;i (V). DeterminarUe de mai sus se ,-epeW. ori de cite crt se-schimba tipul agregat. {5'_L3.)Ca velum de aer cctua se ia media aritmetica a trei deter-

-. + ----- + -~ .. +-~pc f ap~ paN paP

CAN

ari. -

(5.2.) i\OIetoda volumeh:ica {5.2.L) Aparatu:rii. cieterminatii eucapsula etalon : para de eaucrue ; dgHi metalica,

Ctl

presiune

aparat pentru determinarea preeentului

de aer actus din baton

P... -

densitatea ap.arentii II betonului conform pet. 2, in kg/m3 ;

proaspat,

175

ANEXA (5.2.3.) :\.fodul de lucru (5.2.3.1.) Stabllirea presluni! Initiala

V-t

A EXt\. (0 e/g .ae1:),

V.4.

.mator :

Presiunea iDi\iaUi este presiunea care se stabileste in intel'iQrul eamerei de preslune, astfe; inc:it dupa egalizarea presiun.ilor din camer, -de prcsiune si vasul ciltndric (o!nel acesta este umplut cu apa), <IC'II[ indicator central sa indice 00/0 aer oclus, Presiunea i l1iiiaia este mareata pe scala auxlllara a manometruluJ cu ajutorul acului Indicator reglabil, In vederea stabilu-il presiunil initrale se procedeaza in felul ur.

a) se asaza vasul cilindric in pozttio verticala Iii se umple cu alla curata fiartit Iii racita; b) sa inl5.tuJ.·a eu rigla metalles, prln batere, bulelc de ncr au dimas pe peretii vasulul sau au ramas Ia suprafata apei. c) se D~a:;:a capacul pe vasut cilindric sl se fixeaza etans prin strtngeroa celor 4 cleme; in ccest tirnp, vasul cilindrfc cornunica cu -exteriorul prin robinetele care sTilt desehise, pentru a s12' vita e in vas a unei presiunl mal marl decit cea atmesferic.ii. ; d) printr-unul din eele doua robinete se .intrnduce apa in vas 1:!U ajutorul perel de caucruc, penlru a intocui aerul din vas, pina cind apa lese din vas prin eelAlalt robinet. Pentru a elimina complet aerul din interiorul vasului, se inclina aparatul ~i se roteste in aceasta pozitle de clteva ori. Dups aceasta retire se ir. troducs din nou apa printr-unul din robtnete, pl:na cind aeesta Ieso prin celatait roblnet, Oparatia se repeta pina ctnd nu mal iese nici 0 bula de aer ~i apara ul nu mai primeste de lee apa. OBSERVATll :

indicator. reglabrl este bu~a: dec-a dlvlziuni! O. deterrnlnarea se la de Is tnceput, Iuindu-se 0 altH pozitre pentru acul indicator rcglabH ; pozitia acului indicator rcglabil pcntru marearea prcslunii initlale se va stabill in urma mai multo!" determlnari ; preslunea initiaia astfel, determinata este presiunea de lueru de la care sa va porni in deterrnlnii.ri1e de aer oclus din proba de beton. "VedHcs!:ea preeiziei aparatului se face periodic prtn rcctalonare, lteetalonarea sc (~f€ctueaza respectind metoda de lucru iudlcatfi maio SUS introductndu-se in prealabil In vas capsula etalon, urnnlt-idu-se vas'ul cu apa ~i apoi procedindu-se Ia determtnarca aerului, care trebuie reprezinte 5v/o.

acul indteator

atunci

nu se opreste in dreptul

pozi~ia

acului

sa

(5.2.3.2.) Dc~erminarC<l procentului

r.e aer oclus

din

prnba

~e betcn

Umplerea imperfecta cu apa duee la erort ·in determinarea procentului de aer oclus ; - Pozitia vasului trebuie sa fie verticala pentru a nu da erorl in .deterrnlnare. e) se inchid robinetele ; f) se verifica dadi supapa este inchisii. ; g} cu ajutorul pompei se introduce tn camera aer sub presiune pilla cind acul indicator central aiunge in dreptul acului indicator reg1abil de pe scala auxiliara iixatii in dreptul unel c1iviziuni alese arbitral' pe scala respectiva; dadi aeul eentl'al depa:;;e:;;te diviziutle3 jndicatii de aeul reglahil datorita. creerii unei presium mai mari, se deschide supapa pina clnd aeul indicator central se Opl'el1te in dreptoJ aeului indicator l'eglabU; • h) se des chi de supapa astfe! mclt aerul eomprimat din camer~ sa treaeii in vasul cilindric; 1a egalizarea presiun ilor intre ceIe d?U0 camel'e, dacci acu! indicator central se opre:;;te in dreptul diviziun11

Probe de baton se introduce In vasul cilindric ~i se compaetcnza conform STAS 1275-81. Surplusul de beton sa iol;'itura cu rlgla metalica. apot se stergc bine eu 0 cIrpii· curala, umezita, marglnea superioara a vasului, dupii. care se asaza capacul peste "Vas, strtngindu-se tmpreuna cu ajutovul clemelor, In acest timp robinetele sint deschise. Dupa aceea sa adaug,li apa in aeelasi mod ell Ia deterrninarea presiunii ini1iale, pet, 5.2.3.1. Iiterele d, e ~j f. In eazul determlnarti volurnului de eel: oclus din prol a de beton, dud se introduce apa ptintr-unul din robtnete, In celalalt roblnot se va avea griHi a se desfunda bine orificiul robinetulut pentru a se asira evacuarea compteta a aerului din vas. cu ajutorul pompei se creaza presiune In camera, astfel Inert ozi\ia acului indicator central cOineid! eu pozitia nculu i indicator reglabil de pe scala auxiliara. Daca aceasta pozitie i1 lost depa'1it.."i. se a drumul la aer cu ajutorul supapei p!n[l ctnd poaitia celor doua ace incid ; se asteapta ctteva secunde pentru stabihzarca defir'iitivll a ziilei acului indicator central. Se inchid eele doua robinete, se deschlde supapa faclndu-se Iega'ra in\Tc camera !ii Y(lS. Accasta legaturii se rnentine pina eind prelunlle se egalizeaza; in acest timp se bate U,$Ol' cu mina man~T?etrl.ll ina la Incetarea oscilatiilor aeului indicator central. La stabil.izarea aeulut se citeste direct pe manometru procentul de a'er oelus din proba e beton. Din procentul de aer oclus I'n bewn se scade procent'l de ::tel' 'n agregat care se determinii in £!?lul Ul'tmi.tOl": Se intL'oduee i.'1 vasul cilind1'1C 0 ca"l\ it~te din a~l'egatul C;ll care prepara betonul. corespUIlzatoare 1a 8 litri bcton: apoi ~asu~ se pIe eu apa, acoperindu-se eu cnpacul. Dupa aeeea se pr,:('ellea~a la ca la. dctermina.rea volumului de 3cr oclu'i In beLO:l ~l se clte:;;te lumul de aer din agregat.

sa

1.76

177

ANEXA V.4. (5.2.3.3.) Jnterpretarea rezultatalor

ANEXA

V.4.

