I. Sistemul legislativ national In aceasta sectiune se prezinta sistemul legislativ national si principalele acte componente.

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 Norma metodologica din 11/10/2006 de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006 Hotarri de Guvern: Hotarrea de Guvern nr. 1136 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de cmpuri electromagnetice Hotarrea de Guvern nr. 1135 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate n munca la bordul navelor de pescuit Hotarrea de Guvern nr. 1093 din 16/08/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca Hotarrea de Guvern nr. 1092 din 16/08/2006 privind protectia lucratorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici n munca Hotarrea de Guvern nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca Hotarrea de Guvern nr. 1058 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru mbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive Hotarrea de Guvern nr. 1051/9.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, n special de afectiuni dorsolombare Hotarrea de Guvern nr. 1050 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj Hotarrea de Guvern nr. 1049 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de suprafata sau subteran Hotarrea de Guvern nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

Hotarrea de Guvern nr. 1028 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate n munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare Hotarrea de Guvern nr. 1007 din 02/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor Hotarrea de Guvern nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca Hotarre de Guvern nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile Hotarre de Guvern nr. 1876 din 22 decembrie 2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii Hotarre de Guvern nr. 1875 din 22 decembrie 2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest Hotarre nr. 752 din 14/05/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii n atmosfere potential explozive Hotarre nr. 493 din 12/04/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot

Hotarari de Guvern Hotarari de Guvern in domeniul protectiei muncii Hotarrea nr. 1218 din 06/09/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate n munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor mpotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici Hotarrea de Guvern nr. 1136 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de cmpuri electromagnetice Hotarrea de Guvern nr. 1135 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate n munca la bordul navelor de pescuit Hotarrea de Guvern nr. 1093 din 16/08/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca Hotarrea de Guvern nr. 1092 din 16/08/2006 privind protectia lucratorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici n munca Hotarrea de Guvern nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca

Hotarrea de Guvern nr. 1058 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru mbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive Hotarrea de Guvern nr. 1051/9.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, n special de afectiuni dorsolombare. Hotarrea de Guvern nr. 1050 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj Hotarrea de Guvern nr. 1049 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de suprafata sau subteran Hotarrea de Guvern nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca Hotarrea de Guvern nr. 1028 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate n munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare Hotarrea de Guvern nr. 1007 din 02/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor Hotarrea de Guvern nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca Hotarre de Guvern nr. 493 din 12/04/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot Hotarre de Guvern nr. 752 din 14/05/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii n atmosfere potential explozive Hotarare de Guvern nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile Hotarare de Guvern nr. 1876/22.12.2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii (MO nr. 81/30.01.2006) Hotarare de Guvern nr. 1875/22.12.2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest (MO nr. 64/24.01.2006) Hotarare de Guvern nr. 1022/10.09.2002 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune in pericol viata, sanatatea, securitatea muncii si protectia mediului (MO nr. 711/30.09.2002) Hotarare de Guvern nr. 613/13.06.2002 pentru prorogarea termenului prevazut la art. 16 din Hotararea Guvernului nr.

261/2001 privind criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite Hotarare de Guvern nr. 676/2001 pentru modificarea si completarea Hotarare de Guvern nr. 261/2001 privind criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite (MO nr. 424/30.07.2001) Hotarare de Guvern nr. 625/06.07.2001 privind procedura de autorizare a comerciantilor (MO nr. 358/04.07.2001) Norme de aplicare a Hotararii de Guvern nr. 261/2001 (MO nr. 300/07.06.2001) Hotarare de Guvern nr. 261/22.02.2001 privind criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite (MO nr.114/06.03.2001) Hotarare de Guvern nr. 1337/2001 pentru modificarea si completarea Hotarare de Guvern nr. 261/2001 privind criteriile si metodologia de ncadrare a locurilor de munca n conditii deosebite (MO nr. 36/21.01.2002) Hotarari de Guvern periculoase

in

domeniul

materialelor

si

substantelor

Hotarare de Guvern nr. 92/23.01.2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase Hotarare de Guvern nr. 1300/20.11.2002 privind notificarea substantelor chimice Hotarare de Guvern nr. 536/30.05.2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind detinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, manuirea si folosirea materiilor explozive utilizate in orice alte operatiuni specifice in activitatile detinatorilor, precum si autorizarea artificierilor si a pirotehnistilor (MO nr. 479 04.07.2002) Hotarare de Guvern nr. 162/20.02.2002 privind depozitarea deseurilor Hotarare de Guvern nr. 128/14.02.2002 privind incinerarea deseurilor Hotarare de Guvern nr. 340/20.06.1992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura Hotarari de Guvern in domeniul asigurarilor sociale Hotarare de Guvern nr. 13/08.01.2004 privind aprobarea Statutului Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale

Hotarari de Guvern in domeniul evaluarii conformitatii Hotarare de Guvern nr. 119/05.02.2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a masinilor industriale Hotarare de Guvern nr. 115/05.02.2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata (MO nr. 166/26.02.2004) Hotarare de Guvern nr. 1605/23.12.2003 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 71/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea procedurilor ce se utilizeaza n procesul de evaluare a conformitatii produselor din domeniile reglementate, prevazute n Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, si a regulilor de aplicare si utilizare a marcajului national de conformitate CS Hotarare de Guvern nr. 1514/18.12.2003 pentru modificarea si completarea Hotarrii Guvernului nr. 457/2003 privind asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune Hotarare de Guvern nr. 457/18.04.2003 privind asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune modificata si completata prin Hotararea de Guvern 1514/2003

Hotarari de Guvern in domeniul reglementarilor tehnice Hotarare de Guvern nr. 1587/18.12.2002 privind masurile pentru organizarea si realizarea schimbului de informatii n domeniul standardelor si reglementarilor tehnice, precum si al regulilor referitoare la serviciile societatii informationale ntre Romnia si statele membre ale Uniunii Europene, precum si Comisia Europeana

II. Ce responsabilitatii au managerii potrivit legislatiei muncii?

Noul cadrul legal privind relatiile de munca, securitatea si sanatatea in munca in Romania, a fost elaborat in spiritul reglementarilor Uniunii Europene si al conventiilor si recomandarilor Organizatiei Internationale a Muncii, care stabilesc responsabilitati pentru manageri, in calitatea acestora de conducatori si organizatori ai proceselor de munca, in vederea imbunatatirii conditiilor de munca ale

lucratorilor si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Vom enumera succint o parte din responsabilitatile managerilor, conform prevederilor legale actuale:

ce

revin

instruirea, testarea si perfectionarea profesionala a salariatilor, intocmirea si consemnarea fiselor individuale privind securitatea si sanatatea in munca (conf. Legii Securitatii si Sanatatii in Munca 319/2006); lnfiintarea Comitetului de securitate si sanatate in munca, conducerea si coordonarea activitatii acestuia (conf. Normelor Metodologice de aplicare ale prevederilor Legii 319/2006, Cap. IV Organizarea si functionarea Comitetutului de securitate si sanatate in munca); identificarea echipamentelor individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru din intreprindere si intocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament individual de protectie conform prevederilor HG nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitae si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca; elaborarea urmarirea actualizarii planului de avertizare, a planului de protectie si prevenire (conf. conf. Normelor Metodologice de aplicare ale prevederilor Legii 319/2006, Cap. III, art. 15(1) pct. 28); elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatae in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale societatii,. precum si a locurilor de munca(conf. conf. Normelor Metodologice de aplicare ale prevederilor Legii 319/2006, Cap. III, art. 15(1) pct. 3); monitorizarea functiobnarii sistemelor si dispozitivelor de protectie, a apraturii de masura si control, precum si a instalatiilor de ventilare sau a altor instalatii pentru controlulul noxelor in mediulul de munca (conf. Normelor Metodologice de aplicare ale prevederilor Legii 319/2006, Cap. III, art. 15(1) pct. 15); elaborarea documentelor necesare autorizarii meseriilor si profesiilor prevazute in legislatia specifica si evidenta acestora (conf. Normelor Metodologice de aplicare ale prevederilor Legii 319/2006, Cap. III, art. 15(1) pct. 12); elaborarea sau actualizarea, dupa caz, a documentelor prin care se stabilesc atributii si raspunderi din punct de vedere al securitatii muncii (Contractul colectiv de munca, contractele

individuale de munca, contracte de prestari servicii decizii interne, Regulamentul de organizare si functionare, fisa postului, etc.) conform Normelor Metodologice de aplicare ale prevederilor Legii 319/2006 Intocmirea si depunerea la inspectoratul teritorial de munca a declaratiilor anuale privind starea securitatii muncii din unitate (conf. Legii 319/2006 ); executarea unor actiuni cu caracter urgent si obligatoriu in cazul producerii unor accidente de munca sau avarii tehnice (conf. Legii 319/2006 ); sa identifice pericolele si sa evalueze riscurile pentru fiecare componenta a sistemului de munca, mijloace de munca/echipamente de munca si mediu de munca pe locuri de munca/posturi de lucru; (conf. conf. Normelor Metodologice de aplicare ale prevederilor Legii 319/2006, Cap. III, art. 15(1) pct. 21); sa asigure auditarea securitatii si sanatatii in munca la nivelul societatii ori de cate ori sunt modificate conditiile de munca si sa stabileasca nivelul de securitate; auditarea presupunand analiza activitatii si stabilirea gradului de conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare implementare sistem management securitate si sanatate in munca, prin implementarea sistemului de management in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conf. referential OHSAS 18001/1999; sa controleze, pe baza programului de activitate, toate locurile de munca, in scopul prevenirii acidentele de munca si imbolnavirile profesionale; orice alte activitati care vizeaza mbunatatirea conditiilor de munca, prevenirea accidentelor de munca si a mbolnavirilor profesionale.

toate activitatiile prevazute in domeniul situatiilor de urgenta conform Ordinului M.A.I nr. 712/2005 modificat si completat cu Ordinul M.A.I NR. 786/2005, Legea privind prevenirea si stingerea incendiilor nr. 307/2006. (efectuarea de instructaje, elaborarea bazei decizionale, intocmirea de instructiuni proprii, controale la toate locurile de munca, elaborarea planurilor de evacuare in caz de incendiu etc)

Sistemul de management al securitatii si sanatatii n munca

MSSM, OHSAS 18001, OHSAS 18002 Normele Generale de Protectie a Muncii, adoptate prin Ordin comun al Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si al Ministerului Sanatatii n noiembrie 2002, prevad finalizarea implementarii sistemului de management al securitatii si sanatatii n munca, pentru toti angajatorii care au n structura un compartiment de protectie a muncii. Implementarea unui sistem de MSSM n acord cu standardele romnesti OHSAS 18001 si 180002este un subiect care trebuie avut n vedere de toate organizatiile mari sau mici. Standardul OHSAS 18001 este aplicabil oricarei organizatii care doreste:

sa stabileasca un sistem de management OHSAS pentru a elimina sau minimaliiza riscurile pentru angajati si alte parti interesate care pot fi expuse la riscuri OHSAS asociate cu activitatile sale; sa implementeze, sa mentina si sa mbunatateasca n mod continuu un sistem de management OHSAS; sa se asigure de propria conformitate cu politica sa OHSAS declarata; sa demonstreze aceasta conformitate si altora; sa obtina certificarea/nregistrarea sistemului sau de management OHSAS de catre o organizatie externa; sa realizeze o autodeterminare si o declaratie a conformitatii cu specificatia OHSAS.

Cerintele unui sistem de management al securitatii si sanatatii n munca conform standardului OHSAS 18001 pentru o organizatie:

Implementarea si mentinerea unui sistem de management al sigurantei si securitatii n munca Includerea n politica de SSM a organizatiei a unui angajament fata de atingerea obiectivelor de securitate si sanatate ocupationala, precum si de mbunatatire continua a performantelor n acest domeniu Introducerea si mentinerea de proceduri pentru determinarea pericolelor, evaluarea riscurilor si pentru implementarea masurilor necesare de supraveghere (cap. 4.3.1.) Determinarea conditiilor legale si altor conditii specifice organizatiei, referitoare la securitatea si sanatatea ocupationala (cap. 4.3.2.) Stabilirea obiectivelor referitoare la protectia muncii si a sanatatii, pentru fiecare nivel al organizatiei (cap. 4.3.3.) Introducerea si mentinerea unor programe pentru realizarea obiectivelor (cap. 4.3.4.)

Definirea documentarea si transmiterea sarcinilor, responsabilitatilor si competentelor personalului pentru realizarea programelor stabilite, instituirea mijloacelor de control si verificare a sistemului de management pentru protectia muncii si a sanatatii (cap. 4.4.1.) Instruirea, constientizarea si cresterea competentei personalului (cap. 4.4.2.) Informarea, implicarea si consultarea personalului n acest domeniu (cap. 4.4.3.) Alcatuirea unei documentatii adecvate a sistemului (cap. 4.4.4.) Controlul documentelor si al datelor (cap. 4.4.5.) Controlul proceselor si activitatilor care implica riscuri (cap. 4.4.6.) Introducerea si mentinerea de planuri si proceduri pentru identificarea surselor potentiale de accidente sau mbolnaviri profesionale, stabilirea de masuri n caz de urgenta (cap. 4.4.7.) Introducerea si mentinerea de proceduri de masurare si verificare periodica a performantelor sistemului de securitate si sanatate ocupationala (cap. 4.5.1.) Introducerea si mentinerea de procedee pentru cercetarea accidentelor, mbolnavirlor profesionale si a neconformitatilor, stabilirea actiunilor corective si preventive (cap. 4.5.2.) Introducerea si mentinerea de procedee pentru controlul nregistrarilor (cap. 4.5.3.) Monitorizarea periodica prin sistemul de audit intern al organizatiei (cap. 4.5.4.) Efectuarea analiza de catre management, reevaluarea sistemului si mbunatatirea continua a acestuia (cap. 4.6.)

Prin implementarea, certificarea si mentinerea sistemului de management al securitatii si sanatatii n munca se obtin urmatoarele avantaje:

Realizarea securitatii si sanatatii n muncaprin eliminarea s/sau reducerea cauzelor potentiale de accidentare si mbolnavire profesionala; Asigurarea controlului organizatiei asupra pericolelor, accidentelor si riscurilor la locul de munca al salariatilor; Limitarea incidentelor si accidentelor de munca ce implica responsabilitatea juridica a organizatiei, precum si plata de compensatii sau taxe suplimentare; mbunatatirea conditiilor de munca a salariatilor; mbunatatirea performantelor individuale ale salariatilor; Organizarea eficienta a activitatilor la locul de munca;

Cresterea constientizarii personalului cu privire la importanta sigurantei la locul de munca si a propriei sanatati fizice si mentale; Cresterea motivarii personalului si a comunicarii printr-o participare activa n procesul de mbunatatire continua si de reducere a riscurilor la locurile de munca; mbunatatirea relatiilor cu industria si organismele de reglementare; mbunatatirea imaginii comerciale, a marketingului si a competivitatii n cazul unui sistem de management recunoscut prin certificare.

Documentele sistemului de management al SSM:

Manualul de SSM = document rezumativ care prezinta politica si obiectivele organizatiei referitoare la sanatatea si securitatea muncii si descrie elementele sistemului de management al SSM propriu, conform referentialului adoptat; Proceduri de sistem = documente care detaliaza fiecare cerinta a standardului ales ca referential; Proceduri administrative sau operationale = documente elaborate pentru tinerea sub control a activitatilor cu impact asupra sanatatii si securitatii muncii; Instructiuni proprii de SSM = documente elaborate n baza PTE (proceduri tehnice de executie) si a NSSM-urilor aplicabile; Instructiuni specifice de SSM = documente elaborate n baza instructiunilor de lucru (IL) si a conditiilor specifice de executie (tinnd cont si de prevederile din IPSSM-urile aplicabile

PRINCIPII STRATEGICE Elaborarea si implementarea sistemului de management al securitatii si sanatatii in unitatea noastra este justificata de urmatoarele considerente:

dorinta de a crea un cadru unitar pentru gestionarea activitatilor de SSM; implementarea principiilor si metodelor de imbunatatire a performantelor de SSM; protejarea salariatilor prin reducerea / eliminarea pericolelor de accidentare si imbolnavire profesionala; limitarea raspunderii civile si penale prin satisfacerea reglementarilor legale referitoare la SSM si a altor cerinte aplicabile; cresterea constiintei angajatilor si a responsabilitatilor fata de sanatatea si securitatea muncii;

cresterea increderii clientilor; imbunatatirea practicilor manageriale; imbunatatirea imaginii organizatiei, prin satisfacerea cerintelor referitoare la SSM

DOMENIUL DE APLICARE Prezentul Manual de Securitate si Sanatate in Munca (SSM) descrie Sistemul de management al securitatii si sanatatii in munca (MSSM) abordat de organizatia noastra si reprezinta o cerere mandatara a acestui sistem. El trateaza pe scurt toate elementele implementat, mentinut si imbunatatit pentru a identifica, evalua, preveni securitatea si sanatatea angajatilor, activitatii profesionale. sistemului de MSSM, elaborat, continuu de catre companie, si combate riscurile pentru care pot surveni in cursul

Manualul de SSM raspunde urmatoarelor cerinte:

Documenteaza: o politica, obiectivele si angajamentul managementului cu responsabilitate executiva al companiei privind securitatea si sanatatea ocupationala; o sistemul de MSSM prin care se asigura implementarea / atingerea continua a politicii si a obiectivelor privind securitatii si sanatatii in munca; Serveste drept standard de referinta autorizat pentru implementarea sistemului de MSSM cu aplicare in toate departamentele functionale si compartimentele companiei; Furnizeaza baza documentata pentru auditarea sistemului de MSSM; Defineste structura orgnizatorica si responsabilitatile diferitelor compartimente sau grupuri functionale si traseaza canalele de comunicare transversale si longitudinale ce dreneaza toate problemele legate de securitatea si sanatatea angajatilor; Asigura prezentarea sistemului de MSSM pentru demonstrarea conformitatii cu OHSAS 18001:1999, respectiv versiunea in limba romana din anul 2004, prin care se asigura imbunatatirea continua a managementului SSM si in consecinta diminuarea / prevenirea accidentelor, incidentelor sau imbolnavirilor profesionale. Se refera la toate procedurile documentate stabilite pentru sistemul de MSSM; Se refera la procesele afectand calitatea produselor/serviciilor furnizate de companie;

Prezinta angajatilor elementele sistemului de MSSM si ii face constienti de importanta respectarii normelor de protectie a muncii pentru evitarea accidentelor, incidentelor si a imbolnavirilor profesionale.

