Cuvinte ale Printelui Dumitru Stniloae

S vorbim despre stiint si credint: stiinta ne las nchisi n descrierea legilor diferitelor existente, dar nu vrea s stie c aceste legi trebuie s fie de la cineva mai presus de legi. Ea nu explic nimic, descrie numai; descrie mai mult legile lucrurilor materiale. n secolul XIX se credea c poate s cunoasc si cele spirituale, dar nu le poate cunoaste. Psihologia este cea mai slab dintre stiinte pentru c vrea s reduc la cteva legi viata spiritual a omului; omul este o mare tain. Eu sunt o mare tain fat de cellalt, desi m deosebesc de

altii si fiecare se deosebeste de altii; fiecare este o tain de necuprins, de nedefinit. Fiecare este o tain, fiecare este mereu nou, fiecare este altfel dect altul, asa c nu poti s reduci viata persoanei la o stiint precis, asa cum pretinde stiinta. Persoana e o mare tain, dealtfel si lucrurile, fiecare sunt taine... Ce nsemneaz acest "este", "a fi"... cine poate s spun?... Cioran nu-si pune nici o problem, desi e ludat - vd - foarte mult; la el totul e nimic, totul e de dispretuit, nici mcar nu-si pune problema lui "este": ce-i aceasta "este"?... Problema nu o poate rezolva nici antropologia sau paleontologia; nu cred c omul a iesit din maimut: cu ct m duc mai n trecut cu att vd un om mai superior; mai superior dect omul de astzi. Avea o ntelegere a tainei, a lucrurilor tainice omul de dinainte. Cei ce au scris Biblia sunt cu mult mai ntelepti dect cei de astzi; sunt n stare oamenii de astzi s scrie asa ceva?... Cine poate ntrece pe cei care au scris crtile Bibliei?... Cu ct te duci mai n urm, cu atta dai de oameni mai ntelepti. Ce-a ajuns stiinta asta a Occidentului; unde a ajuns: a ajuns la o practic a asa-zisei tehnici a civilizatiei: au dezvoltat cele materiale dar cele spirituale... Am fost astzi la Cernica si am trecut pe la marginea orasului; sunt niste blocuri cu totul lipsite de simtul esteticului, de simtul spiritualului, sunt niste mormane asa n care nu mai este omul, a disprut omul. Si cum te simti cnd te duci n natur, ce gndire se dezvolt n tine... Ce gndire are Occidentul fat de gndirea pe care o avea poporul nostru de la sate?... ce gndire are?... catolicismul sustine c n tain nu e energia necreat ci c e o gratie creat; atunci Hristos nu este n tain si ca urmare au venit

sectele si au spus: "ce ne mai trebuie taine" si au rmas cu discursuri; fiecare cu discursul lui. Pe cnd tainele te unesc, sunt aceleasi, si noi suntem o unitate pentru c avem tainele si pentru c le cunoastem: poporul cunoaste tainele toate... intelectualii nu mai recunosc nici o tain, parc stiu tot: nu stiu nimic. Trebuie s recunosti taina, fiecare lucru chiar lucrul material este o tain, cu att mai mult o persoan este o tain... De aceea Ortodoxia a pstrat crestinismul de la nceput, mai vechi dect catolicismul, si a pstrat sentimentul acesta al tainei; si ce superficialitate triesti cnd mergi prin orasele acestea cu blocurile lor, cu tehnica lor, si ce sentiment avea n suflet tranul cnd fcea o fntn... cci el stia c dincolo de astea toate sunt o tain mare... Pe cnd stia cred c nu mai e nimic dect atta; tehnica aceasta. Si ce prost te simti, ce strmtorat te simti n mijlocul lor... Nici nu-si pun ntrebarea despre sensul lucrurilor; dac nu-i dect lumea aceasta, cu dependentele ei, cu legile ei, totul e fr sens. Dac oamenii mor rnd pe rnd definitiv, apar alte generatii si mor definitiv, ce sens mai vd ei: nici unul. Nu-i nici un sens n alt plan, superior acestuia. Lumea aceasta e foarte complex, cine-o ptrunde?... Si chiar dac o ptrunzi nu te satisface dac nu recunosti ceva mai presus de ea. Nu te satisface; nu m mntuieste lumea aceasta. Persoana e o mare tain, o tain care m nalt, mi d o bucurie... de-as avea toat lumea, dac n-ar fi o persoan atent fat de mine as fi cel mai nenorocit om. Numai dac am o persoan care-i atent fat de mine, numai atunci m