In cadrul incerdi.rilor pretimi n are, ca velum de aer oelus se in media aritmeticii a trei determinari. In cadrul Incercarllor de control, pentru stabllirea volumului de ael' oelus, este suficienta 0 singuni. determlnare, ee se efectueaza cu frecventa stabillta in funelie de categoria lucrarh. (5.3.) METODA VOLUMETRICA (5.3.1.) Aparatura vas meta lie de forma cilindrica ; placa din masa plastlca transparenta ; eintar de 20 kg, cu 0 precizie de 10 g ;

FARA PRESIUNE

Dupa termmarea amestecaril, se asaza din nou placa. III cazul cfnd viriul acului nu este in contact eu suprafata apei, se adauga apa pina ce nivelul nu mai scade ~i dect apa nu mat poate disloeui aerul ifi.n be ton. Se scoate placa $i se elntareste vasul cu beton si apa (Ms)· CintEiririle vasului se fae cu 0 precizie de 10 g. Temperatura betonului proaspat $1 a ape! trebuie sa ramina constanta tn tot timpul detenniniirii. lnainte de rteeere amestacare vergeaua de otel va fi introdusji in apa ~i apoi zvintata, astfel ca sa nu ramtnii pieaturi de apa pe ea. (5.3.3.) Volumul de aer ecius in betonul proaspat se calculeaza cu fOrmula: %Acr=

v - v'

vergea de otel cu dlametrul pipeta de cca 100 em:!.

de 20 mm ~i cca 650 mm lungime ; In care:

v
proaspat cantiUiti

100

(5.3.2.) Modul de lucru Se A~aza vasul pe 0 suprafatii ~i se umple cu apa pina la oca 4 em sub marginea superioara. Se a~aza pe vas placa cu acul Indreptat spre interioru! vasului. Cu ajutorul pipetei se adauga eu bagare de searna apa in intertorul vasului pina ee nivelul apei ajunge Ia virtul acului, uns In preatabil

v_
V' -

. in cm3.

volumul volumul

betonului aceleias!

continlnd aer, in ems; de beton, fara aer oclus, incluslv aerul oelus, se

(5.3.4.) Volumul V al betonului ealculeaza cu formula:

prdaspii.t,

cu vaseltna sau ulei, Apoi se scoate plaea ~i se cintareste vasul eu apa (Mjl. Se varsa apa din vas ~i se cintaresre vasul gol ~i uscat (M2)· reste vasul Impreuna
Se introdue in vas cca 10 litrf beton proaspat ell betonul (M3). apa in vas pina ee nivelul acestuia
<

v=
MI -

(}Je1

1I1.J -

(M, - Ma)

papa.

(V) apoi se etnta-

Se toarna ajunge Ia virful $i se c:intiire$t~ (M>I)' Se amesteca hine betonul proaspat din vas timp de 10 minute, cu ajutorul vergelei de otel, in scopul de a ellmina aerul din beton. Amestccarea se face printr-o rniscare inceata a vergelei, In csa fel incit tntreaga cantitate sa fie supusa amesteearti, fara insii a produce spuma. Daca aceasta totu$i apare, ea trebuie indepartata prin adiiugarea unei cantitati mai micl de alcool. Dupa terrninarea arnestecar ii se senate user vergeaua in asa lnctt sa nu adere partieule de beton. Sf.': a~Dza pe vas place ~i eu ajutorul pipetei se Introduce, cu bagare de seama, apa.in vas pina Ce riivelul acesteia ajunge la vidul acului, Se scoato apoi placa :II sa repeta in aeela~i fel amestecarea eu vergeaua tirnp de 10 minute.

acului

masa vasului de probii. eu apa, tn g ; masa vasului de proba, in g ; Ma - masa vasului de proba ell beton, in g j M" - masa vasulul de proba cu beton ~i apii, in g : !? apa - densitatea apei, in g/cm''.

M2 -

(5.3.~.) Volumul

V' al betonului V_ J,f,

prcaspat, :'l~ MG

Oclus se calculeazti ell formula:

fara

volumul

aerului

+ M3

eel
care Mi. M2• Ma l?i Ms sint masele pet. 5.3.2 din prezentul standard, (5.3.6.) lnterpret:area rezultatelor
R

foapa

determinate astfe1 ~um lar Q 8pa este densitatea

5-3

iIl:dicat ape 1.

Ca rezultat se Ia media mult de 7,50/0 din valoaree

trei determinari mediei.

care

nu

difera

cu

178

179

ANEXA V.4. ANEXA G. DETERMINAREA 6.1. P.rincipiul metodel INCEPUTULUI DE PRIZA A BETON

v.t
LUI

Incercarea se face de iiecare data tn puncte diferite. Se noteaz~ . tervalul de timp din momentul introducerii la prep_ar~l'ea b-:tonulu: ~na cirld aeul nu mai strabat.e proba pe intreaga inaItune a Inelului

~indu-se

y~0

distan\.~ ~e 3 rnm ~e placa suport. Acest moment este

prizei betonulni

D~termjnurea ineeputului de priza SI! ef.cctueaza pe 0 proba ob\inuta prin ciuruirca pe ciurul cu diarnetrul ochiului de 3,15 mm a betc.
nului proaspat, 6.2. Apar~torili

considerat

lnceputuJ

6.5. ExprimMl!1l rezultatelor Rezultatul se considera media t;ul.Itein jraralel pe eele trel probe.

aritmetica

a detel'minarHor

efee-

ta\'a metalica ;

900

cJUI" cu diametrul ochiului de 3,15 rom (STAS 1667-76); - aparatul ell ae Vieat Ia tija canna se adauga 0 mas A adi~ionala de 627,5 g astfel incit mas a tijei + acul + rnasa aditionala reprezlnta

2 g;

sa

mistrle ;

rlgla metallca ;
3 iriele Vicat. prcbei de cca 3 kg l)i se ciuruie prin eiurul de 3,15 mrn.

