Patele reprezint srbtoarea nvierii lui Iisus Christos.

nceputul acestei srbtori e vzut chiar n Cina cea de Tain, pinea i vinul simboliznd sacrificiul trupului i al sngelui, ca pre al rscumprrii. n tradiia ortodox, nceputul srbtorii e marcat o dat cu postul de apte sptmni.

O semnificaie foarte important o are Joia Mare din Sptmna Patimilor. Din aceast zi, ranii nceteaz lucrul la cmp i se concenteaz asupra casei, a curii, pentru ca totul s fie curat. Tot n Joia Mare, femeile ncep s pregteasc pasca i s vopseasc oule. Potrivit tradiiei, la miezul nopii dintre smbt i duminic, oamenii se trezesc din somn n btaia clopotelor. Se spal cu ap curat, i pun staie noi, iau cte o lumnare i pornesc ctre biseric. Acas le e ngduit s rmn doar celor foarte bolnavi.

Cu lumnarea aprins, fiecare se ntoarce acas i face o cruce mic pe peretele dinspre rsrit, afumndu-l cu lumnarea, pe care o va pstra tot restul anului.

*In Moldova mai ales, dar si in alte zone ale tarii, femeile pregatesc din grau pasca. *Pasca are forma rotunda pentru ca, in popor, se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Pe margini se pune un colac impletit in trei, iar la mijloc se face o cruce din aluat, simbolizand crucea pe care a fost rastignit Hristos. *Inainte de a se face pasca, femeile "se grijesc, se spala pe cap, se piaptana, imbraca straie curate, fac rugaciuni si apoi se apuca de plamadit" . Si faza coacerii este ritulizata: "cand pun in cuptor, fac cruce cu lopata sus, pe tuspatru pereti si apoi la gura cuptorului, zicand: Cruce-n casa, / Cruce-n masa, / Cruce-n tuspatru / cornuri de casa" .

Obiceiul folosirii oualor vopsite in practicile de renovare a timpului primavara, cand se serba, odinioara, Anul Nou, tine de mitul cosmogonic al oului primordial, pe care il gasim si in unele legende bucovinene. Preluate de crestinism, ouale rosii simbolizeaza sangele varsat de Fiul Domnului intru mantuirea omenirii si miracolul renasterii Sale, devenind elementul definitoriu al sarbatorii pascale. In Bucovina ouale de Pasti sunt numite cu un termen generic "merisoare" si erau, la inceput, colorate numai in rosu ("rosete") pentru ca mai tarziu sa se raspandeasca si practica vopsirii in galben ("galbinete"), in verde ("verdete"), in albastru ("albastrele") si in negru ("negrete").

Obiceiul folosirii oualor vopsite in practicile de renovare a timpului primavara, cand se serba, odinioara, Anul Nou, tine de mitul cosmogonic al oului primordial, pe care il gasim si in unele legende bucovinene. Preluate de crestinism, ouale rosii simbolizeaza sangele varsat de Fiul Domnului intru mantuirea omenirii si miracolul renasterii Sale, devenind elementul definitoriu al sarbatorii pascale. In Bucovina ouale de Pasti sunt numite cu un termen generic "merisoare" si erau, la inceput, colorate numai in rosu ("rosete") pentru ca mai tarziu sa se raspandeasca si practica vopsirii in galben ("galbinete"), in verde ("verdete"), in albastru ("albastrele") si in negru ("negrete").

Oule roii mpistrite cu ocazia nvierii

n Bihor, o credin veche spune c oul mpistrit de Pate ajut la aflarea norocului. Oul este pstrat 40 de zile i dac nu se stric atunci acel om va fi norocos. Adevrul de Sear v prezint cteva tradiii de Pate din judeul Bihor i mprejurimi.
n Bihor, tradiiile de Pate ncep n Duminica Floriilor, cnd ramurile de salcie sunt sfinite de preot. Ramurile sunt pstrate pe urm peste an, n casele bihorenilor. n Joia Mare ncepe se bate toaca, pentru ndeprtarea spiritelor rele. Tot atunci se aprind focurile sacre ale nvierii n cimitire. Tot un obicei din Joia Mare este i trasul la int cu ou clocite.