REFERINTE NORMATIVE.TERMENI SI DEFINITII. REFERINTE NORMATIVE

Standardul international - OHSAS 18001:1999 (Occupational Health and Safety Management Systems - Specification), varianta acestuia in limba romana din 2004 (Sisteme de Management al Sanatatii si Securitatii Ocupationale Specificatie) OHSAS 18002 (Sisteme de Management al Sanatatii si Securitatii Ocupationale - Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001)

TERMENI SI DEFINITII Pentru scopurile prezentului manual se aplica definitiile din:

OHSAS 18001 OHSAS 18002

POLITICA IN DOMENIUL SSM Organizatia noastra s-a angajat sa creeze cadrul organizatoric, sa asigure resursele necesare pentru implementarea, mentinerea si imbunatatirea continua a sistemului de management al SSM. Ne asumam responsabilitatea de a respecta toate reglementarile si prevederile legale in vigoare din domeniul protectiei muncii. Desfasurarea activitatii profesionale intr-un mediu de lucru care sa nu pericliteze securitatea sau sanatatea personalului muncitor reprezinta o prioritate a firmei, in acest scop se respecta principiile de identificare, evaluare, evitare, si combatere a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala asociate activitatilor din cadrul firmei. De asemenea, ne declaram disponibilitatea fata de partile interesate din interiorul sau din afara organizatiei de a informa asupra performantei obtinute de societate in domeniul securitatii si sanatatii ocupationale. Intrucat dezvoltarea si mentinerea sistemului de MSSM este o responsabilitate fundamentala a managementului firmei, a fost numit un reprezentant al managementului pe probleme de securitate si sanatate in munca cu responsabilitatea si autoritatea de a impune si

urmari aplicarea in practica a politicii declarate in domeniul securitatii si sanatatii ocupationale OBIECTIVE GENERALE In conformitate cu politica declarata, obiectivele generale sistemului de MSSM sunt:

previnirea si reducerea la minim a riscurilor de accidente si imbolnaviri profesionale precum si reducerea consecintelor acestora; adaptarea permanenta a activitatatii productive la factorul uman; asigurarea perfectionarii personalului si asigurarea conditiilor pentru imbunatatirea continua a nivelului de pregatire profesionala a acestuia; asigurarea imbunatatirii capacitatii manageriale, prin adaptarea cerintelor legislatiei in vigoare si prin imbunatatirea sistemului informational si al comunicatiei; asigurarea cadrului organizatoric necesar si resurselor adecvate pentru investitii astfel incat sa se asigure o crestere continua a calitatii activitatilor de SSM; implementarea si mentinerea un sistem de management pentru sanatatea si securitatea muncii in concordanta cu cerintele standardului de referinta.

In baza obiectivelor generale, compartimentele implicate in activitati care pot avea impact asupra SSM stabilesc obiective specifice masurabile. STRUCTURA DOCUMENTATIEI MSSM Acest capitol descrie structura documentatiei de sistemului de MSSM, responsabilitatile si procedeele pentru elaborarea acesteia, astfel incat, prin aplicarea ei, sa se asigure prevenirea accidentelor, incidentelor si a imbolnavirilor profesionale. In acest sens:

Au fost identificate cerintele din standard care sunt aplicabile la nivelul companiei; S-au identificat activitatile care necesita procese si proceduri documentate; S-a asigurat ca toate compartimentele pregatesc instructiuni de lucru amanuntite privind activitatile care implica riscuri pentru sanatatea sau securitatea angajatilor; A fost elaborat un manual de SSM pentru consemnarea politicii firmei, organizarea functiilor legate de SSM si a principalelor

procese pentru managementul securitatii si sanatatii ocupationale; S-a pus in functiune un mecanism pentru urmarirea implementarii sistemului de MSSM si a procedurilor pentru luarea de masuri preventive si corective, astfel ca sistemul sa devina eficient.

III. STRUCTURA SISTEMULUI DE MSSM RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUI Responsabilitatea ultima pentru protectia muncii si a sanatatii apartine top managementului. Acesta desemneaza un reprezentant cu o raspundere speciala pentru asigurarea implementarii si mentinerii sistemului de MSSM, in toate compartimentele si activitatile organizatiei. Prin Regulamentul de Organizare si Functionare, organigrama organizatiei, fisele de post ale salariatilor, s-au stabilit structurile organizatorice, competentele si responsabilitatile specifice pe linie de asigurare a SSM pentru intregul personal angajat. Conducatorii compartimentelor operationale si functionale implicati in activitati cu impact asupra securitatii si sanatatii angajatilor proprii sau ai altor parti interesate, efectueaza sistematic inspectii/controale la locurile de munca, verificand modul cum sunt asigurate conditiile de SSM si cum sunt respectate masurile de prevenire a accidentelor si imbolnavirilor profesionale. In urma controalelor efectuate, fiecare conducator stabileste masurile ce se impun pentru inlaturarea deficientelor constatate si pentru prevenirea accidentelor si/sau imbolnavirilor profesionale. Pentru masurile dispuse sunt stabilite responsabilitati si termene de rezolvare precum si modalitati pentru urmarire si raportare. CERINTELE LEGALE SI DE ALTA NATURA Toate activitatile in cadrul organizatiei sunt afectate de prevederile legale in vigoare si de alte prevederi. Acestea vor fi comunicate personalului relevant, in scopul de a promova constientizarea si intelegerea raspunderilor legale. Cerintele legale si de alta natura privitoare la securitatea si sanatatea muncii sunt identificate din:

reglementari legale (legi, ordonante, hotarari de guvern, ordine ale administratiei de stat, etc.) autorizatiile de functionare din punct de vedere al SSM avizele si autorizarile PSI

norme de SSM aplicabile (NSSM), standarde nationale, europene, etc. conventiile de lucru in comun pentru executarea lucrarilor de constructii proiecte, contracte, cerinte ale partilor interesate reglementari organizatorice interne (ROF, ROI), coduri de buna practica

Obligatiile ce revin organizatiei in domeniul sanatatii si securitatii muncii sunt comunicate tuturor compartimentelor functionale / operationale care conduc sau desfasoara activitati cu impact asupra sanatatii si securitatii muncii. Fiecare compartiment functional / operational care are implicatii in domeniul SSM are intocmita si tine la zi lista cu prevederile legale in vigoare referitoare la sanatatea si securitatea muncii. Inainte de inceperea lucrarilor, subunitatea care executa lucrarea identifica impreuna cu beneficiarul cerintele SSM (restrictii, avize, acorduri, accese, folosirea utilitatilor). PLANIFICAREA RISCURILOR Identificarea riscurilor Identificarea riscurilor posibile de accidentare si / sau imbolnavire profesionala se efectueaza:

IDENTIFICARII,

EVALUARII

SI

CONTROLUL

in faza de ofertare, prin verificarea documentatiei de oferta (daca acest lucru este cerut in mod expres de client ); in faza premergatoare inceperii executiei, prin verificarea documentatiei de executie si a modului de intocmire a planului SSM al proiectului (lucrarii); la schimbarea unor specificatii tehnice, tehnologii de executie si / sau a conditiilor mediului de munca; la schimbarea / aparitia de noi cerinte legale si / sau de alta natura; dupa aparitia unor evenimente in domeniul SSM, care au avut drept consecinta producerea de accidente (sau ar fi putut conduce la producerea de accidente).

Pentru aspectele de mai sus sunt avute in vedere cerintele legale (legi, hotarari de guvern, ordonante, norme si reglementari in domeniu, etc.) si cerinte de alta natura (specificatii de SSM din proiecte, cerinte de SSM din contracte, cerinte stabilite prin conventii pentru lucru in comun, cerinte ale partilor interesate etc.). Evaluarea riscurilor

Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala se realizeaza:

pe baza relatia "gravitate-frecventa", de catre Comisii de evaluare numite prin decizia reprezentantului managementului pentru SSM, pentru fiecare compartiment si post de lucru in parte, conform unei metodologiei prezentate in procedura operationala PO-02. Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala. separat pentru locurile de munca cu pericol deosebit , conform unei metodologiei prezentate in procedura operationala, PO-03. Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala pentru locurile de munca cu pericol deosebit.

La sfarsitul evaluarii se vor completa:

"Fisa de evaluare a locului de munca", document centralizator al tuturor operatiilor de identificare si evaluare a riscurilor de accidentare si / sau imbolnavire profesionala "Fisele de evidenta", care identifica riscurile asociate locurilor de munca cu pericol deosebit. "Fisa de masuri propuse", in care sunt stabilite elemente de tinere sub control al riscurilor.

Din aceste elemente rezulta:

date de identificare a locului de munca (unitate, subunitate, sectie, santier, loc de munca, etc.); date de identificare a evaluatorului; componentele sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloace de munca si mediu de munca); nominalizarea factorilor de risc identificati; descrierea parametrilor si caracteristicilor factorilor de risc identificati; consecinta maxima previzibila a actiunii factorilor de risc; clasa de gravitate si frecventa (probabilitatea actiunii factorilor de risc); nivelul de risc determinat; masurile de prevenire necesare de aplicat (rezultate in urma evaluarilor), responsabilitatile pentru realizarea acestor masuri.

Controlul riscurilor Controlul riscurilor are la baza "Fisa de masuri propuse", care cuprinde masurilor de prevenire stabilite in urma evaluarii riscurilor. Dupa aprobarea de catre conducere a evaluarilor si a masurilor de prevenire stabilite, acestea sunt transmise la executanti pentru

aplicare, luarea masurilor de protectie a muncii, organizatorice si tehnice care se impun. Verificarea modului cum se valorifica si se aplica efectiv rezultatele evaluarilor si masurile de prevenire stabilite la locurile de munca se efectueaza prin metodele specifice de control si monitorizare a performantelor de SSM (audit intern, inspectii / controale de SSM, rapoarte, informari si analize periodice). La aparitia unei noi lucrari si la schimbarea conditiilor avute la evaluarea riscurilor, conducatorii proceselor de productie au obligatia sa comunice compartimentului de SSM care sunt schimbarile ce vor surveni si sa solicite comisiei de evaluare sa evalueze riscurile la noile locuri de munca sau sa reevalueze riscurile in noile conditii. Solicitarea de evaluare / reevaluare se face astfel incat sa se asigure cunoasterea riscurilor si a masurilor inainte de inceperea lucrarii. Personalul care are obligatia instruirii si organizarii locurilor de munca trebuie sa informeze prin instructaje periodice, asupra riscurilor si masurilor de prevenire a riscurilor, intregul personal implicat. Responsabilitati Managerul SSM este responsabil pentru continutul prezentului procedeu documentat si pentru a se asigura ca acesta este respectat. Actiuni si metode Pentru atingerea obiectivului acestui desfasoara urmatoarele activitati:

procedeu

documentat

se

identificarea documentelor si datelor; completarea documentelor si datelor;elaborare lista de referinta documente de sistem calitate; elaborarea documentelor si datelor; analiza, aprobarea si emiterea documentelor si datelor; controlul editiei, difuzarii si revizuirii (prevenirea utilizarii de documente nevalabile); retragere documente nevalabile si/sau perimate din toate punctele de difuzare/utilizare.

Toate documentele sunt revazute, in functie de importanta problemelor, de managerul SSM, care este responsabil cu asigurarea existentei si repartizarii la locul potrivit a urmatoarelor:

Revizuirea si aprobarea documentelor de personalul autorizat inainte de distribuire si folosire; Asigurarea semnaturilor de revizuire/aprobare si un mijloc de indicare a nivelului de revizuire a documentului;

Numerotarea si numirea documentelor si copiilor conform unui domeniu de utilizare; Un registru pentru indicarea numarului documentului / copiei si numele si localizarea tuturor detinatorilor documentelor controlate; Disponibilitatea problemelor relevante din cadrul documentelor adecvate acolo unde indeplinesc operatiuni esentiale pentru functionalitatea sistemului SSM; Marcarea adecvata a documentelor folosite pentru planificare sau scopuri similare ce nu au primit aprobarea finala, utilizand insemne de tipul "NU FOLOSITI" sau ceva similar; Revizuirea problemelor din documentele invechite; inlocuirea documentelor invechite.

Inregistrari O copie a documetelor, incluzand fisele proiectelor si rapoartele de analiza, se indosariaza si se introduce in baza de date , pentru cel putin cinci. Registrul documentelor, in care se evidentiaza editia si difuzarea, se pastreaza la reprezentantul managementului pentru SSM si in memoria electronic (pentru a se vede in orice moment care editie este in vigoare). Pentru atingerea obiectivului acestui procedeu documentat se desfasoara activitatile de colectionare, depozitare, indosariere, aranjare, cuprinzand in principal:

Sistemul SSM indica inregistrarile ce trebuie efectuate; Inregistrarile sunt completate adecvat si sunt usor de regasit; Inregistrarile demonstreaza nivelurile de calitate obtinute; Sunt mentinute conditii adecvate de arhivare a inregistrarilor pentru prevenirea deteriorarii acestora; Sunt specificate perioadele de mentinere a diferitelor tipuri de inregistrari; Exista proceduri pentru eliminarea inregistrarilor la sfarsitul perioadelor de arhivare.

Inregistrarile de SSM reprezinta dovada functionarii continue a sistemului de management de SSM si cuprind:

Responsabilitatea managementului; Manualul SSM; Controlul documentelor si datelor; Auditurile Sistemului SSM; Arhivarea documentelor; Controlul inregistrarilor; Autorizari din punct de vedere al S.S.M;

Evidenta accidentelor cu ITM si a imbolnavirilor profesionale; Evidenta accidentelor mortale, colective si cu invaliditate; Locurile de munca cu conditii grele, nocive si vatamatoare; Conventiile de lucru in comun; Planul de cheltuieli in vederea realizarii masurilor de SSM; Examinarile periodice pe linie de SSM; Instructajele pe linie de SSM; Controalele pe linie de SSM; Rapoartele de activitate pe linie de SSM; Formele de specializare si perfectionare ale personalului ce activeaza in domeniul SSM;

Inregistrarile calitatii sunt efectuate de responsabilii compartimentelor implicate in sistemul de SSM si pastrate astfel incat sa se previna deteriorarea sau pierderea lor; sunt tinute minimum 3 ani. CONTROLUL PROCESELOR Procesele (activitatile) in derulare, organizarea locurilor de munca din punct de vedere al SSM, asigurarea dotarilor si resurselor necesare, inclusiv efectuarea controalelor, inspectiilor si verificarilor de procese/produse/echipamente mentionate anterior, se tin sub control prin intocmirea si urmarirea realizarii planurilor de SSM pe proiecte (lucrari). Prin planurile de SSM sunt definite conditiile, masurile tehnicoorganizatorice, responsabilitatile ce revin angajatilor - executanti, conducatori si controlori pentru asigurarea executiei lucrarii in conditii de securitate si sanatate, cu respectarea reglementarilor legale de SSM. Planurile de SSM cuprind capitole si elemente importante referitoare la:

Documentatia tehnica si cerintele legale aplicabile; Descrierea lucrarilor principale; Responsabilitati privind organizarea executiei; Responsabilitati privind organizarea si verificarea cerintelor SSM; Lucrul cu subcontractantii-conventii pentru lucrul in comun; Identificarea, evaluarea si controlul riscurilor; Asigurarea dotarii cu ET, EIP, EIL si a altor dotari; Verificari periodice ale echipamentelor; Calificarea personalului-atestari, autorizatii; Instruirea personalului; Planificarea, efectuarea si urmarirea controalelor/inspectiilor; Cercetarea, comunicarea, raportarea, inregistrarea evenimentelor; Actiuni in situatii de urgenta; Controlul medical al angajatilor;

Conditii de munca si asigurarea materialelor igienico-sanitare; acordarea primului ajutor; Evacuarea deseurilor; Protectia mediului; Controlul documentelor; Controlul inregistrarilor.

Pentru procesele/activitatile in derulare trebuie elaborate instructiuni specifice si instructiuni proprii de SSM, prin care sunt documentate si controlate din punctul de vedere al protectiei muncii masurile ce se iau pentru prevenirea accidentelor si/sau imbolnavirilor profesionale. MASURI DE CONTROL SI CORECTARE Urmarirea realizarii masurilor cuprinse in programele de sanatate si securitate a muncii se face folosind indicatori de performanta manageriala si indicatori de performanta operationala. Indicatori de performanta manageriala (masurare proactiva) pentru:

evaluarea gradului de implementare a politicii si programelor de SSM; evaluarea conformitatii sistemului cu cerintele si reglementarile existente; evaluarea performantelor economice.