!i.3. Pregatirea Se b
0

Operatia trebuie efectuuta in max. 10 minute de Ia prepararea

nului. Ciuruirea prealabil, se face

proba

betoin

de regula

pe

tava

metalica

urneztta

6.4. iUodul de lueru Deterrnlnurea se etectueaza in aceleast conditii de temperatura in care se executa bctonsrea elementelor. Pentru deterrninarea prizei betonului se wnple tnelul aparatulu] Vieat (fig. 1 STAS 22711-78) eu proba pregatita conform pet. 6.3., inciul fiind asezat pc un suport de stieHi. Se compactsaza prln batere usoars, dupd care se indeparteaza betonul tn exees, se netezeste cu rigla metaHell supratata. Dupa aceasta operatic inelul se acopera cu 0 ploca de sticla.

Inainte de incercare se controleaza dadl tija aparatului teat (inclusiv masa nditionalii) coboara libel', precum l)i indlcatia 0 a ap3ratului ctnd acul attnge placa de stiehl suport. Daca pozltla indicatorului nu corespunde cu diviziunea 0, se face corectia deplasind scara. Din 15 in 15 minute se indepli1"teaza placa de stieHi ce aeopera Inelul ~i $C losa acul incet in [os pina la suprafata probei ~i apol este Iasat sa patrundii libe'!"prin propria sa masa ..

ANEXA

\".5. (2.2.) Confectionarea

ANEXA V.5.

epruveteler

(2,2.1.) Nu.miirul epnwetelor lNCERCARI L'K:EI~CARI PE BETOANE PE BETONUL 1NTARIT. DETERllllNAREJ.l REZISTEN'fELOR MECANICE (Extras din ST S 1215·81) (2.2.1.1.) EPl"Uvetele de aceessl !orma, _ c.onfectionate din aceeasi roba de beton, pastrate in aceleast conditn $i tneercate la aceeasi P . . virsta, cons trt uie 0 sene. 1 .' (2.2.1.2.) Pentru verificarea .rezistentei la compre~lune, 0 serie va Ii cotJstituita din minimum tret epruvete, eu exceptia urmatoarelor ca:z;uri, in care nurnarul de epruvete va f'i : _ minimum sase, pentru incerdh'lle preliminare, efectuate pe cu-buri ell -latura de max. 200 mm : _ _ minimum doua, pentru incel"carile de con.trol pe faza: dar nu. On eonditi] de continuitate a productiei $i de constanla a rezulDUll ... t l' tatelor insa in afara mcercarilor pen ru ..ivrare.
(22.2.)

(1.) GENERALITATII

(1.2.) In functle de seopul urmarit prin efeetuarea incercarilor, se deosebesc : a) incercari preliminare, care au ca scop stabilirea com pozi tiel betonului ce urmeaza a fi folosit la executarea Iucrarit, stabilirea regimului 11" tratare tarmioa etc .. b) mcercart de control pe faze, care au ca scop determinarea rezistenjer betonului 18 diferite faze ale prccesului de executie a lu· erarii (decofrare, tratare termica, transfer manipulare, Iivrarc), ill vederea compararii 101' cu rezistentele de COntrol prescrise pentru fazele respective; . c) incercari de verificare a realsteatel Ia compresiune ~i/sau intin· dere a betonului (pentru verificarea marcii sau clasei betonului etc.), (2.) EPRUVETE (2.1.) Forma ~i dimensiunile epruvetelor (2.1.1.) :Eprllvetele se ccnfectioneaza din beton proaspat sub forma de cuburi sau prisme. (2.1.2.) Epruvetele cublce vor ave a dirnensiun ile conform tabslului V.S_L Tabelul V.5.1. Dirnensiunea Iaturi i epruvetei
nomina.ld,

Ap3ratura

_ Recipient pentru luarea probelor, confection at dmtr-un material neabsorbant : _ Tipa1'e metalice demontabile cu Prelungitoare, conform ST AS 2320·79 . _ Masa vlbr atoare de laborator cu freeven~a de 3000 ±. 200 .vlbra~ilmlnut :;;f amplitudinea ~,35 ~ 0,02. mm sau. v~brator . de mter?or CU c;iiametrul buteliei ::;;;;1/5 din dlmenslunea mmnna a epruvetelor : _ Verges de compactare din otel b~.ton cu diametr),ll de 16 mm, lungimea de 500 ...600 rnm lii eapetele rotunjite ; _ Peru, de prererat perfile din sirma. al ca:or metal trebuie sa lie mat moale ca eel din care este confectionat tiparul ;

Mistrte ;
RigUi metalica.

mm

100 110 200 300 Observatie

real~, mm 100±0,5 Hl±O,7j 100±1 300± 1,5

Aria nominal a a sect; unii de refeTin1a. a epruv ,

mm2

a granulelor

Dlmensumea max. agregatelor utilizate d max. rnm ~20 1(>-31,5 16-10

40-71

(2.2.3,) Luarea probeloJ; (2.2.3.1.) Volumul unei probe de beton trebuie sa iie de eel PU~in 1,5 ort voiumul epruvetelor .. (2.2.3_2.) Pre1evarea probelor, In statiile de betoane sau la lccul de punere in opera, se va face conform prevederilor de la pet, (2.2.3.3.), respeetiv (2.2.304.). (2.2.3.3.) La statille de betoane, pr?bele se v?r prelev~ din rnijlccul de transport, dupa incarcarea completa a acestuia, astfel._ in cazul baseulantelor $i benelor de transport, din trei puncte diferite co ornogenizare in fieeare punct . ._' in cazul autoagitatoarelor, prin desearcarea . unei cantitati de beton eel putin eg·ala cu de trei ori volumul epruvetelor.

10 000 20000 40 000 90000

: In cazul in care epruvetele depasesc abaterile dlruellsionale admiaibile, reztstentele mecanice pot fi ealeu~a~e 'numai pe baza dimensiunilor reale, masurate cu. 0 preclZ:te de 1 rnm,

182

183

ANEXA (2.2.3.4.) La locul de punere in opera, p!·obele se val" p~-elev,a 1" punctul de descarcara, astfel : ~ dupa descarcarea betonului din bascularrta sau beria de transport, din trei puncta diferHe; _: .La desdi rca rea. din a.utoagitator, din suvoiu] ce curgs pe jgheab Ia trai Intervale diferit~ (clllpa incepulul, la mijlocul ~ catre sfirfjitul exle!·ioa.re care fI.r3la ca batoriul este compactat rellPUnzatoT, slot urmatoarele ; . - s,uprafata betonulul se Ilplatizeazfi~i devine oriaontals : ~ mortarul fin Incepe sa iasa Ia sUjJ1"afa1a ; - inceteaza practic aparrtla bulelor de aer din beton. Semnele

V~ co-

descarcarnj.

