Interviu cu Dumnezeu

de Octavian Paler
mai 7, 2007 in High concepts
- Ai vrea sa-mi iei un interviu, deci. zise Dumnezeu.
- Daca ai timp. i-am raspuns. Dumnezeu a zmbit.
- Timpul meu este eternitatea. Ce ntrebari ai vrea sa-mi pui?
- Ce te surprinde cel mai mult la oameni?
Dumnezeu mi-a raspuns:
- Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca. iar apoi tnjesc iar
sa fie copii.
Ca si pierd sanatatea pentru a face bani. iar apoi si pierd banii pentru a-si
recapata sanatatea.
Faptul ca se gndesc cu teama la viitor si uita prezentul iar astfel nu traiesc nici
prezentul nici viitorul.
Ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait.
Dumnezeu mi-a luat mna si am stat tacuti un timp.
Apoi am ntrebat:
- Ca parinte, care ar fi cteva dintre lectiile de viata pe care ai dori sa le
nvete copiii tai?
- Sa nvete ca dureaza doar cteva secunde sa deschida rani profunde n
inima celor pe care i iubesc. si ca dureaza mai multi ani pentru ca
acestea sa se vindece.
Sa nvete ca un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care
are nevoie de cel mai putin.
Sa nvete ca exista oameni care i iubesc dar pur si simplu nca nu stiu sa-si
exprime sentimentele.
Sa nvete ca doi oameni se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada n
mod diferit.
Sa nvete ca nu este suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca, de asemenea, trebuie
sa se ierte pe ei nsisi.
- Multumesc pentru timpul acordat. am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai dori
ca oamenii sa stie?
Dumnezeu m-a privit zmbind si a spus:
- Doar faptul ca sunt aici, ntotdeauna.
INkLGIS1kAkLA ILNCMLNULUI LLLC1kIC DL LA NIVLLUL CCkDULUI
Lx|st dou pos|b|||t| de |nreg|strare a act|v|t||
e|ectr|ce
WL|ectrocard|ograma reprez|nt |nreg|strarea
graf|c a d|ferente|or de potent|a| care |au nastere
pr|n depo|ar|zarea s| repo|ar|zarea m|ocardu|u| d|n
t|mpu| unu| c|c|u card|ac |ntrun s|stem de dou axe
|n func|e de t|mp (|nreg|strare |n p|an)
WVectocard|ograma VCG reprez|nt |nreg|strarea
vector||or |nstantane| de depo|ar|zare | repo|ar|zare
|n spa|u r|n un|rea vrfur||or vector||or mu|t|p||
|nstantane| |n spa|u se ob|ne o buc| spa|a| de
vectocard|ograf|e
Curentu| e|ectr|c produs de cord |n t|mpu| c|c|u|u| card|ac este condus de catre
tesutur||e d|n [ur catre suprafata organ|smu|u| Daca p|asam e|ectroz| |n d|fer|te
segmente (trunch| brate gambe) potent|a|u| e|ectr|c generat poate f| |nreg|strat
aceasta |nreg|strare se numeste e|ectrocard|ograma
W D|ferenta de potent|a| creste |a |nterfata d|ntre m|ocardu| act|vat
(depo|ar|zat) s| ce| neact|vat (af|at |n repaus)
W Daca p|asam 2 e|ectroz| cup|at| |a un ga|vanaometru pe suprafata une|
f|bre m|ocard|ce af|ata |n depo|ar|zare vor |nreg|stra o d|feren de
potent|a| de sens poz|t|v care se va |nscr|e pe un traseu LCG ca o unda
poz|t|va (cond|t|a A pe |mag|ne)
W Daca f|bra m|ocard|ca este
comp|et depo|ar|zata sau
comp|et repo|ar|zata ce| 2
e|ectroz| nu vor |nreg|stra n|c| o
d|ferenta de potent|a| e LCG se
va |nscr|e o ||n|e |zoe|ectr|ca
(care expr|ma s|tuat|a de 0
potent|a|) sau def|ex|uea
coboara catre ||n|a |zoe|ectr|ca
(cond|t|a 8)
C e|ectrocard|ograma ofera |nformat|| despre
k|tmu| |n|m||
Cr|g|nea |mpu|su|u| s| propagarea (conducerea) acestu|a pr|n masa
m|ocardu|u|
Mar|mea cav|tat||or cordu|u|
oz|t|a |n|m||
Lxtens|a s| |oca||zarea unu| |nfarct acut de m|ocard (IMA)
Lfecte|e mod|f|car|| concentrat|e| e|ectro||t||or asupra propr|etat||or
m|ocardu|u|
Lfecte|e unor med|camente asupra act|v|tat|| cordu|u|
NUofera date despre contract|||tatea m|ocardu|u| s| despre funct|a de pompa
Aceste |nformat|| se pot obt|ne pr|n cateter|sm card|ac sau pr|n ecocard|ograf|e
Care este |mportanta pract|ca a |nreg|strar|| une|
e|ectrocad|ograme?