simt fericit. Deci ce mare lucru este persoana, cine-o poate defini?... stiinta nu cred c mai poate pretinde astzi c poate defini persoana. De fapt unde a ajuns lumea?... nu mai are nici o ntelegere a tainei; cei mai dinainte de noi aveau alt ntelegere. Cred c e veche omenirea, mult mai veche dar nu iesit din maimut: nu stiu cine spunea de niste gene care au aprut deodat ntr-un ins avnd 47 de gene n loc de 46, si acela a fost omul, dar cum a aprut?... Sigur c nu L-a vzut nimeni pe Dumnezeu cum face pe om: cum adun pmnt si i face trupul si i sufl suflare de viat si asa mai departe. Dar e o tain aparitia omului: omul nu a putut aprea asa, din animal, din maimut. Este cu totul altceva: e ratiunea asta prin care judec toate, prin care este constient de toate. Au si animalele o ratiune, dar e o ratiune obiect; omul e o ratiune subiect. Este adevrat c sunt si animale care parc au afectiune, sunt cini, pisici, chiar n flori, n plante e ceva care parc e un fel de simtire, dar o simtire inconstient; e altceva. Are si cinele o afectiune fat de stpnul su, dar nu e totusi ratiunea care gndeste la viitor, care vede pe toate n armonia lor. Eu cred c aparitia omului este o tain si n taina aceasta e o tain suprem - spune Sfntul Grigorie de Nyssa: "Nu se poate s fi fost cndva cnd n-a fost nimic." Nu se poate... Unii oameni de stiint spun c n-a fost nimic si a aprut din nimic; nu se poate s fi fost cndva cnd n-a fost nimic; ori Acest care a fost totdeauna, care a fost fr nceput, n-are cauz. Toate au o cauz: de la Acela sunt; n Acela sunt cauzele tuturor, deci trebuie s fie perfect, trebuie s fie

desvrsit, trebuie s fie constient, trebuie s fie deasupra legilor, trebuie s fie Absolutul, de nesupus legilor. Acesta este Dumnezeu, care are puterea s fac din nimic, nu din sine, c dac ar fi din sine ar fi toate perfecte, ori nu pot fi din El; nu pot fi nici dintr-o materie preexistent pentru c n acest caz n-ar fi perfect El; trebuie s fie cineva din veci perfect si absolut, desvrsit, iar datorit complexittii Lui, El trebuie s aib caracter de persoan, nu se poate s nu aib caracter de persoan. Si nu poti s gndesti persoana fr persoan; deci iat Treimea... Trebuie s fie o persoan care iubeste. Nu se poate s ai alt persoan pe care s nu o iubesti, sau una de care s nu vrei s fii iubit; nu poti... Totdeauna vrei s ai o persoan care s te iubeasc si tu o iubesti pe ea; si ce iubire mai nalt si mai curat este dect cea ntre Tat si Fiu, si dac sunt numai doi care se iubesc n veci, iubirea lor e perfect cnd mpreun iubesc pe al treilea; nu se pot mrgini; si fiecare din ei are o bucurie mult mai mare cnd are si pe altul care se bucur de cellalt. Tatl are pe Duhul care se bucur mpreun cu El de Fiul, Fiul are pe Duhul care se bucur mpreun cu El de Tatl. Asa c nvttur despre Treime apare inevitabil. "N-a fost cndva cnd n-a fost", e cea mai ntemeiat stiint... Stiinta nu spune nimic despre originea lumii: stiinta este foarte mrginit. Credinta vede realitatea, vede c nu poate s fie lumea aceasta de la ea. Trebuie s fie cineva perfect si fr nceput. Aceasta este cea mai sigur stiint. Credinta este adevrata stiint. Mi-a spus un doctor: "Eu nu cred n Dumnezeu; eu stiu de Dumnezeu..." Nu e vorba de o credint n Dumnezeu ci de stiint; adevrata stiint. Si cred c Occidentul acesta va ajunge la un mare

