Cum s-au pozitionat fortele politice din fiecare tara fata de Tratat Bulgaria - "Da" pentru tratat, dar

cu conditii. Socialistii din opozitie s-au abtinut Parlamentul Bulgariei a aprobat pe 27 ianuarie aderarea la Tratatul fiscal, insa cu anumite conditii. In decizia Parlamentului bulgar se precizeaza ca Bulgaria adera la pact, dar ca nu trebuie sa isi asume responsabilitatile fiscale si nu isi va coordona politica sa economica cu cele ale tarilor din zona euro. In plus, Bulgaria nu nu isi va armoniza taxele cu cele din zona euro si va avea un statut de observator la reuniunile de membrii zonei euro. In plus, o alta conditie este ca regulile tratatului sa fie valabile pentru intreaga UE. Bulgaria va sustine pe deplin tratatul dupa aderarea sa la zona euro. Tratatul a fost sustinuta de catre 129 deputati, 1 a votat impotriva, in timp ce 48 s-au abtinut. Tratatul si pozitiile guvernului Borisov (sustinut de partidul GERB - Cetateni pentru Dezvoltarea Europeana a Bulgariei) au fost criticate de catre principala forta politica de opozitie, Colaitia pentru Bulgaria condusa de Partidul Socialist Bulgar. Conform liderului socialist, Serghei Stanisev, in tratat nu sunt stipulate masuri pentru a stimula cresterea economica si cresterea consumului. "Politica guvernelor din tarile mari din UE starneste dezechilibru si se concentreaza pe reducerea costurilor, mai degraba decat pe stimularea dezvoltarii economice si creearea de locuri de munca", a spus Serghei Stanisev. "Noi nu putem sprijini acest proiect. Bulgaria nu are nevoie sa se grabeasca sa ratifice acest tratat... Vorbim de o politica cu efecte pe termen lung care nu exclude posibilitatea de a organiza un referendum", a mai spus Stanisev. Socialistii s-au obtinut de la votul din Parlament. Suedia - sustine tratatul, dar pune conditii Parlamentul Suediei a dat unda verde in ianuarie guvernului sa sprijine tratatul fiscal. Guvernul suedez, condus de premierul Frederik Reinfeldt, este un guvern de minoritate, de centru dreapta, si a ajuns la un acord cu principalul partid de opozitie, partidul Social Democrat, dupa ce social democratii au anuntat de mai multe ori ca vor bloca acordul Suediei pe tratat. Opozitia se temea ca tratatul reprezinta de fapt o intrare in zona euro, lucru pe care

poporul suedez l-a respins printr-un referendum in 2003. Suedia, desi nu este membru al zonei euro, este una dintre cele mai puternice state din punct de vedere financiar din UE si, in schimbul aderarii la tratatul fiscal, cere, printre altele, un statut egal si prezenta permanenta la summit-urile zonei euro. O alta conditie este ca orice putere de decizie privind bugetul propriu sa ramana la parlamentul national (Sursa). Ungaria - Parlamentul spune "da", Jobbik a cerut referendum Dupa summitul din 8-9 decembrie 2011 si dupa opozitia Marii Britanii, Ungaria a anuntat ca nu poate ceda Bruxelles-ului suveranitatea nationala". Situatia s-a schimbat intre timp si Viktor Orban, premierul maghiar, a anuntat in Parlament ca noul tratat fiscal "este acceptabil pentru toti din Ungaria" avand in vedere ca noile reguli vor viza direct doar statele din zona euro si nu implica armonizarea taxelor intre statele din uniune. (Sursa) Parlamentul a votat semnarea tratatului fiscal pe 20 februarie. Atat partidele de guvernamant (Fidesz si Crestin Democrat), dar si Partidul Socialist din opozitie au votat pentru semnarea tratatului. Parlamentarii verzilor (Politica poate fi diferita) s-au abtinut, iar parlamentarii din partidul de extrema-dreapta Jobbik au votat impotriva. Liderul partidului Socialist, Attila Mesterhazy a declarat ca partidul sau este de acord cu pactul fiscal, insa la atacat pe Viktor Orban pentru lipsa de dialog. Liderul Jobbik, Zoltan Balczo, s-a declarat impotriva tratatului, acuzand ca acesta va lasa politica economica a Ungariei sa fie controlata mult mai puternic de catre UE. Jobbik sustinea ca problema tratatului fiscal sa fie supusa unui referendum. (Sursa) Slovacia - semneaza tratatul fiscal exact inaintea alegerilor parlamentare anticipate In Slovacia, tratatul fiscal este bine primit de majoritatea clasei politice. Toti liderii politici sunt de acord cu intarirea disciplinei fiscale si supravegherea tarilor care incalca regulile, noteaza Euractiv.sk Ratificarea tratatului insa are loc intr-o perioada in care statul slovac se afla in mijlocul alegerilor parlamentare anticipate, situatie declansata de o alta masura adoptata de Slovacia si care vizeaza zona euro. In luna octombrie, Slovacia a aprobat majorarea Fondului European pentru Stabilitate financiara (FESF) (n.r. - Doar tarile care ratifica tratatul fiscal pot beneficia de ajutor dn FESF). Ca reactie, Partidul Social-Democrat (Smer), cel mai mare partid din Opozitie, si partidul Libertate si Solidaritate (SaS), au initat o motiune de cenzura. SaS sustinea