1eor|a DICLULUI
W Compar cmpu| e|ectr|c creat de un d|po| art|f|c|a| |ntr
un med|u conductor cu cmpu| e|ectr|c generat de cord
W r|n d|po| se |ne|ege un cup|u| de sarc|n| e|ectr|ce una
poz|t|v | a|ta negat|v
W or|unea d|n m|ocard act|vat dev|ne e|ectronegat|v
|ar cea neact|vat este e|ectropoz|t|v crenduse astfe|
un d|po|
1LCkII CAkL NL AIU1A SA IN1LLLGLM ICkMAkLA UNDLLCk LkG
Cmpu| e|ectr|c creat de un d|po| art|f|c|a|
Curba de prof|| a d|po|u|u| (dup
Dum|tru)
Un e|ectrod p|asat |n campu| (po|u|) + va
|nreg|stra o unda poz|t|va |ar ce| p|asat |n
campu| (po|u|) o unda negat|va
D|po|u| se m|c se dep|aseaz |n torace odat
cu depo|ar|zarea progres|v a m|ocardu|u| |n faa
unor e|ectroz| exp|orator| p|asa| |n puncte f|xe
|nreg|strarea LCG este asemntoare curbe| de
prof|| a d|po|u|u| de ma| sus ad|ca este formata
d|n unde poz|t|ve s| negat|ve
Guyton and na|| 2006 1Lk18CCk CI MLDICAL nSICLCG
2 1eor|a VLC1CkIALA
C d|feren de poten|a| |ntre zona depo|ar|zat | cea repo|ar|zat creeaz o ICk|A care se
dep|aseaz | se reprez|nt ca un vector caracter|zat de un punct de org|ne d|rec|e sens
s| mar|me
I||nd expres|a graf|c a unor fore vector|| se pot |nsuma
1LCkII CAkL NL AIU1A SA IN1LLLGLM ICkMAkLA UNDLLCk LkG
do| vector| cu aceeas| or|g|ne de sens contrar | de mr|m|
d|fer|te se |nsumeaz a|gebr|c se scade vectoru| ma| m|c d|n
ce| ma| mare rezu|tanta avnd sensu| vectoru|u| ma| mare
(schema a)
do| vector| cu aceeas| or|g|ne de mar|me ega|a dar de
sens opus pr|n |nsumare se anu|eaz rezu|tanta f||nd zero
(schema b)
do| vector| cu punct de or|g|ne comun dar cu
d|rec|| s| mar|m| d|fer|te se |nsumeaz dup
regu|a para|e|ogramu|u| fore|or constru|t pr|n
ducerea unor para|e|e |a vector| d|n capete|e
|or D|agona|a para|e|ogramu|u| astfe| format
reprez|nta rezu|tanta k
In schema d|n dreapta |nsumarea a 2 vector| (a) s| a une|
mu|t|m| de vector| (b)
1eor|a VLC1CkIALA (cont|nuare)
Cordu| organ cu f|bre muscu|are or|entate |n toate sensur||e cu pere| |nega|| |
d|fer|t or|enta| |n spa|u af|at permanent |n act|vare depo|ar|zare sau
repo|ar|zare |ntro anum|t succes|une | nu s|mu|tan va genera o mu|t|tud|ne
de vector| care |nsumat| vor da cva vector| rezu|tant| Acest|a vor f| exp|ora|
pr|n LCG
In |mag|n| Vectoru| rezu|tant a| depo|ar|zar|| ventr|cu|are este or|entat de
sus |n [os s| de |a dreapta |a stanga Urmareste axu| anatom|c |ong|tud|na| a|
cordu|u|
. Teoria UNGHIULUI SOLID
erm|te |ne|egerea ma| bun a reprezentr|| fenomene|or e|ectr|ce |n
conducer||e un|po|are
resupunem o suprafa "S" exp|orat d|ntrun punct L care este centru| une|
sfere Suprafaa t|at d|n sfer de conu| une| suprafee S este ungh|u| so||d
conceput |n spa|u dec| tr|d|mens|ona|
oten|a|u| e|ectr|c cu|es d|n L (e|ectrod) are sensu| po|ar|t|| fee| care este
or|entat spre L
Amp||tud|nea poten|a|u|u| |nreg|strat d|n L va f| cu att ma| mare cu ct
ungh|u| so||d va f| ma| mare
Cu ct punctu| L d|n care exp|orm suprafaa "S" este ma| aproape de "S" cu
att ungh|u| so||d va ma| mare | |nvers |ar amp||tud|nea unde| va f| ma| mare
sau ma| m|ca
La generarea grafoe|emente|or de pe LkG
part|c|p urmator|| vector| f|na||
de depo|ar|zare atr|a|
de depo|ar|zare septa|
de depo|ar|zare ventr|cu|ar
de repo|ar|zare ventr|cu|ar
uepo/oritoreo otrio/ porneste d|n nodu|u| s|nusa|
Atr|u| drept se depo|ar|zeaza pr|mu| |na|ntea atr|u|u| stng cu 002 sec
W Vectoru| va f| or|entat conform poz||e| |u| |n torace de |a dreapta |a stnga de
sus |n [os | d|napo| |na|nte
Atr|u| stang se depo|ar|zeaza dupa 002 sec
W Vectoru| este or|entat aproape or|zonta| de |a dreapta |a stnga | d|na|nte
|napo|
Vectoru| rezu|tant a| depo|ar|zar|| atr|a|e este d|agona|a para|e|ogramu|u|
format d|n acet| vector| | este or|entat de |a dreapta |a stnga | de sus |n [os
e LCG depo|ar|zarea atr|a|a este reprezentata de unda poz|t|v s| rotun[|t |n care
pr|ma [umtate (panta ascendenta) este dat de depo|ar|zarea atr|u|u| drept |ar cea de a
doua [umtate (panta descendenta) de depo|ar|zarea atr|u|u| stng
DIkLC1IA DLCLAkI2AkII SI kLCLAkI2AkII A1kIALL
Imag|nea d|n dreapta I|br atr|a|
W Depo|ar|zarea art|a|a "curge" de |a
endocard pr|ma port|une depo|ar|zata
spre ep|card |nca poz|t|v sub forma de
d|po||
W Un e|ectrod p|asat pe ep|card (torace) va
"pr|v|" va f| p|asat |n camp e|ectr|c poz|t|v
dec| va |nreg|stra o unda poz|t|va unda
W kepo|ar|zarea atr|a|a |ncepe d|n ace|as| |oc de unde a |nceput s| depo|ar|zarea
ad|ca de |a endocard care se va poz|t|va |n t|mp ce ep|cardu| este |nca negat|v
W L|ectrodu| p|asat |n punctu| 8 (ep|card) se af|a |n camp e|ectr|c negat|v (pr|veste
partea negat|va) Unda |nscr|sa este negat|va
W Unda negat|va de repo|ar|zare atr|a|a notata cu 1 NU AAkL L LCG deoarece este
mascata de comp|exu| kS
e LkG dupa unda
urmeaza segmentu| !!
