Psihologie educationala Curs nr.

1 Delimitari conceptuale Domenii ale psihologiei Tendinte actuale In dezvoltarea psihologiei Ca multi alti studenti Incepeti acest curs cu expectante si anticipari. Trebuie sa stiti, de la Inceput ca Psihologia educationala este prima dintre disciplinele pe care le veti studia In cadrul Modulului de pregatire psihopedagogica, prin care dobnditi calitatea de profesor. Deduc, deci ca, din moment ce va aflati aici, manifestati interes pentru domeniul educatiei si al psihologiei. Indiferent de motivul care v-a determinat sa alegeti acest curs, banuiesc ca toti aveti Intrebari legate de predare, scoala, elevi, chiar Intrebari legate de propria persoana la care sperati sa gasiti un raspuns In urma absolvirii acestui curs. Nu voi Incepe direct sa vorbesc despre Psihologia educatiei, ci despre educatie, mai precis despre statutul pe care Il are astazi profesorul. Numai daca constientizati problemele cu care se confrunta profesorii veti putea sa apreciati ajutorul pe care vi-l ofera Psihologia educatiei. Dupa o scurta introducere In lumea profesorilor, vom vorbi despre Psihologia educatiei.Vom delimita domeniul ei de studiu si de ce este necesar pentru voi sa studiati aceasta disciplina. Cum pot beneficia de principiile Psihologia educatiei profesorii, parintii si altii interesati In predare si Invatare? Care este continutul Psihologia educatiei si cum s-a format acest continut? La sfrsitul acestui curs veti fi In masura sa raspundeti la urmatoarele Intrebari: Cariera de profesor mi se potriveste? Care sunt cele mai mari neajunsuri ale acestei profesii? Ce trebuie sa cunoasca un profesor? De ce trebuie sa studiez psihologia educationala? Care este rolul pe care-l joaca teoria si practica In acest domeniu? Care sunt problemele specifice pe care Psihologia educatiei ma va ajuta sa le solutionez? Vom Incepe cu Intrebarea de baza, probabil si cea mai dificila: Ce este predarea? Predarea este o arta, o stiinta si multa munca. Una din temele preferate de dezbatere pentru educatori a fost statutul de arta sau stiinta al predarii. Daca este o arta, atunci predarea reclama inspiratie, intuitie, talent si creativitate putin din ceea ce, de fapt, poate fi Invatat. Daca este o stiinta, predarea reclama cunostinte si abilitati care pot fi, Intr-adevar studiate.Regulile care descriu variatele actiuni ale profesorilor pot fi

memorate si aplicate In clasa. Daca preluam In extrema argumentul stiintific, predarea consta In selectarea si aplicarea unei formule corecte pentru fiecare situatie din clasa. Unii din profesorii din ziua de azi adopta una din cele doua pozitii extreme, creznd ca predarea Inseamna doar arta sau doar stiinta. Majoritatea sunt de acord ca predarea contine att elemente artistice, ct si stiintifice.Cu cteva decenii Inainte un cunoscut psiholog facea o comparatie Intre predare si medicina: ,,Ca sa fim siguri, predarea ca si practicarea medicinii se apropie foarte mult de statutul de arta, care solicita exersarea talentului si a creativitatii. Dar, ca si medicina, ea este sau ar trebui sa fie o stiinta, deoarece implica un repertoriu de tehnici, proceduri si abilitati care trebuie studiate si descrise sistematic si apoi transmise si Imbunatatite.Un profesor competent, ca si un medic competent, este acela care adauga creativitate si inspiratie repertoriului de baza. Analogia anterioara este deosebit de utila si azi. Practica curenta din medicina se bazeaza pe teorie si cercetare stiintifica. Un medic care trateaza un pacient trebuie sa utilizeze rationamentul si creativitatea In rezolvarea numeroaselor probleme medicale pentru care nu exista un raspuns garantat. Dar el nu poate ignora principiile biochimiei si sa prescrie, de exemplu, unui pacient o doza letala. Acelasi lucru este valabil si In educatie. Un profesor care nu cunoaste ceea ce s-a descoperit In domeniul instructiei este asemeni unui medic care nu cunoaste principiile biochimiei. Amndoi pot lua decizii care conduc, inevitabil, spre un esec. Rolurile profesorului: Daca ar trebui sa compunem un anunt pentru un post de profesor, acesta ar suna cam asa: Se cauta absolvent de universitate (de preferat si master) cu abilitati excelente de comunicare si manageriat. Oportunitati provocatoare de a servi cam 150 de clienti zilnic, dezvoltnd pna la 5 produse diferite pe zi pentru a le satisface nevoile. Acest loc de munca ofera angajatului posibilitatea de a exersa abilitatile de tastare, consiliere si asistenta psihopedagogica si sociala In timpul programului si In afara lui. Adaptabilitatea poate constitui un avantaj, din moment ce marfa preluata nu este Intotdeauna de calitate. Programul de lucru este de 8 ore pe zi. Natura speciala a locului de munca ofera drept beneficii pauzele de cafea si prnz, precum si numeroase satisfactii personale. Intr-o maniera comica, cam acestea ar fi atributiile pe care trebuie sa le exercite un profesor. Munca lui nu se rezuma la a preda. El trebui sa-si pregateasca materialele, sa evalueze performantele elevilor, sa organizeze activitati sa pastreze disciplina, sa aranjeze clasa, sa dezvolte activitati de predare, sa vorbeasca cu parintii, sa consilieze elevii. Un profesor Isi asuma o multitudine de roluri. Aceste roluri sunt: Profesorul expert In instructie: constant profesorii trebuie sa ia decizii legate de materialele didactice si metodele pe care le folosesc. Aceste decizii sunt luate tinnd cont de o seama de factori, precum: continutul teoretic care trebuie acoperit, abilitatile si nevoile elevilor, obiectivele pe