ca Slovacia, a doua tara cea mai saraca din zona euro, nu ar trebui sa plateasca salvarea unor tari mai bogate precum Grecia. Motiunea a picat totusi dupa ce cele doua partide s-au abtinut de la vot, insa Smer a facut o intelegere cu partidul de guvernamant: social-democratii urmau sa sustina majorarea FESF in schimbul organizarii de alageri anticipate in luna martie. Slovenia - un guvern la summitul din ianuarie, alt guvern la cel din martie Executivul din Slovenia, condus pe atunci de premierul intermar Borut Pahor, spunea dupa summit-ul UE de la finele lui ianuarie, cand s-au pus la punct ultimele detalii ale pactuluif iscal, se arata de acord cu noul act. "Europa se misca rapid si Slovenia nu trebuie sa ezite daca vrea sa fie parte activa a acestor modificari de reguli", spunea premierul Pahor. (Sursa) Tot din ianuarie, atat la nivelul executivului, cat si in parlament, s-au intocmit comisii speciale pentru a analiza introducerea regulei de aur in Constitutia Sloveniei. Borut Pahor, premierul desemnat de atunci spunea ca, "desi partidele politice au un acord de principiu pe problema tratatului, schimbarea Constitutiei va fi lunga si spinoasa". (Sursa) In Slovenia, in decembrie au avut loc alegeri parlamentare. Partidul Slovenia Pozitiva a iesit castigator, insa nu si-a putut impune candidatul sau la postul de premier. Guvernul a fost condus timp de peste o luna de social-democratul Borut Pahor, iar pe 10 februarie, dupa multe discutii si dispute intre partidele parlamentare, la sefia guvernului a urcat democratul Janez Jansa. (Sursa) Lituania - Puterea si social-democratii sustin pactul, euroscepticii vor referendum Dupa summit-ul de la finele lunii ianuarie, guvernul Lituanian, precum si presedintele tarii au salutat noul pact fiscal al UE. Lituania nu face parte din zona euro. Premierul lituanian, Andrius Kubilius, liderul partidului Uniunea Nationala Crestin Democrata, declara ca acordul privind disciplina fiscala este un pas in directia corecta, insa manifesta si cateva rezerve. "Nu stiu daca e suficient acest pact, insa cred ca urmeaza directia corecta. Europa care iese din criza este mult mai consolidata. Eu sunt optimist. Pentru Lituania, o Europa mai unita si solida economic reprezinta un lucru bun", declara premierul lituanian (Sursa). In favoarea semnarii tratatului s-a declarat si Algirdas Butkevicius, liderul Partidului Social Democrat din Lituania, principalul partid de opozitie. Intr-o adresa catre membrii biroului national al partidului, liderul social-democrat declara ca este gresit

sa se interpreteze noul tratat drept o limitare a suveranitatii lituaniene. "Pozitia partidului este clara. Trebuie sa mergem impreuna cu majoritatea statelor din Europa pentru a putea face fata problemelor. Integrarea si asumarea raspudnerii este direct legata de eficienta economica si interesul pentru oameni", spunea liderul social-democrat (Sursa). Impotriva semnarii tratatului s-a declarat europarlamentarul Rolandas Paskas, fost presedinte lituanian si liderul partidului Ordine si Justitie (fostul partid Liberal Democrat), al doilea partid din opozitie. Paskas face parte din grupul Europa Libertatii si Democratiei din cadrul Parlamentului European, un grup eurosceptic, si sustine organizarea unui referendum in ceea ce priveste pactul fiscal. "Orice problema care vizeaza structura constitutionala, independenta si statalitatea statelor membre, nu ar trebui hotarata in spatele usilor inchise, ci prin referendum", sustine Paskas (Sursa). Letonia - semneaza, dar poate avea probleme la modificarea Constitutiei Pe 28 februarie, Guvernul leton a aprobat proiectul de lege privind noul tratat fiscal european. Sursa: Baltic-course.com. Guvernul Leton a fost de acord la summitul din ianuarie cu tratatul fiscal, insa pe plan politic intern pot exista probleme privind implementarea in Constitutia tarii a prevederilor din tratat. "Cred ca trebuie sa facem pasi inainte fara sa intarziem ratificarea tratatului. Comisia juridica a Parlamentului trebuie sa decida ce majoritate avem nevoie pentru ca acest tratat sa fie ratificat. Din punctul de vedere al Letoniei nu e mare lucru daca doua tari nu ratifica tratatul. E clar ca Europa se indreapta spre o Europa cu doua viteze. Daca acest lucru se intampla, e important pentru noi sa facem parte din nucleu", declara dupa summit-ul UE premierul leton, Valdis Dombrovskis, unul dintre liderului partidului Unitate. Practic din cadrul coalitiei de guvernare, toate partidele sustin tratatul fiscal (Sursa). De partea opozitiei, uniunea Centrul Armonia, cea mai mare forta din opozitie si cu cea mai mare reprezentare in Parlament, a anuntat din decembrie ca nu va sustine ratificarea tratatului si modificarea Constitutiei letone. "Centrul Armonia (n.r. format din partidul social-democrat si partidul socialist) nu va sustine tratatul si nu e din cauza ca nu ne convine limita de deficit al bugetului de 0,5%. Problema este ca nu suntem de acord ca cineva sa intervina in problemele noastre interne. Nu trebuie sa cedam si mai mult din suveranitatea si independenta noastra. Noi suntem singurii care trebuie sa decida cate de mare sau de mic trebuie sa

fie deficitul", declara in decembrie Nils Usakovs, liderul Centrului Armonia, forta politica sustinuta si de etnicii rusi din Letonia (Sursa) Centrul Armonia are 31 de parlamentari din cei 100 ai Parlamentului leton. Pentru Modificarea Constitutiei letone este nevoie de voturile a cel putin doua treimi dintre parlamentari. Cuvantul decisiv in problema modificarii Constitutiei ar putea sa-l aiba un alt partid de opozitie, cu 13 locuri in Parlament - partidul Uniunea Verzilor si a Fermierilor (ZZS), un partid conservator si eurosceptic. ZZS nu s-a declarat nici impotriva si nici pentru ratificarea tratatului. Liderii ZZS au precizat doar ca "asteapta discutii serioase in Parlament si o evaluarea a beneficiilor si a riscurilor potentiale, astfel incat ratificarea tratatului sa fie una precauta" (Sursa). Estonia - pactul fiscal imparte opozitia in doua Pe 27 ianuarie, Comisia pentru Afaceri Europene din parlamentul Estonian a decis aprobarea participarii tarii in cadrul tratatului fiscal. (Sursa) Premierul estonian, Andrus Ansip, a anuntat ca executivul saluta noul pact fiscal spunand ca prin el cresc semnificativ sansele ca bugetele statelor din UE sa fie durabile. Sursa - ERR Pentru noul tratat fiscal si-a manifestat sustinerea ambele partide din coalitia de guvernare: Partidul Reformist si Partidul Pro Patria si Res Publica. In ceea ce priveste opozitia, Redactorul Sef al Agentiei de presa Estoniana ERR, Erkki Sivonen, a precizat pentru HotNews.ro ca parerile sunt impartite. "Social democratii au anuntat ca vor sustine pactul fiscal. Partidul de Centru (n.r. cel mai mare din opozitie) cel mai probabil va vota impotriva, avand in vedere pozitiile sale anti-Grecia", a precizat jurnalistul estonian. Estonia are cea mai mica datorie guvernamentala din UE,6,7% din PIB in 2010. Anul trecut, PIB-ul Estoniei a crescut cu 8%, desi tara a trecut la moneda euro de la 1 ianuarie 2011 (Sursa). Luxemburg - pareri impartite in Guvern si in opozitie Jean-Claude Juncker, premierul Luxemburghez si presedinte al grupului Euro, si-a manifestat constant suportul fata de noul tratat fiscal (Sursa). Totusi, aceeasi parere nu este impartasita si de Ministrul de Externe al Luxemburgului, Jean Asselborn, liderul Partidului Socialist al Muncitorilor, care