Depo|ar|zarea | repo|ar|zarea ventr|cu|ar
W rlma zon depolarlzaL a mu;chlulul
venLrlcular esLe sepLul lnLervenLrlcular cu
vecLorul rezulLanL de la sLnga spre dreapLa
;l de [os in sus ; unda
W Drmeaz acLlvarea apexulul ;l pere(llor
venLrlcularl laLerall dlnspre endocard spre
eplcard cu vecLorul rezulLanL de la dreapLa
la sLnga ;l de sus in [os ; unda k
W DlLlmele zone depolarlzaLe sunL bazele
venLrlculllor care sunL acLlvaLe de [os in sus
;l spre dreapLa ; unda S
DLCLAkI2AkLA SI kLCLAkI2AkLA VLN1kICULAkA
uepo/oritoreo ventricu/or |ncepe cu
W Depo|ar|zarea septu|u| care are d|rect|a
W Vectoru| rezu|tant a| depo|ar|zar|| septa|e va f| or|entat de |a stnga |a
dreapta (vector )
WUrmeaz depo|ar|zarea ventr|cu|ar ma| |nta| vrfu| apo| peret|| |atera|| | |n f|na|
se depo|ar|zeaz baza ventr|cu|e|or
W Depo|ar|zarea pere||or ventr|cu|ar| se face e /o
enocor /o epicor cu vectori orientoti
W e /o stnqo /o reopto yi e sus n jos pentru
ventricu/u/ rept {vector 2)
W e sus n jos yi e /o reopto /o stnqo pentru
ventricu/u/ stnq {vector l)
W Vectoru| med|u rezu|tant a| depo|ar|zar|| ventr|cu|are
este or|entat de |a dreapta |a stnga | de sus |n [os
(sgeata ros|e) Depo|ar|zarea ventr|cu|ar este
reprezentat pe LCG de comp|exu| kS
W Depo|ar|zarea ventr|cu|ara sa face de |a endocard spre ep|card sub forma de d|po||
care au sensu| de |a A |a 8 Un e|ectrod p|asat pe membre va pr|v| fata ep|card|ca dec|
va f| p|asat |n camp e|ectr|c poz|t|v
kLCLAkI2AkLA VLN1kICULAkA
W kepo|ar|zarea ventr|cu|ar se face de |a ep|card |a endocard (|n sens |nvers
depo|ar|zr||) Un e|ectrod p|asat |n punctu| 8 (membre torace) se af|a |n camp e|ectr|c
poz|t|v dec| va |nscr|e o unda poz|t|va Unda de repo|ar|zare ventr|cu|ara se noteaza cu
1
kLLA1IA C1LN1IAL DL AC1IUNL LCG
Cmpu| e|ectr|c produs de |n|m poate f| |nreg|strat pr|n p|asarea unor e|ectroz|
|n d|fer|te puncte a|e corpu|u|
C der|vat|e reprez|nta un raport spat|a| d|ntre ce|e 2 puncte |n care se p|aseaz
e|ectroz||
C der|vat|e are
W doua puncte de ap||care a e|ectroz||or |n care se |nreg|streaza potent|a|u|
e|ectr|c generat de |n|ma care pot f| |oca||zate |n d|verse puncte a|e corpu|u|
omenesc
W un ax de |nreg|strare sau un ax (o ||n|e) a| der|vat|e| care este o dreapta ce
uneste ce|e 2 puncte de |nreg|strare Cr|ce der|vat|e are un sens poz|t|v s| unu|
negat|v
Lx|sta ma| mu|te t|pur| de der|vat||
der|va|| d|recte ep|card|ce endocard|ce |n care e|ectroz|| se p|aseaz d|rect pe
ep|card sau endocard |n t|mpu| unor opera|| pe cord
der|va|| sem|d|recte esofag|ene bron|ce
der|va|| |nd|recte ce|e ma| ut|||zate |n pract|ca med|ca| |n care e|ectroz|| se
p|aseaz |a d|stan fa de cord pe membre pe torace
DLkIVA1IILL LCG
Dup numru| e|ectroz||or exp|orator| ut|||za| |n LCG se d|st|ng
) der|va|| b|po|are |n care amb|| e|ectroz| sunt exp|orator|
2) der|va|| un|po|are |n care doar un e|ectrod este exp|orator
In p|an fronta| se ut|||zeaza ce| ma| frecvent 6 der|vat||
3 der|vat|| b|po|are standard (DS)
3 der|vat|| un|po|are a|e membre|or (DUM)
In p|anu| or|zonta| se ut|||zeaza ce| ma| frecvent tot 6 der|vat|| Se numesc
der|vat|| un|po|are precord|a|e sau torac|ce
DLkIVA1IILL LCG
W lanul sag|ta| esLe paralel cu
suLura saglLala sl imparLe un
segmenL de corp sau corpul in
parLea sLang sl parLea dreapL
W lanul fronta| sau coronal
dlvlzeaza un segmenL sau corpul
in venLral sl dorsal sau anLerlor sl
posLerlor
W lanul or|zonta| sau Lransversal
(numlL sl plan axlal sau n
n% imparLe un segmenL sau
corpul in sus sl [os (capcoad%
#eamintii-v!
