FIZIC

ef lucr. Ioana Fir str u

www.unitbv.ro/it/fizica firastrau@unitbv.ro

Universitatea Transilvania din Bra ov

Introducere Structur curs: 14 cursuri (100 min) 14/7 sedinte de laborator

Prezen a la laborator este

OBLIGATORIE!!!

Calcul not : Bibliografie:

75% examen 25% nota la laborator

 N. CRETU-Fizic general , Ed. Didactica si Pedagogica, Bucure ti ,2003  M . Florescu, S. Adam, N. Dihoiu, -Fizic general , Ed. Universitatii Transilvania din Brasov, 2007  J. D. JACKSON- Clasical Electrodynamics (Third Edition), J. Wiley & Sons, New York, 1998  K.N. MUHIN-Fizic nuclear experimental , Ed. Tehnic , Bucure ti, 1981  I. INTA, S. DUMITRU-Complemente de fizic , Vol.I, Ed. Tehnic , Bucure ti, 1987

1. Introducere: Cuprins 1. Introducere 1.1 M rimi fizice 1.2 Sistemul International (SI) de m rimi si unit ti 1.3 Formule dimensionale

2. Elemente de mecanic clasic 2.1 Repere n mecanica clasic 2.2 Cinematica punctului material 2.3 Dinamica punctului material 2.4 Energia mecanic 3. Oscila ii mecanice 3.1 Oscila ii liniare libere 3.2 Oscila ii liniare amortizate 3.3 Oscila ii for ate 4. Unde elastice 4.1 Ecuatia generala a undelor elastice 4.2 M rimi energetice specifice undelor elastice 5. Elemente de electromagnetism 5.1 Cmpul electromagnetic

1. Introducere: Cuprins 5.2 Ecua iile fundamentale ale electromagnetismului 5.3 Regimurile cmpului electromagnetic 6. Unde electromagnetice. Optic 6.1 Ecua ia undelor electromagnetice 6.2 Lumina, und electromagnetic 6.3 Optic 7. Elemente de termodinamic 7.1 Procese termodinamice 7.2 Ecua ii de stare 7.3 Gazul real. Parametri critici 7.4 Temperatura i entropia absolut 7.5 Lucrul mecanic i c ldura n termodinamic 7.6 Postulatele i principiile termodinamicii 8. Elemente de fizica atomului 8.1 Aplicarea ecuatiei lui Schrdinger la studiul atomului 8.2 Momente cinetice si magnetice ale electronului n atom 9. Elemente de nuclear 9.1 Caracteristici ale nucleului 9.2 Modele nucleare

1. Introducere: 1. Marimi fizice

1.1 Marimi fizice

Numim marime atributul unui fenomen, al unui corp sau al unei substante, care poate fi evidentiat d.p.d.v. calitativ si determinat d.p.d.v. cantitativ. p orice caracteristica a unei situatii identificabile, definite fara ambiguitate pentru un timp suficient de lung pentru a putea fi studiata. O marime fizica este o marime care se poate masura de maniera fiabila si reproductibila, indiferent de observator, si care se exprima printr-un numar real, adesea insotit de o unitate. ex: masa unui persoane, viteza unui automobil, sarcina electrica a unui electron, etc Masurarea este operatia prin care se asociaza unei marimi fizice un numar pentru a o cuantifica. Clasificarea marimilor fizice Marimi fizice : - masurabile - reperabile

1. Introducere: 1. Marimi fizice

1.1 Marimi fizice

Numim marime atributul unui fenomen, al unui corp sau al unei substante, care poate fi evidentiat d.p.d.v. calitativ si determinat d.p.d.v. cantitativ. p orice caracteristica a unei situatii identificabile, definite fara ambiguitate pentru un timp suficient de lung pentru a putea fi studiata. O marime fizica este o marime care se poate masura de maniera fiabila si reproductibila, indiferent de observator, si care se exprima printr-un numar real, adesea insotit de o unitate. ex: masa unui persoane, viteza unui automobil, sarcina electrica a unui electron, etc Masurarea este operatia prin care se asociaza unei marimi fizice un numar pentru a o cuantifica. Clasificarea marimilor fizice Marimi fizice : - masurabile: marimi pentru care se poate stabili o relatie de echivalenta, adica 1) o relatie de ordine totala (<, >, <=, >=) ; 2) o operatie interna (+); 3) o operatie externa (multiplicare cu un scalar)
ex: lungimea, masa, volumul, suprafata, fortele