critica insistentele cancelarului german Angela Merkel pentru un pact fiscal. Intr-un interviu pentru Spiegel, Asselborn spune ca tratatul nu va rezista si ca tarile mari precum Germania si Franta ameninta uniunea monetara prin egotismul lor. In ceea ce priveste opozitia, Dei Greng, sau Verzii, au anuntat ca, desi il considera ineficient si contraproductiv, vor sustine tratatul, dar cu anumite conditii impuse guvernului. Verzii cer ca executivul sa sustina ferm introducerea taxelor pe tranzactii financiare in UE, o initiativa europeana pentru investitii viitoare si armonizarea taxelor coorporative in uniune. Sursa - Greng.lu Olanda - Guvernul minoritar si Laburistii in favoarea pactului. PVV si Socialistii, impotriva Tratatul fiscal a primit sustinerea Guvernului olandez inca de la summit-ul din 9 decembrie 2011. "Vremea cand liderii europeni pot sa scape doar cu un 'totul va fi bine' spus la intalniri informale a trecut", declara premierul Mark Rutte care saluta noul tratat fiscal. Totusi, Rute atentiona ca refuzul Marii Britanii de a adera la noul compact fiscal ar lasa Londra "intr-o pozitie avantajoasa fata de Amsterdam, Luxemburg, Paris sau Frankfurt si asta ar fi prea de tot". Sursa: Radio Netherlands Worldwide Potrivit RNW, din partea partidelor politice din Olanda, reactiile au fost mixte. Conservatorii VVD si Crestin-Democratii, membri in coalitia minoritara de guvernare, au declarat cu tarie ca sustin noul tratat, in timp ce marile partide de opozitie au criticat tratatul ca fiind unul slab, insa nu au spus ca se vor opune (Sursa). Partidul Laburist este profund dezamagit. Guvernantii nu au putut face fata situatiei. Exista acorduri partiale privind disciplina bugetara si fondul de urgenta, dar nici un acord privind abuzurile in sectorul financiar", sustinea parlamentarul laburist Ronald Plasterk. Partidul democrat D66 sustinea ca acordul este prea "bland", in timp ce Stanga Dreapta caracteriza tratatul ca fiind un "acord euro in afara Uniunii Europene" si avertiza ca va transforma guvernarea zonei euro intr-una si mai complicata decat cea din prezent. Potrivit Euobserver.com, coalitia de guvernare, una minoritara, este sustinuta de partidul de aripa dreapta Partidul pentru Libertate (PVV) condus de Geert Wilders. Cum PVV-ul este un partid eurosceptic, votand constant impotriva masurilor proeuro, guvernul depinde de suportul Laburistilor din opozitie in privinta tratatului fiscal.

In ceea ce priveste politicile fiscale europene pe care guvernul olandez le sustine cu tarie si suportul partidelor de opozitie, precum si impotrivirea constanta a PVV-ului, Robin Pascoe, editor la DutchNews.nl a precizat pentru HotNews.ro ca votul de pe 28 februarie din Parlamentul olandez privind acordarea unui nou ajutor Greciei este edificator. Partidele de la putere (VVD, CDA), si partidele din opozitie: Partidul Laburist, D66 (democrat liberalii) si Verzii au votat pentru, in timp ce Socialistii si PVV-ul lui Geert Wilders au votat impotriva. Sursa: DutchNews.nl Cipru - Marile partide sustin pactul fiscal si masurile economice la nivel european Guvernul din Cipru a anuntat la summitul din ianuarie ca va semna noul tratat fiscal, ministrul cipriot de finante sustinand inca de anul trecut ca "presiunea in crestere de la Bruxelles pentru o politica fiscala austera va fi in interesul Ciprului, deoarece este de asteptat ca astfel de masuri sa imbunatateasca nivelul de organizare si disciplina fiscala". Sursa: Ministerul de Finante din Cipru Guvernul, format din partidului AKEL (Partidul Progresist al poporului muncitor), are si sustinerea Adunarii Democratice (DISY), cel mai mare partid din Parlament si din opozitie, precum si sustinerea Partidului Democrat (DIKO), astfel incat modificarea constitutiei nu pare a fi o problema. "Exista o nevoie urgenta pentru adoptarea si punerea in aplicare imediata a Pactului financiar semnat de liderii europeni care va aborda problema fiscala a zonei euro", a declarat reprezentantului din Parlament al Adunarii Democratice (DISY) Tassos Mitsopoulos. Si Partidul Democrat (DIKO), al treilea ca marime din Cipru, sustine masurile fiscale stabilite la nivel european, presedintele partidului Marios Garoyian sustinand ca Cipru are o obligatie si o datorie sa sprijine Grecia in aceste momente. Franta: Tratatul fiscal, folosit in campania prezidentiala Franta, alaturi de Germania, este tara care a conceput pactul fiscal european, scrie presa franceza. Dupa summitul de la Bruxelles de la finalul lunii ianuarie, Marine Le Pen - presedintele Frontului National, partidul de extrema dreapta din Franta, si candidata la presedintia Frantei, a declarat ca, prin acest acord, "echilibrul finantelor publice nu mai este un mijloc pentru cresterea economica si pentru ocuparea fortei de munca, ci un scop in sine pentru a salva moneda euro, indiferent de costuri". Aceasta a criticat acordul pe care l-a catalogat ca fiind impus "la ordinul Germaniei", transmite Le Figaro. "Nicolas Sarkozy este vinovat de a calca in picioare interesul national si Francois Hollande nu poate decat sa il aprobe, fiind si el impotmolit in ideologia europeana", a continuat Marine Le Pen, care a salutat "intelepciunea" Marii Britanii si a Cehiei.