DLkIVA1IILL 8ICLAkL S1ANDAkD
Der|va|||e b|po|are au fost |mag|nate de L|nthoven
Lxp|oreaz act|v|tatea e|ectr|c a cordu|u| |n p|an fronta| d|n dou puncte s|tuate |a
ega| d|stan fa de cord un e|ectrod |egnduse |a po|u| negat|v ce||a|t |a po|u|
poz|t|v a| ga|vanometru|u|
Der|va|a I 8D () 8S (+)
Der|va|a II 8D () S (+)
Der|va|a III 8S () S (+)
La baza formr|| |or st |egea a IIa |u| k|rchoff conform cre|a suma d|ferene|or de
poten|a| |ntrun c|rcu|t |nch|s este ega| cu zero (D I + D II + D III 0) dac toate tre|
der|va|||e ar f| cons|derate |n ace|a| sens
kegu|a |u| L|nthoven a |nversat po|ar|tatea |n D II |egnd mna dreapt |a po|u|
negat|v a| ga|vanometru|u| | gamba stng |a po|u| poz|t|v Lcuat|a dev|ne
D I + D III D II
Axu| der|va|e| b|po|are este o ||n|e |mag|nar care unete ce| do| e|ectroz|
exp|orator| Ce|e tre| axe de||m|teaz un tr|ungh| ech||atera| (tr|ungh|u| L|nthoven)
|n centru| cru|a se gaseste |n|ma
I|ecare |atur a tr|ungh|ur||or are o [umtate negat|v | una poz|t|v |n |egtur cu
sensu| po|ar|t|| der|va|e| respect|ve
Deriva(iile bipolare - standard
Deriva(ia I: BD (-) - BS (+);
Deriva(ia II: BD (-) - PS (+);
Deriva(ia III: BS (-) - PS (+);
Triunghiul
echilateral
format de cele
derivatii
triunghiul
Einthoven.
Der|va|||e un|po|are au un s|ngur e|ectrod exp|orator |ar ce| dea| 2|ea este
|nd|ferent
kegu|a genera| de formare
W e|ectrodu| exp|orator se |eag |ntotdeauna |a borna poz|t|v a ga|vanometru|u|
W e|ectrodu| |nd|ferent se |eag |a borna negat|v s| este p|asat |a d|stan fa de
cord ct ma| |a per|fer|a cmpu|u| e|ectr|c
W ||n|a der|va|e| un|po|are este o ||n|e |mag|nar care unete e|ectrodu| exp|orator cu
centru| e|ectr|c card|ac (cu borna centra|a)
Der|va|||e un|po|are a|e membre|or (W||son Go|dberger)
W 8aza teoret|c |egea I a |u| k|rchoff
W L|ectrodu| exp|orator este p|asat pe rnd pe brau| drept (k) pe bratu| stng (L) |
pe p|c|oru| stng (I)
W L|ectrodu| |nd|ferent este p|asat |n borna centra|a unde poten|a|u| e|ectr|c este
zero
Cr|ce der|va|e un|po|ar care ut|||zeaz borna centra| pentru
e|ectrodu| |nd|ferent este notat cu "V"
Dec| der|vat|||e un|po|are a|e membre|or sunt Vk VL VI
Der|va|||e un|po|are
DLkIVA1IILL UNICLAkL ALL MLM8kLLCk
W||son a constru|t borna centra|a pr|n un|rea
|ntrun punct comun a conductor||or ce|or
tre| puncte de exp|orare k L | I pe care |a
|egat |a po|u| negat|v a| ga|vanometru|u|
Go|dberger a propus e||m|narea |egtur||
d|ntre e|ectrodu| |nd|ferent | membru| a
cru| der|va|e un|po|ar o |nreg|strm
Deoarece der|vat|||e un|po|are a|e membre|or sunt amp||f|cate (potent|a|e|e cu|ese
sunt prea m|c|) denum|rea prescurtata a acestor der|vat|| |nc|ude un A r|n urmare
ce|e 3 der|vat|| un|po|are a|e membre|or sunt AVk (der|vat|e amp||f|cata cu borna
centra|a a bratu|u| drept) AVL (der|vat|e amp||f|cata cu borna centra|a a bratu|u|
stang) s| AVI (der|vat|e amp||f|cata cu borna centra|a a p|c|oru|u|)
DE#IVATIILE UNIPOLA#E ALE MEMB#ELO#
Axu| sau ||n|a der|va|e| un|po|are este o ||n|e |mag|nar care unete e|ectrodu|
exp|orator cu centru| e|ectr|c card|ac reprezentnd b|sectoare|e ungh|ur||or
tr|ungh|u|u| ech||atera| L|nthoven I|ecare ||n|e de der|va|e are o po|ar|tate
poz|t|v care este aproape de e|ectrodu| exp|orator | o [umtate negat|v |a
d|stan de e|ectrodu| exp|orator
Lxecutand o m|scare de trans|at|e s| aducand ||n|||e der|vat|||or b|po|are s|
un|po|are a|e membre|or |n centru| unu| cerc obt|nem un cerc t|at de 6 axe
d|n 30 |n 30 de grade s|stemu| hexax|a| a| |u| 8ay|ey a||ares Cabrerra
Acest s|stem este ut|| pentru pro|ect|a vector||or rezu|tant| s| pentru ca|cu|u| axu|u|
e|ectr|c a| une| unde
lsLem Lrlaxlal lsLem hexaxlal
ke|a|a d|ntre der|va|||e membre|or | pere|| |n|m||
W Cum "vd" |n|ma d|fer|te|e
der|va|| a|e membre|or
W erete|e |atera| a| VS der|va|||e
DI aVL
W erete|e |nfer|or der|va|||e DII
DIII | aVI
W Iaa endocav|tar a |n|m||
der|va|a aVk
W erete|e poster|or a| |n|m|| nu
este exp|orat |n mod d|rect!