Indicatori de performanta operationala (masurare reactiva) pentru:

evaluarea consumurilor de materiale specifice; evaluarea activitatii de aprovizionare; evaluarea calitatii instalatiilor, echipamentelor de protectie, a utilajelor, mijloacelor de transport; evaluarea eficientei activitatii de SSM (indicii de frecventa ai accidentelor si ai imbolnavirilor profesionale; indicii de gravitate ai accidentelor si ai imbolnavirilor profesionale).

Modalitatile de monitorizare a functionarii sistemului de management al SSM constau in:

inspectii /controale pe linie de SSM; verificari prin audituri; evaluari pe baza de chestionare; alte metode specifice. MASURI DE PROTECTIE PENTRU CAZURI DE URGENTA

Planurile pentru situatii de urgenta stabilesc actiunile ce trebuie intreprinse atunci cand apar situatii de urgenta si cuprind urmatoarele:

Identificarea accidentelor potentiale si a situatiilor de urgenta potentiale; Identificarea si localizarea materialelor periculoase si actiunea de urgenta necesara; Existenta si accesibilitatea informatiilor necesare pe perioada situatiei de urgenta; Raspunderea, imputernicirile si indatoririle personalului cu roluri specifice pe perioada situatiilor de urgenta, inclusiv acele actiuni care trebuie desfasurate de personal extern care se afla la locul unei stari de urgenta; Protejarea documentelor si a echipamentelor esentiale; Interfata cu servicii externe de interventie pentru cazuri de urgenta; Implicarea institutiilor externe in planificarea pentru situatii de urgenta si interventii; Comunicarea cu organismele legale; Comunicarea cu vecinii si cu publicul.

Conform legislatiei sunt intocmite planuri pentru urmatoarele situatii:

planuri de aparare impotriva dezastrelor; planuri de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice; planuri de interventie in caz de incendiu; planuri de masuri speciale pentru perioade cu risc mare de incendiu; planuri de lichidare a avariilor.

Tinerea sub control a riscurilor de accidentare , imbolnavire a salariatilor se obtine prin masuri de prevenire stabilite in urma evaluarilor, la fiecare loc de munca, si prin instructiuni de avertizare, afisate la locurile de munca periculoase. Modul de intocmire a planurilor de prevenire si rezolvare a situatiilor de urgenta este descris in proceduri documentate. NECONFORMITATI. ACTIUNI CORECTIVE SI PREVENTIVE. In organizatie exista proceduri documentate pentru identificarea, raportarea si investigarea accidentelor, incidentelor, imbolnavirilor profesionale si cazurilor de neconformitate.

Scopul acestora este de a preveni aparitia pe viitor a respectivei situatii prin identificarea si eliminarea cauzelor determinante, contribuind la imbunatatirea sistemului de management al SSM. Domeniul de aplicare este reprezentat de identificarea, documentarea, evaluarea, izolarea, tratarea produselor neconforme depistate in orice etapa / faza a procesului tehnologic si instiintarea functiilor implicate. Responsabilul pentru neconformitati este reprezentatul managementului pentru SSM, precum si responsabilii de SSM ale sectiilor si compartimentelor, care raspund pentru continutul prezentului procedeu documentat si pentru a se asigura ca acesta este respectat. Neconformitatile sunt identificate prin:

inspectii periodice efectuate de personalul propriu inspectii ale autoritatilor de protectia muncii reclamatii ale partilor interesate audit

Accidentele, evenimentele si imbolnavirile profesionale, indiferent de gravitatea lor se cerceteaza conform normelor de aplicare a legii protectiei muncii (legea 90/1996) si a procedurilor proprii. Pentru neconformitatile depistate se stabilesc actiuni corective / preventive pentru eliminarea cauzelor identificate si pentru prevenirea aparitiei unor alte neconformitati similare. Neconformitatile, actiunile corective / preventive sunt inregistrate si tinute sub control de catre persoanele cu responsabilitate in solutionarea lor. Conducerea este informata si analizeaza neconformitatile semnalate, pentru a se asigura ca actiunile corective / preventive sunt implementate si urmarite si ca acestea sunt eficiente. In urma sedintelor efectuate de conducere se stabilesc actiuni preventive cu termene si responsabilitati de rezolvare. In urma cercetarii accidentelor sau evenimentelor se intocmeste un program de masuri de prevenire a altor situatii similare, care se difuzeaza pentru analiza, stabilire masuri proprii conditiilor de lucru si prelucrare cu personalul implicat si interesat. Inregistrari Schimbarile rezultate din actiunile corective / preventive dispuse sunt inregistrate in procedurile documentate ale sistemului de management al SSM. Descrierea actiunilor corective si preventive stabilite si efectuate se va indosaria si introduce in baza de date, pastrandu-se minimum 3 ani. AUDIT INTERN

Politica specifica Planificarea si tinerea sub control a auditurilor interne de SSM se realizeaza pentru a asigura ca procedurile din cadrul sistemului SSM sunt corecte si aplicate eficace. Toate compartimentele vor fi revizuite cel putin o data pe an. Anumite activitati, considerate mai importante, vor fi judecate mai des. Domeniu de aplicare Aceasta procedura documentata se refera la planificarea auditurilor interne ale calitatii, selectarea auditorilor, pregatirea si derularea auditurilor, elaborarea rapoartelor de audit si activitatile auditurilor de urmarire. Responsabilitati Responsabilul cu asigurarea SSM pentru cerinta 4.5.4. din OHSAS 18001 este reprezentantul managementului pentru SSM, care raspunde pentru continutul prezentului procedeu documentat si pentru asigurarea ca acesta este respectat. Actiuni si metode Pentru atingerea obiectivului acestui desfasoara urmatoarele activitati:

procedeu

documentat

se

Programarea de audituri interne (numire auditor sef, stabilire echipa de audit, pregatire audit); se efectueaza auditurile interne in conformitate cu programele stabilite; sunt disponibile proceduri detaliate si chestionare pentru orientarea auditorilor; sunt discutate rapoartele auditurilor cu grupurile examinate inainte de finalizare; sunt prezentate rapoartele auditurilor la conducere pentru analiza si informare; sunt planificate intr-o perioada de timp bine definita, actiunile corective atunci cand se observa deficiente; se intreprind masuri ulterioare pentru a avea siguranta ca actiunile corective au fost eficiente.

Inregistrarile calitatii sunt efectaute de responsabilii compartimentelor implicate in sistemul calitate si pastrate de compartimentul / managerul calitate astfel incat sa se previna deteriorarea sau pierderea lor; sunt tinute minimum 3 ani; a se vedea sectiunea 4.2.2 din prezentul manual calitate. ANALIZA EFECTUATA DE MANAGEMENT

Conducerea societatii analizeaza functionarea sistemului de management a securitatii si sanatatii muncii pentru a stabili daca acesta este implementat si corespunde pentru realizarea politicii si obiectivelor declarate. Aceasta analiza se desfasoara anual sau mai des, conform programului stabilit, la diferitele nivele ierarhice, si are ca scop:

evalueze strategia globala a sistemului si daca aceasta corespunde obiectivelor prevazute ; evalueze capacitatea sistemului de a raspunde nevoilor globale ale organizatiei si tuturor partilor interesate, inclusiv ale salariatilor si autoritatilor din domeniul reglementat ; evalueze necesitatea modificarii sistemului, inclusiv a politicii si obiectivelor de SSM ; identifice masurile necesare pentru remedierea la timp a deficientelor, inclusiv adaptarea structurii organizatorice; furnizeze indicatii pentru stabilirea prioritatilor in vederea imbunatatirii continue a activitatii in domeniul SSM; evalueze progresul inregistrat in realizarea obiectivelor, a masurilor corective; evalueze eficacitatea masurilor stabilite la analizele precedente.

Imbunatatirea sistemului de management al SSM se apreciaza prin rezultatele, observatiile facute cu ocazia auditurilor, controalelor; masurarea performantei cu ajutorul indicatorilor de performanta, situatia evenimentelor SSM, alocarea adecvata a resurselor financiare, umane, materiale. Concluziile, masurile, hotararile stabilite in urma analizei efectuate de management sunt comunicate tuturor celor implicati in rezolvarea lor, precum si salariatilor si reprezentantilor salariatilor.

IV.

AVIZAREA DOCUMENTELOR

Avizarea documentatiilor cu character ethnic de informare si instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Documentaiile care se supun avizrii sunt: a) filme sau imagini, pe pelicul sau suport magnetic, cu subiecte din domeniul securitii i sntii n munc;

b) afie, pliante, brouri din domeniul securitii i sntii n munc; c) suporturi de curs destinate instruirii n domeniul securitii i sntii n munc, elaborate de prestatorii de servicii; d) diapozitive, diafilme i altele asemenea. Avizarea documentaiilor Documentaiile prevzute in normele metodologice pot fi difuzate sau comercializate numai dac sunt avizate de ctre Comisia de abilitare i avizare , din judeul n care i are sediul elaboratorul. n situaia n care elaboratorul are cetenia, respectiv naionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene ori aparinnd Spaiului Economic European, documentaiile se avizeaz de ctre Comisia de abilitare i avizare constituit la nivelul Direciei de munc, solidaritate social i familie a municipiului Bucureti. Pentru avizarea documentaiilor elaboratorul va transmite prin pot Comisiei de abilitare i avizare prevzute la art. 186 o cerere conform modelului prevzut n anexa nr. 24, nsoit de un dosar care cuprinde: a) copie de pe certificatul de nregistrare la registrul comerului i, dup caz, ; n situaia prevzut la art. 186 alin. (2), elaboratorul va depune documentul echivalent eliberat de statul de origine sau de provenien. b) un scurt memoriu de prezentare a documentaiei; c) dou exemplare din documentaia supus avizrii; d) n cazul diapozitivelor i diafilmelor se vor transmite: originalul i dou copii pe suport hrtie. Comisia de abilitare i avizare va transmite prin pot avizul sau decizia de respingere motivat, n termen de 30 de zile de la data primirii solicitrii. Avizul comisiei, prezentat n anexa nr. 25, va fi nsoit de un exemplar din documentaia transmis de elaborator, care va purta tampila Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei. Decizia de respingere, prezentat n anexa nr. 26, va fi nsoit de cele dou exemplare de documentaie transmis de elaborator, pentru a fi refcut n sensul celor precizate n decizie. Difuzarea sau comercializarea documentaiilor prevzute la art. 179 va fi nsoit de o copie a avizului. Angajatorul care utilizeaz documentaiile prevzute la art. 179 trebuie s dein o copie a avizului. Respingerea avizrii unei documentaii poate face obiectul unei contestaii depuse la Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei n termen de maximum 30 de zile de la data primirii deciziei de respingere.

Soluiile adoptate ca rspuns la contestaie vor fi comunicate celor interesai n termen de 30 de zile de la data primirii contestaiei. Dac n timpul controalelor efectuate de inspectorii de munc se constat diferene ntre documentaia avizat i cea folosit n activitatea curent, inspectorul de munc dispune msuri pentru retragerea documentaiei neconforme i comunic n scris Comisiei de abilitare i avizare teritoriale, respectiv a municipiului Bucureti, situaia constatat, cu propunerea de suspendare sau de retragere a avizului. Comisia de abilitare i avizare teritorial, respectiv a municipiului Bucureti, aduce la cunotin titularului de aviz situaia constatat, pentru ca acesta s i prezinte punctul de vedere. Comisia de abilitare i avizare teritorial, respectiv a municipiului Bucureti, analizeaz comunicarea inspectorului de munc mpreun cu punctul de vedere al titularului de aviz i emite o decizie de suspendare sau de retragere a avizului, dup caz. Suspendarea se poate face pe o perioad determinat, n funcie de timpul necesar pentru remedierea deficienelor constatate. Decizia de retragere a avizului poate face obiectul unei contestaii n condiiile prevzute la art. 190. n situaia n care titularul de aviz intenioneaz s aduc modificri unei documentaii avizate, are obligaia s comunice Comisiei de abilitare i avizare teritoriale, respectiv a municipiului Bucureti, coninutul acestor modificri. Comisia de abilitare i avizare teritorial, respectiv a municipiului Bucureti, analizeaz dac modificrile asupra documentaiei sunt intervenii minore sau majore i decide meninerea avizului sau necesitatea unei noi avizri.

V. INFRACTIUNI SI CONTRAVENTII
Infraciuni ( CONF. Lg.319/ 2006)l

Art. 37. - (1) Neluarea vreuneia dintre msurile legale de securitate i sntate n munc de ctre persoana care avea ndatorirea de a lua aceste msuri, dac se creeaz un pericol grav i iminent de producere a unui accident de munc sau de mbolnvire profesional, constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la un an la 2 ani sau cu amend. (2) Dac fapta prevzut la alin. (1) a produs consecine deosebite, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 3 ani sau amend. (3) Fapta prevzut la alin. (1) svrit din culp se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend, iar fapta prevzut la alin. (2) svrit din culp se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la un an sau cu amend. Art. 38. - (1) Nerespectarea de ctre orice persoan a obligaiilor i a msurilor stabilite cu privire la securitatea i sntatea n munc, dac prin aceasta se creeaz un pericol grav i iminent de producere a unui accident de munc sau de mbolnvire profesional, constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la un an la 2 ani sau cu amend. (2) Dac fapta prevzut n alin. (1) a produs consecine deosebite, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 3 ani sau amend. (3) Dac nerespectarea const n repunerea n funciune a instalaiilor, mainilor i utilajelor, anterior eliminrii tuturor deficienelor pentru care s-a luat msura opririi lor, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 2 ani sau amend. (4) Faptele prevzute la alin. (1) i (3) svrite din culp se pedepsesc cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend, iar fapta prevzut la alin. (2) svrit din culp se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la un an sau cu amend. Contravenii( CONF. Lg.319/ 2006)l Art. 39. - (1) Constituie contravenii faptele svrite de angajatorii aflai n una dintre situaiile prevzute de prezenta lege. (2) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 5.000 lei la 10.000 lei nclcarea dispoziiilor art. 13 lit. b), c), p) i r). (3) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 3.000 lei la 10.000 lei nclcarea dispoziiilor art. 13 lit. n). (4) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 4.000 lei la 8.000 lei nclcarea dispoziiilor art. 12 alin. (1) lit. a) i b), art. 13 lit. a), d)-f), h)-m) i o), art. 20, art. 29 alin. (1) lit. a) i ale art. 32 alin. (2).

(5) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 3.500 lei la 7.000 lei nclcarea dispoziiilor art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 11 alin. (1) i (3), art. 13 lit. q) i s) i ale art. 27 alin. (1) lit. a) i b). (6) Constituie contravenii i se sancioneaz cu amend de la 3.000 lei la 6.000 lei urmtoarele fapte: a) nclcarea dispoziiilor art. 9 alin. (1), ale art. 10 i 16; b) nclcarea dispoziiilor art. 14, 15 i ale art. 34 alin. (1). (7) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 2.500 lei la 5.000 lei nclcarea dispoziiilor art. 11 alin. (2) i (4), ale art. 17, 19 i 21. (8) Constituie contravenii i se sancioneaz cu amend de la 2.000 lei la 4.000 lei urmtoarele fapte: a) nclcarea dispoziiilor art. 12 alin. (1) lit. c) i d), art. 13 lit. g), art. 18 alin. (5) i (6) i ale art. 36; b) nclcarea dispoziiilor art. 34 alin. (5). (9) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 5.000 lei la 10.000 lei nerespectarea reglementrilor de securitate i sntate n munc privind: a) fabricarea, transportul, depozitarea, manipularea sau utilizarea substanelor ori preparatelor chimice periculoase i a deeurilor rezultate; b) prevenirea prezenei peste limitele maxime admise a agenilor chimici, fizici sau biologici, precum i suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman; c) darea n exploatare sau repunerea n funciune, parial ori total, a construciilor, echipamentelor de munc noi sau reparate, precum i pentru aplicarea proceselor tehnologice; d) ntocmirea i respectarea documentaiilor tehnice pentru executarea lucrrilor care necesit msuri speciale de siguran; e) folosirea surselor de foc deschis i fumatul la locurile de munc unde acestea sunt interzise; f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, exploatarea, ntreinerea i repararea instalaiilor i a echipamentelor electrice, precum i pentru prevenirea efectelor electricitii statice i ale descrcrilor atmosferice; g) asigurarea i folosirea instalaiilor electrice de construcie adecvate la locurile de munc unde exist pericole de incendiu sau de explozie; h) asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electric a echipamentelor de munc;

i) transportul, manipularea i depozitarea echipamentelor de munc, materialelor i produselor; j) delimitarea, ngrdirea i semnalizarea zonelor periculoase; k) semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munc; l) asigurarea exploatrii fr pericole a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau lichefiate, a instalaiilor mecanice sub presiune i a celor de ridicat, a conductelor prin care circul fluide sub presiune i a altor asemenea echipamente de munc; m) utilizarea, ntreinerea, echipamentelor de munc; revizia i repararea periodic a

n) asigurarea, marcarea i ntreinerea cilor de acces i de circulaie; o) asigurarea iluminatului de siguran; p) organizarea activitii de pstrare, ntreinere i denocivizare a echipamentului individual de protecie; q) ntocmirea documentelor de urmrire a parametrilor funcionali ai echipamentelor de munc i a rapoartelor de serviciu pentru instalaiile cu regim special de exploatare; r) aplicarea metodelor de exploatare minier, execuia, exploatarea i ntreinerea lucrrilor miniere, realizarea i funcionarea sistemului de aeraj, corespunztor clasificrii minelor din punctul de vedere al emanaiilor de gaze; s) amenajarea locurilor de munc pentru lucrul la nlime, n spaii nchise i n condiii de izolare. Art. 40. - Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 5.000 lei la 10.000 lei neprezentarea de ctre serviciile externe a raportului semestrial de activitate. Art. 41. - Sanciunile contravenionale prevzute la art. 39 alin. (2)-(9) i la art. 40 se aplic angajatorilor. Art. 42. - (1) Constatarea contraveniilor i aplicarea amenzilor prevzute la art. 39 alin. (2)-(9) i la art. 40 se fac de ctre inspectorii de munc. (2) Constatarea contraveniilor i aplicarea amenzilor prevzute la art. 39 alin. (6) lit. b) i alin. (8) lit. b) se fac i de ctre inspectorii sanitari din cadrul Ministerului Sntii Publice i al unitilor subordonate. (3) n caz de constatare a unei situaii care se ncadreaz n prevederile art. 37 i 38, inspectorii prevzui la alin. (1) i (2) vor sesiza de ndat organele de urmrire penal competente, potrivit legii. Art. 43. - (1) Prevederile art. 39 alin. (2)-(9) i ale art. 40 se completeaz cu dispoziiile Ordonanei Guvernului nr. 2/2001 privind

regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 180/2002, cu modificrile i completrile ulterioare. (2) Contravenientul poate achita pe loc sau n termen de cel mult 48 de ore de la data ncheierii procesului-verbal ori, dup caz, de la data comunicrii acestuia jumtate din minimul amenzii prevzute de lege, corespunztor faptei pentru care a fost sancionat, inspectorul de munc fcnd meniune despre aceast posibilitate n procesul-verbal.