Semnarea pactului a fost criticata si de candidatul socialist la alegerile prezidentiale. Francois Hollande a declarat ca va repune pe masa negocierilor tratatul cu toate statele membre UE, daca va prelua presedintia. Prima runda a alegerilor prezidentiale din Franta se va desfasura pe 22 aprilie, iar ratificarea tratatului de catre Franta se va realiza, cel mai probabil, dupa alegeri, a anuntat Sarkozy, ceea ce lasa loc de "manevra" pentru Francois Hollande, scrie presa franceza. La inceputul saptamanii, presedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat ca exclude organizarea unui referendum cu privire la tratatul fiscal european, in cazul in care va fi reales in functia de presedinte, pentru ca acest proces ar fi prea complex, transmite Expatica.com. Sarkozy spusese de mai multe ori ca va apela la referendum in diferitele decizii politice daca va castiga cel de-al doilea mandat de presedinte, insa a mentionat acum ca va fi dificil sa supuna votului public compactul fiscal solicitat de UE. Nu. Daca noi avem de aprobat un tratat cu 200-250 de articole, nu vad cum am putea formula o intrebare clara, a spus Sarkozy la postul de radio francez RTL. In urma cu o saptamana, deputatii au aprobat crearea Mecanismului European de Stabilitate. Textul este, din punct de vedere juridic, diferit de pactul pentru stabilitate bugetara adoptat de 25 dintre cele 27 de state europene, insa intre cele doua exista o legatura puternica pentru ca banii acestui noi mecanism nu vor fi acordati decat statelor membre ale pactului european, scrie L'Express. Partidul Socialist (din care face parte Francois Hollande, candidat la presedintie) s-a abtinut de la vot, iar Frontul de stanga a votat impotriva. Jean-Luc Melenchon, candidatul Frontului de stanga la presedintia Frantei, a criticat dur acest mecanism, sustinand ca pune Franta sub tutela UE sau a FMI. Uniunea pentru o Miscare Populara (UMP), partidul presedintelui Nicolas Sarkozy, detine majoritatea absoluta in Camera Deputatilor, in timp ce la Senat situatia este in favoarea socialistilor si a aliatilor sai. Cehia: Decizia de a nu semna tratatul - subiect de disputa in coalitia aflata la guvernare Decizia Cehiei de a nu semna tratatul fiscal a generat o adevarata disputa intre partidele aflate in coalitie. "Acest lucru dauneaza Cehiei", a declarat ministrul ceh de Externe, Karel Schwarzenberg, presedintele partidului Top09, partener in coalitie. Partidul premierului Petr Necas, partidul de dreapta ODS, sustine euroscepticismul presedintelui Vaclav Klaus, care a declarat ca el nu va semna pactul (Sursa). Ministrul de externe Karel Schwarzenberg a avertizat ca partidul sau conservator, TOP09, se va retrage de la guvernare, in cazul in care nu reuseste sa obtina aprobarea acordului, masura ce ar duce la prabusirea guvernului, potrivit Capital.

Presedintele adjunct al Senatului, Alena Gajduskova (social democrati), a declarat ca premierul Necas este impotriva intereselor Cehiei. Senatorii CSSD (socialdemocrati), Petr Pithart (Christian Democrats, KDU-CSL) si Marta Bayerova (neafiliata) au aprobat o rezolutie care sustine ca Senatul este impotriva politicii externe a Cehiei (Sursa). Lubomir Zaoralek, vicepresedintele Camerei Deputatilor si Partidul Social Democrat din opozitie s-au declarat impotriva pozitiei premierului Necas. Zaoralek a recomandat Camerei Deputatilor sa faca apel catre guvern sa se alature tratatului si sa inceapa procesul de ratificare, actiune similara celei din Senat. (Sursa) Liderii ODS sustin viziunea presedintelui partidului, premierul Petr Necas, care a declarat ca este necesar un referendum pentru adoptarea unui tratat fiscal european. Partidul TOP 09, membru al coalitiei de guvernamant tripartite, nu este insa de acord cu premierul (Sursa). Motivele invocate de premierul Petr Necas: dificultatea procesului de ratificare (referendum, opozitia presedintelui). tratatul fiscal nu aduce nimic de valoare pentru Cehia. Cehia are in plan sa introduca in legislatia sa, oricum, astfel de prevederi ca cele din tratat (legi si acte adoptate normal in parlament) Irlanda va organiza un referendum in privinta adoptarii tratatului fiscal In Irlanda si Danemarca - politicienii au cerut referendum pentru ratificarea tratatului fiscal. Prim-ministrul irlandez Enda Kenny a cerut cabinetului sau sa aprobe tratatul, dupa care a cerut avizul Procurorului General in privinta legalitatii organizarii unui referendum pe aceasta tema. Coalitia de guvernare condusa de premierul Enda Kenny este formata din partidul acestuia, Fine Gael, si din Partidul Laburist. Fianna Fail, fostul partid de guvernamant din Irlanda, s-a alaturat altor grupuri de opozitie cerand insistent referendum. Guvernul a cerut avizul juridic al procurorului general in ce priveste legalitatea organizarii unui referendum. Opozitia a anuntat ca merge in instanta, in cazul in care procurorul general sustine ca nu este necesara organizarea unui referendum, potrivit Euobserver.com. Marti, guvernul irlandez a anuntat ca va organiza un referendum in privinta aprobarii tratatului fiscal european, dupa ce a primit unui aviz in acest sens de la Procurorul General. Premierul irlandez Enda Kenny a declarat ca este in interesul national al Irlandei ca tratatul sa fie aprobat si si-a exprimat speranta ca referendumul va consemna aceasta realitate. Decizia organizarii referendumului a fost luata dupa ce

procurorul general a analizat tratatul si legislatia nationala si a anuntat marti, 28 februarie, ca referendumul este necesar pentru a ratifica pactul fiscal. "Ratificarea acestui tratat va fi un alt pas important atat in reconstruirea economiei Irlandei, cat si a reputatiei noastre internationale. Acest lucru ii da poporului irlandez ocazia sa isi reafirme angajamentele de stat european, care raman un element fundamental al strategiei noastre economice", a declarat prim-ministrul irlandez, citat de BBC. Vicepremierul Eamonn Gilmore (Partidul Laburist) a declarat ca tratatul este vital pentru interesele nationale ale Irlandei. Presedintele Fianna Fail (opozitie), Micheal Martin, a salutat decizia de a organiza un referendum si a sustinut ca populatia trebuie sa fie implicata in aceasta decizie. Presedintele Sinn Fein, Gerry Adams, a declarat la randul sau ca pronuntarea populatiei in aceasta chestiune este un imperativ democratic. Danemarca: Ministerul Justitiei a anuntat ca Danemarca este libera sa semneze tratatul Partidele eurosceptice din Danemarca au cerut de asemenea referendum. Majoritatea parlamentara este, insa, in favoarea semnarii acestui tratat fiscal, iar un sondaj Gallup a aratat ca 56% dintre danezi sunt in favoarea tratatului si 27% impotriva, informeaza Euobserver. In Danemarca, inainte de semnarea tratatului este nevoie de consultarea Parlamentului. Premierul Danemarcei - care a preluat de la 1 ianuarie 2012 si presedintia rotativa a UE - a declarat ca tratatul pentru consolidarea uniunii fiscale este cea mai buna modalitate de a calma pietele si de a castiga increderea in moneda euro. Intr-un interviu acordat site-ului Parlamentului European, Helle Thorning-Schmidt a precizat ca sustine integrarea noului tratat in cadrul legal UE cat de curand posibil. Vineri, 17 februarie, Parlamentul danez a votat in favoarea semnarii tratatului fiscal de catre guvern. Doar partidele Alianta Rosu-Verde (socialisti), Partidul Poporului Danez si Alianta Liberala au votat impotriva (Sursa). In ciuda opozitiei a trei partide, Ministerul Justitiei considera ca tratatul fiscal nu afecteaza suveranitatea Danemarcei si, in consecinta, nu necesita organizarea unui referendum, potrivit Cphpost.dk. Ministerul Justitiei a constatat ca semnarea tratatului fiscal nu afecteaza nici suveranitatea daneza si nici nu incalca Constitutia. Dupa anuntul Ministerului Justitiei, Danemarca este libera sa semneze tratatul, scriu jurnalistii danezi. In Danemarca, trei partide politice - Alianta Rosu-Verde (EL), Alianta Liberala (LA)