Derivatiile unipolare toracice - derivatiile precordiale
Inregistreaz activitatea electric n plan orizontal
Electrodul explorator se plaseaza n puncte precise ale regiunii precordiale yi se leaga la
borna pozitiv a galvanometrului
Electrodul indiferent este legat la borna centrala si se pune la polul negativ al
galvanometrului
Prin conven(ie interna(ional s-au admis yase
puncte toracice de fixare a electrozilor n deriva(iile
precordiale notate cu V1.V6, n care ~V nseamn
deriva(ie unipolar cu borna central, iar cifra 1.6,
locul de plasare pe torace:
WV1 - n spa(iul IV intercostal parasternal dreapta
WV2 - n spa(iul IV intercostal parasternal stnga
WV - la mijlocul liniei ce uneyte V2 cu V4
WV4 - n spa(iul V intercostal pe linia medioclavicular
stnga
WV5 - pe o linie orizontal care trece prin V4 yi
intersecteaz linia axilar ant.
WV6 - pe aceeayi orizontal care trece prin V4 yi
intersecteaz linia axilar medie
Mai rar se mai folosesc:
- deriva(ia V7 - electrodul explorator este situat la intersec(ia liniei axilare posterioare cu orizontala ce trece prin
V4;
- deriva(ia V8 - electrodul explorator situat la intersec(ia verticalei ce trece prin vrful omoplatului stng cu aceeayi
orizontal ce trece prin V4 ;
- conduceri precordiale drepte: V#, V4#, V5#, V6# - electrozii fiind plasa(i pe partea dreapt a toracelui,
simetric fa( de conducerile precordiale corespunztoare de pe hemitoracele stng;
- VE - electrodul explorator e plasat subxifoidian
W Deriva(iile V1 yi
V2 sunt situate n
dreptul inimii
drepte;
W V yi V4 n
dreptul septului;
W V5, V6 n dreptul
inimii stngi
Derivaiile precordiale clasice.
Derivaiile precordiale drepte:
V#, V4#, V5#, V6# - electrozii
sunt plasa(i pe partea dreapt a
toracelui, simetric fa( de
conducerile precordiale de pe
hemitoracele stng.
Se utilizeaz n caz de
dextrocardie (inima se afl n
hemitoracele drept i nu n cel
stang).
ke|a|a d|ntre der|va|||e precord|a|e | pere|| |n|m||
W Cum "vd" |n|ma d|fer|te|e
der|va||precord|a|e?
W erete|e anter|or a| |n|m||
Der|va|||e VV2
W Septu| |nterventr|cu|ar Der|va|a
V3
W Apexu| Der|va|a V4
W erete|e |atera| a| VS Der|va|||e
VSV6
ke|a|a vector rezu|tant der|va|e und LCG
WMr|mea (amp||tud|nea) | sensu| unde|or dep|nd de pro|ec|a vectoru|u| unde| respect|ve
pe ||n|a der|va|e|
Un vector care se pro|ecteaz pe partea
poz|t|va a der|va|e| va determ|na |nscr|erea une| unde poz|t|ve |n respect|va
der|va|e
negat|v a der|va|e| va determ|na |nscr|erea une| unde negat|ve
W S presupunem ca vectoru| A d|n |mag|ne este
vectoru| rezu|tant a| depo|ar|zr|| atr|a|e care are
o or|entare de sus |n [os | de |a drepta |a stnga
de ob|ce| |ntre 30 | 70 grade
W Acest vector se pro|ecteaza pe partea poz|t|va a
der|va|||or DI DII s| DIII kezu|t c |n aceste
der|va|| se va |nscr|e o und poz|t|v pentru
depo|ar|zarea atr|a|a Lste unda
W Conform pro|ec|e| amp||tud|nea unde| este
max|m |n der|vat|a DII | m|n|m |n DIII
W Daca am cont|nua pro|ec|a | pe un|po|are|e
membre|or am constata ca unda este poz|t|va |