(2.2.4.5.) Confectlonarea

epru vetelor

compacta te manual,

. .. (2.2.3.5.. . fiecipientul ) 111ullm· urnezit.

pentru

Ilia rea

probelor

trebuie

sa fie

eurat

(2.2.3.6.) Proba va fi :ferita de actrunaa dlrecta a agentHor atmosfe~ rlcl (vlnt, s;·:'1it·asoarelul, ploais, ge!') si va fi rca;:nestec:at~ cu .ajutorul une! rnistril sau lopeti inainte de Introducaraa betonului in tip are. (2.2.4.) Mod de Iucru
(2:~t4.1:) Tiparelc mctaltce binecuratate se monteaza cu gl'J)a; tetele mterlOare sa ung ell un strat subtira de ulel mineral sau motorina !n_?roJata" cu. ya~elina(~oua pUl'ti ulei sau motorimi I?i 0 parte vaselina), iar mehtdcnle (2)[ terioare S~ ung cu vasellna.

Observatic

: Tiparele metaltco demontabilo se vor verifica dn punct de vedere al respectar-it aba1::erilor admtslblle (dirnensiuni, plaheit~te, uaehturt etc.), trisnestrlal ~i ori de cite ori se obttn epruvets care nu S8 incadre~,-:a in abatertle prescrtse,

(2.2.4,2.) Conf'ectionaraa epruvetelor trebuie. sa se faca la eel l1:ult 3~. m~ute d~ !u!-t'ca PNbelor,. dar fa!'a sa ae depa~easdi pe!H:.;ada 1lI:1;i.~ admls~ pma Ia punerea in opera a betonulut, pl'evazutii In prescnptlile tehnics legale Tn vigoare. (2.2..J,.~.) La confectionare, epruvetele VOl' fi compaetata prln vi~ brare, cu e)lcrp~ill be-maneIo.:: cu lucrabllttata L4 f1i Ltl (definita conform STAS 3622~B6) 180care compactarea se va face manila]. (2_2.4.4..) Confectionarca epruvetelor compactate pi-in vihrare. _ ,'Tiparele, avind fh:atii rama prelungitoare, se alleaz<i. pe 0 suprafata crizorrtala, se Umplu ell beton intl'~lln stngur strat eu un execs de cca 5- em ~j_ se indeasar.u rnistr'ia sau vergeaua ne linga pera\ii tiparului. Tiparele cu beten !I~ vtbreaza, fie cu masa vibratoars, fie cu vlbratoare de interior, In cazut utili:;!arii vlbeatoareloi de interior, mtroduceres ~i scoateres din beton a butelief vibratcrului se \"1.1. face in trei reprize suecesive, prln deplasarea ei leota ~i vertlcala, evitindu-se ramfnerea. de goluri in betnn, Durata vibrartt va Ii stabHita In funcjle de Incrabllitatea betonului, astfel IncH sa se obtina, tara segregarea acestuiao eompactflre eOreSpllnZatoal"e ; durata vibri'kii Se ml\'~tine aceeasi pentru toate eprUvetele sed!'!. .

Ja

Umplerea tiparelor se va face in eel pl.l~in doua strtnh cu grnsimea de ITIax_ 10 em fiecare. Ultimul strat de beton va umple tiparul in exces cu coa ;) em. Dupa turnarea fledirui strar, betoaul so? va indesa ruai intli ell mistria pe lingi!i peretii tlparutui, . Betonul va fi cornpactat eu ajutoru: unei vergele de compactare, prtn eel putin opt Impunsjitur i la fiee&re 100 em2 de suprafata, distr-lbuita uniform, Irnpunaaturdle trebute sa pah'unda prin intreaga grosime a primuIui strat, iar la Indesarca stratm-ilor- urnratoare, prm intreaga grosime a stratului respectlv iii 2...3 ern in stratul anterior. (2.2.4.!i.) Dupa executa rea ccmpactaril, S(I scoate rama preltrngitoare ~i se i'ndepill·teaza surplusur dE' beton. Suprafata epruvetelor se va netezi cu rigla m eta lidi , astfel : ~ imediat dupA ccmpactare, pentru betoanete cu luorablhtate Ln, L1 ~[ L2; - dupa 15...30 minute ccntrucelc cu lucrahilitate L3 ifi L4. ~ d.upa 15 minute de Is a doua vibraro pentru L5 cu Flubet. (2.2.4.7.) Dupii conf'eetlonare, tiparele 'lor ii pro.tejatecu foIii de polietilena san alte materiale, astrel l)lCj"t sa se evite evaporarea apei
din betcn

(2.2.5.) J>l'htrarea

epru veteler

(2-2-5.l.) Pasirsrea epruvetelor inaink de decofrare ~.i decofrarea. (2.2.5.1.1.) Tiparele ell beten ,;or fi piis trate la temperatura de 20± 3'C ~ i:" umiditatea rclativa 65 ± 5%. protejate conform pet. (2.2.4..1..). Decofr-area epruvetelor SE' va face dupa un interval de 20±4 ore ci(' 1a confectlonare. ~urte. decofrarea se va faee Imediat Jnainte d~ tncercare, In eazul be1oanelor ell fntiIrira lentil (preparate ell cen\l~i.i de centrale termoeleotrice, adltivi Intlraietcri etc.), mtervalul se va 'prelungi la minimum n"Cesar .asigurarii integrita1ii epruvet\.1or Ia dscofrare ~i manipulare, Imediat dupa decofrare. tipal"f'le ..·or Ii bine cul'a~ate $i unse, (2.2.5..1.2.) ID cazu1 i.neercarilor de control pe faze, tipa:rele cu be'ilton acoperite conform prevederllor de 1a pet. (2.2.4.7.) sa vor pastra in t'onditii1e de m.edi u ale beton ul.ul di n I ucrarc.

In cazur+le in care s(> cere incerearea

betonului

la termeae

mal

184

185

ANEXA ANEXA V.5.

V.5.