si Partidul Popular Danez (DF) - considera ca este nevoie in continuare de un referendum inainte ca Danemarca sa semneze tratatul. Un reprezentant al Partidul Popular Danez a declarat presei ca aceasta concluzie a Ministerului Justitiei era de asteptat si ca asteapta acum "opiniile unor avocati din afara Ministerului Justitiei la aceasta intrebare importanta" (Sursa). Partidul care sustine guvernarea, Alianta Rosu-Verde, sustine ca tratatul va afecta suveranitatea daneza impiedicand viitoarele guverne daneze sa foloseasca deficitele bugetare pentru a stimula economia (Sursa). In Danemarca, coalitia de guvernare este formata din Partidul Social Democrat (care are premierul), Partidul Social Liberal, Partidul Popular Socialist. Polonia: Opozitia sustine ca puterea "a vandut suveranitatea tarii" Premierul Poloniei, Donald Task, a conditionat semnarea viitorului tratat international pentru pactul fiscal al UE de acordarea permisiunii ca reprezentantii tarii sale, care nu a aderat inca la moneda unica, sa participe la viitoarele summituri ale statelor din zona euro, chiar daca nu au drept de veto. Tratatul privind disciplina fiscala in UE a fost adoptat de 25 de state membre, fara Marea Britanie si Cehia, la acest acord de principiu ajungandu-se pe 30 ianuarie printr-un compromis intre Polonia si Franta asupra chestiunii participarii statelor din afara zonei euro la Euro Summit-uri, reuniunile liderilor celor 17 state care au moneda euro. Liderul opozitiei, Jaroslaw Kaczynski, sustine ca cei care conduc Polonia au vandut suveranitatea tarii pentru binele unor "interese private". In luna decembrie, fostul premier, lider al partidului Lege si Justitie, a organizat o demonstratie impotriva lui Donald Tusk. Tratatul fiscal european "este un atac asupra suveranitatii noastre, asupra statutului nostru, a demnitatii noastre, dar si asupra intereselor noastre. Numai nebunii ar putea crede ca altii, mai puternici decat noi, vor avea grija de interesele noastre", a declarat Kaczynski. Finlanda: Opozitia si puterea, contre pe tratat Finlanda a pus numeroase conditii suplimentare in criza euro, iar decizia asupra semnarii tratatului este departe de a fi unanima. Seful diplomatiei de la Helsinki, Erkki Tuomioja, este cel mai vocal cu privire la semnarea acestui tratat. El a declarat ca propunerea de tratat fiscal european nu este necesara. Intr-un interviu pentru Financial Times, oficialul a precizat ca Finlanda nu ar trebui sa semneze pactul si a avertizat ca majoritatea alesilor din parlament au aceasta opinie. Ministrul finlandez de Externe a criticat "graba" de a semna si adopta noile reguli, precum si ocolirea "tuturor procedurilor parlamentare normale" si a avertizat ca

tratatul se va suprapune legilor existente ale UE in materie de disciplina economica. Noul tratat "va produce confuzie asupra factorilor de decizie, va submina rolul Comisiei Europene si va crea noi diviziuni in cadrul UE", a precizat acesta. "Intregul contract este in cel mai bun caz inutil si, in cel mai rau caz, daunator, iar Finlanda are motive sa se opuna intregului tratat si sa ramana in afara lui", a continuat seful diplomatiei finlandeze. Partidul Social Democrat, din care face parte ministrul finlandez de Externe, este membru al coalitiei de guvernamant din Finlanda, dar opiniile sale nu reflecta pozitia intregului guvern, potrivit Euobserver.com. Un exemplu vine din partidul de guvernamant Coalitia Nationala, al carui membru Kimmo Sasi - presedinte al comisiei de finante din Parlamentul finlandez - a declarat ca Finlanda este pregatita sa semneze tratatul. Si premierul Jyrki Katainen a declarat ca Finlanda este in favoarea unei discipline bugetare mai stricte, precizand ca afirmatiile ministrului de Externe nu fac decat sa aduca confuzie in legatura cu "adevarata pozitie a Finlandei". Ministrii finlandezi nu ar trebui sa se indeparteze de linia guvernului, a adaugat premierul, sustinand ca declaratiile facute de Erkki Tuomioja sunt "consideratii personale" (Sursa). Coalitia de Guvernare este formata din: Partidul Coalitia Nationala (NCP) - cu cele mai multe locuri in Parlament, din care face parte si premierul Jyrki Katainen, Partidul Social Democrat (impreuna au 12 din cele 19 ministere ale Guvernului) - pe locul al doilea dupa locurile ocupate in Legislativ, Alianta de Stanga, Liga Verde, Partidul Poporului Suedez (SPP) si Crestin Democratii (care au 7 portofolii ministeriale). Partidele de opozitie: Partidul Adevaratii Finlandezi (partid populist si nationalist) si Partidul de Centru (fosta Liga Agrara). Presedintele partidului Adevaratii Finlandezi, Timo Soini, cunoscut eurosceptic, a criticat tratatul fiscal, precizand ca acesta reprezinta un pericol la adresa suveranitatii bugetului finlandez (Sursa). Mentionam ca, pe 5 februarie, finlandezii si-au ales un nou presedinte. Sauli Vainamo Niinisto este membru al Partidului Coalitia Nationala (din care face parte si premierul) si este un cunoscut pro-european, sustinand politicile europene; el este si presedinte de onoare al PPE, cel mai numeros grup politic din Parlamentul European (Sursa). Prerogativele presedintelui in ce priveste politicile UE sunt reduse, deciziile fiind in mainile prim-ministrului. Austria - de acord cu tratatul, mai putin cu controlul UE asupra bugetului Greciei Desi de acord cu propunerile pactului fiscal, cancelarul austriac Werner Faymann a

