Sunteți pe pagina 1din 1

iii;1ir:l;ir".

ti

blesf*mat:', "Forttetele cAtprv? mari igihagti"56. Aoe$te tgme nu erau dpar religigase, grau preeentqte

gi

,ij* s*r,;i,]rul ,lr.t i!4arii: $r?doveanu ficute degpre teatrU antiq $i mistere medievale, in gare autprul vsrbea de IitmLriie $aci* iiti fsv*rizau rugiciunea chiar gi in lumea necregtini gi se pare cl a produs c nnare impresie intre
participanli pentru cd to{i memorialigtiiil amintesc Din ,*r:east$ list& eii* titluri rezulti destul de evident efortul intelectualilor care se intAlneau la Antim de a redeseaperi pe *ent prepriu, intr-un mod inteleetual Specific, adigd prin intermediul studittlui gi cercetirii intemeiate pe texte, sensul gi posibilitatea rugdciunii gi a practicii isihaste pentru omul modern, Mult mai semnificativ pentru incerca;'ea lar esi* iaptul cd ei nu gi-au abbndonat nici mdcar pentru un moment condi{ia de intelectuali, adicd nu au dezeriat de la detoria lor de v inlelege fenomenul fSrd a cideg-insi in capcana ra{ionSfigmului, Qpozilia sugerati de pirintele Roman Braga in cartea sa, tradusi giin italiando', intre refleclia intelectualilor de la Antim 9i prJcticisr-nu! ncn-re$exiv al nnenahilef de la Gernica gpte in cele din urmi opozitia oare va marga relalia dlfiqil6 a tradi{iei cu cultura in spaliul rlsiritean al cregtinismului. Grupul de la Antim este foarte important pentru ci reprezinti o incercai"e f}cutd de laicii culiivafi Ce a dep59i aceasti fracturi pentru a ini{ia un dialog intre cei doi de pitoregcul 9i teimeni ai eeuafjei, qq scopul de a asuma confinr;turile traditiei spirituale risiriiene 'dinoolp populara"ss in contextul unei culturi deschisi spre universal. O lncercare asemdnitoare dln partea devoliunea instituliei ecieziastice nu a fost insi ficuii in acea vreme, iar apoi, o dati cu venirea comunismului, totul a fost blocat iar diatogu{ devenit imposibil. E insi la fel de adevirat c din punct de v-edere tipolggic inteleclualii -de la Antim erau dintr-o categorie s'peciali ,la intersecga intre un anunne sens it traaitiei gi; un n'oncdnformr,sm aciiv"ss, ce in plus erau con$iienli de daioria lor de a desgspericonfinuturile SpiritUale plpfunde afe cregfini;mului pentru a oferi omuiui o posibllitate de supr:aviefuire ca persoand ?n fa{a agresiunii unei modernitdfi aberante. lntr-un atare contevl intreaga dezbatere despre raporturile dinfe clerici gi intetectuaf| dintre Biserici 9i intelighen$a rdmAnea totugi ignora-tA6o. In fafa agresiunii istoriei intreaga problemd, dificiH, a, rporturilor instifutiei Eisericil ctl lumea a tast sus:rendate in favoaiea sbiectivullli principaL asimilar-ea conlinulurilor tradi$ei mislice ododoxe pentru a ajuta omul sd supraviepias**. Aceeagi preacupare expiice gi.absen{a polemicii conJesionale dln discu{li}e grupului, chiar daci printri participai:ii erau muili'polernpti terinili. $i iivalitEtili dintre diferitele conJesiuni se afenuall de la sir'le. il"'f-sn lnume"sens. Gnrpu,l cie ia Aniinn era congiient de iapful cA cregtinismd va ir$e' ditf Rou in @rembe br ei iss.'mr o slSbire a OaFc,Eruhi institu$onal al Eisericii gi in schimb sd asumg mt*l Scolii din A{exaasia ceea desmpecirea aut*ndicflh{ii e?n{iaufurilsf sale. Fe altfet, ei era$ i.ri perfect& sintonie'cu tendin{a generald a epocii care avea o mare pasiune pentru arcte*ticifats in tsate' cenpur-ihe cslk rab. Ai arti$ic*-, O at@ zsr,6 dirt fiare Seft&i Tedbr prover?ea intere*ul penbu traditi. a,cre+fiaE a unolzt din Ec*Si int*Jad&ee&,,era:E:a @e+tec.!s?*Jfui; iate{igen{a aa'a reugit sA e p*ifice de @te"reai&*tsi*e gu6r.mn;isb gi sd o'<x{entez.scdtre: lrn $ens in ir*regime cu