fiasco dac nu se opreste. Poate s duc la sfrsitul lumii cu aceast civilizatie tehnic, care nu-si pune problema tainei. Nu-mi d nimic, nu-mi explic nimic aceast stiint atee, fr Dumnezeu; absolut nimic. Dar nu vrea s recunoasc c totul este o tain... este o tain... Aceasta e stiinta adevrat, s stii c exist o tain a tuturor lucrurilor. Si taina suprem este Dumnezeu, dar o tain de care esti sigur; taina pe care o constati n mod sigur, si cred c dac omenirea s-ar mai putea maturiza, ar trebui s revin la aceast ntelegere a tainei lucrurilor, a neputintei stiintei de a explica ceva. Stiinta ne scrie legile...ei si ce-i cu asta; ne scrie niste legi practice de care te folosesti n aplicarea lor: cum s faci case, s faci diferite lucruri; dar ce-si poate explica, si ce poate crea?... tot lucruri moarte. Este o moarte tehnica aceasta. Poate c se potriveste cu ceea ce se spune la Apocalips, c se vor nmulti Gog si Magog " aceste multimi strine de Dumnezeu, si vor rmne putini cei ce vor tri cu adevrat credinta, cei care vor fi cu adevrat credinciosi. Si iat respectul pentru cei ce au fost, c lucrurile cele mai minunate le-am mostenit din trecut, de la generatiile trecute, lucrurile spirituale, spiritualitatea. Credinta este stiinta adevrat, si stiinta adevrat este stiinta tainei, care rspunde pe de alt parte aspiratiei omului de a cunoaste la infinit: niciodat nu poti s cunosti ceea ce este n tain complet, trebuie s naintezi la infinit n aceast cunostint; si asta corespunde aspiratiei omului. De aceea Ortodoxia este mult mai nalt dect Occidentul

acesta care nu stie de tain si care a redus crestinismul la ceva foarte apropiat de stiinta aceasta mrginit. Intrnd n Occident, crestinismul a intrat ntr-o lume barbar. n Rsrit a intrat ntr-o lume care depsise toate posibilittile filosofiei, care nu satisfceau. Evanghelia a venit cu Taina Persoanei, pentru filosofie era o esent acolo... dac e esent totul trebuie s fie impersonal si supus unor legi uniforme. Ori nu-i asa: de unde sunt persoanele care sunt att de variate?... fiecare este alta si e taina liberttii n persoane. Crestinismul a venit ntr-o lume care depsise toate aceste faze. Pe cnd n Occident a ajuns la niste barbari: spunea un protestant: "Noi n-am ntlnit nimic crestin dect "s nu furi si s nu ucizi." nainte furau si ucideau. Atta stiu ei din crestinism, si ce nalt este crestinismul... Poate fi depsit de vreo doctrin, de vreo gndire?... Poate fi depsit Evanghelia lui Ioan?... As vrea s lucrez dac mi ajut Dumnezeu la o carte despre Hristos n Epistolele Sfintilor Apostoli. Este extraordinar; atta bogtie, atta profunzime, este inepuizabil; ce-s toate filosofiile pe lng Epistolele Sfntului Apostol Pavel?... Cioran spune c a fost epileptic...- poate un epileptic s creeze asa ceva?...- c a nesocotit marile filosofii ale antichittii. Ce-mi explic marile filosofii ale antichittii?... ce-mi explic Platon?... si ce-mi dau filosofiile occidentale? filosofii atee care nsusindu-si acest spirit, c nu exist tain, spun c Dumnezeu e distant. Un Dumnezeu care nare rol n viata noastr nu este... filozofie atee... si cti oameni se hrnesc cu filosofiile acestea si pretind c cuget... Pe cnd Evanghelia hrneste de generatii si va hrni pn la sfrsitul lumii. Acesta este crestinismul