|n AVL | AVI |ar |n AVk este negat|v
ke|a|a vector rezu|tant der|va|e und LCG
2 Un vector care are o d|rec|e para|e| cu o der|va|e va duce |a |nscr|erea une|
unde de amp||tud|ne max|m |n der|va|a respect|va
D|n |mag|ne se vede ca amp||tud|nea max|ma a pro|ec|e| vectoru|u| A este
|n DII Acest |ucru se datoreaz poz||e| vectoru|u| faa de DII Lste or|entat
aproape para|e| cu DII
3 Un vector care cade perpend|cu|ar pe o
der|va|e |nscr|e |n acea der|va|e un punct (0
poten|a|) o ||n|e |zoe|ectr|ca sau daca vectoru|
este suf|c|ent de mare un comp|ex ech|d|faz|c
In |mag|ne pro|ec|a vectoru|u| A |n DIII este foarte
m|ca pentru c A are o poz||e aproape
perpend|cu|ar pe DIII
ke|a|a d|ntre vectoru| rezu|tant a| |n|m|| | der|va|a LCG (|n
acest exemp|u DI)
INkLGIS1kAkLA UNLI LLLC1kCCAkDICGkAML
Un e|ectrocard|ograf este un ga|vanometru mod|f|cat care |nreg|streaz cu v|tez mare
var|a|||e de curent e|ectr|c generate de |n|m pe care |e amp||f|c s| |e transform |n
dep|asr| mecan|ce
In pr|nc|p|u un astfe| de aparat este a|ctu|t d|n
We|ectroz| | cab|ur| care stab||esc |egtura d|ntre cmpu| e|ectr|c card|ac | aparat
Ws|stemu| de amp||f|care e|ectron|c
Wcomutator| de der|va||
Ws|stemu| de |nreg|strare care d|fer dup t|pu| aparatu|u| pe hrt|e termosens|b||
mecanosens|b|| cu cernea| pe un tub catod|c pe ecranu| unu| computer
Wun s|stem de deru|are a hrt|e|
In func|e de numru|
de cana|e
e|ectrocard|ografe|e
pot f|
cu 3 cana|e
cu 6 cana|e
cu 2 cana|e
Inreg|strare LCG facuta cu un e|ectrocard|ograf cu 3 cana|e Grafoe|emente|e |nd|cate de
sge| sunt artefacte ;| reprez|nt |ocu| |n care comutatoru| de der|vat|| a sch|mbat
der|vat|||e Aceast sch|mbare se poate face automat sau manua|
Wana |a pr|ma sageata se |nreg|streaza der|vat|||e standard DI DII s| DIII
WIntre pr|ma s| a doua sgeat se |nreg|streaza der|vat|||e un|po|are a|e membre|or aVk
aVL aVI Intre a doua ;| a tre|a sgeat se |nreg|streaza pr|me|e 3 der|va|| un|po|are
torac|ce V V2 V3
WDup u|t|ma sgeat se |nreg|streaza u|t|me|e 3 der|va|| un|po|are torac|ce V4 VS V6
W nreglsLrare fcuL cu un elecLrocardlograf cu 6 canale
nreglsLrare fcuL cu un elecLrocardlograf cu 12 canale
1kASLUL LCG NCkMAL
Un traseu LCG este format d|n unde
segmente s| |nterva|e
unda
segmentu|
comp|exu| kS
segmentu| S1
unda 1
|nterva|u| 1
+] unda U
Unde|e Sunt def|ex|un| poz|t|ve sau
negat|ve cu parametr| b|ne def|n||
morfo|og|e sens amp||tud|ne durat ax
e|ectr|c
W Unde|e s|tuate deasupra ||n|e| |zoe|ectr|ce sunt num|te une sau ef/exiuni potitive Ce|e
s|tuate sub ||n|a |zoe|ectr|c sunt denum|te une neqotive
Segmentu| este o ||n|e |zoe|ectr|ca s| reprez|nta por|unea de |a sfr|tu| une| unde pn
|a |nceputu| unde| urmtoare segmente:
e un traseu LCG se |nscr|u 3 segmente
W segmentu| de |a sfars|tu| unde| pana |a |nceputu| unde| sau k daca ||pseste Se
ma| numeste s| segment k Semn|f|ca conducerea atr|oventr|cu|ara
W segmentu| S1 de |a sfars|tu| unde| S pana |a |nceputu| unde| 1
W segmentu| 1 d|asto|a genera|a Lste cons|derat ||n|a |zoe|ectr|c de refer|n!
