Orbitele, Cavitatile nazale, Fosa temporala, Fosa infra-temporala, Fosa pterigopalatina, Fosa pterigoida

Cavitatile neurocraniului si ale viscerocraniului Orbitele

Orbitele adapostesc globul ocular si anexele sale. Orbitele au forma unor cavitati piramidale cu 4 laturi. Sunt situate de o parte si alta a cavitatilor nazale. Fiecarei orbite i se descrie o baza situata anterior, 4 pereti si 4 margini. Axele orbitelor sunt oblice, orientate dinspre antero-lateral spre postero-medial. Prelungirile celor 2 axe se intalnesc la nivelul sei turcesti. Baza orbitei are o margine osoasa, rotunjita, care poate fi palpata. Marginea superioara este mai proeminenta decat marginea inferioara iar marginea mediala este mai proeminenta decat marginea laterala. Globul ocular este mai putin protejat inspre inferior si lateral. Varful orbitei este reprezentat de extremitatea mediala a fisurii orbitale superioare. Peretele superior este concav. El este format din portiunea orbitala a osului frontal, doar segmentul cel mai posterior este alcatuit din aripa mica a osului sfenoid.

Peretele inferior este alcatuit din fata orbitala a maxilei, procesul orbital al osului zigomatic si procesul orbital al palatinului. Peretele inferior este subtire si desparte orbita de sinusul maxilar. Pe acest perete se gaseste santul si canalul suborbital care contin manunchiul vasculo-nervos omonim. Peretele lateral este alcatuit din portiunea orbitala a frontalului, din procesul orbital al osului zigomatic si din fata orbitala a aripei mari a sfenoidului. Peretele medial este alcatuit din procesul frontal al maxilei. Posterior de acest proces se gaseste osul lacrimal. Posterior de osul lacrimal se gaseste osul etmoid (lama orbitala a labirintului etmoidal). In portiunea cea mai posterioara se gasete fata laterala a corpului osului sfenoid. Pe peretele medial se gaseste fosa sacului lacrimal care se continua cu santul apoi cu canalul lacrimal pana in meatul inferior. Marginile orbitei sunt: a]Marginea supero-laterala. In partea posterioara acestei margini se gaseste fisura orbitala superioara b]Marginea supero-mediala: alcatuita din sutura oaselor frontal ,procesul ascendent al maxilei si sutura fronto-etmoidala pe care gasim orificiul etmoidal anterior si orificiul etmoidal posterior. In portiunea posterioara in apropierea unghiului se gaseste calalul optic. c]Marginea infero-laterala: in portiunea posterioara este data de fisura orbitala inferioara, in partea anterioara este formata din procesul orbital al osului zigomatic d]Marginea infero-mediala: este data de suturile dintre osul lacrimal cu maxila si osul etmoid si maxila Comunicarile orbitei

1] Cu neurocraniul prin canalul optic, prin fisuraorbitala superioara si orificiile etmoidale anterior si posterior 2] Cu fosa infratemporala prin fisura orbitala inferioara si prin canalul zigomatic 3] Cu fosa pterigopalatina prin fisura orbitala inferioara 4] Cu regiunea geniana (fata) prin canalul suborbitar 5] Cu cavitatea nazala prin canalul nazo-lacrimal

Cavitatile nazale
Cavitatile nazale sunt in nr de 2 situate in centrul fetei, au forma unui tunel orientat antropostrior si turtit transversal. Cavitatile sunt marginite de 4 pereti si au 2 orificii de comunicare. Peretele inferior este alcatuit in partea anterioara de procesul palatin al maxilei iar in zona posterioara de lama orizontala a osului palatin. Intre aceste 2 oase se gaseste sutura palatina transversala. Peretele inferior este concav in sens transversal, iar in partea anterioara se gaseste orificiul superior al canalului incisiv.

Peretele superior are forma unui sant dispus antero-posterior. Anterior este delimitat de oasele nazale. Inapoia acestora se gasete spina nazala a osului frontal. Posterior de spina se gaste lama ciuruita a etmoidului care se continua cu fetele anterioara si inferioara a corpului osului sfenoid.

Peretele medial ete format de septul osos al nasului si este alcatuit din lama perpenidculara a etmoidului iar in partea inferioara de osul vomer. Peretele lateral este alcatuit din 6 oase: maxila, lacrimalul, etmoidul, sfenoidul, palatinul si cornetul inferior. Pe peretele lateral se gasesc 3 cornete: superior, mijlociu, inferior. Cornetul inferior este un os de sine statator pe cand cornetele superior si mijlociu apartin etmoidului.

Intre cornet si peretele lateral se delimiteaza cate un spatiu care este numit meat (superior, mijlociu, inferior). In meatul superior se deschid celulele etmoidale posterioare. In meatul mijlociu se deschide canalul fronto-nazal printr-o formatiune numita infundibil. Tot la acest nivel se gaseste si hiatul semilunar care este orificiul sinusului maxilar. Tot in meatul mijlociu se deschid si celulele etmoidale anterioare. In meatul inferior se deschide canalul nazo-lacrimal. Intre cornetul superior si fata anterioara a corpului sfenoidului se gasete un spatiu ingust, numit reces sfeno-etmoidal. La acest nivel se deschide sinusul etmoidal si orificiul sfeno-palatin prin care trece artera sfeno-palatina si ramurile nervoase destinate mucoasei nazale. Orificiul anterior al cavitatii nazale este numit apertura piriforma. Orificiul este delimitat de maxila si de oasele nazale.