adevrat. Si aici e credinta: credinta este sesizarea tainei lucrurilor; si taina suprem este persoana, si e persoana care iubeste... Credinta care-i adevrata stiint. Adic nu poti desprti stiinta de credinta adevrat: stiinta care n-are credint nu-i stiint. ns la cei vechi gsim mai mult ntelepciune. Arsenie Boca mi-a fost foarte apropiat ca student la Sibiu. Venea la mine si sttea luni de zile uneori. Dup aceea s-a fcut clugr, a stat n Bucuresti pe la un frate al meu, pn n 1920 cnd a dat de aceast Zamfira. De-atunci n-a mai intrat n cas la mine. Si de-atunci nu v mai pot spune nimic despre el. Era o tain n el, era un om care spunea cu hotrre, nu spunea cu ezitri, cum spun alti oameni, si cum si eu mi dau seama c nu pot defini lucrurile. El parc le spunea n asa fel c ddea o sigurant omului care-l asculta. Avea ceva propriu; eu nu stiu s fi pus ntr-un mod foarte complicat problemele; el le spunea ntr-un mod hotrt, asa fr ezitri. El avea un fel propriu al lui care impunea. Dar nu stiu de ce n-a mai venit la mine. Corneliu Codreanu era si el o figur foarte interesant; si atrgea ca si Arsenie Boca: avea ceva atractiv, ceva puternic asa; acelasi spirit hotrt si sigur; alegea o cale si gata; mergea pe ea. Impresionau amndoi prin forma lor hotrt de a fi. Era un dar al lor. Cred c e o oarecare asemnare ntre ei, parc erau o piatr, o stnc. Eu n-am avut aceast exactitate de a defini lucrurile, m-am legnat asa, n cunoasterea adevrului. Eu am pus foarte mult pret pe iubire, pe blndete, pe buntate, pe valorile Treimii; scrisul meu a atras -e adevrat, dar ca persoan n-am

exercitat aceast atractie pe care o exercitau Codreanu sau Arsenie Boca, si nu stiu cum e mai bine... Am fost solicitat dup '90 de niste tineri s scriu ceva despre Ion Mota: eu cred c Mota care era biatul protopopului din Orstie era foarte crestin; si el s-a dus ntradevr ca s apere Occidentul de comunism. Pe Marin nu lam cunoscut. Cu Nichifor Crainic am avut legturi foarte strnse; eu redactam "Telegraful roma;n" si ajungea la el. Iar el redacta "Calendarul", "Gndirea" si altele. Si a venit pe la Sibiu invitat s tin niste conferinte. A fost pe la mitropolitul Varlaam, am fost si eu la mas cu el. Si mi-a spus: "Ceea ce scrii n "Telegraful" s dezvolti si s-mi scrii n fiecare numr din "Gndirea" " atunci eu am scris, nu n fiecare numr. Si am fost apropiat de el. Era un om foarte deschis, comunicativ; Nae Ionescu era mai nchis, nu m-am apropiat de el si nici el n-a cutat s se apropie de mine. Cred c era mai cald n credint Nichifor Crainic, e mai teolog propriuzis; Crainic unea nationalul cu moralul si eu la fel; totdeauna crestinismul adevrat este si moral. Si nationalismul adevrat, ideea de natiune, de neam, nu poate fi dect o idee moral. Am ajuns la o disput odat, pentru c mi-a reprosat unul Racoveanu care scria la "Cuvntul" c unesc nationalul cu moralul; ori - zicea el - nationalul nu are nimic de a face cu moralul. Si i-am rspuns n "Etica nationalismului" n "Gndirea". Mircea Vulcnescu era un foarte bun credincios; el a fost legat de Nae Ionescu. Am citit eu ceva n tinerete de el,