Mielul de Pate
Este simbolul Domnului Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru oameni i pentru iertarea pcatelor acestora i a murit pe cruce precum un miel nevinovat. Tierea mieilor de Pate, ca tradiie, dateaz din secolul VII. n prezent, carnea de miel a devenit nelipsit de pe mesele de Pate ale tuturor cretinilor.

Joia Mare
Joia Mare, numit si Joia Patimilor sau Joia Neagr, este ultima joi din Postul Pastelui. Toate slujbele, pomenirile si parastasele care au inceput n prima smbt a Postului Mare, dureaz numai pn n Joia Mare, zi in care se pomenesc din nou, mortii. n unele zone ale trii se obisnuieste s se duc la biseric butur si mncare, care se sfintesc si se dau de poman, de sufletul mortilor. n alte regiuni, la biseric se mpart coliv si colaci. Joia Mare este considerat o zi binefacatoare si aprtoare a mortilor. De aceea, mortii vin n fiecare an n aceast zi la vechile lor locuinte, unde stau pn n smbata dinainte de Rusalii. Deoarece n Joia Mare de obicei nu e prea cald dimineata, se fac focuri n curtea casei, pentru ca mortii s se poat nclzi. Este un semn al iubirii si respectului pentru cei adormiti, care nu sunt uitati de cei dragi nici nainte, si nici n timpul Srbtorilor de Pasti. Conform traditiei, nrosirea oulor de Pasti se face n Joia Mare, pentru c se spune c oule fierte si vopsite n aceast zi se pot pstra pe tot parcursul anului, fr s se strice. Se mai spune c dupa Joia Mare urzicile (mncare de post) nu mai sunt bune de mncat, pentru c ncep s nfloreasc (nunta urzicilor). Exist credinta c nu este bine s dormi n Joia Mare, cci cine doarme n aceast zi va fi lenes tot anul. n special dac doarme o femeie, va veni Joimrita care o va pedepsi s nu poat munci tot anul.

Vinerea Mare este ultima vineri dinaintea Srbtorii de Pasti (din Sptmna Mare ) si se mai numeste si Vinerea Patimilor ( ziua patimilor si rstignirii lui Iisus) sau Vinerea Seac (pentru c e zi de post negru pentru cei mai multi romni, adic nu mnnc si nu beau nimic toat ziua). Postul negru este tinut n credinta c Dumnezeu l va feri pe cel care posteste de toate bolile, l va face s fie sntos si s-i mearg bine tot restul anului. n timp ce oamenii mai n vrst se spovedesc si se mprtsesc de mai multe ori pe an, cei tineri merg pentru aceste lucruri doar o dat pe an, in Vinerea Pastilor. Conform traditiei, Vinerea Mare este ziua scldatului: se crede c cel care se cufund de trei ori in ap rece in Vinerea Seac, va fi sntos tot anul. Se spune c dac plou n Vinerea Seac anul va fi bogat, cu recolte ndestultoare, iar dac nu plou, anul va fi secetos, neroditor.

n prima zi de Pasti exist obiceiul de a se purta haine noi n semn de respect pentru aceast aleas srbtoare, dar si pentru c ea semnific primenirea trupului si a sufletului, asa cum se primeneste ntreaga natur odat cu primvara. Masa din prima zi de Pasti este un prilej de reunire a familiei, decurgnd dup un adevrat ritual. De pe masa de Pasti nu pot lipsi: oule rosii, casul de oaie, salata cu ceap verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umpluta cu brnz sau smntin si mai nou, cu ciocolat. n a doua zi de Pasti s-a mai pstrat ( n special in Transilvania ) obiceiul udatului, avnd semnificatia unui act de purificare. De obicei, feciorii stropesc cu ap sau cu parfum persoanele iesite n cale, n special fetele. n fiecare primvar, se reaprinde n sufletul nostru flacra sperantei si ncrederii n nvierea din veac, asa cum natura renvie an de an, mai gingas cu fiecare ghiocel, mai cald cu fiecare mtisor, mai plin de taine cu fiecare mugur si fiecare frunz