Decofrarea pet. (2.2..5.1.1.).

epruvetelor

se va face

conform

prevederilor

de la

(2.2.5.. 3.) In cazul. betoanelor supuse la tratarnente termice, spru. ve~ele de beton ':9'" fi s~puse. acelutasl tratarnent, respecttndu-se cu sh'lctete pararnetrii ae~stula (tirnp de asteptare, viteza de ridicare a Iernperaturii, durata !ill temperatura de tratare, viteza de coborirs a temperaturn etc.). Locul de amplasars a epruvetelor, ttrnpul tratamentului tennie se va stabili prin proiectul liniei tehnclogice sau prtn Ilsele tehllolo~ gice de confecjionare a eleruentelor Decofrarea epruvstelor se va face imedlat dupa terrninarea tratamentului termlc,

_ epruvetele confectionate din betoane destinate eonstructiilor bidrotehruce masive se Val' pastra permanent, pina la vlrsta de ineercare, in regim cu umiditate ridlcata ; _ epruvetele destinate incercartlur de control pe faze, independent de tipul de beton, VOl' fl pastrate pina Ja data inceroarn, in vecinatatea elementului de constructie eorespunzator. respectiv in condil-pile de mediu ale acestuia. (2.2.6.) Notarea epruvetalor inc erciir i
~i expedierea

rn

lor Is

laboratorul

de

(2.2.5.2.) Pastrarea

epruvetelor

dupfi decofrare, . de pastrare sfnt conform

V.5.3

(2.2.5.2.1.) Caracteristictle tabelulut V.5.3.

rcgimurilor

(2.2.6.1.) Pe fata de turnare a fiedirei epruvete se VOl' "nota, (prrn ~iriel'e sau cu vopsea de ulei sau polimeri) eel putin urmatoarele : -,indicativul seriei; - data confectiouarii. (2.2,6.2.) Pentru punctele de lueru i2;olate, se rscomanda ca epruvetele sA fie axpediate 1a laboratorul de incrncari, dupa ce au fest pastrate in regim de umiditate ridicata pina la vlrsta de '7 zlle. (2.2.7.) Termenele de Incereare a E:pruvetelor

Tahelul Caracteristioa Mcdiul de p~lstraTe a cpnNetei()r

reg+mulul
pastrare

de

Temperatura rnediulut "C

1.7ill id ita tea relati'la, a.

mediului pa.<;trarc

de

(2.2.7.1.) Incercarile prelirninare se VOl' efeetua la virsta de 7 ~i '28 zile. In cazur! spectate (betoanc tratate termic, betoane glisate, betoane hidrotehnice etc.) Incerearile preuminare se pot efectua fii 1a

a1te virste.

. mid itatea rid icatil.

apii
nisip umed acr

20±2 20±J 20±3

90 ... 100

,i/sau intindere a betonulul (marta betonului sau clasa de beton etc.) Be erectueaza Ia vtrsta de ~8 ziJe, eli excep(ia betoanelor destinate

(2.2.7.2.) Incercarile

de verlflcare

a rezlstentel

Ia compresiune

UJuoo

Urniditatca normals,

aer

65±.5

Observatti :
1. Apa din bazinele de pastrare a epruvetelor va fi schimbata la interval de 14 zile. 2. Se va evita producerea de curenti de aer ~i vtbratti in lncliperile de pastrare a epruvetelor. . (2.2.'5.2.2.) Epruvetele se VOl" pastra in regim de umidltate pina la vtrsta de 7 zile lji apoi in regim eu umiditate normal! vlrsta de incercare, ell urmatoarela ex('ep~ii : - epruvetele tratate termic se vor pastra permanent vtrsta de incercare in reg im de umid.itate normala ; ridicatii pinii 18 pina IS

constructiilor hidrotehnice cind verlflcarca se face Ia virst.a de 90 zile. Prin proiect sau prescriptll speciale pot fi prevazute !joi alte termene de incercare. (2.2.7.3.) In cazul incercerilor de control pe faze, termenul de iueercare se apreeiaza in Iunctie de valoarea procentulul din rezisienre Ia compresiutie a carei realizare se urmareste precum l?i in funcpe de sortirnentul de cirnent lfi conditlile de temperatura din perioada de inUirire a betonulul conform prescriptltlor legale in vigoare.

:l86

ANEXA VII.!

ANEXA

VTU.

,
BETOANE buie Tli'R,NATE PRIN POMPARE 1. Prezentele prevederi se refer! la condifiile tehnice pe care tresa Ie indeplineas~a betoanele care se pun in opera eu ajutorul ponrpelor de baton denumite prescurtat in cele ce urmeaza betoane
pcmpate,

8. Inainte de inceperea pornpazii betonulul, conductele de pompare vor fi amorsate cu lapte de clruent avind compozj~ia: 2 pal"~i cirnent ¥ 1 parte apa (in unlta~ide masa). .. 9 La punerea in opera a betoanelor pornpate ~ 10 functie de eonditU1e de mediu $1. de~otl1plexitatea luerarii. --: se "or lua toate IPMurile tehnico-organrzatorIee necesare astfel tnclt '. ___ _ procesul de pompare sa se de~f~1toare co~tl~UIl, inl'n tntreruperi care favorizeaza blocarea betonulul In con~ucte. _ inilltimea libera de didere a betonului sa nu fie mai mare de 0,5 m; . _ groairnea stratului de beton sa fie de max. 40 crn ; _ betonul sa fie bin compactat plio vibrare.

2. Clasele de beton co se pot realize ill mod curent prtn acest procedeu de punere in opera aint Be 10...Be 25. Pornparea betoanelor de oricare alta cla~ situaUi in afara domeniului mentionat se va face numai dupa efectuarea unor meercart experimentale prelimtnare care dovedeasca posfbilitatea apl icarir pTO3. Luerabilitatea betoanelor pompate se va stabili astfel Incit, procesul de pornpare sa se desfa~oarc normal !$) continuu, fira a se depa~i insa valorrle Iimita ale parametrllor care eondilioneaza realizarea rezistentei si dtrrabil.itati! betonulul Intarit, In mod obianuit tasarea betonului proaspat nu va depiif?i urmatoarele valorl : Q max. 12 em pentru betoanole fiira aditiv sair cu aditivi plastifianti ; ~ max. 18 em pentru betoanele preparate eu aditivi superplastifianti. 4. Continutul de par1i fine din beton (ciment Ili agregate < 0.2 mm) trebuie sa fie de minimum 350 kg/mHo 1n cazul dozajelor mlci de ciment (betoane de clasa. < Be 10) sau a nisipurilcr cu procent redus de fraetiune mai mica de 0,2 rom, continutul minim de parr. fine se poate realiza utilizind Ia prapararea betoanelor adaos de cenl.!.§a de centrala termoelectrica conform ins truci;iuqilor tehnice in vigoare. ' 5. Dimensiunea maxima a agregatului total nu va depa~i 1/3 din diametrul conductei de refulare, G. La prepararea betoanelor pompate se reeomanda utilizarea aditivllor pJastifianti sau superplastifianti. !n functie de conditille de transport !ji punerea in opera se pot utiliza si aditivi intil'zietori de prize $i Intar-ire, eventual asoeiati CU aditivi plastifianti sau superplastlfianti dar numai pe baza de studii preliminare. 7. Cornpozitli orientative pentru betoanele pompate de clase curente stnt indicate in anexa V.2. Composltia betcanelor pompate de alta clasa se va stabili pe baza de incerdiri prelirnlnare conform prevederi'lor din aceeas! anexa.