VI. REGLEMENTARI ACTUALE PRIVIND AUTORITATEA DIN P.D.V. AL PROTECTIEI MUNCII

n vederea asigurrii condiiilor de securitate i sntate n munc i pentru prevenirea accidentelor i a bolilor profesionale, angajatorii au obligaia s obin autorizaia de funcionare din punct de vedere al securitii i sntii n munc, nainte de nceperea oricrei activiti. Nu se autorizeaz, potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice, persoanele fizice, asociaiile familiale i persoanele juridice pentru care autorizarea funcionrii, inclusiv din punct de vedere al securitii i sntii n munc, se efectueaz n temeiul Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalitilor la nregistrarea n registrul comerului a persoanelor fizice, asociaiilor familiale i persoanelor juridice, nregistrarea fiscal a acestora, precum i la autorizarea funcionrii persoanelor juridice, cu modificrile i completrile ulterioare. Asumarea de ctre angajator a responsabilitii privind legalitatea desfurrii activitii din punct de vedere al securitii i sntii n munc se face pentru activitile care se desfoar la sediul social, la sediile secundare sau n afara acestora. n vederea autorizrii din punct de vedere al securitii i sntii n munc, angajatorul are obligaia s depun la inspectoratul teritorial de munc pe raza cruia i desfoar activitatea o cerere, completat n dou exemplare semnate n original de ctre angajator, conform modelului prevzut n anexa nr. 1. Cererea va fi nsoit de urmtoarele acte: a) copii de pe actele de nfiinare;

b) declaraia pe propria rspundere, conform modelului prezentat n anexa nr. 2, din care rezult c pentru activitile declarate sunt ndeplinite condiiile de funcionare prevzute de legislaia specific n domeniul securitii i sntii n munc. Pentru actele depuse n susinerea cererii se va completa opisul prezentat n anexa nr. 1. n vederea autorizrii din punct de vedere al securitii i sntii n munc, inspectoratele teritoriale de munc procedeaz dup cum urmeaz: a) nregistreaz cererile de autorizare a funcionrii din punct de vedere al securitii i sntii n munc; b) verific actele depuse n susinerea acestora, precum i declaraia pe propria rspundere prevzut la art. 6; c) completeaz i emit certificatul constatator, conform modelului prezentat n anexa nr. 3; d) asigur evidena certificatelor constatatoare eliberate, conform modelului prezentat n anexa nr. 4; e) asigur arhivarea documentaiei n baza creia s-au emis certificatele constatatoare. Termenul de eliberare a certificatului constatator este de 5 zile lucrtoare, calculat de la data nregistrrii cererii. Certificatul constatator, emis n baza declaraiei pe propria rspundere, d dreptul angajatorilor s desfoare activitile pentru care au obinut certificatul. n cazul n care n cadrul controalelor se constat abateri de la respectarea prevederilor legale din domeniul securitii i sntii n munc, inspectorul de munc sisteaz activitatea i propune inspectoratului teritorial de munc nscrierea meniunii n certificatul constatator. Inspectoratul teritorial de munc menioneaz sistarea activitii prevzute la alin. (1) n certificatul constatator. n situaia prevzut la art. 10, angajatorul poate relua activitatea numai dup ce demonstreaz c a remediat deficienele care au condus la sistarea activitii i a obinut autorizarea conform art. 6. (2) n situaia prevzut la alin. (1), cererea va fi nsoit de certificatul constatator eliberat iniial, n original. (3) Inspectoratul teritorial de munc va meniona n certificatul constatator data relurii activitii.

VII. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PREVENIRE

Organizarea activitilor de prevenire i protecie este realizat de ctre angajator, n urmtoarele moduri: a) prin asumarea de ctre angajator, n condiiile art. 9 alin. (4) din lege, a atribuiilor pentru realizarea msurilor prevzute de lege; b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucrtori pentru a se ocupa de activitile de prevenire i protecie; c) prin nfiinarea unui serviciu intern de prevenire i protecie; d) prin apelarea la servicii externe de prevenire i protecie. Activitile de prevenire i protecie desfurate prin modalitile prevzute la art. 14 n cadrul ntreprinderii i/sau al unitii sunt urmtoarele: 1. identificarea pericolelor i evaluarea riscurilor pentru fiecare component a sistemului de munc, respectiv executant, sarcin de munc, mijloace de munc/echipamente de munc i mediul de munc pe locuri de munc/posturi de lucru; 2. elaborarea i actualizarea planului de prevenire i protecie; 3. elaborarea de instruciuni proprii pentru completarea i/sau aplicarea reglementrilor de securitate i sntate n munc, innd seama de particularitile activitilor i ale unitii/ntreprinderii, precum i ale locurilor de munc/posturilor de lucru; 4. propunerea atribuiilor i rspunderilor n domeniul securitii i sntii n munc, ce revin lucrtorilor, corespunztor funciilor exercitate, care se consemneaz n fia postului, cu aprobarea angajatorului; 5. verificarea cunoaterii i aplicrii de ctre toi lucrtorii a msurilor prevzute n planul de prevenire i protecie, precum i a atribuiilor i responsabilitilor ce le revin n domeniul securitii i sntii n munc, stabilite prin fia postului; 6. ntocmirea unui necesar de documentaii cu caracter tehnic de informare i instruire a lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc; 7. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitii adecvate pentru fiecare loc de munc, asigurarea

informrii i instruirii lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc i verificarea cunoaterii i aplicrii de ctre lucrtori a informaiilor primite; 8. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul ntreprinderii i/sau unitii; 9. asigurarea ntocmirii planului de aciune n caz de pericol grav i iminent, conform prevederilor art. 101-107, i asigurarea ca toi lucrtorii s fie instruii pentru aplicarea lui; 10. evidena zonelor cu risc ridicat i specific prevzute la art. 101107; 11. stabilirea zonelor care necesit semnalizare de securitate i sntate n munc, stabilirea tipului de semnalizare necesar i amplasarea conform prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 971/2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau sntate la locul de munc; 12. evidena meseriilor i a profesiilor prevzute de legislaia specific, pentru care este necesar autorizarea exercitrii lor; 13. evidena posturilor de lucru care necesit examene medicale suplimentare; 14. evidena posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesit testarea aptitudinilor i/sau control psihologic periodic; 15. monitorizarea funcionrii sistemelor i dispozitivelor de protecie, a aparaturii de msur i control, precum i a instalaiilor de ventilare sau a altor instalaii pentru controlul noxelor n mediul de munc; 16. verificarea strii de funcionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgen, precum i a sistemelor de siguran; 17. informarea angajatorului, n scris, asupra deficienelor constatate n timpul controalelor efectuate la locul de munc i propunerea de msuri de prevenire i protecie; 18. ntocmirea rapoartelor i/sau a listelor prevzute de hotrrile Guvernului emise n temeiul art. 51 alin. (1) lit. b) din lege, inclusiv cele referitoare la azbest, vibraii, zgomot i antiere temporare i mobile; 19. evidena echipamentelor de munc i urmrirea ca verificrile periodice i, dac este cazul, ncercrile periodice ale echipamentelor de munc s fie efectuate de persoane competente, conform prevederilor din Hotrrea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc; 20. identificarea echipamentelor individuale de protecie necesare pentru posturile de lucru din ntreprindere i ntocmirea necesarului de dotare a lucrtorilor cu echipament individual de protecie, conform prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerinele

minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc; 21. urmrirea ntreinerii, manipulrii i depozitrii adecvate a echipamentelor individuale de protecie i a nlocuirii lor la termenele stabilite, precum i n celelalte situaii prevzute de Hotrrea Guvernului nr. 1.048/2006; 22. participarea la cercetarea evenimentelor conform competenelor prevzute la art. 108-177; 23. ntocmirea evidenelor conform competenelor prevzute la art. 108-177; 24. elaborarea rapoartelor privind accidentele de munc suferite de lucrtorii din ntreprindere i/sau unitate, n conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din lege; 25. urmrirea realizrii msurilor dispuse de ctre inspectorii de munc, cu prilejul vizitelor de control i al cercetrii evenimentelor; 26. colaborarea cu lucrtorii i/sau reprezentanii lucrtorilor, serviciile externe de prevenire i protecie, medicul de medicina muncii, n vederea coordonrii msurilor de prevenire i protecie; 27. colaborarea cu lucrtorii desemnai/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori, n situaia n care mai muli angajatori i desfoar activitatea n acelai loc de munc; 28. urmrirea actualizrii planului de avertizare, a planului de protecie i prevenire i a planului de evacuare; 29. propunerea de sanciuni i stimulente pentru lucrtori, pe criteriul ndeplinirii atribuiilor n domeniul securitii i sntii n munc; 30. propunerea de clauze privind securitatea i sntatea n munc la ncheierea contractelor de prestri de servicii cu ali angajatori, inclusiv la cele ncheiate cu angajatori strini; 31. ntocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfurarea acestor activiti. Activitile legate de supravegherea strii de sntate a lucrtorilor se vor efectua n conformitate cu prevederile art. 24 i 25 din lege. n cazul ntreprinderilor cu pn la 9 lucrtori inclusiv angajatorul poate efectua activitile din domeniul securitii i sntii n munc, dac se ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: a) activitile desfurate n cadrul ntreprinderii nu sunt dintre cele prevzute n anexa nr. 5 b) angajatorul i desfoar activitatea profesional n mod efectiv i cu regularitate n ntreprindere i/sau unitate; c) angajatorul ndeplinete cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc, corespunztoare cel puin nivelului de baz, conform prevederilor art. 47-51. n situaia n care nu sunt ndeplinite condiiile prevzute la alin. (1), angajatorul trebuie s desemneze unul sau mai muli lucrtori,

conform prevederilor art. 20-22, sau poate organiza serviciul intern de prevenire i protecie, conform prevederilor art. 23-27, i/sau s apeleze la servicii externe. In situaia n care sunt ndeplinite condiiile , dar angajatorul nu realizeaz n totalitate activitile de prevenire i protecie, pentru activitile pe care nu le realizeaz angajatorul trebuie s apeleze la servicii externe. n cazul ntreprinderilor care au ntre 10 i 49 de lucrtori inclusiv, angajatorul poate efectua activitile din domeniul securitii i sntii n munc, dac se ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: a) activitile desfurate n cadrul ntreprinderii nu sunt dintre cele prevzute n anexa nr. 5; b) riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecine grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate; c) angajatorul i desfoar activitatea profesional n mod efectiv i cu regularitate n ntreprindere i/sau unitate; d) angajatorul ndeplinete cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc corespunztoare cel puin nivelului de baz, conform prevederilor art. 47-51. n situaia n care nu sunt ndeplinite condiiile prevzute la alin. (1), angajatorul trebuie s desemneze unul sau mai muli lucrtori, conform prevederilor art. 20-22, sau poate organiza serviciul intern de prevenire i protecie, conform prevederilor art. 23-27, i/sau s apeleze la servicii externe. n situaia n care sunt ndeplinite condiiile prevzute la alin. (1) i (2), dar angajatorul, lucrtorii desemnai sau serviciul intern nu realizeaz n totalitate activitile de prevenire i protecie prevzute la art. 15, angajatorul trebuie s apeleze la servicii externe. n cazul ntreprinderilor i/sau unitilor ntre 50 i 149 de lucrtori, angajatorul trebuie s desemneze unul sau mai muli lucrtori sau s organizeze serviciu intern de prevenire i protecie pentru a se ocupa de activitile de prevenire i protecie din cadrul ntreprinderii. n cazul ntreprinderilor i/sau unitilor prevzute la alin. (1), care desfoar activiti dintre cele prevzute n anexa nr. 5, angajatorul trebuie s organizeze serviciu intern de prevenire i protecie. n cazul n care lucrtorii desemnai/serviciul intern de prevenire i protecie nu au capacitile i aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitilor de prevenire i protecie prevzute la art. 15, angajatorul trebuie s apeleze la unul sau mai multe servicii externe. n cazul ntreprinderilor i/sau unitilor care au peste 150 de lucrtori, angajatorul trebuie s organizeze serviciul intern de prevenire i protecie.

n cazul n care serviciul intern de prevenire i protecie nu are capacitile i aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitilor de prevenire i protecie prevzute la art. 15, angajatorul trebuie s apeleze la unul sau mai multe servicii externe. Lucrtori desemnai Desemnarea nominal a lucrtorului/lucrtorilor pentru a se ocupa de activitile de prevenire i protecie se face prin decizie a angajatorului. Angajatorul va consemna n fia postului activitile de prevenire i protecie pe care lucrtorul desemnat are capacitatea, timpul necesar i mijloacele adecvate s le efectueze. Pentru a putea s desfoare activitile de prevenire i protecie, lucrtorul desemnat trebuie s ndeplineasc cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc corespunztoare cel puin nivelului mediu, conform prevederilor art. 47-51. Angajatorul va stabili numrul de lucrtori desemnai n funcie de mrimea ntreprinderii i/sau unitii i/sau riscurile la care sunt expui lucrtorii, precum i de distribuia acestora n cadrul ntreprinderii i/sau unitii. Angajatorul trebuie s asigure mijloacele adecvate i timpul necesar pentru ca lucrtorii desemnai s poat desfura activitile de prevenire i protecie conform fiei postului. Serviciile interne de prevenire i protecie Serviciul intern de prevenire i protecie trebuie s fie format din lucrtori care ndeplinesc cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc corespunztoare nivelului mediu i/sau superior, conform prevederilor art. 47-51, i, dup caz, ali lucrtori care pot desfura activiti auxiliare. Conductorul serviciului de prevenire i protecie trebuie s ndeplineasc cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc corespunztoare nivelului superior, conform prevederilor art. 47-51. Serviciul intern de prevenire i protecie se organizeaz n subordinea direct a angajatorului ca o structur distinct. Lucrtorii din cadrul serviciului intern de prevenire i protecie trebuie s desfoare numai activiti de prevenire i protecie i cel mult activiti complementare cum ar fi: prevenirea i stingerea incendiilor i protecia mediului. Angajatorul va consemna n regulamentul intern sau n regulamentul de organizare i funcionare activitile de prevenire i protecie pentru efectuarea crora serviciul intern de prevenire i protecie are capacitate i mijloace adecvate.