Interva|u| cupr|nde segmente | unde
1kASLUL LCG NCkMAL
W |nterva|u| sau k cupr|nde unda s|
segmentu| Se ma| numeste s| atr|ograma
W |nterva|u| 1 cupr|nde comp|exu| kS
segmentu| S1 s| unda 1 Semn|f|ca
depo|ar|zarea s| repo|ar|zarea ventr|cu|ara Se
ma| numeste s| ventr|cu|ograma
W |nterva|u| kk const|tu|e un c|c|u card|ac
nrt|a LCG
W e regula harLla LCC are un
carola[ caracLerlsLlc
sLandardlzaL llecare casuLa
mlc esLe un paLraL cu laLura de
1 mm
W Csu(ele marl (care au 3 csu(e
mlcl% au 3 mm
W LxlsLa sl harLle la care o casuLa
are 2 mm
W La curge" dln aparaL cu o vlLez
de 23 mm/secund mal rar de
30 mm/sec
Determ|narea vo|ta[u|u| (a amp||tud|n||) s| a durate|
unde|or pe un traseu LCG
Cr|ce e|ectrocard|ograf este dotat cu un s|stem de eta|onare care ne spune care
este re|at|a d|ntre vo|ta[ s| amp||tud|nea |n mm a une| unde
Standard |n LCG |a mV corespund 0 mm
entru a determ|na amp||tud|nea une| unde se
determ|n numaru| de casute pe vert|ca|a s| se
transforma |n mV conform re|at|e| de ma| sus
De exemp|u unda de pe traseu| d|n dreapta se
|nscr|e pe 3 casute Are dec| 3 mm ad|ca 03 mV
mV 0 mm Dec| mm 0 mV
entru ca|cu|u| durate| une| unde sau a unu| segment trebu|e s cunoastem
v|teza de deru|are a hart|e|
W De ce|e ma| mu|te or| aceasta este de 2S mm]secund ma| rar de S0
mm]sec
W Daca |ntro secunda se |nscr|u 2S mm atunc| unu| m|||metru ||
corespunde o durata de 004 secunde
W entru o v|teza de S0 mm]sec unu| mm || corespund 002 secunde
De exemp|u unda de pe
traseu| d|n dreapta are o
durata de 008 sec deoarece se
|nscr|e pe 2 casute
Interpretarea une| e|ectrocard|ograme
Lablllrea rlLmulul cardlac
Lablllrea lC
Lablllrea axulul elecLrlc
I Anallza morfologlc ;l cronologlc a Lraseulul LCC
I C|t|rea LCG |ncepe cu stab|||rea r|tmu|u| In cond||| f|z|o|og|ce r|tmu| |n|m|| trebu|e sa f|e
s|nusa| Caracter|st|c||e LCG a|e r|tmu|u| s|nusa| sunt
Unda s ex|ste s preceda kS | s f|e poz|t|v |n ce| pu|n dou d|ntre der|va|||e
standard a|e p|anu|u| fronta|
Lxp||ca|e dac ex|st und |nseamn ca se depo|ar|zeaz atr|||e
dac precede comp|exu| |nseamn ca se depo|ar|zeaz ma| |nt| atr|||e | apo| ventr|cu|e|e
dac este poz|t|v |nseamn ca vectoru| de depo|ar|zare atr|a| are o d|rec|e norma| dec| v|ne d|n
nodu|u| s|nusa|
2 Interva|u| sau k (dac nu ex|st und ) s f|e cupr|ns |ntre 02 020 sec
3 D|stane|e kk | s f|e ega|e de |a un c|c|u |a a|tu|
4 Irecvena card|ac s f|e cupr|ns |ntre 60 00 bat|]m|n
Lste ob||gator|e prezena pr|me|or 3 cr|ter|| pentru a af|rma c este r|tm s|nusa|
Dac toate cr|ter|||e sunt prezente dar frecvena card|ac este ma| mare de 00 b]m|n
vorb|m de tah|card|e s|nusa|
Dac toate aceste cr|ter|| sunt prezente dar frecvena card|ac este ma| m|c de 60
b]m|n vorb|m de brad|card|e s|nusa|
C|t|rea | |nterpretarea une| e|ectrocard|ograme
Citirea yi interpretarea unei electrocardiograme (continuare)
II. Se stabileyte apoi, alura ventricular sau frecven(a cardiac (heart rate).
WSe determin distan(a n milimetri parcurs ntre dou unde # apropiate (un ciclu cardiac). Dac viteza de
derulare a hrtiei este de 25 mm/sec, un milimetru este parcurs n 0,04 sec. S presupunem, de exemplu, #-# 18
mm. Aceast distan( este parcurs deci n 18 x 0,04 sec 0,72 sec. Ca s aflm care este frecven(a cardiac,
trebuie s vedem de cte ori aceast distan( #-# se cuprinde ntr-un minut. Deci, mpr(im 60 de secunde la 0,72
secunde 8 cicluri cardiace/minut sau bti/min.
WFrecven(a cardiac se poate aprecia yi printr-o metod mai rapid, dar mai imprecis. Se identific o und # care
se suprapune peste o linie vertical groas a traseului ECG. Apoi se numr 00, 150, 100, 75, 60, 50 pentru
fiecare dintre liniile groase care urmeaz. Frecven(a se determin n func(ie de unda # imediat urmtoare, care se
suprapune peste una dintre liniile groase ale graficului sau ntre acestea.
n condi(ii normale, n repaus frecven(a cardiac este de 70-75 b/min la adulti si mai
crescuta la copii: nn 10-150; copil peste 1 an 100-10; copil peste 5 ani 100-110 b/min
TAHICA#DIA SINUSAL
Accelerarea frecven(ei cardiace > 100 b/min
ECG normal. DII. Tahicardie sinusal
1AnICAkDIA SINUSAL
Acce|erarea frecvene| card|ace 00 b]m|n
Cauze genera|e st|mu|area s|mpat|c emo|| efort f|z|c febr drogur| h|pert|ro|d|sm
anem|| hemorag|| |nfect|| pato|og|e card|ac (vez| s| Iactor|| care |nf|uenteaza kLCVLN1A DL GLNLkAkL
A S1IMULILCk ad|ca funct|a cronotropa curs 3)
Consec|ne pe LkG scurtarea durate| c|c|u|u| card|ac ma| a|es a d|asto|e| scurtarea
segmente|or |nterva|e|or s| foarte pu|n a unde|or Unda dev|ne ma| amp| s| ma|
ascu|t |ar 1 ap|at|zat
W Creterea frecvene| peste 80 b]m|n afecteaza sever ump|erea ventr|cu|ar ceea
ce va duce |a scderea deb|tu|u| card|ac
8kADICAkDIA SINUSAL
Scderea frecvente| card|ace sub 60 b]m|n
Cauze genera|e st|mu|area paras|mpat|c (vagoton|etonus vaga| crescut) brad|card|a
sport|v||or de performan h|pot|ro|d|sm h|perpotasem|a h|poterm|e |ntox|ca|a cu
d|g|ta| tratament cu betab|ocante pato|og|e card|ac
Consec|ne pe LkG a|ung|rea segmente|or a |nterva|e|or s| ma| put|n a unde|or
Bradicardie sinusal Bradicardie sinusal. DII. . DII.
