ENERGIA ELECTRICA

Introducere:

Energia electrica reprezinta capacitatea de actiune a unui sistem fizico-chimic.

Energia electrica prezinta o serie de avantaje in comparatie cu alte forme de energie, si anume: producerea energiei electrice in centrale electrice are loc in conditii economice avantajoase;

- energia electrica poate fi transmisa la distante mari prin intermediul campului electromagnetic, fie direct prin mediul inconjurator, fie dirijat pri 414j95e n linii electrice; la locul de consum, energia electrica poate fi transformata in conditii economice in alte forme de energie; energia electrica poate fi divizata si utilizata in parti oricat de mici, dupa necesitati;

Dezavantajul pe care il prezinta energia electrica in comparatie cu alte forme ale energiei consta in aceea ca nu poate fi inmagazinata. Energia electrica trebuie produsa in momentul cand este ceruta de consumatori. Producerea energiei electrice se realizeaza prin transformarea altor forme de energie: transformarea energiei chimice a combustibililor in turbine cu aer, gaz, motoare cu ardere interna;

transformarea energiei potentiale sau cinetice a apelor;

transformarea energiei atomice;

transformarea altor forme de energie: maree, solara, eoliana;

Alimentarea cu enrgie elecrtica Siguranta in functionare a energiei electrice:

Prin siguranta in functionare se defineste aptitudinea unui dispozitiv sau a unei instalatii de a-si indeplini functia specificata in conditiile date.

Printre principalii care caracterizeaza siguranta in functionare, respectiv continuitatea n alimentarea cu energie electrica a unui cansumator, la punctual de delimitare de retiaua furniyorului, mentionam: numarul anual de intreruperi eliminate prin reparatii, respectiv prin manevre; durata medie a unei ntreruperi; durata maxima de restabilire;

durata totala medie de intrerupere pe an etc.

Principalii factori care influenteaza continuitatea in alimentare a consumatorilor sunt: fiabilitatea fiecarui element care intra in instalatiile electrice de alimentare; configuratia schemei electrice si tratarea neutrului ;

caracteristicile prin relee (sensibilitate, selectivitate, rapiditate, siguranta in functionare); existenta sistemelor automate de tip AAR, RAR si DAS; calitatea exploatarii etc.

n literatura de specialitate se face distinctie ntre diferite tipuri de intreruperi, acestea clasificandu-se de exemplu, dupa durata, in urmatoarele categorii: microintreruperi: < 1 secunda;

ntreruperi scurte : 1 secunda - 1 minut; ntreruperi lungi : > 1 minut.

Clasificarea ntreruperilor n alimentare se poate face in functie de consecintele acestora, receptoarele electrice grupndu-se, n functie de sensibilitatea la nterupere n urmatoarele categorii: - categoria zero - cele a caror ntrerupere n alimentare paote provoca explozii, incendii, pierderi de vieti omenesti sau distrugeri grave de utilaje; categoria I - cele a caror ntrerupere n alimentare poate provoca dereglarea unui process tehnologi n flux continuu, rebuturi si pierderi

materiale importante prin nerealizarea productiei si imposibilitatea recuperarii acesteia; categoria a II-a - cele a caror ntrerupere n alimentare presupune nerealizari ale productiei pe perioada ntreruperii, dar acestea pot fi recuperate; categoria a III-a - restul receptoarelor electrice.

Masurile de prevenire si limitare a efectelor ntreruperilor n alimentare depend de sensibilitatea utilizatorului (vezi urmatorul tabel )

Calitatea energiei electrice

Prin indicator de calitate ntelegem o caracteristica de apreciere cantitativa a proprietatiilor unui produs, care este analiyat sub aspectul de ndeplinirii cerintelor privind elaborarea sa, expolatarea sau consumul. n ceea ce priveste energia electrica, scopul ideal urmarit de orice furnizor de energie electrica este de a pune n permanenta la dispozitia consumatorilor o tensiune altermativa sinusoidala, de fregventa si valoarea efectiva mentinute ntre anumite limite fixate contractual, egale pe cele 3 faze ale retelei. Sistemul de indicatori ai calitatii energiei electrice trebuie sa permita masurarea/estimarea nivelului de calitate ntr-un anumit punct al retelei si la un moment dat, precum si compararea informatiei obtinute cu nivelul

considerat optim sau cel putin tolerabil de majoritatea consumatorilor racordati la retiaua electrica respectiva. n majoritatea tarilor, sistemul de indicatori ai calitatii energiei electrice este alcatuit din anumite caracteristici cantitative ale variatilor lente (abateri) sau rapide (fluctuatii) ale valorii efective a tensiunii, forma si simetria n sistemul trifazat, precum si caracteristicile de variatie lenta/rapida ale fregventei. Normele electrotehnice internationale sunt luate n considerare la ntocmirea normelor nationale ale diverselor state, n unele privinte aceste norme find chiar mai severe dect recomandarile Comisiei Electrotehnice Internationale - CEI . n Romania nu exista pana n prezent un standard unitar de calitate a energiei electrice, find definiti si normati individual, prin diferite acte normative, o parte din parametrii care pot prezenta interes in definirea calitatii energiei electrice. n acest context, problema tensiunilor nominale si a abaterilor admise ale tensiunii, fata de aceste valori, sunt precizate prin intermediul documentului STAS 930. [1]

Calitatea energiei electrice si eficienta economica.