Serviciul intern de prevenire i protecie trebuie s aib la dispoziie resursele materiale i umane necesare pentru ndeplinirea activitilor de prevenire i protecie desfurate n ntreprindere. Angajatorul va stabili structura serviciului intern de prevenire i protecie n funcie de mrimea ntreprinderii i/sau unitii i/sau riscurile la care sunt expui lucrtorii, precum i de distribuia acestora n cadrul ntreprinderii i/sau unitii. Angajatorul trebuie s asigure mijloacele adecvate pentru ca serviciul intern de prevenire i protecie s poat desfura activitile specifice. Cnd angajatorul i desfoar activitatea n mai multe puncte de lucru, serviciul de prevenire i protecie trebuie s fie organizat astfel nct s se asigure n mod corespunztor desfurarea activitilor specifice. n situaia n care activitatea de prevenire i protecie este asigurat prin mai multe servicii interne, acestea vor aciona coordonat pentru asigurarea eficienei activitii. Serviciul intern de prevenire i protecie poate s asigure i supravegherea medical, dac dispune de personal cu capacitate profesional i de mijloace materiale adecvate. Servicii externe de prevenire i protecie - Serviciul extern de prevenire i protecie asigur, pe baz de contract, activitile de prevenire i protecie n domeniu. - Angajatorul apeleaz la serviciile externe, cu respectarea prevederilor art. 18 alin. (3) lit. d) din lege. - Serviciul extern trebuie s aib acces la toate informaiile necesare desfurrii activitii de prevenire i protecie. - Serviciul extern de prevenire i protecie trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine: a) s dispun de personal cu capacitate profesional adecvat i de mijloacele materiale necesare pentru a-i desfura activitatea; b) s fie abilitat de Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire i protecie i de avizare a documentaiilor cu caracter tehnic de informare i instruire n domeniul securitii i sntii n munc, n conformitate cu procedura stabilit la art. 35-45. Serviciul extern de prevenire i protecie trebuie s fie format din lucrtori care ndeplinesc cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc corespunztoare nivelului mediu i/sau superior, conform prevederilor art. 47-51, i, dup caz, ali lucrtori care pot desfura activiti auxiliare. Conductorul serviciului extern de prevenire i protecie trebuie s ndeplineasc cerinele minime de pregtire n domeniul securitii

i sntii n munc corespunztoare nivelului superior, conform prevederilor art. 47-51. n cazul n care serviciul extern de prevenire i protecie este format dintr-o singur persoan, aceasta trebuie s ndeplineasc cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc corespunztoare nivelului superior, conform prevederilor art. 47-51. DIN NORMELE METODOLOGICE Contractul ncheiat ntre angajator i serviciul extern de prevenire i protecie trebuie s cuprind cel puin urmtoarele: a) activitile de prevenire i protecie care vor fi desfurate de ctre serviciul extern de prevenire i protecie; b) modul de colaborare cu lucrtorii desemnai/serviciul intern de prevenire i protecie i/sau cu alte servicii externe de prevenire i protecie; c) clauze privind soluionarea litigiilor aprute ntre pri. Serviciul extern are obligaia s transmit inspectoratului teritorial de munc pe raza cruia i are sediul, domiciliul sau reedina o copie de pe certificatul de abilitare, n termen de 10 zile de la data primirii acestuia. Serviciul extern trebuie s ntocmeasc, n dou exemplare, un raport de activitate semestrial, conform modelului prevzut n anexa nr. 10. Rapoartele vor fi naintate inspectoratului teritorial de munc pe raza cruia i are sediul, domiciliul sau reedina serviciul extern. Inspectoratul va analiza rapoartele de activitate i va restitui un exemplar serviciului extern, iar un exemplar l va arhiva. ABILITAREA PERSOANELOR FIZICE SI A PERSOANELOR JURIDICE PENTRU A PRESTA SERVICII IN DOMENIUL PROTECTIEI MUNCII Angajatorul desemneaz unul sau mai muli lucrtori pentru a se ocupa de activitile de protecie i de activitile de prevenire a riscurilor profesionale din ntreprindere i/sau unitate, denumii n continuare lucrtori desemnai. Lucrtorii desemnai nu trebuie s fie prejudiciai ca urmare a activitii lor de protecie i a celei de prevenire a riscurilor profesionale. Lucrtorii desemnai trebuie s dispun de timpul necesar pentru a-i putea ndeplini obligaiile ce le revin prin prezenta lege. Dac n ntreprindere i/sau unitate nu se pot organiza activitile de prevenire i cele de protecie din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie s recurg la servicii externe. n cazul n care angajatorul apeleaz la serviciile externe prevzute la alin. (4), acestea trebuie s fie informate de ctre

angajator asupra factorilor cunoscui c au efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte asupra securitii i sntii lucrtorilor i trebuie s aib acces la informaiile prevzute la art. 16 alin. (2). Lucrtorii desemnai trebuie s aib, n principal, atribuii privind securitatea i sntatea n munc i, cel mult, atribuii complementare. n toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitilor de prevenire i a celor de protecie, innd seama de mrimea ntreprinderii i/sau unitii i/sau de riscurile la care sunt expui lucrtorii, precum i de distribuia acestora n cadrul ntreprinderii i/sau unitii, se impune ca: a) lucrtorii desemnai s aib capacitatea necesar i s dispun de mijloacele adecvate; b) serviciile externe s aib aptitudinile necesare i s dispun de mijloace personale i profesionale adecvate; c) lucrtorii desemnai i serviciile externe s fie n numr suficient. Prevenirea riscurilor, precum i protecia sntii i securitatea lucrtorilor trebuie s fie asigurate de unul sau mai muli lucrtori, de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau din exteriorul ntreprinderii i/sau unitii. Lucrtorul/lucrtorii i/sau serviciul/serviciile prevzute la alin. (2) trebuie s colaboreze ntre ei ori de cte ori este necesar. Coninutul minim al cursurilor necesare pregtirii n domeniul securitii i sntii n munc pentru lucratorii desemnati A. Nivel de baz 1. Cadrul legislativ general referitor la securitate i sntate n munc 2. Concepte de baz referitoare la securitate i sntate n munc 3. Noiuni despre riscuri generale i prevenirea lor 4. Noiuni despre riscuri specifice i prevenirea lor n sectorul corespunztor activitii ntreprinderi i/sau unitii 5. Acordarea primului ajutor Total: 40 ore B. Nivel mediu 1. Cadrul legislativ general referitor la securitate i sntate n munc 2. Criterii generale pentru evaluarea riscurilor 3. Organizarea activitii de prevenire 4. Aciuni n caz de urgen: planuri de urgen i de evacuare, prim ajutor

5. Elaborarea documentaiilor necesare desfurrii activitii de prevenire i protecie 6. Evidene i raportri n domeniul securitii i sntii n munc Total: 80 ore

emis n temeiul art. 45 alin. (2) lit. e) din Legea securitii i sntii n munc nr. 319/2006, n baza dosarului nregistrat, la Direcia de munc, solidaritate social i familie, cu nr. ........... din data ................. . Titular: .................................................................... cu sediul n localitatea ...................., str. ................. nr. ....., bloc ....., scara ......, etaj ...., ap. ......, jude/sector ................ . Cod unic de nregistrare: ................................................... Nr. nregistrare n Registrul comerului: ............ din data: .......... . Prezentul certificat atest c, din analiza dosarului depus, personalul care desfoar activiti de prevenire i protecie n cadrul serviciului extern ndeplinete cerinele prevzute la art. 28-45 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006.

Personalul din cadrul serviciului extern:

VIII. ORGANIZAREA COMITETULUI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

Organizarea comitetului de securitate i sntate n munc Comitetul de securitate i sntate n munc se constituie n unitile care au un numr de cel puin 50 de lucrtori, inclusiv cu capital strin, care desfoar activiti pe teritoriul Romniei. Inspectorul de munc poate impune constituirea comitetului de securitate i sntate n munc n unitile cu un numr mai mic de 50 de lucrtori n funcie de natura activitii i de riscurile identificate. n cazul n care activitatea se desfoar n uniti dispersate teritorial, se pot nfiina mai multe comitete de securitate i sntate n munc; numrul acestora se stabilete prin contractul colectiv de munc aplicabil sau prin regulamentul intern ori regulamentul de organizare i funcionare. Comitetul de securitate i sntate n munc se constituie i n cazul activitilor care se desfoar temporar, respectiv cu o durat mai mare de 3 luni. n unitile care au mai puin de 50 de lucrtori, atribuiile comitetului de securitate i sntate n munc revin reprezentanilor lucrtorilor, cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor. Comitetul de securitate i sntate n munc este constituit din reprezentanii lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor, pe de o parte, i angajator sau reprezentantul su legal i/sau reprezentanii si n numr egal cu cel al reprezentanilor lucrtorilor i medicul de medicina muncii, pe de alt parte. Lucrtorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire i protecie este secretarul comitetului de securitate i sntate n munc. Reprezentanii lucrtorilor n comitetul de securitate i sntate n munc vor fi alei pe o perioad de 2 ani. n cazul n care unul sau mai muli reprezentani ai lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor se retrag din comitetul de securitate i sntate n munc, acetia vor fi nlocuii imediat prin ali reprezentani alei. Modalitatea de desemnare a reprezentanilor lucrtorilor n comitetele de securitate i sntate n munc va fi stabilit prin contractul colectiv de munc, regulamentul intern sau regulamentul de organizare i funcionare. Reprezentanii lucrtorilor n comitetele de securitate i sntate n munc vor fi desemnai de ctre lucrtori dintre reprezentanii lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor, dup cum urmeaz: a) de la 50 la 100 de lucrtori - 2 reprezentani; b) de la 101 la 500 de lucrtori - 3 reprezentani; c) de la 501 la 1.000 de lucrtori - 4 reprezentani;

d) de la 1.001 la 2.000 de lucrtori - 5 reprezentani; e) de la 2.001 la 3.000 de lucrtori - 6 reprezentani; f) de la 3.001 la 4.000 de lucrtori - 7 reprezentani; g) peste 4.000 de lucrtori - 8 reprezentani. Angajatorul are obligaia s acorde fiecrui reprezentant al lucrtorilor n comitetele de securitate i sntate n munc timpul necesar exercitrii atribuiilor specifice. Timpul alocat acestei activiti va fi considerat timp de munc i va fi de cel puin: a) 2 ore pe lun n unitile avnd un efectiv de pn la 99 de lucrtori; b) 5 ore pe lun n unitile avnd un efectiv ntre 100 i 299 de lucrtori; c) 10 ore pe lun n unitile avnd un efectiv ntre 300 i 499 de lucrtori; d) 15 ore pe lun n unitile avnd un efectiv ntre 500 i 1.499 de lucrtori; e) 20 de ore pe lun n unitile avnd un efectiv de 1.500 de lucrtori i peste. (3) Instruirea necesar exercitrii rolului de membru n comitetul de securitate i sntate n munc trebuie s se realizeze n timpul programului de lucru i pe cheltuiala unitii. Angajatorul sau reprezentantul su legal este preedintele comitetului de securitate i sntate n munc. Membrii comitetului de securitate i sntate n munc se nominalizeaz prin decizie scris a preedintelui acestuia, iar componena comitetului va fi adus la cunotin tuturor lucrtorilor. La ntrunirile comitetului de securitate i sntate n munc vor fi convocai s participe lucrtorii desemnai, reprezentanii serviciului intern de prevenire i protecie i, n cazul n care angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire i protecie, reprezentanii acestora. La ntrunirile comitetului de securitate i sntate n munc pot fi invitai s participe inspectori de munc. Funcionarea comitetului de securitate i sntate n munc Comitetul de securitate i sntate n munc funcioneaz n baza regulamentului de funcionare propriu. Angajatorul are obligaia s asigure ntrunirea comitetului de securitate i sntate n munc cel puin o dat pe trimestru i ori de cte ori este necesar. Ordinea de zi a fiecrei ntruniri este stabilit de ctre preedinte i secretar, cu consultarea reprezentanilor lucrtorilor, i este transmis membrilor comitetului de securitate i sntate n munc, inspectoratului teritorial de munc i, dac este cazul, serviciului

extern de protecie i prevenire, cu cel puin 5 zile naintea datei stabilite pentru ntrunirea comitetului. Secretarul comitetului de securitate i sntate n munc convoac n scris membrii comitetului cu cel puin 5 zile nainte de data ntrunirii, indicnd locul, data i ora stabilite. La fiecare ntrunire secretarul comitetului de securitate i sntate n munc ncheie un proces-verbal care va fi semnat de ctre toi membrii comitetului. Comitetul de securitate i sntate n munc este legal ntrunit dac sunt prezeni cel puin jumtate plus unu din numrul membrilor si. Comitetul de securitate i sntate n munc convine cu votul a cel puin dou treimi din numrul membrilor prezeni. Secretarul comitetului de securitate i sntate n munc va afia la loc vizibil copii ale procesului-verbal ncheiat. Secretarul comitetului de securitate i sntate n munc transmite inspectoratului teritorial de munc, n termen de 10 zile de la data ntrunirii, o copie a procesului-verbal ncheiat. Atribuiile comitetului de securitate i sntate n munc Pentru realizarea informrii, consultrii i participrii lucrtorilor, n conformitate cu art. 16, 17 i 18 din lege, comitetul de securitate i sntate n munc are cel puin urmtoarele atribuii: a) analizeaz i face propuneri privind politica de securitate i sntate n munc i planul de prevenire i protecie, conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare i funcionare; b) urmrete realizarea planului de prevenire i protecie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizrii prevederilor lui i eficiena acestora din punct de vedere al mbuntirii condiiilor de munc; c) analizeaz introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, lund n considerare consecinele asupra securitii i sntii, lucrtorilor, i face propuneri n situaia constatrii anumitor deficiene; d) analizeaz alegerea, cumprarea, ntreinerea i utilizarea echipamentelor de munc, a echipamentelor de protecie colectiv i individual; e) analizeaz modul de ndeplinire a atribuiilor ce revin serviciului extern de prevenire i protecie, precum i meninerea sau, dac este cazul, nlocuirea acestuia; f) propune msuri de amenajare a locurilor de munc, innd seama de prezena grupurilor sensibile la riscuri specifice; g) analizeaz cererile formulate de lucrtori privind condiiile de munc i modul n care i ndeplinesc atribuiile persoanele desemnate i/sau serviciul extern;

h) urmrete modul n care se aplic i se respect reglementrile legale privind securitatea i sntatea n munc, msurile dispuse de inspectorul de munc i inspectorii sanitari; i) analizeaz propunerile lucrtorilor privind prevenirea accidentelor de munc i a mbolnvirilor profesionale, precum i pentru mbuntirea condiiilor de munc i propune introducerea acestora n planul de prevenire i protecie; j) analizeaz cauzele producerii accidentelor de munc, mbolnvirilor profesionale i evenimentelor produse i poate propune msuri tehnice n completarea msurilor dispuse n urma cercetrii; k) efectueaz verificri proprii privind aplicarea instruciunilor proprii i a celor de lucru i face un raport scris privind constatrile fcute; l) dezbate raportul scris, prezentat comitetului de securitate i sntate n munc de ctre conductorul unitii cel puin o dat pe an, cu privire la situaia securitii i sntii n munc, la aciunile care au fost ntreprinse i la eficiena acestora n anul ncheiat, precum i propunerile pentru planul de prevenire i protecie ce se va realiza n anul urmtor. Obligaiile angajatorului referitoare la comitetul de securitate i sntate n munc Angajatorul trebuie s furnizeze comitetului de securitate i sntate n munc toate informaiile necesare, pentru ca membrii acestuia s i poat da avizul n cunotin de cauz. Angajatorul trebuie s prezinte, cel puin o dat pe an, comitetului de securitate i sntate n munc un raport scris care va cuprinde situaia securitii i sntii n munc, aciunile care au fost ntreprinse i eficiena acestora n anul ncheiat, precum i propunerile pentru planul de prevenire i protecie ce se vor realiza n anul urmtor. Angajatorul trebuie s transmit raportul prevzut la alin. (1), avizat de membrii comitetului de securitate i sntate n munc, n termen de 10 zile, inspectoratului teritorial de munc. Angajatorul trebuie s supun analizei comitetului de securitate i sntate n munc documentaia referitoare la caracteristicile echipamentelor de munc, ale echipamentelor de protecie colectiv i individual, n vederea selecionrii echipamentelor optime. Angajatorul trebuie s informeze comitetul de securitate i sntate n munc cu privire la evaluarea riscurilor pentru securitate i sntate, msurile de prevenire i protecie att la nivel de unitate, ct i la nivel de loc de munc i tipuri de posturi de lucru, msurile de prim ajutor, de prevenire i stingere a incendiilor i evacuare a lucrtorilor. Angajatorul comunic comitetului de securitate i sntate n munc punctul su de vedere sau, dac este cazul, al medicului de medicina muncii, serviciului intern sau extern de prevenire i protecie,

asupra plngerilor lucrtorilor privind condiiile de munc i modul n care serviciul intern sau extern de prevenire i protecie i ndeplinete atribuiile. n cazul n care angajatorul nu ia n considerare propunerile comitetului de securitate i sntate n munc, conform atribuiilor , trebuie s motiveze decizia sa n faa comitetului; motivaia va fi consemnat n procesul-verbal.

IX. INSTRUIREA LUCRATORILOR IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

Instruirea lucrtorilor Angajatorul trebuie s asigure condiii pentru ca fiecare lucrtor s primeasc o instruire suficient i adecvat n domeniul securitii i sntii n munc, n special sub form de informaii i instruciuni de lucru, specifice locului de munc i postului su: a) la angajare; b) la schimbarea locului de munc sau la transfer; c) la introducerea unui nou echipament de munc sau a unor modificri ale echipamentului existent; d) la introducerea oricrei noi tehnologii sau proceduri de lucru; e) la executarea unor lucrri speciale. Instruirea prevzut la alin. (1) trebuie s fie: a) adaptat evoluiei riscurilor sau apariiei unor noi riscuri; b) periodic i ori de cte ori este necesar. Angajatorul se va asigura c lucrtorii din ntreprinderi i/sau uniti din exterior, care desfoar activiti n ntreprinderea i/sau unitatea proprie, au primit instruciuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate i sntate n munc, pe durata desfurrii activitilor. Reprezentanii lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii n munc au dreptul la instruire corespunztoare. Instruirea nu poate fi realizat pe cheltuiala lucrtorilor i/sau a reprezentanilor acestora. Instruirea trebuie s se realizeze n timpul programului de lucru. Instruirea trebuie s se efectueze n timpul programului de lucru, fie n interiorul, fie n afara ntreprinderii i/sau unitii. Instruirea n domeniul securitii i sntii n munc are ca scop nsuirea cunotinelor i formarea deprinderilor de securitate i sntate n munc.