cedeului,

sa

188

ANEXA VII.2. ANEXA VIl2.· stabili lucrabihtatea betonu1ui proaspat ce de betoane. astfel incit iinJnd seama de con~tiile de medru ~i de durata totala de transport pina la punerea in GPE'ra. sa se realizez€ eondi~iile irnpuse la locul de turnare. 2.3. E eeutantul
va

trebuie obtinut Ia statia

BETOANE T RNATE IN COFRAJE 1. CONDI'l'D TEHNICE PENTRU

GLISANTE

BETONUL Pe

INTARIT
probe pastrate in

3. MATERIALE

CQMPONENTE

$1

COMPOZITIA

BETONULU1....,

Impermeabllltate st/sau geli vitate prevazut. ~ ~.2. _Condi_tii tehnoloztee. In prima iaza de intarire betonul trebule sa at~~a rezl~ten~~le .. necesare desprinderii de cofrai, mentineril !formel ~I consolidarll tijelor de susttnere. . La stabilirea vttezet de gllsare se va Ilia in considerare timpul ecesar atingerii unei rezistente de .• - 0,15 ...0,2 N/rom2 la desprlnderea de cofra] ; - cca 0,4 N/mm2 La iefjirea din cofraj,

~ondipj standai d lao virsta de 28 zile, betonul va realiza rezistenta co~espunzato~~ c1ao;71 de beton prescrtse ~i unde este cazut, gradul dp

.1:~. Condit~l de p,roiect (caiet de sarcini),

p:-cea~tas_eva aprecia filii intti la sfectuarea incercarllor prelimlnare, rar In ttmp~ executiel, prln impungerea betonului cu 0 verge a de otel-beton eu diametrul df> 10 ...12 rnrn.
2. CONDl'fII ~ TEHNICE PENTRU BETONUL PROASPAT in lucrare va fi de : a betonului se face ooera se face . superplastifianti prin sau

2.1. Lucrahilltatea betanului la locul de punere - La (tasare 8±2 c_m), cind punerea in opera cu bsna lID' armaturrle stnt rare. - Ls/L, (tasare 10±2 em) clnd punerea in pompare. - ~~ (tasare 12~2) cind se. folosesc aditivj e)ementele au arrnatur! dese,

2.? TeD1p~ratura ?etonului pl'oaspat la locul de punere ill lurr~re, In. fUnctl€ ?e dll~e~l!iiUnea cea ' mai midi a sectnrnit elementuUI. va fl cuurmsa in lumtele indicate in tabolul VU.2.l. Tabelul Dlmenstunca minima a secj iunil elemcutulu i
<U •.lm

VIl.2.

Temperatura
min.

betollulni

proasp!t max. 30 .30

cc

0,.'".1
1... 2
I

In Ell

10 5 5
j

>2m

25
20

3.1. Cimen1. Dad\. prin protect, sau eaiete de sarcini, nu sint pre~zute condttii speciale eare sa lrnpnna folosirea altor cimenturi, se ~omanda utilizarea ehnentului Pa 35, ell sxceptia psrloadelor de timp friguros mud este recomandata folosirea clmenturtler fara adaosuri 40, P 45). 3.2. Agregate. In general se vor folosl agregate de riu, sortul'ile 0--3, '3-7, 7-16 ~i Hi-31 , astfel incrt dlmensiunea max, a granulalor de agl'egat sa fie eel muJt 1/6 din grosimea clementului de betonce se gliseaza. In cazurfle in care se utilizeaza agregate de concasaj (sorturile ...16 ~ifsall 16...31), granulozitatea ag1:egamlui total, se va inscrie in na imediat superioara (eu conn nut rnai r-idicat de plh·ti fine) eelei dicate in mod normal Ia dozajul de ciment respectiv. 3.3. Aditivi. In vederea imbuniit~l.til'li luerabilitatii betonului roaspat ~i ale carBcte!'L')ticilor de re.z.istenta Iii durabilitate ale betoului intadt, se recomand.i fclosirea unula din urmatol'ii aditivi; • aditivul piastifiant - antrenol' de aer Disan A pentru betoane u lucrabilitate de max, LalL\; fl aditivul superplastlfiant Flubet pentru betoane de clasa egala au rnai mare decit Be sO fii luerabilitate mal mare de L3L/I, ; e aditlvul intirzietor Repla'>t, in cazurlte in car, din dife-rite otive (distanta mare de transport, glisare pe limp dlldul'os, adoptal'ea nor viteze miei de glisare etc.), se dppaiWfite durata Jirnita admisa tre turn area a doua straturt succesive, sau se intrevecle reallzarea noi rezistente mai mar i de D,2 N/mm2 la desprinder~a de corral ; adilvul Replast rru se foloseste imprCl1l1a cu alt adit.iv. In cazurile In care, la betoancle preparate eu aditivi Disao A u Flubet, apare neeesard !ii preIungil'ea duratei de mentinere a benului in stare proaspata, atunel tinga aditivul de baza se va utiliza aditiv supliroentar intirzietor - hexametarosCat de sodiu (solutie u coneentratte de 10%). Folosirea aditlvilor in alta conditii decit cele mentionate precum i foloslrea combinata a adi.tivUor se va face nurnai pe aaza de Inrcari preliminare ~i eu avizul INCERC. 3.4. Compozitia betonului se va stahili de laboratorul unltiitii telare, pe baza de !ncercari prellrninare efect'.Jate conform anexet V.2. i a prevederilor din prezenta anexa.

90

191

A 4. PRE-PARAHEA $1 TRANSPOTITUL BETONULUI

EXA VU.2.

ANEXA

VII.a.

