Sunteți pe pagina 1din 1

minunata povestire despre awa Filimon (secolul V), care aratd

ci

ascetismul nu a fost,

inci din vremea primului

neincetatd a lui lisus. Degi cele trei secliuni ale antologiei filocalice rimeazd doar imperfect cu cele trei ,chei", legdtura lor interioard chiar daod doar de inspiralie cu textul Povestirilor peleinuluieste incontestabilE.

iupea:

lmpreuni, cele gapte povestiri/convorbiri grupate in doui pi(i impreund cu cele trei chei 9i antologia filocalici in trei sec{iuni (?ncheiate cu un compendiu practic al inviliturii filocalice despre rugiciune in 21 de puncte) pot fi privite drept o operi unitari de sine stititoare: in acelagi timp o unici in felul ei iniliere narativi gi dialogici in Filocalie gi un epilog existenfial al acesteia deschis fieciruia. Oferind o metodd simpli de practicare a rugiciunii lui lisus, de orice exageriri gi aberafii", Povestirile sunt astfel un veritabil "abecedar al rugiciunii inimii", ,,un "liberd popularizatA, cu totul altceva practic admirabil socotit gi fermecitor expus", un exemplu desivArgit de tratat "misticd populari"tt. Ele sunt restituite aici gtiintific tn redaclia gi textul cel mai sigur gi complet toemai ca o decdt mistica parte integranti a recepfiei Filocalief". Succesul constant de care s-au bucurat gi se bucuri Povestirite pelerinutuisunt un indiciu sigur alfaptului ci ele au fascinat gi continud si fascineze pe .cititorul modern. Formafia intelectuali libertari gi orientarea tehnicd a mentalititii comune, proprii civilizafiei de tip occidental in care triim, conduc insi aproape inevitabil la lecturi sau ,,receptdri" distorsionate. Riscul principal e, evident, acela de a inlelege ?n mod reducfionist gi inadecvat rugiciunea lui lisus drept o tehnic5 meditativi magici de tip extrem-oriental (un fel de mantrd cregtini) ce p.oate fi practicaii solitar gi transconfesional, indiferent de contextul ei eclezial 9i chiar de credin{a in Dumnezeu". Atat sesizarea exacti, cit 9i in imitarea autentici a exemplului de rugiciune neincetati al anonimului pelerin depind insi in chip esenfial givital de o in{elegere a naturii ei constiiutiv dia-logice, anti-monologice: pelerinul ajunge la rugiciunea lui lisus (care nu di nicidecum dispensi de la Biblie, cult gi ascezi) stAnd in permanent dialog cu Biserica" prin participarea la Liturghie, cu Biblia citind CuvAntul lui Dumnezeu, 9i cu Filocalia adAncindu-se in Tradifia Pdrinlitor, precum gifin&nd legitura cu stare{i gi duhovnici, cu monahismul. Povestirile pelerinuluisunt un neuitat poem gi epilog anonim al Filocaliei, sinteza mistici a Ortodoxiei duhovnicegti.