Instruirea lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc la nivelul ntreprinderii i/sau al unitii se efectueaz n timpul programului de lucru. Instruirea lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc cuprinde 3 faze: a) instruirea introductiv-general; b) instruirea la locul de munc; c) instruirea periodic. La instruirea personalului n domeniul securitii i sntii n munc vor fi folosite mijloace, metode i tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstraia, studiul de caz, vizionri de filme, diapozitive, proiecii, instruire asistat de calculator. Fiecare angajator are obligaia s asigure baza material corespunztoare unei instruiri adecvate. Angajatorul trebuie s dispun de un program de instruire testare, pe meserii sau activiti. Rezultatul instruirii lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc se consemneaz n mod obligatoriu n fia de instruire individual, cu indicarea materialului predat, a duratei i datei instruirii. Completarea fiei de instruire individual se va face cu pix cu past sau cu stilou, imediat dup verificarea instruirii. Dup efectuarea instruirii, fia de instruire individual se semneaz de ctre lucrtorul instruit i de ctre persoanele care au efectuat i au verificat instruirea. Fia de instruire individual va fi pstrat de ctre conductorul locului de munc i va fi nsoit de o copie a fiei de aptitudini, completat de ctre medicul de medicina muncii n urma examenului medical la angajare. Instruirea introductiv-general Instruirea introductiv-general se face: a) la angajarea lucrtorilor; b) lucrtorilor detaai de la o ntreprindere i/sau unitate la alta; c) lucrtorilor delegai de la o ntreprindere i/sau unitate la alta; d) lucrtorului pus la dispoziie de ctre un agent de munc temporar. Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitile specifice ntreprinderii i/sau unitii respective, riscurile pentru securitate i sntate n munc, precum i msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul ntreprinderii i/sau unitii, n general. Instruirea introductiv-general se face de ctre:

a) angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc; sau b) lucrtorul desemnat; sau c) un lucrtor al serviciului intern de prevenire i protecie; sau d) serviciul extern de prevenire i protecie. Instruirea introductiv-general se face individual sau n grupuri de cel mult 20 de persoane. Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activiti i de riscurile pentru securitate i sntate n munc, precum i de msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul ntreprinderii i/sau al unitii, n general. Angajatorul stabilete prin instruciuni proprii durata instruirii introductiv-generale; aceasta nu va fi mai mic de 8 ore. Sunt exceptate de la prevederile alin. (2) persoanele prevzute la art. 82, crora li se vor prezenta succint activitile, riscurile i msurile de prevenire i protecie din ntreprindere i/sau unitate. n cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, n principal, urmtoarele probleme: a) legislaia de securitate i sntate n munc; b) consecinele posibile ale necunoaterii i nerespectrii legislaiei de securitate i sntate n munc; c) riscurile de accidentare i mbolnvire profesional specifice unitii; d) msuri la nivelul ntreprinderii i/sau unitii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor i evacuarea lucrtorilor. Coninutul instruirii introductiv-generale trebuie s fie n conformitate cu tematica aprobat de ctre angajator. Instruirea introductiv-general se va finaliza cu verificarea nsuirii cunotinelor pe baz de teste. Rezultatul verificrii va fi consemnat n fia de instruire. Lucrtorii prevzui la art. 83 lit. a) i d) nu vor putea fi angajai dac nu i-au nsuit cunotinele prezentate n instruirea introductivgeneral. Instruirea la locul de munc Instruirea la locul de munc se face dup instruirea introductivgeneral i are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate i sntate n munc, precum i msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul fiecrui loc de munc, post de lucru i/sau fiecrei funcii exercitate. Instruirea la locul de munc se face tuturor lucrtorilor prevzui la art. 83, inclusiv la schimbarea locului de munc n cadrul ntreprinderii i/sau al unitii. Instruirea la locul de munc se face de ctre conductorul direct al locului de munc, n grupe de maximum 20 de persoane.

Fia de instruire se pstreaz de ctre conductorul locului de munc. Durata instruirii la locul de munc depinde de riscurile pentru securitate i sntate n munc, precum i de msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul fiecrui loc de munc, post de lucru i/sau fiecrei funcii exercitate. Durata instruirii la locul de munc nu va fi mai mic de 8 ore i se stabilete prin instruciuni proprii de ctre conductorul locului de munc respectiv, mpreun cu: a) angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc; sau b) lucrtorul desemnat; sau c) un lucrtor al serviciului intern de prevenire i protecie; sau d) serviciul extern de prevenire i protecie. Instruirea la locul de munc se va efectua pe baza tematicilor ntocmite de ctre angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc/lucrtorul desemnat/serviciul intern de prevenire i protecie/serviciul extern de prevenire i protecie i aprobate de ctre angajator, care vor fi pstrate la persoana care efectueaz instruirea. (2) Instruirea la locul de munc va cuprinde: a) informaii privind riscurile de accidentare i mbolnvire profesional specifice locului de munc i/sau postului de lucru; b) prevederile instruciunilor proprii elaborate pentru locul de munc i/sau postul de lucru; c) msuri la nivelul locului de munc i/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor i evacuarea lucrtorilor; d) prevederi ale reglementrilor de securitate i sntate n munc privind activiti specifice ale locului de munc i/sau postului de lucru; e) instruirea la locul de munc va include n mod obligatoriu demonstraii practice privind activitatea pe care persoana respectiv o va desfura i exerciii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecie, a mijloacelor de alarmare, intervenie, evacuare i de prim ajutor. nceperea efectiv a activitii la postul de lucru de ctre lucrtorul instruit se face numai dup verificarea cunotinelor de cte eful ierarhic superior celui care a fcut instruirea i se consemneaz n fia de instruire individual. Instruirea periodic Instruirea periodic se face tuturor lucrtorilor prevzui la art. 83 i are drept scop remprosptarea i actualizarea cunotinelor n domeniul securitii i sntii n munc.

Instruirea periodic se efectueaz de ctre conductorul locului de munc. Intervalul dintre dou instruiri periodice va fi stabilit prin instruciuni proprii, n funcie de condiiile locului de munc i/sau postului de lucru, i nu va fi mai mare de 6 luni. Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre dou instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni. Verificarea instruirii periodice se face de ctre eful ierarhic al celui care efectueaz instruirea i prin sondaj de ctre angajator/lucrtorul desemnat/serviciul intern de prevenire i protecie/serviciile externe de prevenire i protecie, care vor semna fiele de instruire ale lucrtorilor, confirmnd astfel c instruirea a fost fcut corespunztor. Instruirea periodic se va completa n mod obligatoriu i cu demonstraii practice. Instruirea periodic se va efectua pe baza tematicilor ntocmite de ctre angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc/lucrtorul desemnat/serviciul intern de de prevenire i protecie/serviciul extern de prevenire i protecie i aprobate de ctre angajator, care vor fi pstrate la persoana care efectueaz instruirea. Instruirea periodic se face suplimentar celei programate n urmtoarele cazuri: a) cnd un lucrtor a lipsit peste 30 de zile lucrtoare; b) cnd au aprut modificri ale prevederilor de securitate i sntate n munc privind activiti specifice ale locului de munc i/sau postului de lucru sau ale instruciunilor proprii, inclusiv datorit evoluiei riscurilor sau apariiei de noi riscuri n unitate; c) la reluarea activitii dup accident de munc; d) la executarea unor lucrri speciale; e) la introducerea unui echipament de munc sau a unor modificri ale echipamentului existent; f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru; g) la introducerea oricrei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru. Durata instruirii periodice prevzute la art. 98 nu va fi mai mic de 8 ore i se stabilete n instruciuni proprii de ctre conductorul locului de munc respectiv, mpreun cu: a) angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc; sau b) lucrtorul desemnat; sau c) un lucrtor al serviciului intern de protecie i prevenire; sau d) serviciul extern de protecie i prevenire. Instruirea periodic prevzut la art. 98 se va efectua pe baza tematicilor ntocmite de ctre angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc/lucrtorul

desemnat/serviciul intern de prevenire i protecie/serviciul extern de prevenire i protecie i aprobate de ctre angajator, care vor fi pstrate la persoana care efectueaz instruirea.

X. COMUNICAREA CERCETAREA, INREGISTRAREA SI RAPORTAREA EVENIMENTELOR

Evenimente Orice eveniment, aa cum este definit la art. 5 lit. f), va fi comunicat de ndat angajatorului, de ctre conductorul locului de munc sau de orice alt persoan care are cunotin despre producerea acestuia. Angajatorul are obligaia s comunice evenimentele, de ndat, dup cum urmeaz: a) inspectoratelor teritoriale de munc, toate evenimentele aa cum sunt definite la art. 5 lit. f); b) asigurtorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale, cu modificrile i completrile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporar de munc, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora; c) organelor de urmrire penal, dup caz. Orice medic, inclusiv medicul de medicin a muncii aflat ntr-o relaie contractual cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boal profesional sau legat de profesiune, depistat cu prilejul prestaiilor medicale.

Semnalarea se efectueaz ctre autoritatea de sntate public teritorial sau a municipiului Bucureti, de ndat, la constatarea cazului. n cazul accidentelor de circulaie produse pe drumurile publice, n care printre victime sunt i persoane aflate n ndeplinirea unor sarcini de serviciu, organele de poliie rutier competente vor trimite instituiilor i/sau persoanelor fizice, n termen de 5 zile de la data solicitrii, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la faa locului. Cercetarea evenimentelor efectueaz dup cum urmeaz: este obligatorie i se

a) de ctre angajator, n cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporar de munc; b) de ctre inspectoratele teritoriale de munc, n cazul evenimentelor care au produs invaliditate evident sau confirmat, deces, accidente colective, incidente periculoase, n cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporar de munc lucrtorilor la angajatorii persoane fizice, precum i n situaiile cu persoane date disprute; c) de ctre Inspecia Muncii, n cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile; d) de ctre autoritile de sntate public teritoriale, respectiv a municipiului Bucureti, n cazul suspiciunilor de boal profesional i a bolilor legate de profesiune. Rezultatul cercetrii evenimentului se va consemna ntrun proces-verbal. n caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, instituia medico-legal competent este obligat s nainteze inspectoratului teritorial de munc, n termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legal. Accidente de munc n sensul legii, este, accident de munc: a) accidentul suferit de persoane aflate n vizit n ntreprindere i/sau unitate, cu permisiunea angajatorului; b) accidentul suferit de persoanele care ndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv n cadrul unor activiti culturale, sportive, n ar sau n afara granielor rii, n timpul i din cauza ndeplinirii acestor sarcini; c) accidentul survenit n cadrul activitilor culturalsportive organizate, n timpul i din cauza ndeplinirii acestor activiti; d) accidentul suferit de orice persoan, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie iniiativ pentru salvarea de viei omeneti;

e) accidentul suferit de orice persoan, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie iniiativ pentru prevenirea ori nlturarea unui pericol care amenin avutul public i privat; f) accidentul cauzat de activiti care nu au legtur cu procesul muncii, dac se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, n calitate de angajator, ori n alt loc de munc organizat de acetia, n timpul programului de munc, i nu se datoreaz culpei exclusive a accidentatului; g) accidentul de traseu, dac deplasarea s-a fcut n timpul i pe traseul normal de la domiciliul lucrtorului la locul de munc organizat de angajator i invers; h) accidentul suferit n timpul deplasrii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munc sau de la un loc de munc la altul, pentru ndeplinirea unei sarcini de munc; i) accidentul suferit n timpul deplasrii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este ncadrat victima, ori de la orice alt loc de munc organizat de acestea, la o alt persoan juridic sau fizic, pentru ndeplinirea sarcinilor de munc, pe durata normal de deplasare; j) accidentul suferit nainte sau dup ncetarea lucrului, dac victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munc, utilajul ori materialele, dac schimba mbrcmintea personal, echipamentul individual de protecie sau orice alt echipament pus la dispoziie de angajator, dac se afla n baie ori n spltor sau dac se deplasa de la locul de munc la ieirea din ntreprindere sau unitate i invers; k) accidentul suferit n timpul pauzelor regulamentare, dac acesta a avut loc n locuri organizate de angajator, precum i n timpul i pe traseul normal spre i de la aceste locuri; l) accidentul suferit de lucrtori ai angajatorilor romni sau de persoane fizice romne, delegai pentru ndeplinirea ndatoririlor de serviciu n afara granielor rii, pe durata i traseul prevzute n documentul de deplasare; m) accidentul suferit de personalul romn care efectueaz lucrri i servicii pe teritoriul altor ri, n baza unor contracte, convenii sau n alte condiii prevzute de lege, ncheiate de persoane juridice romne cu parteneri strini, n timpul i din cauza ndeplinirii ndatoririlor de serviciu; n) accidentul suferit de cei care urmeaz cursuri de calificare, recalificare sau perfecionare a pregtirii profesionale, n timpul i din cauza efecturii activitilor aferente stagiului de practic; o) accidentul determinat de fenomene sau calamiti naturale, cum ar fi furtun, viscol, cutremur, inundaie, alunecri de teren, trsnet

(electrocutare), dac victima se afla n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu; p) dispariia unei persoane, n condiiile unui accident de munc i n mprejurri care ndreptesc presupunerea decesului acesteia; q) accidentul suferit de o persoan aflat n ndeplinirea atribuiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni. Accidentele de munc se clasific, n raport cu urmrile produse i cu numrul persoanelor accidentate, n: a) accidente care produc incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice; b) accidente care produc invaliditate; c) accidente mortale; d) accidente colective, cnd sunt accidentate cel puin 3 persoane n acelai timp i din aceeai cauz. nregistrarea accidentului de munc se face pe baza procesuluiverbal de cercetare. Accidentul de munc nregistrat de angajator se raporteaz de ctre acesta la inspectoratul teritorial de munc, precum i la asigurtor, potrivit legii. Bolile profesionale Declararea bolilor profesionale este obligatorie i se face de ctre medicii din cadrul autoritilor de sntate public teritoriale i a municipiului Bucureti. Cercetarea cauzelor mbolnvirilor profesionale, n vederea confirmrii sau infirmrii lor, precum i stabilirea de msuri pentru prevenirea altor mbolnviri se fac de ctre specialitii autoritilor de sntate public teritoriale, n colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de munc. Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare. Bolile profesionale nou-declarate se raporteaz lunar de ctre autoritatea de sntate public teritorial i a municipiului Bucureti la Centrul naional de coordonare metodologic i informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sntate Public Bucureti, la Centrul de Calcul i Statistic Sanitar Bucureti, precum i la structurile teritoriale ale asigurtorului stabilit conform legii.

XI. Planul de prevenire i protecie

Art. 13.din Legea 319/2006 - n vederea asigurrii condiiilor de securitate i sntate n munc i pentru prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale, angajatorii au urmtoarele obligaii: b) s ntocmeasc un plan de prevenire i protecie compus din msuri tehnice, sanitare, organizatorice i de alt natur, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care s l aplice corespunztor condiiilor de munc specifice unitii; Conform prevederilor art. 13 lit. b) din lege angajatorul trebuie s ntocmeasc un plan de prevenire i protecie care va fi revizuit ori de cte ori intervin modificri ale condiiilor de munc, respectiv apariia unor riscuri noi. n urma evalurii riscurilor pentru fiecare loc de munc/post de lucru se stabilesc msuri de prevenire i protecie, de natur tehnic, organizatoric, igienico-sanitar i de alt natur, necesare pentru asigurarea securitii i sntii lucrtorilor. n urma analizei msurilor prevzute la alin. (2) se stabilesc resursele umane i materiale necesare realizrii lor. Planul de prevenire i protecie va cuprinde cel puin informaiile prevzute n anexa nr. 7.

Planul de prevenire i protecie se supune analizei lucrtorilor i/sau reprezentanilor lor sau comitetului de securitate i sntate n munc, dup caz, i trebuie s fie semnat de angajator.

ANEXA Nr. 7 la normele metodologice Planul de prevenire si protectie

e Msuri Msuri Aciuni n Persoana care stRiscuri Msuri Msuri igienico-de alt scopul Termen de rspunde u evaluatetehniceorganizatoricesanitare natur realizriirealizare realizarea msurii msurii 2 3 4 5 6 7 8 9 Avizat

XII. PRIMUL AJUTOR

Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucrtorilor, pericol grav i iminent Obligatiile angajatorului: a) s ia msurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor i evacuarea lucrtorilor, adaptate naturii activitilor i mrimii ntreprinderii i/sau unitii, innd seama de alte persoane prezente; b) s stabileasc legturile necesare cu serviciile specializate, ndeosebi n ceea ce privete primul ajutor, serviciul medical de urgen, salvare i pompieri. Pentru aplicarea prevederilor , angajatorul trebuie s desemneze lucrtorii care aplic msurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor i de evacuare a lucrtorilor. Lucrtorii menionai , sa fie instruiti i echipamentul pus la dispoziia acestora trebuie s fie adecvate mrimii i/sau riscurilor specifice ntreprinderii i/sau unitii.

Angajatorul are urmtoarele obligaii: a) s informeze, ct mai curnd posibil, toi lucrtorii care sunt sau pot fi expui unui pericol grav i iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum i despre msurile luate ori care trebuie s fie luate pentru protecia lor; b) s ia msuri i s furnize instruciuni pentru a da lucrtorilor posibilitatea s opreasc lucrul i/sau s prseasc imediat locul de munc i s se ndrepte spre o zon sigur, n caz de pericol grav i iminent; c) s nu impun lucrtorilor reluarea lucrului n situaia n care nc exist un pericol grav i iminent, n afara cazurilor excepionale i pentru motive justificate. Lucrtorii care, n cazul unui pericol grav i iminent, prsesc locul de munc i/sau o zon periculoas nu trebuie s fie prejudiciai i trebuie s fie protejai mpotriva oricror consecine negative i nejustificate pentru acetia. Angajatorul trebuie s se asigure c, n cazul unui pericol grav i iminent pentru propria securitate sau a altor persoane, atunci cnd eful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toi lucrtorii sunt api s aplice msurile corespunztoare, n conformitate cu cunotinele lor i cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecinele unui astfel de pericol. Lucrtorii nu trebuie s fie prejudiciai pentru cazurile prevzute la alin. (3), cu excepia situaiilor n care acetia acioneaz imprudent sau dau dovad de neglijen grav.