sustinut ca propunerea de a da UE controlul asupra bugetului Greciei "nu aduce nimic si merge intr-o directie gresita", noteaza Bloomberg. Hannes Swoboda, europarlamentar austriac ce conduce grupul Socialistilor si Democratilor din Parlamentul European, a declarat ca tratatul "este gresit in ce priveste obiectivele". Acesta a precizat ca nu intelege de ce acordul ar implica pedepse impotriva tarilor cu deficite mari si nu impotriva celor cu rate mari ale somajului in randul tinerilor (Sursa). In acest moment, dezbaterea publica din Austria se concentreaza pe un pachet de masuri fiscale propuse de Guvern si care urmeaza a fi discutate in Parlament (Sursa). Spania - premierul a cerut ca tratatul sa intre in vigoare si sa inceapa sa functioneze rapid Premierul Mariano Rajoy a declarat la finalul lunii ianuarie in cadrul unei conferinte de presa comune sustinuta alaturi de cancelarul german Angela Merkel ca "cel mai important lucru este ca tratatul sa intre in vigoare si sa inceapa sa functioneze rapid" (Sursa). Dezbaterea publica din Spania este centrata, insa, in acest moment pe alegerile din Andaluzia si Asturias de pe 25 martie, precum si pe faptul ca guvernul a decis sa amane bugetul pana dupa alegerile din Andaluzia (Sursa). Liderul partidului Stanga Unita, Cayo Lara, i-a cerut premierului Mariano Rajoy sa supuna ratificarea pactului fiscal unui referendum. In actualul context economic al Spaniei, tratatul fiscal "este un corset de fier care sugruma bunastarea si asa saraca a statului" si va aduce "ruina multor oameni", a declarat presedintele partidului Stanga Unita. Portugalia: Dezbateri intre opozitie si putere pe tema tratatului Premierul portughez, Pedro Passos Coelho (Partidul Social Democrat), a declarat dupa acceptarea acordului, pe 30 ianuarie, ca portughezii fac tot posibilul pentru a respecta solicitarile din programul de ajutor financiar de 78 de miliarde de dolari (Sursa). Partidul Comunist din Portugalia (opozitie), cu reprezentare in Parlament, a anuntat intr-o conferinta de presa ca decizia Consiliului European reprezinta un factor in plus pentru adancirea "celor mai serioase probleme economice si sociale care afecteaza anumite state din Uniunea Europeana". Angelo Alves, membru al comitetului politic al Partidului Comunist din Portugalia, a declarat ca masurile si regulile europene din acest tratat "reprezinta o camasa de forta care, daca este aplicata, ar condamna tari ca Portugalia la subdezvoltare economica si sociala si ar reprezenta calea spre recesiune

profunda economica si spre dependenta". Partidul Comunist l-a criticat pe premierul portughez Pedro Passos Coelho pentru decizia de a se intalni doar cu Partidul Socialist (principalul partid de opozitie), sustinand ca aceasta reprezinta "un act inacceptabil de discriminare" si arata "angajamentul care leaga Partidul Socialist (principalul partid de opozitie), Partidul Social Democrat si Partidul Popular (coalitia de guvernamant) in implementarea pactului de agresiune" (Sursa). Partidul Comunist din Portugalia sustine ca cifrele din 23 februarie ale Comisiei Europene arata "o recesiune de dimensiuni aproape duble" fata de cele previzionate in urma cu noua luni, precizand ca a fost "un alt pas in dezastrul care conduce programul troicai". Blocul de Stanga (opozitie) a anuntat ca va prezenta in Parlament o rezolutie pentru introducerea unui referendum asupra tratatului fiscal european. Partidul Socialist (opozitie) sustine, pe de alta parte, ca in Portugalia se va ajunge la referendum doar daca se vor organiza referendumuri simultane in toate statele membre si daca se vor propune schimbari semnificative ale tratatului (Sursa). Italia: Unanimitate in sustinerea semnarii tratatului Italia se numara printre statele care au fost de la inceput de acord cu tratatul fiscal european, iar decizia clasei politice pare sa fie unanima. Pe 30 ianuarie, la finalul summitului liderilor Uniunii Europene, premierul italian Mario Monti s-a declarat satisfacut de rezultatele acestui summit. "Este important ca UE sa ajunga la un acord politic si sa semneze tratatul, nu doar pentru ca aceasta ar consolida disciplina fiscala, dar si pentru ca ar pune capat controverselor pe aceste subiecte", a declarat Monti in cadrul unei conferinte de presa dupa summit. "Tratatul ar trebui sa dea pietelor o asigurare ca exista o infrastructura institutionala in care operam acum. Ar trebui de asemenea sa dea o asigurare guvernelor, institutiilor precum BCE, ca Europa este acum puternica si ca statele membre au constitutionalizat disciplina fiscala", a continuat Monti. Liderii principalelor partide parlamentare (Poporul Libertatii - PdL, Partidul Democrat - PD si Noul Pol pentru Italia format din: Partidul Uniunii de Centru UdC, Partidul Viitor si Libertate - FLI, Alianta pentru Italia - Apl, Partidul Liberal Italian - PLI, Miscarea pentru Autonomie - MpA) sustin guvernul Monti pe acest subiect, scrie presa italiana. Premierul Mario Monti, care este si Ministrul Economiei si Finantelor, conduce un cabinet exclusiv tehnocrat, fara afiliere politica. Linia anuntata de premier, si anume semnarea tratatului, este sustinuta prin consens si de partidele parlamentare. Belgia: Premierul promite dialog inainte de ratificarea tratatului