care acestia trebuie sa le dobndeasca . Saptamnal, profesorii iau mii de decizii instructionale. Aditional, se asteapta ca ei sa detina raspunsurile la multiplele Intrebari care le vor fi adresate. Profesorul factor de motivatie: nimic din ceea ce face profesorul nu se materializeaza fara efortul depus de elev. Unul din cele mai importante roluri pe care si le asuma profesorul este cel motivator. Pentru elevii care traiesc astazi Intr-o lume a mass mediei, activitatile obisnuite de la scoala nu le mai trezesc interesul. Multe din deciziile pe care le ia un profesor au efecte asupra motivatiei pentru Invatare a elevului. Metoda pe care o foloseste un profesor poate determina un elev sa munceasca In continuare, mai srguincios sau, dimpotriva sa renunte la Invatare. Intrebarea care se afla la baza unei predari eficiente este: Cum pot sa mentin interesul elevului activ pentru Invatare? La aceasta Intrebare un profesor trebuie sa raspunda zilnic. Profesorul manager: Majoritatea profesorilor petrec, In medie 20-30% pe zi In interactiuni directe, verbale cu elevii. Restul timpului este ocupat de diverse activitati de manageriat. Acestea includ: supravegherea activitatilor din clasa, organizarea lectiilor, pregatirea testelor de cunostinte, evaluarea rezultatelor, Intlniri cu alti profesori si parinti. Profesorii trebuie sa aiba abilitati de manager pentru a-si organiza eficient timpul, proiectele, sa respecte termenele limita. Un aspect deosebit de interesant pe care orice profesor trebuie sa-l aibe In vedere este managementul clasei de elevi, care include toate deciziile pe care profesorul le ia pentru a rezolva situatiile de microcriza educationala care pot apare la nivelul clasei (managementul clasei de elevi nu este sinonim cu mentinerea disciplinei In clasa). Profesorul lider de grup: desi profesorul trebuie sa acorde atentie satisfacerii cerintelor fiecarui elev, In realitate ei lucreaza rareori individual pentru o perioada mai lunga de timp.Predarea presupune, inevitabil conducerea unui grup de elevi.Un profesor eficient este un lider care utilizeaza puterea grupului pentru a promova cresterea individuala. Rolul de lider al profesorului nu se termina In clasa. El poate activa In alte organizatii care servesc scoala si comunitatea. Profesorul consilier: desi nu se asteapta de la un profesor sa fie si psiholog, el trebuie sa fie un fin observator al comportamentului uman. El trebuie sa raspunda constructiv atunci cnd starile emotionale ale unui elev stau In calea Invatarii. El trebuie sa stie cnd un student trebuie sa consulte un psiholog. In fiecare clasa sunt elevi care-si aduc problemele personale In clasa. Profesorul model: indiferent de ceea ce faci ca profesor reprezinti un model pentru elevi. Preferinta pentru o disciplina este determinata de entuziasmul manifestat In predare de profesor.