Reguli de prim ajutor

Arsurile sunt accidente provocate de caldura sub diferite forme, agenti chimici, electricitate si iradiatii. Arsurile termice se datoresc caldurii, care poate actiona prin: flacara, lichide cu temperatura nalta, metale ncalzite, gaze sau vapori suprancalziti, corpi solizi incandescenti. Arsurile chimice sunt produse de unii acizi ca: acid azotic, clorhidric, sulfuric, oxalic, etc sau de substante alcaline: hidroxid de sodiu, de

potasiu, de calciu, amonia gazos, etc. Arsurile electrice se datoresc contactului cu un conductor electric aflat sub tensiune. Arsurile prin radiatii - produse de razele solare, raze ultraviolete, etc. Bilantul lezional al pacientului ars se face n functie de suprafata arsa si de gradul de profunzime al arsurii.Pentru calcularea suprafetei arse se foloseste regula lui Wallace numita si regula lui 9. Prin aceasta regula se poate exprima n procente suprafata arsa a fiecarui segment de corp,care sunt exprimate cu cifra 9 sau multiplu de noua. De exemplu: arsura unui brat reprezinta 9% iar a ntregului membru inferior este de 18%. In total arsura a afectat 27% din suprafata corpului. Evaluarea suprafetei arse la nou-nascuti si copii este mult diferit deoarece la aceasta categorie de pacienti capul reprezinta suprafata cea mai mare si anume 18%, iar membrele inferioare sunt reprezentate de un procentaj mai mic comparativ cu adultul. Localizari periculoase si arsuri grave sunt: - fata, gtul pentru ca arsurile la acest nivel pot fi urmate de complicatii la nivelul aparatului respirator; - toate arsurile care sunt n apropierea fetei (pleoape), minii, peroneului, zonele de flexie ale membrelor, leziuni circulare la nivelul membrelor; - arsurile care depasesc mai mult de 30% din suprafata arsa indiferent de gradul de arsura; - arsurile de gradul III si care depasesc 10 % din suprafata corpului; - arsurile complicate cu fracturi si cu distrugeri masive de tesuturi moi; - arsuri profunde cauzate de substante acide sau de curent electric. n functie de gradul de distrugere al tesuturilor si profunzimea arsurii se descriu patru grade: Arsura de grad I intereseaza numai stratul superficial al pielii, epidermul. Se manifesta prin roseata pielii, edem local, durere, frisoane. Arsura tipica de gradul I este eritemul solar, produs prin expunerea ndelungata si nerationala la soare. Dureaza 3-4 zile, dupa care roseata scade fiind nlocuita de o pigmentatie bruna urmata de descoamatie. Arsura de grad II intereseaza epidermul pe care-l decoleaza de derm provocnd aparitia flictenelor, vezicule (basici) pline cu lichid galbui, care nu este altceva dect plasma sangvina extravazata. Acest tip de arsura este provocat de lichide fierbinti sau metale incandescente, care au actionat o durata scurta asupra pielii. Este cea mai dureroasa pentru ca sunt atinse terminatiile nervoase de la acest nivel. Arsura de grad III intereseaza dermul n totalitatea lui. Flictenele au continut sangvinolent. Durerea nu mai este att de intensa, poate sa si

lipseasca deoarece terminatiile nervoase pot fi sau sunt distruse complet. Arsura de grad IV intereseaza toate straturile pielii, apare necroza (moartea celulelor). Primul ajutor n cazul pacientilor care au suferit o arsura respecta princiipiile deja discutate. Siguranta salvatului este primul lucru de care trebuie sa ne asiguram. Controlul nivelului de constienta si evaluarea functiilor vitale conform protocolului ABC sunt si ele valabile. Caracteristici: n cazul arsurilor provocate de flacara. Important n aceste situatii este oprirea ct mai rapida a arderii cu jet de apa. Acest lucru este valabil si pentru situatiile cnd flacara este deja stinsa, deoarece n acest moment arsura se poate propaga n continuare n profunzime. Se ndeparteaza hainele pacientului cu conditia ca acestea sa nu fie lipite de piele iar manevra de dezbracare sa produca distrugeri tisulare. Odata cu dezbracarea pacientului se va asigura protectia acestuia de hipotermie. n cazul arsurilor provocate de substante chimice. Spalarea suprafetei arse cu jet de apa n aceste situatii trebuie sa fie de o durata mai mare, pentru a fi siguri ca se ndeparteaza orice urma de substanta cauzatoare. Profunzimea arsurii este direct proportionala cu timpul de contact, de concentratia substantei si proprietatile substantei. n cazul arsurilor provocate de curentul electric. Important este ndepartarea pacientului de sursa de curent (sau invers). Totdeauna se are n vedere posibilitaea leziunii la nivel de coloana cervicala (datorita mecanismului actiunii). Arsurile electrice produc leziuni att la suprafata ct si n profunzimea organismului. Tesuturile sunt distruse prin mecanism termic. Se cauta poarta de intrare si poarta de iesire a curentului electric. Acest lucru este important pentru ca ne furnizeaza informatii privind traseul urmat de curent prin organism. Distrugerea tisulara este maxima la punctul de intrare. Daca sunt interesate vase importante apar gangrene iar daca traseul intersecteaza inima pot aparea tulburari n activitatea inimii deosebit de grave chiar moartea. Generalitati: - Jetul de apa trebuie folosit numai pentru regiunile afectate; - Este interzisa folosirea cremelor, unguentelor, substantelor uleioase; - Se folosesc pe ct posibil pansamente sterile sau crpe foarte curate, umezite; - Nu se pune gheata n contact direct cu tegumentul; - Se acopera pacientul pentru a preveni pierderea de caldura. Efectuarea respiraia gur la gur Aduli i copii peste 8 ani.

1. ntindei victima pe spate i imobilizai mpreun spatele, gtul i capul victimei, pentru a evita producerea leziunilor la nivelul coloanei vertebrale. 2. mpingei ncet capul victimei spre napoi(apsnd uor pe frunte cu o mn, cu cealalt ridicnd uor de brbie) pentru a elibera cile respiratorii i se menine deschis gura victimei. 3. Se menin deschise cile respiratorii i verificai respiraia victimei timp de 5 secunde. Dac victima respir, deschidei i meninei deschise cile respiratorii, asigurndu-v c victima nu sufer de alte rni i n acest caz s fii pregtit s acionai: nu se vor da alimente sau lichide victimei, ntindei victima pe spate dar nu o deplasai dac a suferit rni la spate sau gt. Dac victima este incontient i prezint rni grave la maxilar sau la fa, sau vomit, se ntoarce pe lateral i s v asigurai c respir bine. V asigurai c victima nu sufer de frig, acoperii-o cu pturi sau haine.Ridicai picioarele victimei pe un sul sau o grmad de haine, cu condiia ca acest lucru s nu fie dureros. 4. Dac victima nu respir, blocai-i nrile cu ajutorul degetelor, punei gura peste gura deschis a victimei i dup ce v-ai umplut plmnii cu aer suflai puternic de dou ori n gura victimei. 5. Pstraiv timp pentru a v rencrca plmnii dup fiecare manevr de acest gen. 6. Continuai s meninei cile respiratorii ale victimei deschise i verificai pulsul timp de 5-10 secunde. Dac victima nu are puls ncepei masajul caediac. 7. Sunai la 961. 8. Continuai respiraia gur la gur, dup cum urmeaz: suflai puternic n gura victimei, o dat la 5 secunde, cel puin pe durata unui minut. 9. Dac respiraia victimei nu revine, continuai cu respiraia gur la gur pn la sosirea ajutorului sau revenirea victimei la via. Copii(peste 12 luni pn la 8 ani) 1. ntindei victima pe spate i imobilizai mpreun spatele, gtul i capul victimei, pentru a evita producerea leziunilor la nivelul coloanei vertebrale. mpingei ncet capul victimei spre napoi(apsnd uor pe frunte cu o mn, cu cealalt ridicnd uor de brbie) pentru a elibera cile respiratorii i se menine deschis gura victimei. Se menin deschise cile respiratorii i verificai respiraia victimei timp de 5 secunde. Dac victima respir, deschidei i meninei deschise cile respiratorii, asigurndu-v c victima nu sufer de alte rni i n acest caz s fii pregtit s acionai: nu se vor da alimente sau lichide victimei, ntindei victima pe spate dar nu o deplasai dac a suferit rni la spate sau gt. Dac victima este incontient i prezint rni grave la maxilar sau la fa, sau vomit, se ntoarce pe lateral i s v asigurai c respir bine. V asigurai c victima nu sufer de frig,

acoperii-o cu pturi sau haine.Ridicai picioarele victimei pe un sul sau o grmad de haine, cu condiia ca acest lucru s nu fie dureros. Leziuni ale ochilor Leziuni de natur chimic: 1. Meninei pleoapele deschise, splnd ochiul cu jet de ap continuu timp de 15-30 minute. Protejai cellalt ochi de eventualele picturi de ap provenit din ochiul lezat. 2. Aplicai o compres pe ambii ochi i fixai cu un bandaj. 3. Mergei urgent la un oftalmolog, sau sunai la 961. Zgrieturi, tieturi, corpi strini intraoculari: 1. Aplicai o compres de tifon pe ambii ochi i fixai-o cu un bandaj. 2. Nu ncercai s scoatei sau s micai corpul strin din ochi. 3. V prezentai la un oftalmolog, la urgena unui spital sau formai 961. Amputaia de membre (membre secionate) Pstrai partea secionat i punei-o ntr-un sac de plastic care va fi aezat ntr-un recipient(cutie) plin cu ghea. Dirijai bolnavul i partea secionat spre un spital. Aplicai o compres curat(tifon ori vat) sau la nevoie, propria dvs. mn apsnd plaga pentru a opri sngerarea. Meninei o presiune constant asupra plgii ce puin 5 minute. Dac este posibil, ridicai membrul rnit(gamba sau braul) deasupra nivelului inimii. Cnd sngerarea s-a oprit, fixai pansamentul cu ajutorul unui bandaj(Nu desfacei bandajul pentru a verifica starea plgii! Asiguraiv c bandajul nu este prea strns, acest lucru putnd opri circulaia sanguin!).Verificai dac pacientul este ocat. Hipotermie (expunerea prelungit la frig) Hipotermia poate pune viaa n pericol! Semnele sunt: temperatura joas, frisoane, apatie, ameeli, somnolen i ulterior pierderea cunotinei. 1. Ducei victima ct mai repede la un refugiu. 2. Dezbrcai victima de hainele umede, mbrcai-o cu haine uscate, acoperii-o cu ptur sau cu sac de dormit. 3. S bea lichide, dar fr alcool! 4. Sunai la 961. DEGERATURI-Semnele sunt: dureri urmate de umflturi. Pielea pe zona atins este dur i parial ngheat. 1. Ducei victima ntr-un loc cald. 2. mbiai zonele afectate n ap la temperatura corpului(37C). Micai uor zonele degerate, dar nu frecai sau masai. 3. Dac victima este capabil s bea o butut cald, i se va da, dar

atenie! fr alcool sau cofein. 4. Se va aplica un pansament uor pe zona (zonele) degerat (degerate). Dac degetele sunt atinse, se aplic un tifon uscat i steril i se renclzete dup metoda descris mai sus. 5. Anunai 961 Rni la nivelul capului, gtului, spatelui i bazinului 1.Nu micai(deplasai) victima(dect n cazul unui pericol imitent), deoarece putei s-i agravai situaia. 2. Sunai la 961. 3. Fixai capul i gtul victimei n poziia n care a fost gsit, prin aplicarea palmelor pe prile laterale ale capului. 4. Asigurai o meninere a cldurii corpului prin pturi sau haine. Fracturi 1. Dac este posibil, nu deplasai victima. 2. Nu micai membrul facturat i nu ncercai s reducei factura. 3. n caz de hemoragie aplicai o compres curat(tifon ori vat) sau la nevoie, propria dvs. mn apsnd plaga pentru a opri sngerarea. Meninei o presiune constant asupra plgii ce puin 5 minute. Dac este posibil, ridicai membrul rnit(gamba sau braul) deasupra nivelului inimii. Cnd sngerarea s-a oprit, fixai pansamentul cu ajutorul unui bandaj(Nu desfacei bandajul pentru a verifica starea plgii! Asiguraiv c bandajul nu este prea strns, acest lucru putnd opri circulaia sanguin!).Verificai dac pacientul este ocat. Nu aplicai niciodat garou, n afara situaiei n care hemoragia nu pote fi controlat altfel iar victima este n pericol de moarte. Garourile mresc riscul de amputaie ulterioar! n caz de oc ntindei victima pe spate dar nu o deplasai dac a suferit rni la spate sau gt. Dac victima este incontient i prezint rni grave la maxilar sau la fa, sau vomit, se ntoarce pe lateral i s v asigurai c respir bine. V asigurai c victima nu sufer de frig, acoperii-o cu pturi sau haine. Ridicai picioarele victimei pe un sul sau o grmad de haine. Sunai la 961. Nu se vor da alimente sau lichide victimei. Dac suntei nevoii s deplasai victima fr asisten medical, facei-o numai dup fixarea membrului fracturat cu o atel fcut dintr-o bucat de lemn sau dintr-un ziar rulat. Plgi, hemoragii externe 1. Aplicai o compres curat(tifon ori vat) sau la nevoie, propria dvs. mn apsnd plaga pentru a opri sngerarea. Sunai la 961. 2. Meninei o presiune constant asupra plgii ce puin 5 minute. 3. Dac este posibil, ridicai membrul rnit(gamba sau braul) deasupra nivelului inimii.

4. Cnd sngerarea s-a oprit, fixai pansamentul cu ajutorul unui bandaj(Nu desfacei bandajul pentru a verifica starea plgii! Asiguraiv c bandajul nu este prea strns, acest lucru putnd opri circulaia sanguin!). 5. Verificai dac pacientul este ocat. Nu aplicai niciodat garou, n afara situaiei n care hemoragia nu pote fi controlat altfel iar victima este n pericol de moarte. Garourile mresc riscul de amputaie ulterioar! Stri de oc (insuficien circulatorie), hemoragie intern Starea de oc poate pune viaa Dumneavoastr n pericol! Semnele sunt: transpiraii reci, slbiciune, respiraie neregulat, frison, paloare sau buze i unghii violacee, puls rapid i slab. 1. Sunai la 961. 2. Nu se vor da alimente sau lichide victimei. 3. ntindei victima pe spate dar nu o deplasai dac a suferit rni la spate sau gt. Dac victima este incontient i prezint rni grave la maxilar sau la fa, sau vomit, se ntoarce pe lateral i s v asigurai c respir bine. 4. V asigurai c victima nu sufer de frig, acoperii-o cu pturi sau haine. 5. Ridicai picioarele victimei pe un sul sau o grmad de haine, cu condiia ca acest lucru s nu fie dureros Leinul n general victimele care au suferit un lein i revin foarte repede. Dac acest lucru nu se ntmpl, victima poare fi n pericol mare i trebuie s sunai la 961. Apoi: 1. ntindei victima pe spate i asiguraiv c respir uor. 2. Linitii victima, aplicndu-i o compres rece pe fa. 3. Dac victima vars, se pune n poziie lateral i meninei cile respiratorii libere 4. Anunai incidentul medicului de familie.

Intoxicatia cu fum Deseori integrate ntr-un tablou asociat cu arsuri si traumatisme, intoxicatia cu fum de incendiu este cauza cea mai frecventa de mortalitate si morbiditate a victimelor de incendiu Manifestari clinice: cefalee, agitatie, tulburari de constienta, depozite de funingine la nivelul orificiilor nazale, a gurii si a faringelui, tuse, dispnee, voce ragusita.

Conduita de urmat: Protectia personala este deosebit de importanta. Evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC), dupa ce victima a fost scoasa din mediul toxic. Transportul ct mai urgent la spital cu administrare de oxigen, precoce, in concentratii crescute. Pacientii inconstienti se transporta n pozitia laterala de siguranta. Intoxicatia cu substante caustice n grupul substantelor caustice sunt cuprinse o serie de acizi (azotic, clorhidric, sulfuric, etc.) sau baze puternice (amoniac), sau mai slabe (amoniu), care pot produce n raport cu natura lor si gradul de toxicitate leziuni ale mucoaselor de la simplul eritem la necroza Manifestari clinice (dupa ingestie): constau din senzatia de arsura a mucoasei bucale, dureri la nghitire, varsaturi mucoase apoi sangvinolente, colici abdominale, dureri retrosternale. Starea de soc se poate instala foarte rapid, chiar la cteva ore dupa ingestie. Conduita de urmat: Protectia personala este deosebit de importanta. Evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC). n cazul stopului cardio- respirator la efectuarea ventilatiilor gura la gura se evita contactul direct dintre gura salvatorului si gura pacientului. Se poate folosi o bucata de tifon sau batista salvatorului. Este interzisa provocarea de varsaturi si neutralizarea substantei corozive. Exemplu: n cazul intoxicatiei cu acizi nu se administreaza lapte sau uleiuri.