Asigurarea calitatii serviciului de alimentare cu energie electrica reprezinta o problema care se rezolva n functie de specificul instalatiei alimentate si oridecte ori, prin abateri de la parametrii de calitate nu se ajunge la pericliatrea de vieti omenesti, nivelul optim de calitate este rezultatul unui proces de decizie economica. Pentru a corespunde necesitatiilor de consum, orice produs/serviciu trebuie furnizat utilizatorilor laun nivel calitativ ct mai nalt si cu cheltuieli rationale. Stabilirea unei corelatii calitate-eficienta economica presupune, cel putin, formularea unor raspunsuri clare la urmatoarele ntrebari : ct de eficient este nivelul actual al calitatii serviciului de alimentare cu energie electrica, respectiv al produsului "energie electrica" - furnizat utilizatorilor ? care este eficienta economica a cresterii acestui nivel

Pentru a raspunde la aceste ntrebari , este necesar sa urmarim relatia dintre efortul pentru realiyarea calitatii (costul nivelului de calitate dorit) si efectele economico-financiare obtinute (venituri).

mbunatatirea nivelului calitativ al alimentarii cu energie electrica este un proces complex, care necesita cheltuieli suplimentare, att pentru furnizorul de energie electrica, ct si pentru fabricantii de echipamente si consumatori; aceste cheluieli sporesc, de regula intr-un ritm accelerat, n comparatie cu ridicarea calitatii. Cu ct alimentarea cu energie a abonatiilor sai se va ridica la nivel calitativ mai ridicat, cu att mai mult v-or creste ivestitiile si cheltuielile de exploatare n instalatiile furnizorului. Pe de alta parte receptoarele electrice vor fi cu att mai scumpe, cu ct ele vor avea prin conceptie si prin fabricare, un nivel de imunitate mai ridicat la perturbatiile n alimentarea cu energie electrica, precum si un nivel limitat de emisie al acestora. n multe cazuri, consumatorii de energie electrica trebuie sa ia masuri suplimentare de asigurare a nivelului de compatibilitate electromagnetica si/sau desensibilizare la diferite perturbatii, pentru a asigura o functionare corespunzatoare a proprilor instalatii. [1]

Cteva date care au pornit la dezvolatarea sistemului energetic al Romaniei.

16.01.1873 - Iluminare electrica a unui patinuar din Iasi. 03.09.1882 - Prima centarla electrica din lume, construita de Edison la New York. 12.11.1884 - Primul iluminat electric stradal extins din Europa (60 km de strazi cu 731 corpuri de iluminat, renuntndu-se astfel al iluminatul acestora cu gaz) la Timisoara. Unde se pune in acest scop, in functiune o centrala electrica. 1885- Iluminatul electric al Spitalului Militar din Bucuresti, primul spital din Europa iluminat n acest mod. 1886-1887 - Punerea n functiune a a C.H.E. Iacobeni (Suceava), pe rul Bistrita 1888 - Punerea n functiune a C.H.E. Satu Mare, aceasta era folosita pentru iluminatul public al pietei centrale si al Teatrului local. 1889 - Punerea n functiune a C.H.E. Caransebes, pe rul Sebes 1890 - Primul accident mortal priin electrocutare din tara noastra atestat documentar, la C.T.E. Timisoara, unde un electrician a atins cu minile doua perii ale unui generator. Curentul s-a nchis prin trupul sau si lampile s-au

stins. Minile i-au att de nclestate, nct a trebuit folosita forta pentru a i le desface 1893 - Punerea in functiune a C.H.E. Toplet pe rul brza, pentru fabrica de utilaj si morarit si pentru distributie publica in comuna Toplet. Prima comuna electrica diin tara 1897 - Punerea in functiune a C.H.E. Cmpina pe rul Prahova (prost amplasata, va fi spalata de ape si scoasa din functiune n 1898), cu energia din aceasta centrala exectndu-se, tot n 1898, prima extractie de petrol din lune folosind energia electrica, la schela Bucea de pe lnga Cmpina. [2]

Informatii despre furnizarea energiei electrice n Romania pe anul 2005:

Powered by http://www.preferatele.com/