B#ADICA#DIA SPO#TIVILO# DE PE#FO#MANT
In repaus IC este |n [ur de S0 b]m|n De ce?
r|n antrenament |a sport|v| crete fora de contract|e pentru a pompa vo|ume
ma| mar| de snge (deb|t card|ac ma| mare) In repaus acest deb|t nu ma| este
necesar | receptor|| vascu|ar| st|mu|a| de d|stens|a vase|or dec|aneaz ref|exe
depresoare care readuc deb|tu| card|ac |a va|or| de repaus pr|n scderea
frecvene| s| a deb|tu|u| s|sto||c Aceste ref|exe sunt med|ate de nervu| vag
8rad|card|a de repaus este ma| accentuat |a ce| care
pract|c sportur| de anduran a|ergtor| de curs |ung
c|c||t| |nnottor| sch| fond s| dem|fond pat|nator| fond
Miguel Indurain
(born 1uly 16, 1964, Villava, Navarre) is a retired
Spanish road racing cyclist. He is best known for
winning the Tour de France from 1991 to 1995,
becoming only the fourth person to win the event
five times, and the first to win five in a row.1]
Indurain's ability and physical size-1.88 m (6 ft 2
in) and 80 kg (176 lbs)-earned him the nickname
"Migueln" or "Big Mig". He was so popular that a
Homo heidelbergensis cranium found in Atapuerca
in 1992, when he also won the Giro, was nicknamed
Migueln in his honour.
Physical advantages
At the top of his career, Miguel Indurain had a physique that was not only superior when
compared to average people, but also when compared to his fellow athletes. His blood
circulation had the ability to circulate 7 litres of oxygen around his body per minute,2]
compared to the average amount of -4 litres of an ordinary person and the 5-6 litres of his
fellow riders. Also, Indurain's lung capacity was 8 litres, compared to an average of 6 litres.
In addition, Indurain's resting pulse was as low as 28 BPM, compared to a normal human's
60-80 bpm , which meant his heart would be less strained in the tough mountain stages.]
His VO2 max was 88 ml/kg/min; in comparison, Lance Armstrong's was 82 ml/kg/min and
Greg LeMond's was 92.5 ml/kg/min.
Lance Armstrong
(born Lance Edward Gunderson September 18, 1971) is an
American professional road racing cyclist for UCI ProTeam Team
Astana. He won the Tour de France a record-breaking seven
consecutive years, from 1999 to 2005. He is the only individual to
win seven times, having broken the previous record of five wins,
shared by Miguel Indurain (consecutive) and Bernard Hinault,
Eddy Merckx and 1acques Anquetil. He has survived testicular
cancer, a germ cell tumor that metastasized to his brain and lungs,
in 1996. His cancer treatments included brain and testicular surgery
and extensive chemotherapy, and his prognosis was originally poor. originally poor.
Physical attributes
Armstrong has an aerobic capacity of 1.8 mL/kg/min.itation needed], much higher than the
average person (40-50), higher than some other elite cyclists, such as Miguel Indurain (88.0, although
reports exist that Indurain tested at 92-94). or Greg LeMond (92.5)6]. His heart is 0 percent larger
than average; however, an enlarged heart is a common trait for many other athletes. He has a resting
heart rate of 2-4 beats per minute (bpm) with a maximum heart rate of 201 bpm.7] Armstrong's
most unusual attribute may be his low lactate levels. During intense training, the levels of most
racers range from 12 L/kg to as much as 20 L/kg; Armstrong is below 6 L/kg. This ability of
lactate removal is most likely attributable to many years of hard training. Therefore, lactic acid
buildup (or acidosis) does not occur as easily in his body. Acidosis, and lactate in general, does not
cause fatigue but is a good, testable, marker for the cause of muscular fatigue - muscle cell
depolarization. Some have theorized that his high pedaling cadence is designed to take advantage of
this low lactate level. In contrast, other cyclists rely on their power to push a larger gear at a lower
rate.
La cop||| | t|ner|| snto| frecvena card|ac var|az cu faze|e resp|ra|e|
crete |n |nsp|r | scade |n exp|r fenomen ma| ev|dent |a resp|ra|||e
profunde adnc|
Lxp||ca|e In t|mpu| |nsp|ru|u| |mpu|sur||e proven|te de |a receptor|| de
|nt|ndere d|n p|am|n| conduse de nerv|| vag| determ|n depres|a ar|e| card|o
|nh|b|toare d|n bu|b In acest moment cordu| scap de sub ac|unea
frenatoare a centru|u| card|o|nh|b|tor med|at de vag | frecvena card|ac
crete
Acest t|p de ar|tm|e se numeste ar|tm|e resp|rator|e | se datoreaz
f|uctua|||or de tonus paras|mpat|c
Un cord far var|ab|||tate a frecvene| card|ace este un cord care |a p|erdut
rezerva func|ona| de adaptare |a cond||| de |ucru d|fer|te
neart kate Var|ab|||ty concepts
AkI1MIA SINUSAL
DU#ATA UNUI CICLU CA#DIAC IN FUNCTIE DE FAZELE #ESPI#ATIEI
Se vede durata mai mica a unui ciclu cardiac in inspir si durata mai mare in expir
IN#EGIST#A#EA FENOMENULUI ELECT#IC DE LA
NIVELUL CO#DULUI - ELECT#OCA#DIOG#AMA
,,