A Invata cum sa predai: de la novice la expert Cum poti sa Intelegi procesul de pregatire al unui profesor? Putem asista persoane aflate In stagiul de pregatire In cadrul Modulului psihopedagogic si In primul an de predare. Putem sa-i intervievam, sa-i rugam sa completeze chestionare, sa-i observam cum predau, ce cunostinte au asimilat elevii lor, sa-i Intrebam de ce fac ceea ce fac. Putem compara profesorii Incepatori cu cei experimentati. Profesorii Incepatori Isi planifica activitatea, predau, evalueaza In moduri diferite? Profesorii mai experimentati au solutii diferite pentru aceleasi probleme sau ei doar identifica probleme diferite? Profesorii tineri si cei experimentati gndesc predarea In acelasi mod? Vom Incerca sa raspundem la aceste Intrebari: Profesori Incepatori In primii doi ani de predare, cei mai multi profesori sunt preocupati de propria competenta. Profesorii tineri nu prea au Incredere In abilitatile lor de predare, Isi fac griji daca sunt placuti de elevii lor, daca au facut o buna impresie si, In general, de ,,supravietuirea de la zi la zi si de la saptamna la saptamna. Sunt preocupati de modalitatea creativa de aplicare a abilitatilor lor tehnice . De fapt sunt anxiosi referitor la echilibrul pe care reusesc sa-l realizeze Intre arta si stiinta de a preda. Un studiu international realizat asupra profesorilor Incepatori a demonstrat ca acestia sunt preocupati sa mentina disciplina In clasa, sa motiveze elevii, sa reduca diferentele dintre elevi, sa evalueze ct mai obiectiv rezultatele elevilor, sa comunice eficient cu parintii elevilor. Una din cele mai importante probleme cu care se confrunta profesorii Incepatori este preluarea responsabilitatilor din prima zi de scoala. Nu exista diferente pentru aceasta Intre profesorii Incepatori si cei experimentati. Pregatirea profesorilor de pe bancile facultatilor nu-i pregateste efectiv pentru prima zi de scoala cu o clasa noua. De obicei, scolile ofera putine sanse profesorilor tineri de a intra In contact cu profesorii mai experimentati, astfel ca potentialul lor suport s-ar putea sa nu fie disponibil. Profesorii experimentati Psihologii cognitivisti ne pot ajuta sa Intelegem mai bine ce Inseamna experienta In predare. Cercetatorii au investigat care este viziunea profesorilor experimentati asupra disciplinei pe care o predau si asupra predarii In sine In comparatie cu cei Incepatori. Acestia au constatat ca profesorii experimentati stapnesc mai multe categorii In Intelegerea predarii. De exemplu, pentru un profesor Incepator, atunci cnd un elev ofera raspunsuri gresite la un test de matematica, toate raspunsurile gresite par sa fie la fel. De fapt, ei gresesc. Pentru un profesor experimentat exista mai multe tipuri de raspunsuri gresite. Poate ca neIntelegrea unor informatii sau lipsa lor se afla In spatele fiecarei greseli si cel mai bun mod de salvare dintr-o astfel de situatie este reluarea predarii si corectarea informatiilor retinute eronat de elevi si apoi verificarea succesului reluarii predarii.