Prcpararea $i teansportul betcnului destinat executarii constructillor prin metoda cofrajelor glisante, se va face conform cap. 5 precum sl a preclzarllor ttl urrneaza ; , - daea se utilizeaza aditivi se \'3 tine scams de prevederile din anexa V.3 ; - transportul betonului de la statte pin" la 10en1 de punerc in - transporbul betonului pe verticala se va face cu bene ridicate ell macaraua, pompe de beton sltipuri. boburi etc, ; - betonul se va descarca in miitcace de transport pe orizontala {roabe, tomberoaue etc.) ~i repartiza unitorm in cofraiul gllsant, In C8Z111 utilizarll pornpelor de beton. descarcarea se poate face direct in cofrajul glisant,

epera se va face cu autcagttatorul ;

sr

MASURI tN'rREl'INERE

SPECIALE DE PROIECTARE. A CONSTRUCTIILOR DIN l\1ARn NEGRE

EXECUTABE ZONA L.lTORALULut

1. GENERALITAl'I

5. PUNEREA

IN OPERA A BETONULUr

5.1. Tum.area betolJuIlli se va face In straturi orizontale uniforme de 20 ...25 COl grosime, care se succed la intervale de Limp - stabuite in func~ie de ccmpozibia betonului, de condltiile de mediu ~i de viteza de glisare - astfel ineit sa se asigurc 0 buna legAtura intre straturi :'ii decl eontinuitatea elementului. 5.2. Cornpactarea betonului se va face pr-in vibrare, en vibrato are de interior, de ciHre 0 echipa: Instruita special in acest scop. Acolo unde este cazul, se va suplimenta cu compactarsa manuala eu ~jpci. vergelo etc3.3. Viteea de glisaro in conditii normale de temperatura si de lucru va fi cuprinsa lntre 10...25 em/ora. Aceasta poate fj redusa pina Ia 5 cm/nt'a In cazuri excepfionale (conditil de tlmp frigtJros, zone de lucru agtornerate, eventuale Internperil etc.). ~.4. Unitatea execu anm va Iua toate miislllile tennico-organlzatoriee pentru ca opcratia de gllsaro sa se desfasoare continuu I?"i in bnnp conditiun i. In acest scop se va corela t-itmul de preparare, transport !)i punere in opedi a betonului cu vitsza de gllsare, tinind seam a de coodi~iile de medlu ~i de cornplexttatea ::;i durata operatlilor ce trehuie executate imediat Inaintea tur'narii betonului.
fl TRATAREA

1.1. Prezentele prevederi se reicra la masurtle spectate ce trebuieso la proiectarea, executarea, protectja. anticorozlva ~i intretinerea constructiilor cu caracter permanent din beton, beton arrnat, beton precomprimat l?i zidarii diverse, situate in zona Iitoralului Marti Tegre, in scqpul a!jigun\'irii durabllrtaji] ~i slgurantei lor in exploatare. 1.2. Masurile de protec~ie reeomandate, se apl1ci! numai construe1iilor sau elementelor de construetn care sint supuse aetiunii agresivita?i naturale (contact direct cu apa de mare, sol agrestv, atmosfera marina). In cazul in care, in timpul exploatari! apar ~i agresiv~tltti industrrale, care amplifidi agresivitatea mediului marin, sint necesare proteetii suplimentare specifice tipulur ~ gradului de agresivitate. tuate 2. NATURA AGRESIVITA1'ILOR MARII NEGRE DIN ZONA LITORALULUI

Marii Negre strrt snpuse urmatoarelor - agresivitatea apei de mare; - agresivitatea atmosferica ;

2.1. Constructiile

sau elementsle

de construetll agresivitA.~i:

din zona Iltoraluluj

ULTERIOARA

A BETONULUl

6.1. In conditii normale de temperatura, dllpa iesirea din cofraju~ glisant. betonul va Ei rnentinut in stare umeda minimum 7 zUe lil protejat de acttunea raaelor solare l?i a vintulut minimum 24. o~e. 6.2. In perioada de timp fr iguros se vor Iua masuri de protec~e, astfel Incit batonul recent decofrat -a se mentina la 0 temperatura de +lO°C ...+ 15·C tirnp de 2-3 zile de la turnare.

- agresivitatea .solului marin. Agresivitatile enumerate la pet. 2.1. sint in principal de naturii chimica sl -se datoresc eontlnutulut de siruri agrestve, (sulfatl, cloruri, sarud de magneziu) din : - apa de mare ; - atmosfera litoralului (umiditatea peste 75%, variati! mar] de temperatura, contlnut de aerosoli martni) ; - solul marin (solul din i.mediata aprop,iere a tarmuIui marii, plaja din lungul t:ar.nmlui constituit din nisip filtrant. terenul ci~tigat deasupra 'marti, etc.), Agresivitatea apei de mare este Iii de natura biologic! datorita trti.eroorganismelor pe care le contine, 13 c, 1015

192

193

ANEXA 2.2. In functie de conceritratia de saruri, de salinitate conform eu tabelul VII.J.l. se considera,

vrrs
J. REGD-il'RILE

AXEXA DE EX.P 'XERE _.\ COXSTRl_'CTULOR Z{);"A LiTOR..UX LL" ~L\.RlI NT GR:E ' I in tabelul YII.3.2.

YII.S.

trei zone

DIN

Tabelul

v·11.3.1.

zo
1\r. crt.
Natura

3.1. Regimurile de expunere a ccnstruenilor

ra}ului slnt prezentate

situate in zona litoTabeIu.I \"11.3.2.

'E DE S,U_,I~'1TATE
lOI,;!. <.it

salinnare

agrl'si'.'ita

lj i

. ,.
t

Sulma

Gheorghe

..I. Gheorghe Cap. JlJidia

Cap. Midia
Vama ech ..
)i -

nOl11181

Agreslvitarea de mare
Agresivi raiea atmos ferica

aOt,,d
I...

I -, PC-f-

moccrar

I
tea.

S - se-le. din zona nivch ..lu i apei de mare, considerata ca. Hind de cca, J III dea
supra niv .... Jlllui

o~

.
o

2 ... 3

..l

1...10

10,L18

A~rt". ;-,1-

J3,·rOD\l]

aflar
S1l b

iarea 'i]:.I~j de mare 0... 3 3,1. ...5,1 ... 15

rnaaeu t rnar ii

aPH.

pra lonfi

Or
lo.r,J

B~tonul dr· rlr2su, de- var ia'It: it nirel ului apei de mare r1'e o u1al"time a. e lemerrtu ltri de

var lattei

Berorml

Aqr si·,!\a.h"';.a solului marm

".

L.i.