despre antinomiile lui Kant aplicate crestinismului; foarte interesant, avea o gndire original si era n acelasi timp ortodox. Si am auzit c murind n nchisoare, a cerut s nu fie rzbunat. Si mai era Vasile Bncil iarsi; foarte credincios... Acestia patru sunt credinciosi. Noica, o fi fost la nceput, dar acum la sfrsit, nu mi s-a prut a fi asa, hotrt n credint. Nici el, nici Plesu, plutesc asa... Si Liiceanu cred c-i tare strin de credint. A venit Liiceanu odat la mine, mi s-a prut c vine s intre ntr-o legtur spiritual si s-mi cear niste studii. Da' cnd n convorbire am ajuns la ntrebarea ce program are, ce vrea s publice, zice: "Eu vreau s public cte o lucrare despre fiecare filosof..." "-Si de ce asta?" "-Pi ca s-i cunoastem..." "-Pi mi se pare c i prea cunoastem, c nu ne cunoastem pe noi, si cred c ar trebui s ne cunoastem pe noi mai mult." Si a plecat fr s intre n discutie cu mine despre colaborare. Intelectualitatea romn de astzi s-a ndeprtat de ortodoxie, asta am remarcat de multe ori; mi se pare c e cea mai ndeprtat intelectualitate de credinta poporului. Ispita Occidentului, stiti... Poate c stnd mult vreme n legtur cu fanariotii, la mijlocul secolului XIX debarasndu-se de ei s-au aruncat n bratele unei Frante care era atee (desi francezii au unii gnditori si poeti crestini. Dar la noi nu s-au dezvoltat prea mult nici Nae Ionescu, nici Crainic).

Eu cred c trebuie s rmnem n crestinismul de la nceput, poporul roman s-a precizat ca popor roman prin crestinism. Vedeti Faptele Apostolilor capitolul 16:9-12, unde Sfntului Apostol Pavel fiind n Troia are un vis n care i se arat un macedonean zicndu-i: "Treci n Macedonia si ne ajut; treci Bosforul si te du, c se deschide o poart nou." Si a ajuns n Filippi care era colonie roman - vers.12. Deci noi avem crestinismul nainte de Roma; la Roma a mers Pavel abia dup aceea, cnd este dus, legat si nchis. Cci are Epistola ctre Romani scris mai trziu si l duc legat la Roma. Si la Roma vreo 200 de ani nu s-a vorbit limba latin, ci limba greac. El spune c aici era colonie roman. Iar noi avem termeni latini proprii, nu de la Roma, de dinainte de cei care s-au format la Roma. Eu zic c noi suntem protolatinitatea. Nici o limb nu este att de latin ca limba noastr; este foarte apropiat de limba latin scris, aproape toate cuvintele... Si avem cuvintele latine cele mai substantiale, cele mai pline de sev, de exemplu: inima este de la anima, noi spunem Atottiitorul, traducerea exact dup "Pantocrator", n Occident ei zic Atotputernicul: Atotputernicul e mai rece; Atottiitorul parc te mbrtiseaz. Noi zicem Tat, ei zic Pater; Tat parc-i altfel... Noi zicem Fecioar, ei zic Virgo, mai fizic asa. Ei zic "regnum" " stpnire, parc mai lumeste; noi zicem mprtie, parc mai plin de tain, de basm asa... mprtie... Noi zicem biseric de la "basiliki", adic cldirea mprteasc; Hristos e mpratul... ei zic "ecclesia"; iar toti termenii acestia au trecut la popoarele din Occident de la Roma, dar la noi nu. Si ceva din duhul

