Sunteți pe pagina 1din 6

Constiinta Morala

Constiinta morala este principiul subiectiv al ordinii morale.Etimologic,notiunea de constiinta vine din limba latina de la prepozitia cum=cu si substantivul scientia=stiinta. In limba romana notiunea de constiinta are doua sensuri:unul psihologic si unul moral.De aceea putem vorbi de o constiinta psihologica sau fenomenala si de o constiinta morala. Din perspective psihologica,constiinta reprezinta suma de informatii pe care le cuprinde psihicul,la un moment dat,sip e care spiritual(sau Eul)le ordoneaza sau le lasa ordonatde acestea.Deci constiinta psihologica ar fi sentimental nemijlocit pe care cineva il are despre ceea ce se petrece in forul sau launtric si de asemenea sentimentul ca ceea ce se petrece in interiorul sau ii apartine si constituie viata sa intima.Prin constiinta psihologica care este prima treapta a constiintei de sine omul reflecteaza asupra trairilor sale pe care le raporteaza la Eul sau personal. Constiinta morala nu se identifica cu constiinta psihologica dar o presupune si o include pe aceasta.Constiinta morala nu se identifica ,de asemenea cu eul personal,deoarece il obligamoral pe acesta si ii judeca actele sale. In Teologia morala exista mai multe definitii ale constiintei morale insa idea principal care unifica toate definitiile este aceea ca prin constiinta morala omul isi depaseste sinele sau egoist si-si evalueaza faptele in functie de un principui superior-legea morala-care se manifesta in constiinta sa odata cu dobandirea constiintei de sine.Constiinta nu

descopera omului care este binele si care este raul concret pentru ca ea nu este cea care creaza binele,dar atunci cand binele si raul se realizeaza ea are capacitatea de a deosebi pe unul de altul.Spre exemplu mania,revolta ,lacomia sunt considerate rele inaintea constiintei,in timp ce iubirea ,afectiunea,tandretea,ascultarea ,recunostinta sunt considerate demne de apreciere.Fara indoiala ca aceasta facultate critica a binelui si raului ramane,la un mare numar de oameni,foarte rudimentara si putin sensibila. Nuantele morale scapa la cei mai multi,insa este foarte important ca fiecare sa cunoasca si manifestarile concrete ale binelui si raului.Astel cunoasterea si opozitia abstracta dintre bine sir au nu ar avea nici o consecinta practica.Cei care nu cunosc manifestarile concrete ale binelui si raului,identifica de obicei binele cu frumosul,utilul sau placutul.Sfanta Scriptura vorbeste de existent constiintei morale dar fara sa aiba un cuvant special pentru definirea ei.Existenta ei,ca dat constitutiv pentru fiingta omului,se poate constata implicit din porunca data primilor oameni de a nu manca din pomul cunostintei binelui si raului.Primii oameni aveau capacitatea de a cunoaste binele si de a ramane in orizontul binelui supreme care este comuniunea cu Dumnezeu. Textul biblic exprima metaforic acest lucru:erau goi si nu se rusinau.Constiinta morala nu-i mustra pentru ca nu cunoscusera inca raul si nu-l savarsisera in mod concret.Adica erau goi de sinele egoist dar plini de prezenta harului lui Dumnezeu.In momentul in care aceasta prezenta nu mai este recunoscuta incepe dezordinea si astfel cunoasterea binelui se amesteca cu cunoasterea raului.Si in acest moment constiinta morala isi arata lucrarea sa mustrandu-l pe Adam.Auzind glasul lui Dumnezeu el se ascunde si nu are curajul

responsabilitatii actelor sale.Acelasi lucru se poate observa si la Cain care-l ucide fe fratele sau Abel. In Noul Testament exista suficiente texte care vorbesc de realitatea constiintei morale.Mantuitorul Iisus Hristos desi nu foloseste cuvantul constiintavorbeste totusi de lumina care este in tine(Matei cap6 v23) care nu trebuie sa devina intuneric.Din pilda fiului risipitor se vede clar ca El valorizeaza pocainta omuluica rod al constiintei morale. Sfantul Apostol Pavel subliniaza faptul ca o constiinta morala curata se pastreaza prin credinta:Toate sunt curate celor curati,iar celor necurati si necredinciosi nimic nu este curat,ci li s-a intinat lor si mintea si cugetul.Ei marturisesc ca-L cunosc pe Dumnezeu,dar cu faptele lor il tagaduiesc.(Tit cap1 v 15-16) Plecand de la textile Sfintei Scripturi si Sfintii Parinti au vorbit de constiinta morala.Semnificative sunt cuvintele Sfantului Ioan Gura de Aur care zice:Dumnezeu,creand pe om a sadit in fire judecata dreapta a binelui si a raului,adica norma constiintei. Fericitul Augustin adauga si el:Poti fugi de toate,daca vrei,numai de constiinta ta nu.Intra in casa,odihneste-te pe pat,retrage-te inauntrul tau,nici un loc nu vei afla,unde sa te ascunzi,daca pacatele te vor roade. Contiina poate fi de mai multe feluri: dreapt sau adevrat, atunci cnd judecata pe care i-o formeaz omul despre buntatea sau rutatea unui lucru sau a unei aciuni corespunde cu judecata lui Dumnezeu exprimat n porunca Lui. Aceast contiin arat omului c e ru ceea ce de fapt e ru, i c e bine ceea de fapt e bine. Contiina poate fi greit sau fals, cnd judec de bun un lucru ce de fapt e ru, i invers. Ea mai poate fi lax ori scrupuloas. Lax este cnd din motive

