Cap.

1 TURISMUL ACTIVITATE ECONOMICOECONOMICOSOCIAL

1.1. Conceptele turism i turist 1.2. Turismul i dezvoltarea economicoeconomicosocial

1.1 Conceptele turism si turist

Consemnarea termenului 1800 Consacrarea ca activitate sec. 19 exploatarea apelor termale in Europa 1883 primul document oficial (hotel) 1896 E. Guyer Freuler Contributii la o statistica a turismului 1933 F. W. Ogilvie The Tourist Movement, an Economic Study 1940 W. Hunziker Individual und Sozial Turisme Westereuropanische Raun Turismul = ansamblul relatiilor si fenomenelor ce rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara locului de resedinta, atat timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanenta sau o activitate lucrativa oarecare.O pozi ie asem n toare n definirea turismului are i K. Krampf.

1.1.1 Repere istorice

 Abordari recente Dictionnaire touristique international (1969) calatoriile de agrement, ansamblul de masuri puse in aplicare pentru organizarea si desfasurarea calatoriilor precum si industria care concura la satisfacerea nevoilor turistilor. Mic dictionar enciclopedic (1978) latura a sectorului tertiar in care activitatea prestata are ca scop organizarea si desfasurarea calatoriilor de agrement, recreere sau a deplasarilor de persoane la congrese si reuniuni.

 1937 Consiliul Societatii natiunilor: turistul international=persoana care calatoreste pentru cel putin 24 de ore intr-o alta tara decat cea de resedinta. 1950 OMT vizitator international TURISTI = vizitatori temporari ce stau cel putin 24 de ore in tara vizitata si ale caror motive de calatorie pot fi: loisir, afaceri, familie, misiuni si reuniuni. EXCURSIONISTI = vizitatori temporari ce calatoresc pentru propria placere si stau mai putin de 24 de ore in tara vizitata. Alte concepte Calatorul in tranzit = orice persoana care traverseaza o tara, chiar daca ramane mai mult de 24 de ore, cu conditia ca opririle sa fie de scurta durata si/sau sa aiba alte scopuri decat cele turistice. Turistul intern = acea persoana care viziteaza un loc, altul decat acela unde isi are domiciliul obisnuit, in interiorul tarii sale de resedinta, pentru orice alt motiv decat acela de a exercita o activitate remunerata, efectuand un sejur de cel putin 24 de ore.

 1.1.2 Abord ri actuale ale no iunilor fundamentale din turism

Defini ia oficial , adoptat n 1993 la Sesiunea a XXVII-a Comisiei de Statistic a Na iunilor Unite: Turismul se refer la activit ile desf urate de persoane, pe durata c l toriilor i sejururilor, n locuri situate n afara re edin ei obi nuite, pentru o perioad consecutiv ce nu dep e te un an (12 luni), cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive.

 FORME ALE TURISMULUI Turism intern (domestic tourism) = rezidentii unei tari care calatoresc numai in interiorul acesteia. Turism receptor (inbound tourism) = nonrezidentii care calatoresc in tara data. Turism emitator (outbound tourism) = rezidentii unei tari care calatoresc in alte tari. CATEGORII ALE TURISMULUI Turism interior=turism intern+turism receptor Turism na ional=turism intern+turism emi tor Turism interna ional=turism receptor+turism emi tor

 TURISTUL=orice persoana care se deplaseaza in afara resedintei sale obisnuite, pentru o perioada mai mica de 12 luni si ale carei motive principale de calatorie sunt altele decat exercitarea unei activitati remunerate la locul vizitat. CRITERII Voiajul trebuie efectuat in afara resedintei obisnuite; Sejurul nu poate depasi 12 luni consecutive, peste acest prag, vizitatorul avand statut de rezident; Motivul principal al calatoriei trebuie sa fie altul decat exercitarea unei activitati remunerate.