1. Introducere: 1. Marimi fizice

1.1 Marimi fizice

Numim marime atributul unui fenomen, al unui corp sau al unei substante, care poate fi evidentiat d.p.d.v. calitativ si determinat d.p.d.v. cantitativ. p orice caracteristica a unei situatii identificabile, definite fara ambiguitate pentru un timp suficient de lung pentru a putea fi studiata. O marime fizica este o marime care se poate masura de maniera fiabila si reproductibila, indiferent de observator, si care se exprima printr-un numar real, adesea insotit de o unitate. ex: masa unui persoane, viteza unui automobil, sarcina electrica a unui electron, etc Masurarea este operatia prin care se asociaza unei marimi fizice un numar pentru a o cuantifica. Clasificarea marimilor fizice Marimi fizice : - reperabile: marimi pentru care nu se pot defini operatia interna (+) si operatia externa (inmultirea cu un scalar). ex: temperatura pstabilirea unor scari definite prin conventie , numite scari de reperaj .
ex: scara pH-lui, scara Richter pentru cutremure, scara duritatii

1. Introducere: 1. Marimi fizice Marimi fizice : - extensive : proportionale cu cantitatea de materie a sistemului fizic (marimi aditive). ex: masa, lungimea, volumul - intensive: sunt definite in fiecare punct al sistemului independent de cantitatea de materie al acestuia.
ex: temperatura, presiunea, concentratia molara, potentialul electric

Marimi fizice : - conservative : marimi pentru care se poate stabili un etalon material
ex: o masa, o lungime, o suprafta, o cantitate de materie

- nonconservative: marimi care sunt reprezentabile doar prin intermediul unui fenomen fizic care depinde de acestea.
ex: intensitate de curent, temperatura

Marimi fizice : - scalare: marimi ale caror valoari sunt numere simple.
ex: masa (m=2kg), sarcine electrica (e=1,6 10-19C)

- vectoriale: marimi ale caror valoari sunt definite de o familie de & & numere cu 1 indice. ex: forta ( F ), viteza (v ) - tensoriale: marimi ale caror valoari sunt definite de o familie de numere mai multi indici T11 T12 T13
ex: deformatia unui obiect ( T ! T21 T22 T23 ) T T T 31 32 33

1. Introducere: 1. Marimi fizice Marimi fizice fundamentale. Sistemul International de Unitati, SI Fiecarei marimi sau cantitati fizice ii corespund : - o unitate de masura - un ordin de marime - metode de masura (obiectul metrologiei) Unitatea de masura permite masurarea unei marimi in functie de o valoare unitara (de ex secunda). Ea se bazeaza pe definirea unor etaloane sau unitati de masura (unitati de baza ale sistemului international si unitati derivate) si analiza dimensionala. Ordinul de marime permite reprezentarea simplificata si sintetica a marimilor fizice. ex: un ordin de marime de 1m corespunde unei lungimi (dimensiuni) ce poate varia de la 10cm la 10m. ! Cunosaterea ordinului de marime al unui fenomen ne permite sa verificam daca rezultatul unui calcul este coerent, deci daca s-a facut o eroare grosolana.

1. Introducere: 1. Marimi fizice Intre marimile fizice se pot stabili relatii de dependenta, care pot fi exprimate cu ajutorul formulelor matematice. Pe baza acestor relatii putem exprima anumite marimi fizice in functie de altele.
Au fost astfel stabilite un set de 7 marimi fizice care se numesc fundamentale si cu ajutorul carora pot fi definite toate celelate marimi fizice, numite marimi derivate.

In 1960 a fost adoptat Sitemul International de Unitati (SI), care cuprinde 7 unitati de baza.
SI este obligatoriu in majoritatea tarilor, exceptii facand Marea Britanie, SUA, Liberia si Birmania.