Belgia se numara printre cele 25 de state europene care au sustinut adoptarea tratatului fiscal european. Uniunile sindicale din Belgia au organizat pe 30 ianuarie, in ziua Summitului UE de la Bruxelles, o greva generala de 24 de ore impotriva masurilor de austeritate introduse de noul guvern la Bruxelles. Prim-ministrul Belgiei, Elio Di Rupo (din Partidul Socialist), conduce o coalitie de guvernare formata din: Partidul Socialist (PS), Partidul Crestin Democrat Flamand (CD&V), Miscarea Reformatoare (MR), Partidul Socialist Flamand (sp.a), Flamanzii Liberali si Democrati (Open VLD), Centrul Democrat Umanist (cdH). Opozitia este formata din Noua-Alianta Flamanda (N-VA), Interesul Flamand (VB), Ecolo (grupul verzilor), Partidul Verde, List Dedecker, Partidul Popular (PP). Partidul de opozitie Ecolo a cerut, imediat dupa ce Belgia si-a anuntat acordul de a semna tratatul european, avizul cetatenilor pe acest pact calificat drept "ultraliberal", potrivit Levif.be. Premierul le-a promis o consultare cu Regiunile. Liderul Verzilor din Parlamentul valon, Bernard Wesphael, a declarat ca "astazi ar fi complet indecent sa nu soliciti opinia cetatenilor europeni". In iunie 2005, acesta a fost singurul care a votat impotriva ratificarii unui tratat care institutia o constitutie a Europei, care a devenit intre timp Tratatul de la Lisabona, scrie presa belgiana. Acum, el sustine ca ar trebui organizat un referendum la nivel european referitor la inscrierea in legislatia nationala a tratatului european. Daca acest lucru nu este posibil, ar trebui organizat un referendum la nivel national, potrivit oficialului. De cealalta parte, premierul belgian Elio Di Rupo a declarat in fata Parlamentului ca va realiza consultari cu Regiunile pe tema ratificarii in Belgia a tratatului european de disciplina bugetara. Un reprezentant al Centrului Democrat Umanist (cdH) - partid din coalitia de guvernare - a pledat pentru "un pact de crestere si convergenta" intre entitatile tarii, insa premierul a declarat ca primul pas il reprezinta dialogul. "Acesta nu este un tratat german si nu este un tratat franco-german. Este tratatul tuturor celor care am subscris la el", a declarat premierul Elio Di Rupo. Pe 30 ianuarie, premierul belgian a salutat acordul privind noul tratat de disciplina fiscala (Sursa). Germania: Presedintele Bundestag-ului cere sa fie adusi in fata Tribunalului European cei care nu respecta Euro-pactul fiscal Germania, alaturi de Franta, este unul dintre motoarele tratatului fiscal. Coalitia de guvernare formata din CDU/CSU - formatiunea Angelei Merkel - si FDP conduce in Bundestag in ce priveste numarul de locuri detinute. Partidul Social Democrat din Germania (SPD), cel mai mare partid de opozitie din

Bundestag, se pozitioneaza ca un partid pro-european care sustine convergenta economica si este mult mai putin vocal impotriva tratatului fiscal decat opozitia socialista din Franta care, prin vocea candidatului la presedintie Francois Hollande, a atacat vehement consensul european asupra acestui pact, potrivit The Guardian. In coalitia de guvernare sunt insa voci care sustin ca acordul este "slab elaborat". La inceputul saptamanii, ministrul de interne al Germaniei, Hans-Peter Friedrich, a declarat intr-un interviu acordat Der Spiegel ca Grecia are mai mari sanse sa isi revina in afara zonei euro. El este primul membru al cabinetului condus de cancelarul Angela Merkel care vorbeste oficial despre aceasta posibilitate. Conservatorul Friedrich, unul dintre liderii partidului CSU, care formeaza coalitia de guvernare alaturi de formatiunea condusa de Merkel, CDU, a declarat ca "sansele Greciei de a se regenera si de a deveni mai competitiva sunt cu siguranta mai mari in afara uniunii monetare decat daca ramane in zona euro. Nu spun ca Grecia ar trebui exclusa, ci ca ar trebui create stimulente carora sa nu le poata spune 'nu'". (Sursa) Cancelarul german Angela Merkel a aratat in mai multe randuri ca se opune acestei idei, iar in cursul acestei saptamani ministrul de Interne a revenit asupra declaratiei sale si a precizat ca aceasta este o consideratie personala. Presedintele Bundestag-ului Norbert Lammert (CDU) a cerut la inceputul lunii Guvernului, pana la semnarea din 1 martie, o solutie pentru cum sa fie adusi in fata Tribunalului European cei care nu respecta Euro-pactul fiscal. El a sugerat ca, altfel, Bundestagul s-ar putea sa nu voteze pactul (Sursa). Malta: Puterea si opozitia au cazut de acord cu introducerea tratatului in Constitutie Premierul maltez, Lawrence Gonzi, a declarat la finalul summitului de la Bruxelles din 30 ianuarie ca Malta este multumita cu textul final al noului pact si a anuntat ca va adera la Tratatul Fiscal, informeaza Comisia Europeana. Seful Executivului din Malta a precizat ca "am eliminat ultimele obstacole tehnice in textul noului Tratat si am decis sa ne alaturam acestuia". Anterior, prim-ministrul Lawrence Gonzi declara in timpul summitului ca Uniunea Europeana trebuie sa se indrepte de la austeritate catre crestere economica. La intoarcerea in tara dupa summitul de la Bruxelles, premierul a introdus in Parlament un proiect de lege care sa modifice Constitutia, pentru a introduce in textul acesteia dispozitiile solicitate de tratatul fiscal european. Opozitia (Partidul Laburist PL) a anuntat ca va coopera cu Guvernul pentru a modifica Constitutia astfel incat sa includa prevederile pactului fiscal, chiar daca s-au declarat ferm impotriva Executivului, scrie Times of Malta. Pe 16 februarie, presedintele Camerei de Comert din Malta declara ca actul fundamental al statului, Constitutia, se afla in proces de modificare pentru a incorpora

deciziile tratatului fiscal european. Parlamentarii de opozitie George Vella si Alfred Sant, fost presedinte al Partidului Laburist (PL) si fost premier al Maltei, au acuzat Guvernul ca ignora Parlamentul si au criticat puterea in crestere a Uniunii Europene. De cealalta parte, parlamentarul Francis Zammit Dimech (Partidul Nationalist - PN) a declarat ca atacurile opozitiei nu sunt justificate, atata timp cat in Parlament se discuta despre introducerea tratatului in Constitutie. Liderul opozitiei, Joseph Muscat - presedintele Partidului Laburist, a declarat ca partidul pe care il conduce a luat decizia "dificila, dar constienta" de a sprijini guvernul sa introduca in Constitutie modificarile necesare pentru ca Malta sa adopte tratatul fiscal european. "Aceasta nu este o gluma. Inseamna ca, de acum inainte, niciun guvern nu poate cheltui bani pe care nu ii are", a precizat Muscat. Potrivit acestuia, Partidul Laburist a avut de ales intre a fi responsabil fata de tara si a se impotrivi premierului. Presedintele Partidului Laburist a precizat ca opozitia nu are de ce sa se teama de punerea in aplicare a "regulilor de aur" privind echilibrul bugetar, pentru ca aceste principii sunt deja in "inimile si in mintea membrilor partidului". "Constitutional, tratatul fiscal european este ceva fundamental. Daca noi nu vom face acest lucru, vom crea probleme tarii din cauza obligatiei noastre de a semna contractul fiscal european. Este un interes general", a continuat Joseph Muscat (Sursa). Marea Britanie: Nu semneaza tratatul, dar nu se opune demersului celorlalte 25 de state UE Marea Britanie, alaturi de Cehia, s-a opus adoptarii noului tratat de consolidare a disciplinei bugetare. Marea Britanie a incercat sa conditioneze sprijinul pentru acest tratat de posibilitatea de a fi scutita, in caz de nevoie, in unele domenii de control al autoritatilor de supraveghere financiara paneuropeana. Premierul britanic David Cameron si-a aparat refuzul de a accepta o modificare a Tratatului Uniunii Europene, vorbind de o "decizie dificila, dar buna", deoarece interesele Regatului Unit nu era protejate. "Daca nu poti obtine siguranta in interiorul tratatului, cel mai bine este sa ramai afara", a spus prim-ministrul britanic. Motivul pentru care premierul britanic s-a opus unui nou Tratat UE este faptul ca economia Marii Britanii depinde in mare masura de sectorul financiar, iar prin acest acord Londra ar fi fost obligata sa impuna taxe suplimentare pe serviciile financiare. Intre timp, parlamentarii britanici discuta daca decizia majoritatii statelor UE de a accepta un tratat care propune o mai mare unitate fiscala este o decizie legala. Mai multi parlamentari eurosceptici sustin ca este ilegal sa folosesti institutiile Uniunii Europene pentru a implementa un astfel de tratat. Pe de alta parte, Executivul britanic

