Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Argumentul standard e constituit din urmatorul silogism practic: -uciderea unei fiinte umane e interzisa. -fetusul este o fiinta umana. -uciderea unui fetus e interzisa. Concluzie: avortul e interzis deoarece crima e interzisa. E normal sa punem la indoiala aceasta concluzie din moment ce ambele premise pot fi puse la indoiala. Exista situatii posibile in care prima premisa poate fi pusa la indoiala prin negarea ei, cum ar fi uciderea unei persoane in auto-aparare, lucru care nu e interzis de lege. Cea de a doua premisa poate fi si ea pusa la indoiala deoarece nu se poate stabili in mod clar daca fetusii sunt sau nu fiinte umane desi e clar ca sunt membrii ai speciei homo sapiens. Unii pot nega faptul ca fetusul e o persoana, dar admit faptul ca un copil de 1-2 ani e o persoana. In final, e clar ca e foarte dificil de sustinut ideea conform careia fiecare fiinta umana e o persoana. Daca Persoana Umana e definita conform unor criterii cum ar fi capacitatea de a rationa, sau de a poseda o constiinta, de a fi constienta de sine, atunci am putea exclude cu usurinta o buna parte din omenire. Dar acest lucru nu inseamna ca oamenii cu handicapuri mentale grave, care nu poseda atributele Persoanei Umane, pot fi ucisi. Chiar si atunci cand drepturile sunt strans legate de notiunea de Persoana, ramane ilegala uciderea persoanelor cu dizabilitati mentale. Norbert Hoerster, filozof german celebru, sustine ca fetusii cu handicapuri grave pot fi asemenea celorlalti fetusi avortati, dar ca odata nascuti ca fiinte umane cu handicapuri severe ei trebuie protejati si respectati, asemenea celorlalte fiinte umane.