false ori insuficiente, nensemnate, neag ori micoreaz rutatea unei fapte; iar scrupuloas este atunci cnd din motive greite sau nensemnate afirm ori exagereaz rutatea unei fapte. n sfrit, contiina mai poate fi sigur ori ndoielnic. Sigur e cnd judecm cu certitudine, fr team de a grei, asupra buntii sau rutii unei fapte; iar cnd cineva se teme s se pronune asupra valorii unei fapte, sau se teme s nu se nele asupra acestei valori, zicem c are o contiin ndoielnic. Pentru a evita pcatul trebuie s ne strduim a ne pstra contiina dreapt i sigur, dac o avem, iar dac nu o avem trebuie s facem totul pentru a ne-o ctiga i a ne-o ntri, cci aceasta este singura cluz ce ne duce la Dumnezeu. n acest scop, trebuie s ne ferim de orice iluzii i s mpiedicm deformarea i degenerarea ei n contiin greit i lax.Cum se poate deforma contiina i cum poate deveni greit i lax? Prin nepsarea fa de pcat. A nesocoti pcatele mici, lesne-ierttoare, a nu-i face proces de contiin din acestea, a le socoti o nimica toat, este a-i toci sensibilitatea fa de pcat i a aluneca pe panta pcatului de moarte. De la un timp acesta nu-i mai provoac oroare, tu nu-l vezi n toat monstruozitatea ca mai nainte, l tratezi cu indulgen, i justifici greeala cu fel de fel de false argumente i pretexte, pentru ca pn la urm s ajungi s spui c totul e ceva fieresc. Astfel, contiina ta pe care nu ai ascultat-o nu-i mai vorbete. S-a ntunecat i a adormit. De acum comii pcatul de moarte fr nici o remucare. Ajuns n acest stadiu, pctosul i-a decapitat contiina precum odinioar Irod la decapitat pe Ioan Boteztorul -, ca s nu-l mai mustre pentru frdelegile comise. Pctosul comite rul cu linitea cu care svrete binele i astfel contiina lui lax, care l-a dus la nepsare i n final la mpietrirea inimii, i deschide calea aproape sigur spre osndire. Desigur, la aceast stare de amorire i mpietrire a pctosului contribuie i influena mediului social, cu prejudecile i maximele imorale n care se complace, apoi contactul cu persoane vicioase, dar, n ultim instan, singurul responsabil pentru dezastrul

spiritual n care a ajuns rmne pctosul nsui, pentru c nu a ocolit factorii negativi i nu i-a pus ordine n lumea sa interioar, necombtnd impulsurile rele ale firii; astfel, neconformndu-i conduita crezului su normelor morale dictate de contiin, a ajuns si schimbe crezul dup conduit. De cte ori ne este dat s ntlnim oameni care i justific, cu un aer de inocen, conduita atitudini, gesturi, fapte condamnabile -, ludndu-se c ei lucreaz conform contiinei lor. Da, ns ei nu vd c nsi aceast contiin a lor, dup care s-au cluzit, este eronat, fiind deformat i falsificat de interesele lor egoiste, de patimile de care s-au lsat condui, i care pn la urm au stins n ei luminile contiinei drepte, i astfel ei acum orbecie n ntuneric. Aa se face de pild c omul mndru nu-i vede mndria; el crede c toate laudele ce i se aduc corespund adevrului, i consider false i dumnoase criticile juste i binevoitoare din partea adevrailor prieteni. Nerecunoscndu-i scderile i patimile, unul ca acesta nu se va ndrepta, ci va merge din ru n mai ru, adncindu-se tot mai mult n bezn. Avem o datorie capital de a ne pstra nealterat lumina contiinei drepte. Cum? n primul rnd, combtnd orice patim i pstrnd n centrul luminos al contiinei, n mod clar i precis, principiile morale privitor la ndatoririle noastre i la felul de a le ndeplini; n al doilea rnd, urmnd cu fidelitate i delicatee glasul contiinei, nu numai n lucrurile mari, ci i n cele mrunte, bine tiind c nepsarea n cele mici, duce la cderi n pcate tot mai mari. Vom evita influenele oamenilor uuratici i vom respecta zilnic programul de via spiritual, din care s nu lipseasc cteva minute consacrate meditaiei asupra unui adevr de credin, sau asupra unei virtui, folosind n acest scop un text din Biblie sau dintr-o carte religioas. Astfel mintea ni se va lumina cu gnduri nalte, inima ni se va nclzi cu sentimente de iubire i druire de sine, de renunare n folosul aproapelui. Vom consulta pe adevraii prieteni, care la nevoie ne vor arta i defectul dominant ce ne frneaz naintarea pe calea desvririi. Dar, dintre toate mijloacele

de pstrare a puritii contiinei, cel mai puternic i eficient rmne practicarea zilnic a examenului de contiin asupra felului n care neam ndeplinit ndatoririle fa de Dumnezeu, fa de noi nine i fa de aproapele: singur acest mijloc ne poate arta fr gre gradul de sinceritate cu Dumnezeu, cu noi nine, i cu aproapele, puritatea inteniilor i sursa cderilor noastre zilnice, deci gradul real de ascensiune spre Dumnezeu, la care ne gsim.

Bibliografie: Sfanta Scriptura Pantelimon Golu,M.Zlate,E.Verza-Psihologia copilului Enachescu Constantin Tratat de psihanaliza si psihoterapie Teologia morala ortodaxa,Bucevschi Mladin

S-ar putea să vă placă și