acesta rsritean, de tain, se vede n toate cuvintele noastre. Noi nu le-am luat de la Roma; noi avem o limb proprie; latin dar proprie, noi am fost protolatini, aici s-a format latinitatea. Dealtfel, caracterul nostru latin nu e strin de vechimea fiintei noastre de traci: nvtatul vienez Tomaschek n lucrarea sa "ber die Bessen" tiprit la 1880, spune c besii erau tracii si dincolo de Bosfor se numeau biti, iar capitala Bitiniei era Troia, de unde nepotul lui Priam, dup ce grecii nving, pleac (evident c nu singur, ci cu corbii si cu multime) si ntemeiaz Roma. Eu cred c asta a fost protolatinitatea; a noastr, aici. Dup aceea a ajuns acolo intrnd n legtur cu nemtii, cu barbarii, cu toti; deci latinitatea prim si cea mai curat a fost aici. Sfntul Apostol Pavel a tradus n limba asta care se vorbea aici. De ce noi am rmas latini dup ce am avut stpnirea armatei romane vre-o sut si ceva de ani?... asa de repede si pierde un popor limba?... de ce n-au devenit latini grecii; sau cei din Asia Mic, sau cei din Egipt?... de ce numai noi?... Tracii acestia se ntindeau foarte departe, se ntindeau dincolo n Bitinia, pn n Frigia si s-au ntins n toti Balcanii, pe urm pn-n nordul Carpatilor. Poate mprejurrile, sau poate nu stiu ce fel al nostru de a fi prea ngduitori, ne-a mputinat asa teritoriul. Grecii aproape c i-au desfiintat pe macedoneni, srbii la fel, bulgarii la fel... Blcescu spune c atunci cnd a ajuns pe un vrf de munte n Bulgaria, de jur mprejurul lui erau numai romani. Pe de o parte avem luciditatea aceasta latin, cum nu o au slavii, dar avem pe de alt parte un sentiment al tainei, cum

nu-l au nici francezii nici spaniolii sau italienii. Si la germani si la englezi limba latin se folosea, dar nu a nfiintat limba vorbit. La noi limba liturgic a nfiintat limba vorbit. Si de aceea si cuvintele noastre au alt nteles: noi nu spunem "conventia", noi spunem cuviint, si ce deosebire mare este... Multe s-ar putea spune despre cum e de influentat limba poporului: cnd au tradus n secolele XVI-XVII textele, cred c prea putin au schimbat; cred c poporul si-a mentinut limba lui vorbit; cred c Tatl Nostru, Crezul, le-avea poporul dintotdeauna... si sunt cuvinte latine, foarte putine cuvinte slave sunt; n-am fost influentati de slavi: "Cred ntr-Unul Dumnezeu, Tatl Atottiitorul, Fctorul "Fctorul, nu Creatorul, e altceva... " Fctorul cerului si al pmntului, vzutelor tuturor si nevzutelor" "unde-i cuvnt slav?... aproape c nu e cuvnt slav, dect Duhul. Aici era normal s fie un popor unic, un popor de legtur ntre Orient si Occident; noi unim luciditatea latin si sentimentul de tain al Rsritului. Cred c spiritualitatea poporului roman este imprimat de ortodoxie, nu s-ar putea ntelege altfel; i-am dat o pecete proprie, o pecete romaneasc crestinismului; protolatinitatea noastr a pus o amprent pe crestinism si crestinismul a pus o amprent pe romanismul nostru. Avem luciditatea latin n ortodoxie, pe care nu o au slavii si nu o au grecii. Grecii sunt mai rationalisti, mai reci, slavii sunt mai haotici asa. Cineva spunea c atunci cnd citesti un text slav, trebuie s vezi ce e dedesubtul rndurilor nu ce e n rnduri.

Slavii au un sentiment de ceva neluminat, ntunecat. Noi suntem un popor deosebit. La noi este o luminozitate n poporul nostru, e o cuviint, e o delicatete, o blndete, o buntate, o generozitate, o cldur, o curtie, sunt niste virtuti... Noi vorbim foarte mult de lumin, noi zicem si lumii lumin; lume de la lumin... noi avem niste adncimi foarte clare, niste adncimi luminoase, lumina e adncimea noastr... basmele, iarsi; e-atta buntate, atta lumin n ele... avem colindele, doinele sau dorul " cuvinte fr echivalent la alte popoare. Crestinismul nu a putut s prefac asa de mult pe slavi n felul lor slav de a fi, mai haotic; si nici pe nemti: nemtii, ca si rusii, au tot astfel de adncimi ntunecate, neclare, haotice; au rmas mai mult n ale lor, n miturile folclorului lor de dinainte de crestinism. La ei e ceva haotic asa; Tristan si Isolda si mai au ei lucruri de felul sta. Rusii, la fel: n-au un folclor ca al nostru. Eu am scris n "Reflexii despre spiritualitatea poporului roman". Ce frumos, ce gratie si seriozitate: ce minunat era portul fetelor de la sate, si n acelasi timp ct de serios. Sunt ncheiate la gt; si ce cuvioase sunt jocurile de perechi... ct gratie; veneau ssoaice la mine n sat, din Codlea, greoaie, h... - rdeam de ele... ce sprinteni sunt romanii... Trebuie s recultivm portul romanesc, doina romaneasc; Blaga n-a vzut prea adnc: spatiul mioritic deal si vale; deal si vale mai sunt si la alte popoare, dar e o reflexiune a poporului nostru n doin, e o reflexie cum nu e n nici o cntare din Occident; cnd vd la televizor btielile lor; nu-i