Profesorii experimentati lucreaza cu un set de principii. Ei stiu ceea ce este tipic Intr-o clasa, la ce sa se astepte pe parcursul unei anumite activitati. Multe din rutinele lor de predare s-au automatizat ei nici nu mai trebuie sa gndeasca cum sa distribuie materialele, cum sa evalueze notele elevilor, etc. Acest fapt ofera profesorului mai multa energie mentala si fizica pentru a deveni mai creativ si pentru a se concentra asupra progresului elevilor. S-a constat de asemenea ca anumite etape ale lectiei sunt parcurse Intr-un timp mai scurt de catre profesorii experimentati (de ex: verificarea cunostintelor din lectia anterioara solicita 2-3 minute din partea unui profesor mai exprimentat, fata de 15 minute pentru un Incepator disciplina matematica). Se pare ca profesorii experimentati detin un set de abilitati cu ajutorul carora reusesc sa actioneze fara sa se mai gndeasca. De asemenea, ei cunosc multe din domeniul predarii, astfel ca pot fi creativi, pot improviza si pot evita problemele. Unii cercetatori (Peterson & Comeaux, 1989) afirma ca ca ceea ce ofera eficienta predarii profesorilor experimentati este calitatea cunostintelor pe care le detin si abilitatea lor de a fi constienti de bagajul de informatii pe care-l poseda. Lee Shulman (1997) a identificat 7 arii de cunostinte pe care le detin profesorii experimentati: 1. continutul disciplinei pe care o predau, 2. principiile generale de predare, 3. curriculumul specific disciplinei pe care o predau la diferite nivele, 4. modalitatile speciale de predare care se aplica la anumite categorii de elevi, 5. caracteristici ale Invatarii, 6. structurile In care Invata elevii: grupuri mici de elevi, clasa de elevi, scoala, comunitatea, 7. finalitatile educatiei. BineInteles, parcurgnd cursul de Psihologia educatiei nu veti stapni cele enumerate anterior. Aceasta solicita timp si experienta. Sa vedem atunci cum ne poate ajuta Psihologia educatiei sa devenim profesori eficienti? (dupa Woolfolk, 1990) Rolul Psihologiei educatiei Istoria psihologiei, ca disciplina academica este recenta. Pentru prima data termenul psihologie a fost folosit In titlul unei lucrari a lui Rudolf Goclenius tatal: Psychologia, de hominis perfectione, tiparita la Marburg, In 1590. Peste 2 secole, Christian Wolff si-a botezat 2 lucrari cu titlul: Psihologie empirica (1732) si Psihologie rationala (1734), Intrebuintnd termenul psihologie pentru a desemna stiinta fenomenelor sufletesti. Se considera ca aceste doua lucrari au facut separatia formala Intre psihologie si filosofie (Jurcau, 2002). Anul 1879 prin Infiintarea primului Laborator de psihologie experimentala la Universitatea din Leipzig, de catre Wilhelm Wundt si colegii sai reprezinta punctul de plecare al psihologiei ca stiinta. Au existat In perioada respectiva numeroase dezbateri privind obiectul de studiu al psihologiei: de la asertiunea lui Wundt a studierii constiintei, proceselor senzoriale, a sentimentelor, gndurilor si imaginilor prin metoda introspectiei,

