Boala (sinonim morbus greac: nosos nox) este o tulburare funcional corporal, intelectual (la om), senzorial a organismului

care influeneaz negativ capacitatea normal a organismului. Alterare a sanatatii unei fiinte vii. Modificare organica sau functionala, tulburare a echilibrului normal al organismului - proces patologic care afecteaza organismul. Orice boala se defineste printr-o cauza, prin simptome, prin semne clinice si paraclinice, printr-o evolutie, printr-o prognoza si printr-un tratament.

In functie de nivelul de toxicitate al organismului, boala are 7 stadii de dezvoltare sau evolutie: 1. Oboseala Starea de oboseala poate fi inlaturata prin odihna, care regenereaza celula nervoasa si implicit reface energia intregului organism. 2. Toxicitatea Toxicitatea apare atunci cand lichidele corpului au un anumit nivel de toxicitate, nivel ce nu a putut fi redus datorita cresterii in permanenta a substantelor toxice ingerate. Toxicitatea are loc si cand dormim prea putin, suntem stresati sau suparati, cand avem socuri emotionale sau experiente traumatice, in momentul in care corpul, prin energia disponibila nu mai poate asigura procesul regenerativ. 3. Enervarea sau iritarea Acest stadiu se manifesta atunci cand simtim ca devenim ultrasensibili la anumite substante, agitati, iritabili, tulburati, cand avem mancarimi ale pielii si dureri in anumite parti ale corpului, cand ne curge nasul sau cand avem senzatia de a urina mai des. Starea de iritare se datoreaza unui exces de substante acide din alimentatie, respectiv o dereglare a echilibrului acido-bazic. O aciditate crescuta a alimentelor rezulta in eliberarea rezervelor alcaline din organism si are loc o iritare a tesuturilor datorate acidozei. Majoritatea oamenilor, din cauza alimentatiei denaturate, au pH-ul acid, iar pentru neutralizarea reziduurilor acide din sange, sangele disponibilizeaza rezervele alcaline, ca de exemplu calciul si magneziul din dinti, oase si ficat. Aceasta stare de iritare ar trebui interpretata ca un semnal de alarma. In acest moment corpul isi pune in actiune mecanismele de aparare si isi accelereaza activitatea interna. Daca starea de iritare persista, atunci apare stare de inflamatie. Simptomele iritarii, netratate, se pot manifesta ulterior prin sinuzite, colite, iritarea intestinelor, nefrite, hepatite, apendicite, ce cauzeaza umflaturi si inflamatii.

4. Inflamatia Inflamatia este stadiul in care medicii recunosc caracterul patologic al pacientului. Acest stadiu implica durerea. Inflamatia este un raspuns de criza al organismului la tratamentul la care a fost supus o perioada mai lunga de timp. De obicei, in inflamatie, toxinele se concentreaza intr-un organ sau o zona bine determinata. Corpul alege sa elimine cantitatea prea mare de toxine prin organul sau partea din corp afectata si isi redirectioneaza energia vitala in locul inflamat. In acest stadiu corpul creeaza febra, care este un simptom al cresterii si intensificarii proceselor din interiorul corpului in scopul curatarii si refacerii. Extraordinara energie angajata in febra se realizeaza cu pretul sau in detrimentul energiei directionate in mod normal catre procesele de digestie, activitate sau joaca, creatie sau recreere. Febra este o reactie de vindecare a organismului. Daca gradul de toxicitate continua sa creasca, efortul de eliminare a toxinelor de catre organimsm este suprimat si nivelul de toxicitate apare si alte organe, de obicei la plamani sau rinichi, care ajung la un grad de saturatie a toxicitatii, in special cand sunt administrate medicamente. In acest caz, pot aparea boli ca pneumonia sau inflamatii ale cailor urinare. Urmatorul stadiu al bolii este distructiv si degenerativ si va rezulta daca starea de intoxicatie generala a organismului continua. 5. Ulceratia Acest stadiu consta in distrugerea efectiva a unor celule sau tesuturi, aceasta stare fiind deoseori dureroasa. In timp ce corpul poate folosi o ulceratie pentru a elimina cantitatea extraordinara de toxine acumulata in corp, se va vindeca doar daca cauza este eliminata sau se va agrava daca gradul de toxicitate se mentine sau creste. 6. Pietrificarea sau rigidizarea Rigidizarea consta in transformarea tesuturilor distruse in tesuturi tari, asa numitele cicatrici. Materiile toxice sunt invelite intr-un sac de tesut protector. Aceasta este o forma de carantina a toxinelor, deseori denumita tumora. Acest pas este ultimul in care corpul isi exercita controlul inteligent si incearca repararea disfunctiilor. Daca starea patogena continua si alte toxine vor fi introduse in corp, celulele si sistemele tisulare nu mai pot fi controlate. Celulele devin parazitare, traind de pe urma nutrientilor pe care pot sa-i obtina din limfa dar fara a mai contribui in vreun fel la necesitatile organismului. Informatia la nivel genetic a celulelor a fost alterata de otravuri si nu mai sunt capabile de a actiona inteligent, in contextul eficientei intregului organism. Cand celulele ajung in acest punct, se numesc celule canceroase. 7. Cancerul - punctul final al evolutiei bolii

Acest stadiu este de cele mai multe ori fatal, in special daca, cauzele si nivelul de toxicitate se mentine sau este in crestere. Inceperea in acest stadiu final a unei detoxifieri a organismului poate avea rezultate pozitive insa acest lucru depinde de mai multi factori, intre care de gradul de afectare a anumitor organe vitale pentru functionarea normala a organismului. Celulele canceroase traiesc intr-un mediu ostil in care continua sa se inmulteasca si sa prospere atata timp cat nutrientii le sunt disponibili. Celulele canceroase sunt acele celule care au devenit independente, si nu mai pot fi controlate. In acest stadiu final se ajunge datorita constantei violari a legilor vietii, de la nastere pana la moarte. Pe parcursul celor 7 stadii de dezvoltare a bolii, organismul actioneaza in permanenta in sensul eliminarii substantelor anorganice, moarte, sau straine de natura vie, levogira a acestuia, pe care le considera substante toxice. Organismul consuma permanent energie pentru eliminarea acestor substante toxice si, pe masura ce nivelul de toxicitate creste, si caile prin care organismul elimina aceste toxine se modifica. Aceste cai sunt cunoscute sub denumirea de simptome si, in functie de acestea, putem aprecia nivelul de toxicitate al propriului organism. A continua sa ne hranim denaturat sau a lua medicamente in orice stadiu al bolii, nu va face decat sa sporeasca cantitatea de toxine a organismului si asa slabit, iar disparitia momentana a simptomelor nu este sinonima cu vindecarea. Actionand asupra simptomelor, adica asupra efectelor bolii, nu vom elimina cauzele acesteia, singurul rezultat fiind amanarea bolii respective sau, mai mult, manifestarea acesteia, ulterior, intr-un stadiu mai avansat. In orice stadiu al bolii, alimentatia naturala, si in cazuri mai grave insotita de pauza alimentara permit refacerea celulelor si tesuturilor afectate, curatarea de toxine a organismului si recuperarea sanatatii. Tinem insa sa mentionam ca, atunci cand gradul de afectare a anumitor organe, vitale pentru sanatatea organismului ca intreg este ridicat, refacerea organismului prin trecerea de la alimentatia denaturata la alimentatia naturala, poate deveni imposibila sau, daca se realizeaza, poate cauza stari de discomfort, mergand pana la pierderea anumitor tesuturi grav afectate, ce nu au mai putut fi recuperate, in schimbul sanatatii intregului organism.