Intoxicatiile cu CO Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, fara gust, degajat de toate combustiile incomplete Este o intoxicatie de cele mai multe ori colectiva si de obicei accidentala. Acuzele prezentate de pacienti sunt: astenie, cefalee, ameteli, greturi, varsaturi, pierderea constientei, aspect visiniu al pielii. Conduita de urmat: Siguranta salvatorului: nu este permisa intrarea n zona cu emanari de gaze fara echipament de protectie. n toate cazurile pacientul trebuie scos imediat din mediul toxic, transportat ct mai rapid la o unitate spitaliceasca. Daca este posibil administram oxigen ct mai precoce n concentratii mari.

Accidentele datorate curentului electric Apar n urma trecerii acestuia prin corpul uman sau ca urmare a producerii unui arc electric n raport cu intensitatea curentului pot apare urmatoarele manifestari: senzatie de tremuratura a corpului, contracturi musculare generalizate, pierderea constientei si chiar moartea. La locul de contact al curentului, victima prezinta arsura, a carei ntindere , profunzime si gravitate se datoresc transformarii la exteriorul sau interiorul corpului a energiei electrice n energie calorica. Voltajul arde si intensitatea omoara. Conduita de urmat: Siguranta salvatorului: nu atingeti victima nainte de a ntrerupe curentul electric. Se ntrerupe sursa de curent. Se ndeparteaza victima de sursa de curent utiliznd un obiect uscat ca de exemplu o coada de matura, haine uscate, avnd grija sa va plasati pe o zona uscata. Evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC) este pasul urmator cu mentiunea ca se considera posibilitatea existentei leziunii de coloana cervicala. Daca victima nu respira si nu are puls se ncep imediat manevrele de resuscitare cardio-pulmonara dupa ce a fost solicitat ajutorul unui echipaj calificat. Toti pacientii electrocutati se transporta la spital Mobilizarea traumatizatului Degajarea si transportul pacientului traumatizat Degajarea pacientului traumatizat La locul accidentului se face doar n scopul prevenirii pericolului iminent care poate sa apara. Degajarea victimei se face de persoane bine instruite stiind faptul ca o mobilizare incorect efectuata poate agrava foarte mult situatia pacientului. Urmatoarele situatii pot - pacientul se afla ntr-o - pacientul se afla ntr-o - pacientul se afla ntr-o impune degajarea pacientului: ncapere cu fum sau foc; masina instabila, ce urmeaza a se rasturna; masina cu pericol iminent de explozie.

nainte de a ncepe degajarea victimei se verifica sa nu fie prinse picioarele pacientului de pedale, se desface centura de siguranta. Salvatorul introduce o mna sub bratul victimei si va mentine capul n ax, iar cealalta mna se introduce prin spatele victimei, se agata de cureaua victimei si cu miscari usoare se ncearca scoaterea ei din autoturism, avnd permanent grija de mentinerea capului imobilizat de umarul salvatorului.

Odata scoasa din masina, asezarea ei pe sol impune de asemenea respectarea anumitor reguli cu foarte mare strictete si anume: capul va fi mentinut n permanenta n ax. n cazul n care victima este gasita culcata pe burta, examinarea nu se poate face dect dupa asezarea ei n decubit dorsal (culcat pe spate). Pentru acest lucru este nevoie de minimum trei persoane. Unul dintre salvatori se aseaza la capul victimei, l v-a pune n ax si l v-a imobiliza comandnd ntreaga operatiune de ntoarcere. Ceilalti salvatori se vor aseza lateral de victima, ct mai aproape de ea, ridicnd bratul dinspre salvatori n sus, lnga capul victimei. La comanda celui aflat la cap, toti salvatorii vor efectua ntoarcerea n acelasi timp, mentinnd n permanenta coloana pacientului n ax. O data asezat pe spate se poate efectua examinarea primara si secundara a pacientului, iar pentru transport se poate folosi targa metalica, de lemn sau vacuum. Transportul traumatizatilor pe targi Pentru asezarea pacientului pe targa de lemn se cunosc minimum trei modalitati: - Una din variante ar fi prin asezarea targii lnga victima, la comanda celui care fixeaza capul victimei, aceasta se ntoarce lateral si un salvator va mpinge targa sub pacient. Pentru a ne ajuta de aceasta metoda este nevoie de minimum patru salvatori. Unul din salvatori se aseaza la capul pacientului mentinndu-l n ax, ceilalti trei salvatori se vor aseza lateral de pacient astfel: un salvator se pozitoneaza n dreptul toracelui aseznd o mna pe umarul victimei si cealalta mna la nivelul soldului, al doilea salvator se pozitioneaza n dreptul soldului aseznd o mna la nivelul toracelui ncrucisnd mna lui cu cea a salvatorului asezat n dreptul toracelui. Cealalta mna o va aseza pe coapsa victimei. Cel de al treilea salvator se aseaza n dreptul picioarelor victimei. - O alta varianta consta din ridicarea pacientului de cei patru salvatori, ridicare efectuata la comanda celui care fixeaza capul victimiei. Salvatorii si vor introduce minile sub pacient cu palma orientata n sus, ei fiind asezati la acelasi nivel descris mai sus. - Cea de-a treia varianta necesita de asemenea minimum patru persoane. Unul asezat la capul victimei, fixeaza coloana si comanda miscarile. Ceilalti se vor aseza calare peste victima si-l vor ridica din aceasta pozitie. Dupa ce este ridicat o alta persoana v-a mpinge targa sub pacient. Targa metalica are avantajul ca este formata din doua piese ceea ce usureaza foarte mult folosirea ei. Se poate regla lungimea targii n functie de lungimea victimei. Pentru a utiliza targa este nevoie de asemenea de minimum trei persoane. Cel care sta la capul victimei si

tine capul imobilizat v-a conduce operatiunea. Ceilalti salvatori vor ntoarce victima lateral odata pe partea stanga, apoi pe partea dreapta, astfel nct sa se poate pozitiona targa sub pacient. Targa vacuum este poate cea mai optima varianta de imobilizare ce se poate recomanda a se folosi pentru transportul pacientului traumatizat. Targa vacuum fiind de fapt o saltea din care se extrage aerul, ea poate fi modelata dupa forma corpului victimei. Acest lucru asigura o imobilizare suplimentara a coloanei cervicale, nepermitndu-i nici miscarea de lateralitate miscare care era totusi posibila prin simpla folosire doar a gulerului cervical. Primul ajutor Primul ajutor acordat uneori chiar de nespecialisti reprezinta o metoda eficienta de salvare a vietii in situatii neprevazute (accidente, traumatisme, stop cardio-respirator, coma). Etape ale primului ajutor: - incercam sa stabilim comunicarea cu persoana ranita/cu victima (prin intrebari de genul: ce s-a intamplat cu dumneavoastra?, ma auziti? cum va numiti?, ce va doare?). Sunt si situatii in care victima nu poate vorbi din cauza traumelor provocate de accident, dar daca reactioneaza si raspunde prin gesturi la intrebarile noastre, la atingeri sau la altfel de stimuli externi inseamna ca este constienta. -daca nu raspunde si nu reactioneaza in nici un fel la stimulii verbali sau la atingeri inseamna ca nu este constienta si atunci trebuie verificate imediat cele doua functii vitale: respiratia (daca victima respira spontan) si circulatia (daca inima functioneaza controlul pulsului: la nivelul gatului - artera carotida, la nivelul incheieturii mainii artera radiala). Cea mai importanta metoda pentru a ajuta la salvarea vietii unui om este resuscitarea cardio-respiratorie. Aceasta este o tehnica de mare eficacitate, aplicabila si de persoanele care nu au studii medicale. De preferat - pentru realizarea corecta a tehnicii de resuscitare - ar fi ca in scoli, facultati, institutii sa existe periodic scurte stagii de instruire pentru acordarea primului ajutor. Este bine sa se cunoasca faptul ca in caz de oprire a inimii, cel care acorda primul ajutor dispune doar de 3 4 minute pentru a efectua cu succes resuscitarea. Dupa 4 minute se considera ca hipoxia cerebrala (lipsa de oxigen la nivelul creierului) duce la leziuni cerebrale care vor transforma bolnavul, eventual salvat, intr-o fiinta pur vegetativa. ABC-ul resuscitarii: Respectati etapele de actiune n evaluarea functiilor vitale: - A. Airway Eliberarea cailor aeriene: mentinnd deschise si libere caile aeriene se permite circulatia aerului ntre organism si mediul nconjurator.

- B. Breathing Respiratia: procesul prin care patrunde aerul n plamni si se elibereaza dioxidul de carbon n aerul atmosferic. - C. Circulation. - Circulatia: circulatia sngelui prin organism. A. Airway. Eliberarea cailor aeriene Eliberati caile respiratorii prin ridicarea barbiei si hiperextensia capului apasnd pe frunte. Puneti una dintre mini pe fruntea pacientului (astfel nct degetul mare si cel aratator sa ramna libere pentru a putea pensa nasul victimei cnd i se face respiratie gura la gura.) n acelasi timp cu doua degete de la mna cealalta ridicati barbia victimei. n cazul victimei inconstiente este posibil ca limba sa-i cada n spate spre faringele posterior blocnd astfel caile aeriene superioare. Facnd o hiperextensie a capului si ridicnd barbia, limba se ridica si elibereaza caile aeriene. Eliberati gtul de eventualele haine strnse. ndepartati orice cauza de obstructie evidenta din gura. Aceasta poate fi: dantura rupta, proteze dentare rupte, saliva, snge etc. Nu pierdeti timpul cautnd obstructii ascunse. B. Breathing Respiratia Pastrnd caile respiratorii libere ascultati, simtiti si observati daca victima respira adecvat. Va aplecati asupra victimei cu fata catre torace si ascultati la nivelul cavitatii bucale a victimei zgomotele respiratorii, simtiti daca exista schimb de aer apropiind obrazul de nasul si gura victimei, observati miscarile pieptului Pentru a decide prezenta sau absenta respiratiei ASCULTATI, SIMTITI SI VEDETI timp de minimum 5-10 secunde. C. Circulation - Circulatia Circulatia este realizata de cord. Evaluarea acesteia se face prin verificarea pulsului. Pulsul se poate simti cel mai bine pe artera carotida care este situata n santul format de unul din muschii gtului si marul lui Adam. Degetele aratator si mijlociu localizeaza marul lui Adam si vor aluneca lateral pe gt pna se simte bataia n vrful acestora. Pulsul poate fi palpat pe ambele parti ale gtului, dar niciodata n acelasi timp. Aceasta etapa poate fi executata simultan cu verificarea respiratiei, de asemenea timp de 5-10 secunde. n urma evaluarii unui pacient inconstient ne putem confrunta cu una din situatiile descrise in continuare: Victima nu respira si nu are puls: Primul gest n aceasta situatie este anuntarea situatiei la 961 solicitnd ajutorul echipei medicale calificate si cu dotare corespunzatoare dupa care ncepem resuscitarea cardio-pulmonara. Daca victima nu respira, nu are puls si esti sigur ca va sosi ajutor profesionist calificat, ncepe ventilatia artificiala si compresiunile toracice. Ele se executa succesiv.

n cazul n care sunteti singurul salvator raportul ventilatie masaj cardiac trebuie sa fie de 2:15, acest lucru repetndu-se timp de un minut n cazul n care sunteti doi salvatori acest raport trebuie sa fie de 1:5. Se executa 10 cicluri dupa care se face reevaluarea pacientului.

Fiecare ciclu se ncepe cu ventilatia artificiala si se termina cu ventilatie. Tehnica ventilatiei artificiale ngenuncheati lnga pacient. Cu capul victimei n hiperextensie se mentine gura usor ntredeschisa cu o mna, n timp ce cu cealalta se sustine fruntea si se penseaza nasul. Inspirati profund aer, aseaza-ti etans gura pe gura victimei, si insuflati aer timp de 2-3 secunde. n acelasi timp se verifica daca toracele se ridica atunci cnd noi insuflam . Fiecare respiratie trebuie sa fie suficient de puternica astfel nct toracele sa se ridice. Tineti capul n hiperextensie cu barbia ridicata ndepartnd gura de la gura victimei si lasati ca toracele pacientului sa revina. Volumul de aer pe care l insuflam este mai important dect ritmul n care l administram. Tehnica masajului cardiac extern Cu victima asezata pe spate pe un plan dur se localizeaza punctul de compresie situat n partea inferioara a sternului. Degetul inelar merge de-a lungul rebordului costal pna la apendicele xifoid (locul de ntlnire a coastelor). La acest nivel lnga acest deget se aseaza alte doua degete, respectiv degetul mijlociu si cel aratator, dupa care asezam podul palmei celeilalte mini, tangent la cele doua degete plasate pe piept, aceasta este locul n care trebuie facute compresiunile toracice. ngenuncheati lnga victima, faceti doua ventilatii, dupa care gasiti punctul de reper cu degetul inelar, pornind din partea inferioara a rebordului costal, catre apendicele xifoid (locul de ntlnire a coastelor). Ajungnd cu degetul inelar la apendicele xifoid,asezati degetul mijlociu si aratator lnga el, apoi asezati podul palmei celeilalte mini,acesta fiind locul n care trebuie facute compresiunile. Asezati cealalta mna (cea cu care am reperat apendicele xifoid), peste mna situata pe stern fara ca degetele sa se sprijine pe torace. Cu coatele ntinse, cu bratele perpendicular pe stern, linia umerilor sa fie paralela cu linia longitudinala a pacientului se fac compresiunile astfel nct sa nfundam sternul cu o adncime de aproximativ 4-5 cm (numarnd cu voce tare, si 1 si 2 si 3 si 4 si 5). Frecventa

compresiunilor externe trebuie sa fie de 80-100/min. Victima nu respira dar are puls: n acest caz prima etapa de actiune consta din efectuarea unui numar de 10 ventilatii artificiale dupa care vom anunta 961 solicitnd ajutor medical calificat. Ne rentoarcem, reevaluam starea pacientului si vom actiona n functie de ceea ce vom constata. n cazul n care situatia va fi nemodificata vom continua ventilatia pacientului verificnd periodic pulsul pacientului. Victima respira si are puls: Daca victima respira si are puls, dar este inconstienta o vom aseza n pozitia laterala de siguranta. Ingenunchind lnga victima vom elibera caile aeriene prin hiperextensia capului si ridicarea barbiei. . Asezam bratul cel mai apropiat al victimei n unghi drept fata de corp, iar antebratul se ndoaie n sus. Vom trece celalalt brat al victimei peste torace aseznd dosul palmei pe obrazul victimei. Se ridica genunchiul ( cel opus fata de salvator) victimei, tragndu-l n sus si mentinnd piciorul pe pamnt. Cu o mna vom prinde umarul opus fata de salvator si cu cealalta mna genunchiul pacientului. l vom ntoarce lateral spre salvator; ne asiguram ca se sprijina pe genunchi si pe cot, rearanjam capul n hiperextensie si deschidem gura. Anuntam la 961 solicitnd ajutor medical calificat. Ne rentoarcem apoi la victima, reevaluam situatia si supraveghem pacientul pna la sosirea echipajului medical. Reguli generale de comportare in cazul dezastrelor

Incendii, accidente, cutremure de pamant, inundatii,etc. - pastrati-va calmul, nu intrati in panica pentru ca sa puteti actiona eficient in favoarea dumneavoastra si a familiei; - este important sa aveti pregatit din timp un stoc de provizii (apa, alimente, medicamente) pentru a supravietui cateva zile; la indemana trebuie sa se afle si trusa de prim ajutor (fasa, comprese sterile, alcool, apa oxigenata,etc); - nu produceti scantei, nu aprindeti lumanari, chibrituri, alte surse de foc deschis daca simtiti miros de gaze sau de produse petroliere; - nu atingeti conductorii electrici sau alte instalatii electrice avariate; - daca este necesara parasirea locuintei in caz de dezastre (evacuare), luati actele de identitate, o sursa de iluminat (lanterna), un aparat de radio cu baterii, telefonul mobil, cateva provizii de apa, alimente, medicamente; - acordati ajutor ranitilor, batranilor, copiilor si anuntati echipele de prim ajutor pentru a interveni; - anuntati telefonic autoritatilor locale evenimente cum ar fi incendii, inundatii, accidente, alunecari de teren , prabusiri, etc.

TRUSA DE PRIM AJUTOR Trusa de prim-ajutor trebuie sa contina: 1. Fasa de tifon de 8 cm latime; 2. Comprese sterile impachetate separat in pachete sigilate (tip neadeziv) 10/10 cm; 3. Bandaje; 4. Leucoplast in fluture, simplu, pentru plagi; 5. Leucoplast, role de 2,5 cm; 6. Foarfeci; 7. Un pachet de tampoane de vata sterile; 8. Un bandaj elastic de 7-8 cm latime (pentru luxatii sau entorse de glezna sau pumn); 9. Un pachet de vata absorbanta nesterila (pentru a impacheta atelele); 10. Aspirine; 11. Paracetamol, Algocalmin, Calmant forte (se vor pune si siropuri sau tablete cu doze pentru copii sub 16 ani); 12. Termometru pentru masurarea temperaturii - oral si intrarectal; 13. O sticla cu sirop de ipeca (pentru producerea vomei in cazul inghitirii de substante toxice sau otravuri); 14. Pensa fara dinti; 15. Ace de siguranta; 16. O sticluta de apa oxigenata (solutie 3%); 17. Calciu gluconolactat; 18. O sticluta de tinctura de iod; 19. Xilina sau alt anestezic; 20. Lotiune dezinfectanta; 21. O bucata de sapun plat; 22. Lanterna; 23. Trusa de muscaturi de sarpe; 24. Un antihistaminic, forma lichida sau tablete, pentru reactii alergice.