a precizat ca, desi nu a fost de acord cu tratatul, nu va bloca aceste demersuri ale statelor comunitare, transmite BBC. In decembrie, atunci cand premierul britanic David Cameron s-a folosit de dreptul de veto, decizia sa a fost aplaudata de euroscepticii conservatori ca fiind primul pas catre o relatie mai distanta intre guvernul de la Londra si autoritatile de la Bruxelles, si chiar catre o retragere a Marii Britanii din Uniune. Presa britanica nota, insa, ca atunci coalitia guvernamentala din Marea Britanie, formata din conservatori si democrat-liberali, s-a confruntat cu primele probleme referitor la subiectul UE. Vicepremierul britanic, Nick Clegg, a respins zvonurile unei scindari a coalitiei, insistand ca aceasta este "unita" si sustine solicitarile facute de Cameron pentru obtinerea unor garantii "modeste si rezonabile" ca interesele britanice vor fi protejate. Pe de alta parte, democrat-liberalul Chris Davies l-a acuzat pe premier de "tradarea Marii Britanii", in timp ce colegul lui, Matthew Oakeshott a descris ziua summitului drept "o zi neagra pentru Marea Britanie si pentru Europa". La finalul lunii ianuarie, presa din Londra scria ca prim-ministrul David Cameron a cedat presiunilor vicepremierului democrat-liberal Nick Clegg si a abandonat incercarea de a bloca liderii zonei euro, in decizia lor de a pune in aplicare noul tratat fiscal cu ajutorul institutiilor europene. Grecia: Dezbaterea se desfasoara in jurul masurilor de austeritate Grecia se numara printre cele 25 de state europene care au fost de acord cu tratatul european. Inaintea summitului de la finalul lunii ianuarie, prim-ministrul elen Lucas Papademos a declarat ca Grecia se confrunta cu "spectrul falimentului si cu toate consecintele cumplite care rezulta de aici". Oficialul a aratat ca daca creditorii internationali ai tarii nu ajung la un acord asupra unui nou plan de salvare, Grecia va fi in imposibilitatea de a-si plati datoriile si va fi fortata sa iasa din zona euro. Luni, 27 februarie, Bundestagul a votat cea de-a doua transa a ajutorului pentru Grecia agreata de ministrii de finante din tarile UE. Pana in 2014, Grecia va primi credite in valoare de pana la 130 de miliarde de euro. In acest moment, dezbaterea din Grecia se desfasoara in jurul masurilor de austeritate pe care premierul Papademos, care conduce un guvern din care fac parte reprezentanti ai socialistilor din Pasok si ai celor de centru-dreapta din Noua Democratie, trebuie sa le puna in practica in schimbul ajutorului de 130 de miliarde de euro. In noaptea de 12 februarie, parlamentul grec a votat in favoarea adoptarii programului economic de austeritate, solicitat de Uniunea Europeana si FMI in schimbul eliberarii pachetului de asistenta financiara internationala. Dupa o seara marcata de manifestatii violente anti-austeritate, la Atena si in mai multe orase ale tarii, programul economic

a fost adoptat cu majoritate de voturi. "Din cei 278 de deputati prezenti, 199 au votat pentru, 74 impotriva", a anuntat presedintele legislativului grec, Philippos Petsalnikos, la finalul votului. Textul a primit aprobarea principalelor doua partide, socialistii din Pasok si cei de centrudreapta din Noua Democratie, care participa la guvernul de coalitie al premierului Lucas Papademos. Cu toate acestea, peste 20 dintre cei 153 de deputati socialisti au votat impotriva proiectului, ei fiind exclusi imediat din grupul parlamentar al Pasok, in urma unei decizii scrise a liderului partidului, Giorgios Papandreou, adresata presedintelui Parlamentului. La fel, 21 de deputati de dreapta, dintr-un total de 83, au votat impotriva, fiind de asemenea exclusi din randul parlamentarilor de dreapta, in urma unei decizii a liderului formatiunii Antonis Samaras. Doi dintre cei 16 deputati ai partidului de extrema dreapta Laos, care s-a retras in februarie din Guvern in semn de protest fata de masurile drastice de ajustare a economiei grecesti, s-au pronuntat, in schimb, in favoarea programului de austeritate. Acesti doi deputati au fost exclusi din grupul parlamentar al Laos. Chiar inaintea votului, premierul Lucas Papademos a insistat in mod solemn asupra importantei optiunii prezentate parlamentarilor, si anume "avansarea impreuna cu Europa si moneda unica" sau precipitarea tarii in "mizerie, faliment, marginalizare si excluderea din zona euro" (Sursa). Pe 10 februarie, ministrul Transporturilor, Makis Voridis, alaturi de doi secretari de stat pentru Agricultura si Marina comerciala, Asterios Rodulis si Adonis Georgiadis, care sunt si deputati ai partidului, si-au dat demisiile din Guvern. "Nu pot vota" acest plan de austeritate care "umileste tara (...), nu este solutia buna", a explicat Karatzaferis, la o zi dupa ce guvernul anuntase ca s-a ajuns la un acord intre cele trei partide guvernamentale (socialistii, dreapta si extrema dreapta) asupra planului de austeritate (Sursa).