la behaviorismul lui Watson, centrat exclusiv pe comportament si pe stimulii care-l determina, pentru a raspunde unor deziderate de masurare obiectiva (Filimon, 2001). Un alt autor considerat parintele psihologiei este William James (1842-1910). Cu lucrarea Principii de psihologie (1890) se situeaza pe pozitiile functionlismului, dupa care psihologia este stiinta vietii mentale, a fenomenelor, a obiceiurilor si a actiunii, accentul trebuie sa se puna pe aspectele functionale ale constiintei, pe cum si de ce, mai curnd dect pe continuturi si structura (Jurcau, 2002). Impactul pe care l-a avut computerul In studierea activitatii mintale In urma cu cteva decenii, dupa a doua jumatate a sec. XX, corelate cu asa-numita revolutie cognitiva din psihologie, au determinat o apropiere Intre psihologi In ceea ce priveste domeniul de cercetare. Cei mai multi considera psihologia stiinta a comportamentului si a activitatii mintale (Filimon, 2001). In Romnia, activitatea de cercetare stiintifica In domeniul psihologiei si cea de difuzare a cunostintelor psihologice dateaza de pe la Inceputul deceniului al treilea al sec. XX. Discipoli al lui Wundt, profesorii Constantin Radulescu-Motru si Florian Stefanescu Goanga au Intemeiat scolile de psihologie de la Bucuresti, respectiv Cluj. Perioada interbelica a fost perioada de Inflorire a psihologiei romnesti. In tara apareau 4 reviste de psihologie si existau 2 edituri specializate (la Bucuresti si la Cluj) care au publicat un mare numar de lucrari de psihologie. Reforma Invatamntului din 1948 a dat o lovitura puternica psihologiei romnesti. Posibilitatile de cercetare si documentare In domeniul psihologiei au fost reduse aproape de zero. Revistele de psihologie si-au Incetat aparitia. Abia In 1955 a fost permisa aparitia Revistei de psihologie, cu o accentuata orientare de stnga. Deceniul sapte si opt a fost o perioada de relansare a psihologiei romnesti. Au aparut reviste de psihologie, numeroase manifestari stiintifice de profil, s-a introdus studiul acestei discipline In liceu si s-a reorganizat Invatamntul universitar psihologic. Cadrele didactice si cercetatorii au putut participa la manifestari internationale. S-au Infiintat numeroase laboratoare de psihologia muncii industriale. A doua mare lovitura a fost primita de psihologie cu 2 decenii In urma. Considerata disciplina burgheza decadenta si periculoasa pentru regimul comunist, psihologia a fost desfiintata ca specializare din universitati, au fost desfiintate Institutele de cercetare In domeniul psihologiei. Desfiintarea a fost motivata cu o Inscenare, viznd studiile care se faceau la Institutul de Cercetari Psihologice al Academiei In legatura cu Meditatia Transcedentala. In plus, numarul cartilor de psihologie publicate a scazut considerabil, Revista de psihologie a fost adusa In pragul falimentului, iar profesiunea de psiholog a devenit o rara avis. Revolutia din decembrie a Insemnat si salvarea psihologiei romnesti. Se reia studiul psihologiei In liceu si universitati, publicarea cartilor si revistelor de psihologie. Se Infiinteaza Institutul de Psihologie si Institutul de Stiinte ale Educatiei. Reapar si laboratoarele de psihologie In industrie, transporturi, scoli. Totusi hiatusul de 1 deceniu si jumatate a creat profunde disfunctii. Eforturile de dotare a laboratoarelor cu aparatura moderna si profesionalizare corespunzatoare nivelului existent, precum si de profesionalizare sunt imense (Jurcau, 2002)

Domenii aplicative ale psihologiei

Domeniu aplicativ Descrierea domeniului de studiu

Psihologia clinica

Diagnosticul, cauzele, tratatmentul si evolutia tulburarilor mentale Psihologia consilierii Asistarea persoanelor In legatura cu numeroasele probleme de viata ce nu implica tulburari psihice Psihologia cognitiva Aspectele cognitiei atentie, meorie, judecata, gndire, efectuarea deciziei, limbaj, perceptie, etc Psihologia dezvoltarii Schimbari fizice, cognitive, emotionale, sociale, morale de-a lungul vietii, factorii si legile schimbarii Psihologia educationala Activitatea educationala: resurse psihice si efectele educatiei asupra proceselor mintale, comportamentului, personalitatii Psihologia experimentala Bazele proceselor psihice si ale Invatarii utiliznd metoda experimentala Psihologia Comportamentul si activitatea mintala In diferite domenii ale industriala/organizationala muncii sociale, In diferite tipuri de institutii si organizatii Psihologia sociala Aspectele comportamnetului social ale cognitiei si influentei sociale Biopsihologia Bazele biologice ale comportamentului si ale activitatii mintale Psihologia educatiei va studia comportamentul si procesele mintale ale celor implicati In aceasta activitate Intr-o perspectiva interactionista: pe de o parte este necesara identificarea resurselor psihice ale educatiei si a rolului acestora, iar pe de alta parte a consecintelor educatiei asupra psihicului, a personalitatii, a comportamentului uman. Ea acorda atentie celor expusi schimbarilor In educatie: copiii si tinerii, dar si adultului (din ce In ce mai multi adulti intra In diferite structuri oficiale de continuare a studiilor) (Filimon, 2001). O alta definitie delimiteaza conceptul de psihologie educationala drept disciplina care studiaza procesele de Invatare si predare si urmareste continuu Imbunatatirea lor (Woolfolk, ). Psihologia educationala nu se poate limita la laboratorul de studiu, caracterul ei aplicativ este evident, ea apare In orice situatie In care este implicata Invatarea. Descrierea programei analitice!!!!!!!!!!