?r*wu

fu

volurae aul, fust'pub&a*fe fa, Sibfut ft$r,e, tg'4S*{94.S} a f,bet prjm${r1 s$ ir-.id.r cn&{Jri*snri,ca, El&i #s.$r*t:n,f F$$rri$f,}4i.{ de #tue #a6r"'#iifr gfin-p*in6., #ab dacA *x fur-ss mg d$a .e#fu gdtffii x:@i:,# ffib ffi # g@matr'wbfu#stsruw r,'#An&s{*#s{' Vt rw{ Mata ffifieffi.f#e.P"swewffi fu'se,p*i.v,e#e fr@,a W#:Sffi^.ti@,-, ide*, dn'a Enmp* s e#rf,ie a ffiwitrfei awe: #,#*s*e fsffit*,ffiFlis *pef,foffi b.izanifrne ftH: ere fu'g#TJw.fi gait;$fr;rg #E
medlua i*s $,$.t+i1d!{efiL,# aA lma*mFsffi

- SeF e.fa gf p*rtntt . F, *$ E#.filaes* $i,ffiffi,# sg{*fF{*f,r trf r,ffi6{,?S##s,fi: ffiaermd# hffiss,,#s A@$o gSFftriq@-4lrca**F#cbg, #i*@d derdr'* qd*safi#,ffii@dE#emire$fi ai W ffi.gi,R ffi paa.# Sn g{r{p" {*a# Se-ry,'w.ffi qil #ffiotr# W**$** ef,Ef,{'},A ffiF, *fr*ryfumpuf effituwit & Ciuiulrdi indmwbi F*rirrki Srsli rriMr ffiIfuffi. ffi4!.4 sa,&j[ @,* ag$rsfi* ft* fi#Erlgd*ft.Ged* {pr*a?d# p-@f:m

tisia participan{lbr e !a fe} de semnificaEvA Wneu cine cunca$e me,-dfud rpnlArmaal.@iL,AHhx*#@ ca Sandu Tudor, poetul Vasife V,sleuleseu; proeataru{ [cn Marin, $a&veane4 fiFozoftd &Eecea Vu@reseu, ffifltst Sfwar TudCIr V.kffiq b:mrdiosexacd Ft@ssdm S{an *. dan .{rqd{i ear*w'ti de *,&iIEA t*ateep$cie*i 5i {zbierd ir,portan{i ca Oairescu, Mh,ai orsfuE*n$ #ex=ndnr fi#ircne*cu, Dan EarbiFan {iffiprffipoetca petxdoninnrl {en tsatblr}t St"rnfu*a arflEffi'rr[' k*s#ai*tir] ,]@;.ge;rw*tii, F{eculce,, eruedEc*,!i ,Fl*eiErteas*t4, Va}egd*r.Fcec}arEi- [eg$e!en*[ heor-gl*eSatilesw;GtaeouEM.imrgcnie.ml4 Gml#ira Afiarp#,e-As fsst 6i.aurnerogi studenfi la vremFa aceea: _ *#*'*-Ss*rnle &s*mn Sr4qA Wtar? Sogf*iu* F*Ifrx Ssrb.{ffie" N$#e Berdeqln,,'$dlm{se Nimlau etc.61, Prinke -'-'-'a rnsnahiicare frecsental gffpErt, # ffiai i a fo* @rir,rH*, Ssks @fuis ctrs,e@ @*a*a $iri &x*aqa

orhcdox.

&#t

a fost ,&fte.vnlctrl

*##

e*=*nSa[

aE

Sftabffi {spry,.Se

;se6?S S*#9ffilp6$nnH@6rffi*fus &retri$E

M,

sm:gri-1xg},

dcu#, gru4pur:rf e.'a,{d crienht fr:e6. lni medF fwerse g[ fn {umfi ln,segendend*, c,6.f-,ra aefi.&.i d'opffinA F-#-:EstS a, fsadmrnmh$ s;au'[$i pffi iilIfelrnr#isii r.Erufurei* *?frffi?A!. *Fffixflqe Fih6f{s* S*nicaffirit.$ffiEaibae , $& ffi{*fuu gnpt w5g:wd{{n^ I iffis#F.$.ridr.# # +-B,g#- a pe.'m{+.g ws F.,Jfi#, #e, waw..tfffiS6dpmg* ,ffi*iggrfuAi Api$rsgl g "t*lremtilenffi per&u tu kffi*#S {tuT $?r,*:tqlm a fost Ei &'e.u{enu$ pgrt.irltefut trfrffi S*}.trFa d fa Stuls 3 eAg##Fe ff# rnF#EE

60

ArronrrE Pr*nanoear-n" p. 119. RoMAN Bnaen, ,,Ogni manaeaha un sua segrefo con Dla", Lipa Edizioni, Rorna, 1999. AruonE ScnruR, p. 129. 'o lbid.. o. 134.

'' *

tbid.,'p.129.
PLAMADEALA,

]] Arurorure o'ANDRE

p. 118-119.
145

ScRrri,n, p. 153.

"' lbid-, p. 146.

S-ar putea să vă placă și