Sunteți pe pagina 1din 2

Curs 12

ATM este cea mai perfectionata articulatie a corpului. Morfogeneza ei depaseset problematica miscarilor masticatorii. Spre deosebire de alte articulatii aici se regasesc elemente morfofunctionale ale trepterlor evolutive filogenetice dar si aspecte rezultate din plasticitatea osoasa din perioada ontogenezei care sunt legate de miscariile masticatorii dar si de practicarea limbajului articulat si a functiilor respiratorii. miscariile executate in ATM sunt complexe dar in scop didactic au fost descompuse in cele 3 directii spatiale. Din acest motiv se studiaza miscarea de coborare si ridicare a mandibulei, miscarea de propulsi, retropulsie si retruzie si miscarea de lateralitate. Toate miscarile mandibulare pornesc si revin in relatia de postula. Aceasta relatie se realizeaza prin actiunea antigravitationala a muschiilor ridicatori care impiedica mandibula sa coboare sub actiunea propriei greutati. Relatia se traduce prin o inocluzie frontala de 3-4mm. Miscarea de coborare se realizeaza prin o miscare simetrica care rezulta din combinarea unei miscari de rotatie cu o miscare de translatie a condililor mandibulei. Aceasta miscare combinata se face dupa o traiectorie care este o curba regulata si este numita cicloida. In primul timp al miscarii de coborare are loc o rotatie pura a condililor in cavitatea intradiscala. In acest timp compartimentul supradiscal este in repaos. Prin aceasta miscare se obtine o deschidere limitata a cav bucale [in jur de 4-5mm] iar rezultatul este dezangrenarea arcadelor dentare. In acest timp articulatia functioneaza ca o balama si are centrul de rotatie in centrul condililor. Acest centru de rotatie poate fi determminat prin o inregistrare pantografica sau poate fi determinat arbitrar plasandul la 12-13mm anterior de tragus pe linia care uneste tragusul cu comisura palpebrala laterala. Dupa acest prim timp al miscarii intervin muschii pterigoidieni laterali iar miscarea de rotatie se combina cu o miscare de translatie care se realizeaza in compartimentul supradistal. Condilul impreuna cu discul articular se deplaseaza inainte si in jos pe o distanta de aprox 9mm. Aceasta miscare are ca rezultat o deschidere a cavitatii bucale cu aprox 5mm. Miscarea de ridicare a mandibulei Traiectoria acestei miscari se efectueaza dupa inversul miscarii de coborare. La individul dentat contractia muschilori ridicatori au o rezultanta oblica antero[superioara care se traduce printr[o miscare situata anterior de miscarea de deschidere. La aceste miscari contribuie mai multi muschi. Este o miscare simetrica care rezulta din contractia simultana si egala a pterigoidienilor laterali. In cazul unei ocluzii labiodonte mandibula poate realiza o miscare directa de propulsie prin translatia condililor. Aceasta nu este o miscare functional necesara. In cazul existentei supraocluziei frontale este obligatorie in prima faza o miscare de coborare a mandibulei pana la depasirea ocluziei frontale. In acest caz mandibula se deplaseaza pe o traiectorie determinata de inclinatia fetelor palatine ale incisivilor superiori. Aceasta traiectorie este numita traiectorie incisiva sau traiectorie sinfizara sagitala. Miscarea de retropulsie Urmareste aceeasi traiectorie ca in propulsie dar in sens invers. Retruzia nu este o miscare functionala. Este o miscare voluntara fortata prin care mandibula este distalizata pe o traiectorie sagitala. Miscarea masoara de la 0,1 pana la 1,5mm. Miscarea de lateralitate Intervine in faramitarea alimentelor in care masticatia este unilaterala. partea pe care se produce masticatia se numeste partea activa iar partea opusa este partea de balans. Aceasta miscare

rezulta din contractia unilaterala a muschiului pterigoidian extern de partea de balans. Aceasta miscare se realizeaza in jurul unui ax vertical care se poate gasi in condilul mandibulei dar si medial saul lateral de condil. Condilul de partea de balans se deplaseaza pe panta tuberculului articular inspre anterior, inferior si medial. Aceasta traiectorie descrie cu sagitala un unghi numit unghiul lui Bennett. In unele cazuri condilul de partea activa descrie o usoara miscare ascendenta postero[laterala. La indivizii maturi si varstnici miscarea de lateralitate a mandibulei poate incepe printr[o miscare de translatie transversala a mandibulei care masoara cateva zecimi de mm. Aceasta miscare se datoreste unei laxitati capsulare.

S-ar putea să vă placă și