o gndire, nu-i o reflexie, nu-i o contemplatie... Si ne-a dus asa intelectualitatea asta cu spiritul ei occidental superficial, cu individualismul acesta... Fiecare face naveta la oras, devine muncitor, pe urm si d copiii la facultti unde acestia intr n legtur cu cultura asta atee a intelectualittii, si ne pierdem asa... Intelectualitatea noastr a ntors spatele credintei poporului, e poate cea mai indiferent intelectualitate fat de printii nostri. Trebuie s sfrsim cu aceasta, trebuie s avem o alt intelectualitate. Trebuie s ne apropiem de spiritualitatea neamului nostru. Din pcate au distrus satele, n multe sate nu mai sunt dect niste btrni, dar peste vreo zece ani nu-i vom mai gsi nici pe ei. Se golesc satele... Asta au voit, s distrug spiritualitatea romaneasc, crestinismul romanesc. Cred c ar trebui s ncrestinm si orasele astea. Fiecare n jurul lui s fac ceva: nti s se creeze o solidaritate crestin ortodox a tineretului; s se porneasc cu scrisul, si n vorbire, n altare. Mai sunt sate n anumite prti unde se mai poate vedea acea delicatete, blndete, buntate, comunicabilitate, cldur, curtenie. Pcat c nici intelectualitatea noastr din trecut nu a reusit s analizeze si s triasc cu adevrat n spiritualitatea poporului roman. Nici Nae Ionescu si nici Nichifor Crainic nu au fcut dect s rmn la crti, o teologie a crtilor, att. Nae Ionescu fcea o speculatie mai larg, mai personal... Desi eu n-am avut parohie, am slujit Sfnta Liturghie n fiecare duminic, am predicat, eu zic c parc simti alt

responsabilitate cnd esti preot, dar nu este exclus s fii teolog bun si n alt parte, fr a fi preot. Trebuie s fie si o not de sfintenie n ceea ce spui. Cnd vorbesti de Dumnezeu nu poti s nu reflectezi n ceea ce spui si sfintenia lui Dumnezeu, s se vad c vorbesti de o realitate care e alta dect cea a lumii acesteia, dar n-am prea vzut aceast not a sfinteniei. Nici n scrisul la Nae Ionescu, nici la Crainic, n scrisul lor... Dintre ucenicii lui Nae Ionescu numai Mircea Vulcnescu a fost crestin. Nici unul dintre ceilalti n-a fost crestin. N-a creat o scoal crestin. Mircea Eliade, Noica, putin asa, dar n-au devenit crestini cu adevrat, nu stiu... Cioran, tot asa; a fost la scoala lui, dar nu vd o scoal crestin, de altfel ei si ziceau triristi... Da' nu stiu de ce n-a intrat crestinismul lui Nae Ionescu n ei, n afar de Mircea Vulcnescu care a avut o personalitate a lui si care ar trebui studiat; un teolog laic, nu preot. Dar nu sau ridicat nici dintre preoti teologi la noi, nu s-au prea ridicat, nu stiu, poate au fost prea ocupati cu viata liturgic. Nu le poti face pe-amndou, ca s fii preot asta te reclam n fiecare moment: trebuie s fii printre credinciosi, s i nveti, s i sftuiesti, s i mngi. Printii Bisericii erau episcopi, dar n-aveau atta administratie ca cei de astzi: Sfntul Ioan Gur de Aur citea n fiecare sptmn Noul Testament, nu cred c fceau administratie; Sfintii Vasile cel Mare, Atanasie cel Mare, toti marii teologi erau nunumai preoti; erau episcopi. Din cauza faptului c ateismul ftis s-a compromis prin comunism, acum iau diferite msti crestine; si multi se las amgiti. Spune Sfntul Apostol Pavel: "n privinta venirii Domnului nostru Iisus Hristos si a adunrii noastre