 MOTIVE DE CALATORIE Loisir, recreere si vacanta (odihna) vizitarea oraselor, participarea la manifestari cultural-sportive, efectuarea cumparaturilor, plaja, practicarea sporturilor (de amatori), croaziere, jocuri de noroc, voiaje de nunta, etc. Vizite la rude si prieteni vizitarea parintilor, concedii in familie, participarea la funeralii, etc. Afaceri si motive profesionale reuniuni, conferinte, targuri, expozitii, cursuri de limbi straine, etc. Tratament medical statiuni balneare, fitness, talasoterapie, kinetoterapie, cure si tratamente (slabire, infrumusetare). Religie/pelerinaje evenimente religioase. Alte motive personal insotitor de bord, tranzit, etc. NEINCLUSI IN STATISTICA TURISMULUI Lucratori la frontiera Refugiati Membrii fortelor armate Reprezentanti consulari Diplomati Imigranti temporari si permanenti

INDUSTRIA TURISTIC = Locuin i alimenta ie+ Transport+ Organizatorii de c l torii+ Atrac ii-agrement+ Organizatorii/administratorii destina iilor

1.2. Turismul i dezvoltarea economicosocial

1.2.1 Conexiuni macroeconomice ale turismului

Preocup rile n direc ia identific rii mijloacelor cu ajutorul c rora s se cuantifice efectele totale (globale) ale turismului au dus la elaborarea de c tre OMT/WTO, WTTC i EUROSTAT a Contului Satelit al Turismului (CST/TSA), compatibil cu Sistemul Contabilit ii Na ionale 1993, adoptat de ONU, Banca Mondial i alte institu ii specializate.

1.2.1.1 Impactul economic al turismului Factor stimulator al sistemului economic global n anul 2010, PIB mondial creat n turism a avut o cre tere de peste 3% fa de 2009, nsumnd peste 9% din PIB-ul mondial, fiind cea mai mare industrie a lumii. De asemenea, n 2010, turismul a generat peste 258 milioane locuri de munc n ntreaga lume. Mijloc de diversificare a structurii economiei unei ri Cale de valorificare superioar a tuturor categoriilor de resurse Prghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale Asigurarea unei circula ii b ne ti echilibrate.

1.2.1.2 Turismul i ocuparea for ei de munc

Turismul - furnizor de locuri de munc Angajare direct persoanele care lucreaz ntr-o ntreprindere turistic , precum hoteluri, restaurante; Angajare indirect locuri de munc produse n sectoarele de aprovizionare cu m rfuri alimentare i nealimentare, respectiv industrie, agricultur , piscicultur ; Structura for ei de munc din turism pe sectoare de activitate hotelaria 50% alimentatie 40% ag. de voiaj 5% personal guv. 2% alte sectoare 3%

1.2.1.3 Turismul interna ional i comer ul mondial

Comer ul invizibil = ansamblul tranzac iilor economice interna ionale care nu au ca obiect un bun material. El cuprinde opera iuni ca: servicii,- transporturi i telecomunica iile interna ionale, turism interna ional, opera iuni de p strare, asigur ri, consulting, knowhow; transferuri b ne ti particulare salarii, diverse venituri; transferuri b ne ti de stat - desp gubiri, compensa ii; opera iuni legate de investi iile n str in tate precum i o serie de opera iuni b ne ti avand caracter necomercial, cum ar fi participarea la organismele interna ionale, ntlniri mondiale, specializarea i studiile n str in tate, deplas rile la tratative, etc. Prin apartenen a la comer ul invizibil, turismul interna ional are o contribu ie semnificativ la cre terea i diversificarea exporturilor i la echilibrarea balan elor comerciale i de pl i. n func ie de condi iile concrete ale fiec rei ri, turismul reprezint un export sau un import; astfel, bunurile i serviciile pe care le consum turi tii pe durata deplas rii lor ntr-o ar pot fi asimilate, pentru ara vizitat , cu un export; n acela i timp, cheltuielile pe care le face un turist n str in tate constituie pentru ara lui de re edin a un import. n consecin , o cre tere a num rului turi tilor interna ionali i/sau a cheltuielilor acestora conduce la sporirea volumului schimburilor interna ionale.

1.2.2 Semnifica ii socio-culturale ale turismului

Satisfacerea nevoilor materiale si spirituale ale oamenilor Utilizarea timpului liber Intensificarea si diversificarea legaturilor intre natiuni Influenta asupra mediului si componentelor sale