Orificiul posterior poarta numele de Choana. Choanele au o forma dreptunghiulara si sunt delimitate astfel: in sus corpul sfenoidului care este acoperit de aripile osului vomer, inferior lama orizontala a osului palatin, lateral lama mediala a procesului pterigoidian iar medial marginea posterioara a vomerului. In practica se considera ca marimea choanei nazale este egala cu marimea falangei distale a policelui. Comunicarile foselor nazale 1] Cu neurocraniul prin orificiile lamei ciuruite 2] Cu orbita prin canalul nazo-lacrimal 3[ Cu fosa pterigopalatina prin fosa palatina 4] Cu cavitatea bucala prin canalul incisiv 5] Cu sinusurile paranazale 6] Cu faringle prin choane 7] Cu exteriorul prin apertura piriforma

Fosa temporala
Este o fosa pereche, situata in partile laterale ale craniului. Se delimiteaza astfel: a] Superior creasta temporala a osului frontal, continuata de linia temporala superioara a parietalului b] Inferior limita este data de un plan orizontal care trece prin marginea superioara a arcadei zigomatice c] In partea anterioara se gasete santul dintre procesul orbital extern al frontalului, fata temporala a aripei mari a sfenoidului si fata temporala a osului zigomatic d] Posterior fosa este limitata de linia temporala superioara In partea anterioara comunica cu orbita prin fanta sfeno-maxilara, In partea inferioara are o comunicare larga cu fosa infratemporala. Oasele care alcatuiesc fosa sunt: anterio-superior - frontalul, postero-superior - parietalul, anteroinferior aripa mare a sfenoidului si posterior temporalul.

Fosa infra-temporala
Fosa infra-temporala este delimitata astfel: Peretele lateral este format din fata mediala a osului zigomatic si de fata mediala a ramurii mandibulei. Peretele medial este alcatuit din lama laterala a procesului pterigoidian. Anterior de aceasta se gasete tuberozitatea maxilei iar intre ele se gaseste o fisura. Peretele anterior este format de fata posterioara a maxilei. Peretele superior este alcatuit in partea mediala de fata infratemporala a aripei mari a sfenoidului iar in partea laterala se gaseste orificiul de comunicare cu fosa temporala. Peretii posteriori si inferiori lipsesc. In fosa se gasesc muschii pterigoidieni, nervul mandibular si artera maxilara. Comunicarile fosei infratemporale: 1] Cu neurocraniul prin orificiile oval si spinos 2] Cu fosa temporala 3] Cu orbita prin fisura orbitala inferioara 4] Cu canalul mandibulei prin orificiul mandibular 5] Cu fosa pterigopalatina prin fisura de pe peretele medial.

Fosa pterigopalatina
Fosa pterigopalatina este cuprinsa intre tuberozitatea maxilei, procesul pterigoidian si lama perpendiculara a osului palatin. Poate fi considerata o prelungire a fosei infratemporale. Are o forma variabila. In general se considera ca seamana cu o piramida patrulatera. Baza este orientata superior. Este alcatuita din corpul osului sfenoid si din fata maxilara a aripei mari a sfenoidului. La nivelul bazei se gaseste gaura rotunda si fisura orbitala inferioara. Varful este orientat in jos si este delimitat de intalnirea dintre procesul pterigoidian si maxila. In continuarea varfului se gaseste canalul palatin mare si cele 2-3 canale palatine mici. Peretele anterior este alcatuit de tuberozitatea maxilei pe care se gasesc santurile si canalele nervilor alveolari posteriori si superiori. Peretele posterior este format de procesul pterigoidian. La nivelul sau se gaseste canalul pterigoidian.

Peretele medial este format de lama perpendiculara a palatinului pe care se gasete orificiul sfeno-palatin prin care trece artera sfeno-palatina si ramuri nervoase destinate cavitatii nazale. Peretele lateral lipseste. Fosa pterigo-palatina comunica cu: 1] Neurocraniul prin gaura rotunda 2] Orbita prin fisura orbitala inferioara 3] Cavitatea nazala prin orificiul sfeno-palatin 4] Exobaza prin canalul pterigoidian 5] Palatul osos prin canalele palatine 6] Alveolele dentare prin orificile canalelor de pe tuberozitatea maxilei 7] Fosa infratemporala

Fosa pterigoida
Fosa pterigoida este situata pe fata posterioara a procesului pterigoidian si este cuprinsa intre cele 2 aripi ale procesului. La delimitarea fosei participa si procesul piramidal al osului palatin care patrunde intre cele 2 arii. In partea superioara se gaste foseta scafoida in cae se insera muschiul tensor al valului palatin. In fosa pterigoida se insera muschiul pterigoidian medial.