.;_,6 .... 15

15,1...27

2 m, res-pee i'l in- nU\.rU 'tr'e cotele .J..3... +5 m de Ia ni'F",JIII rn1i.r ii,

Observatil

: 2
• .l,.grC'~.'iI-

a} In zona salinitatii reduse (pfna 1a J%~), ape! de mare nu pre1inta agresivitate pen ru constructtile de beton. b) Concen ratia in Ionl agresivi a apel Marli Neg:n.a, pel tru saliniUi~ile indicate !ll tabelul VB 3.1, este In general c011Stant:a avtnd urmi'itoarele valorl : Cl-

ta.tea atmos ie.iea

licn;
0;NAT
1'-+-

55-::~
1';~

I I

Element 1.., in erroare Jill cons,rue,; i mchisc ~i -nca lz rr- pe timp e iarnii., ncexpus.a inremper ii, ell

8o/u 30% P/o

Ca" ....
~l!;
..L.L

1% 4%
1a farm este constanta ~i suprasatu~

Consrructu expuse Construct il situate iUtl in,t t agn,,,,ivi- Ia, nivelul molrii, Iii ii marine (J~- expuse direct illchi e). Consrruc tii temperhlor \Ii salinitati i prin srroc:~. I>se ir.ghet-elezgheiului fllra posi- p ire si al crnantii 1">i J iUti de stropirc. 'frecrel1ta a urnidi~',""rtia unor Co, Lcnstrnct ii inchise <l.rii si nscaciuni i, 'iood..: scurre l!) r irnpul xecuj iei. care nu lie incal- precurn si poslbiljta,!-u de inghet in Lle-rneut ele care l t; lese pe ump de tare aturata, slut supuo.£: "or ian.a.. Condens puternic ,;:rw.i!i ;'<:11"i1il, generat de procesul .'= urni b•. re a i~ tehnolcgic. cursul exploararu.
~~ ~ .'

~~

-L

rata

c) Oxigenarea
(10 ml 0211).

ape! de mare

Observati-i : constructiilor din beton din zone in care au toe inf:il1ra\ii ale apei de mare, sint solid tate ca ~i betonul de sub apa; • b) In cazul elementelor a~"ind parti expuse concomitent in dauB. *au trel din regiunHe aratate in i:abelul .. 11.3.2.. la protectare se va a) PartiJe cele rnai severe,

d) Actlvrtatea f.oulingului in zona sudica a litoralului (Constar:ta"arna Veche) este mare, producind fn rnedie 8 lllg H~I zi, 1). . e) Agresivitatea atmosferica aeticneaza asupra : constructiilor den beton, beton arrnat si ~d.kii pe 0 distan~ de eca. 5 km !ata de ~arrD.

il10nsidera I ~re6ll element in crmdltiile

194

195

ANEXA 4. GRADUL in DE AGREf=!IVITATE 4:1. Gradul de agresrvltate SI:' apreciazi:i iunctie' de na ura agresivitaiii, l'egimului

VIL3.

~. ANEXA VII.3,
Tabelul VIl.3.4. (continuare)

sallnitate.

conform tabelului VrI.3~ de expunere I?i zon a de

~
"'!'

Tabelul
GRADUL DE AGHESTVTTATE

VII.3,3.

I
t,

:;

-I. be ton

5 ]3(; IS

6 0,6

I
~

I
P-l

}:I.

~~~t rrr-a

en.

agr;;:sivita1ii

R"gim ... (~XI"1le nere c-.nf. tab. \ 11. 3.2,

Zona de s;~lilut<,l(: B -tou

r~i~ .
1 ObservatU:

;'~re i'litaka '-tI1l0S-

Slab:,

----sever
mane
rat -----sever

moderat

annat

300
:)25

Inten

baton
arrnat

Be 15 Uc 2.'1

0.6
(l,S

----32.5

Pi

E8

Agrcsi'/ita.tl'.l

apei

de mar-

N
simplu

.I
S N Agr{'siriiule;l

annat

atrnostcrlca Observatil

1\1

:J agresivitate 81 ~ agre ivitate

~, " intensa slaba BETOANELOR agl'esivita~ii, se

T .Ibelu! Doza] ruin. cirncnt VII.3 ..} G:·ilU le irnjX'rTTI_ hi
Htah
r

5. CONDn.'ll TEHNICE PRIVIND COMPOZITIA ILl. La stabilirea compozitie! betoanelor supuse va ~inl" scams de condrtrila din tabelul \111.3.4.

Nahu<I

Grad de Regilll
ilgn· ...... [;
"Jit(_t.te

a.grf"'=:i lit ..~ii

'I' exI II'w'rt;::

Tip dl' heron

1 )t'tOllTIlui

max,

Ale

kg/m:i

1
Agf' si Ii .. ta -a d.pl i de mar

T-__ 2
Slab.l.

T-__

3~~--~~~~~5~--~----r~)~~I====1=~~J-------g-siml'lu
;t,m;1 t

Dc 15

,60

son

pi

- dozajul mrrurn indicat este valabil pentru agregate 0-31; -- dozajul minim sa va reduce cu : • cca 10% in cazul utilizal'ii agl'egatl'!lor 0-70 111m; lit cca 25 kg/m~ in crawl :folosirii aditivului plastifiant Disan ; • cca 25 leg/m:!, in eazul introducerii a 100 k.g/m3 cenusa dE' terrnocen trala ea adaos la prepararea betonului; _ dozaiul minim sc va mari cu cca 10%, In cazul foiosirii agre.. telor 0-16; \;. __ se interzice utilizarea aditivulul jntrtzietor Replast la executia ~toane:lor hidrotehnice supuse fenomenu]ui de Inghet-dezghet : - .se interziee folosirea clorurh de calciu pentru accelerarea inta~ii betonului ; -- dozaj ul 51" va reduce c:u minimum 25 kg/m3 in cazul folosirii ~itivnllli superplastiflant Flubet. 5.2. La prepararea betoanelor se vor utiliz<I ill principal eimenturi pnistente la actiunea chimica a apE'l de marc ~i anume : - Hz 35 sau SRA ~5 (STAS 3011-83) - pentru betoanele situate fltrmanent in apa de mare; - SR sau SRA35 (STAB 3011-83) pentru elernentele de beton ~mat cu dirnansiuriea minima a sfi'c~iuni.i sub 50 em ~i care au ~i fJ!iJii expuse in zona de nivel variabll al apel de mare. Pentru elementele de constructil de infi-astructura amplasate in ~a de agresivttate slabd a apei de mare se pot utiliza ~i cirnentu~ Pa 35 ~i M 30. Pentru elementele de structura din beton armat pus~ in atmosfera marina este iuterzisa utlllzarea cimenturiror o !ii F25. 6. GROSIMEA STR<\TULUl A ARMATURlLOR DE ACOPER1RE CU BETON

.Ej suuplu Jk: t) 55 .I--.-I.)~(-I -I-vr _ 1-:.'--r--m~i1.-:t-+""&:-·-,2"j,.--I~,511 ___ J.:..90

zo

j.~

_pilot; B":;{) _L~p~,~~~a~h~r~.~ __

v

OA_L __'_~) __

L_

50) pi;! I _ ~ __ -_

6). Elementeke din beton annat ~i beten precomprtrnat, situate • ZOna Iiteralulur, se VOl' proiecta lIi executa in asa Iel iocit stratul ~ a.Coperire eu beton al armaturifor sa aiba va!orile din tabelul VILS_5.

196

191