Rugul Aprlns

. Volumul de fa!5 igi propune si strAngi pentru prima dati intre coperteld unei ci(i (prima dintr-o serie pe care editorii-doresc si o:continue.pe, misura finalizirji documentirii lor) principalele'.mdrturii.;- vie{i; povS{uiri gi testamente -'"despre.gi ',de sfintii;stareti Gheorghe gi 'Calinic::de. la':;Cernicajplec6nd,de la continuitatea 'fundamentalS,:exjstenti - cu toate diferentdle de accent + intre.eforturile'lor',der,reorganizare a viefii monahale' - romAnegii gi innoirea paisiani; din perspectiva actualitilii nedepdgite a acestui program f,entru monahismul ortodox romAnesc-de,astizi. Cu mici excepfii, toate aceste texte au fost deja publicate anterior..,.Documentele fundamentale, ', piesele-centrale, ale',,acestui corpus. au ,fcst', puse'in:,,circulafie: de.:monahul:,Gasiani,Cernjcanul ,intrio.'nostalgicd .,: justificare gi apologie a viefii,,monahaleiin plind secularizare gi ofensivi antimonahalSrdin:Rominia modemi, iub : fcrma unei cronici ,a innbirii',cernicane: 'tstoriite Sfintelor Monastiri Cemica:girC5/doro$ant,'semnatd de Casian rnonahul; a apirut in alfabet de tranzifie intr-un tiraj confiden{ial la BucUregti in 1870. O reeditare adecvati a acestei cd(i de cipetenie pentru istoria spiritualitdlii romAnegti, insolit6 de un eseu despre calitdlile literare ale prozei lui Casian monahul, ,scriitor necunoscut" gi autor uitat, a apirut prin grija P.S. Calinic Argatu-Argegeanul, fost stare{ al Cernicii, abia in 1988, f6ri a inregistra insi ecoulcuvenit. Un motiv era poate gi acela ci doar pufini cunoscitori avlzafi gtiau ci in aceste pagini de cronici bisericeasci intdziat523 se aflau ingropate nu numai vieilte gi testameniele starelilor Gheorghe gi Calinic de la Cernica, dar gi faimoasa Diatd a starelului Gheorghe, fundamenial al spiritualitS{ii cernicane' "documentul - adapiarea romneascd a paisianismului - gi ,cea mai
le Nlcr*roR Cn-q,rnc, Sfrnfenia- implinirea umanului. Curs de teologie misticd (1935/1936),Iqsi" 1993, p. 158, 156-157. N. Crainic este cel dinidi in teologia romAnd care a vorbit pe larg despre P ovestirile pelerinuluf, consacrdndu.i integral prelegerea 1 7 (,,Popularizarea rugdciunii lui Iisus gi sensul ei cosmic", p. 156-167) din cursul s6u de teologie mistic6. ,,lr4etodeio' de rugiciune a peleriauiui ii srmt dedicate cAteva pagini gi in Cursul de asceticd si misticd *egtind (1947) al pdrintelui Dumitru St5niioae (ed- S. Frunzd, Cluj, I 993, p. 260-264; 9i in Teologia Morald Ortodoxd, vol. III: Spiritualitatea ortodoxd, Bucuregti, 1981, p. 233-236). ru Povestiriie Pelerinului nrs au circulat gi in Rom6nia in versiuni atdt publicate. cdt gi dactilografiate care difuzau diferite traduc'eri frcute fie prin intermediul unor alte taduceri in limbi moderne, fie dupl edifii mai mult sau rnai pufin complete ale textuiui original. intre ele se detageaztr prin calitilile sale remarcabile versiunea pirintelui arhimanddt Paulin Lecca(Mdrturisirile sirnere cdte duhwnieul sdu ale unui pelerin rus eu privire la rugdciunea lui lisus, Ed. Sophia Bucuregti, 1998); ea ne-a fost de un reai folos in stabilirea versiunii de fatd. car aie avanrajul de a fi putut uriliza penuu prima dati un text inregral gi sigur.

Drrmitescu: J.D. SALD.TcE& Franny Si Zooey, Bucuregd 1999), in care personajul feminin Franny (Frances Glass), t6nEr[ sildent4 descoper[ in Povestirile pelerinului o gans[ de'a iegi din banaiitatea gi teatraiitatea exisien]ei cotidiene in anonimatul nonconformist social ai racordirii la esenta misticd a existenlei autentice.
22

Cf. precizS.-ile in acest sens fhcute cititoruiui occidental de pdrintele Toma5 Spidlfl< io ,,Introducerea" sa la ultima versiune italiana a ovestirilor pelerinului (supra, n. 20), p. 742: ,f entru a intelege o asemenea practicd a rugiciunii ea tebuie inainte de toate inserati in invdftrtura duh ovniceascl tradifion aJ[" (p. 8). 23 AdevErata istorie va fi scrisl gi publiclta (impreund cu documenteie prinpipale hrisoave gi acte ale minEstirii) mult mai tErziu de cEtre fostul Mitropoiit primal ATHAIiAsTE MIRoIIES c:, Istoria Mdndstirii Cernica, Tipografia Sf. MAnEstiri Cernic4 1930, VIII + 2& +

XLVIII

p.

139