Unitati fundamentale: 1) Metrul (m) - unitatea de masura pentru lungime (l), ce reprezinta lungimea egala cu 1.650.763,73 lungimi de unda, n vid, ale radiatiei emisa de atomul de kripton 86 la tranzitia ntre nivelele 5d5 si 2p10. Historic e legat de circumferinta pamantului. 2) Kilogramul (kg) - unitatea de masura pentru masa (m), ce reprezinta masa kilogramului international adica a prototipului de platina iradiata, pastrata la Biroul International de Masuri si Greutati de la Sevres, n Franta. Historic corespunde masei 1dm3 ( 1l) de apa

1. Introducere: 1. Marimi fizice 3) Secunda (s) - unitatea de masura pentru timp (t) ce reprezinta intervalul de timp egal cu 9.192.631.770 perioade de oscilatie ale radiatiei emise la tranzitia ntre doua nivele hiperfine ale starii fundamentale a izotopului 133 al cesiului. E legata de durata unei zile tereste, divizata in 24 de ore, apoi in 60 de min, apoi in 60 s. 4) Kelvinul (K) - unitatea de masura pentru temperatura (T) ce reprezinta unitatea de temperatura n scara termodinamica egala cu 1/273,16 din temperatura absoluta corespunzatoare punctului triplu al apei. 5) Amperul (A) - unitatea de masura pentru intensitatea curentului electric (I), ce reprezinta intensitatea unui curent electric constant care, mentinut n doi conductori rectilinii si paraleli de lungime infinita si sectiune neglijabila, aflati n vid la distanta de un metru unul de altul, produce ntre ei o forta de 2.10-7N pe fiecare metru de lungime 6) Candela (cd) - unitatea de masura pentru intensitatea luminoasa (IV), ce reprezinta intensitatea luminoasa n directia normala a unei suprafete de 1/600.000 m2 a unui corp negru aflat la temperatura de solidificare a platinei la presiunea atmosferica normala (101.325 N/m2)

1. Introducere: 1. Marimi fizice 7) Molul (mol) - unitatea de masura pentru cantitatea de substanta (Q), ce reprezinta cantitatea dintr-o substanta a unui sistem, exprimata n kilograme, care contine attea entitati elementare cti atomi exista n 0,012 kilograme de carbon 12 Unitati suplimentare: 1) Radianul (rad) - unitatea de masura pentru unghiul plan , ce reprezinta unghiul plan cu vrful la centrul cercului ce subntinde un arc de cerc egal cu raza cercului (1 rad = 5717 45 ) 2) Steradianul (sr) - unitatea de masura pentru unghiul solid si reprezinta unghiul solid cu vrful n centrul sferei care delimiteaza pe suprafata sferei o arie egala cu patratul razei acelei sfere.

Toate celelalte unitati folosite pentru descrierea fenomenelor fizice pot sa fie obtinute plecand de la aceste 7 unitati de baza folosind analiza dimensionala.

1. Introducere: 1. Marimi fizice Analiza dimensionala Marimile fizice derivate se pot exprima n functie de marimile fizice fundamentale prin intermediul legilor fizicii. Expresia matematica prin care este pusa n evidenta o marimea derivata n raport cu marimile fundamentale se poate face cu ajutorul analizei dimensionale, iar formula obtinuta se numeste formula dimensionala. Ea permite determinarea unitatii in care trebuie sa fie exprimat rezultatul unei formule.

Ex :

l v! t

l ?l A m ?v A ! ! ! t ?t A s

Spunem ca dimensiunea unei viteze este o lungime divizata pe o durata . Analiza dimensionala permite de asemenea si gasirea solutiilor anumitor probleme fara sa se rezolve ecuatii aferente. De ex putem determina perioada T a pendulului matematic. Din experienta se stie ca n cazul oscilatiilor mici, perioada de oscilatie a pendulului matematic nu depinde dect de lungimea pendulului l si de valoarea acceleratiei gravitationale g

1. Introducere: 1. Marimi fizice T w la gb [T] =[l ] a [g] b [T] = [l ] a [l/t2 ]b = [l ] a+b [t]-2b a+b =0 -2b=1 b=-1/2 a=+1/2

T!

l g