mpreun cu El, v rugm, fratilor, s nu v clintiti degrab cu mintea, nici s v spimntati - nici de vreun duh, nici de vreun cuvnt, nici de vreo scrisoare ca pornit de la noi, cum c ziua Domnului a si sosit. S nu v amgeasc nimeni, cu nici un chip; cci ziua Domnului nu va sosi pn ce mai nti nu va veni lepdarea de credint si nu se va da pe fat omul nelegiuirii, fiul pierzrii, potrivnicul, care se nalt mai presus de tot ce se numeste Dumnezeu, sau se cinsteste cu nchinare, asa nct s se aseze el n templul lui Dumnezeu, dndu-se pe sine drept dumnezeu. Nu v aduceti aminte c, pe cnd eram nc la voi, v spuneam aceste lucruri? Si acum stiti ce-l opreste, ca s nu se arate dect la vremea lui. Pentru c taina frdelegii se si lucreaz, pn cnd cel care o mpiedic acum va fi dat la o parte. Si atunci se va arta cel fr de lege, pe care Domnul Iisus l va ucide cu suflarea gurii Sale si-l va nimici cu strlucirea venirii Sale. Iar venirea aceluia va fi prin lucrarea lui satan, nsotit de tot felul de puteri si de semne si de minuni mincinoase, si de amgiri nelegiuite, pentru fiii pierzrii, fiindc n-au primit iubirea adevrului, ca ei s se mntuiasc." II Tesaloniceni 2:1-10. Deci se nmultesc stia care nu par s fie atei, si iau msti de crestini, fel de fel de msti, sub diferite forme, ba de yoga, ba de altele. Noi ns trebuie s pstrm credinta cea adevrat, credinta dreapt ortodox; Sfnta Treime, Fiul lui Dumnezeu Cel care S-a fcut prunc si care S-a rstignit pentru noi si a nviat... Trebuie mai mult carte crestin. Da' uite, eu nu prea pot edita si stau la Patriarhie cteva crti de-ale mele de vreo 4-5 ani, si-n alte pti. Nu sunt bani... ns Sfintii Printi; Sfntul Atanasie, Chiril, Vasile cel Mare, Grigorie de Nazians, Grigorie Palama, acestia sunt marii nostri

ndrumtori, si trebuie s-i actualizm pe ei, ei au credinta curat si viata curat, si adncime, si s arti toat mizeria filosofiilor stora si al altor doctrine: toate sunt niste mizerii. Nu "fundamentalism"; legea strmoseasc, legea romaneasc, crestinismul primordial, crestinismul autentic, crestinismul neschimbat, crestinismul de la nceput... De ce...c Iisus Hristos e depsit...cum depsit? Pi orice noutate n Occident nsemneaz o cdere de la o treapt, la o treapt mai de jos. Iisus Hristos e Alfa si Omega, exist vre-un chip de om care s fie att de nou model si s nu-l poti niciodat depsi... Hristos, El e Alfa si Omega, fr nceput si fr sfrsit; orict naintm n imitarea Lui totusi suntem asa de departe... ce departe e omenirea de a fi ca Hristos... El e mereu nou, nou-i buntatea, mereu esti mai nou n buntate, dar acum mereu nu-i nici o noutate, e numai decdere: rul nu are nimic nou; si Occidentul e ahtiat dup acest nou, nou, nou, clcnd toate regulile n picioare, toate rnduielile. Noi trebuie s artm ns si adncimea si nltimea lui Hristos. Au fcut ceva rusii n Occident dar nu asa cum ar fi trebuit. Trebuie mai mult, mai mult s l descoperim pe Hristos. Cioran si-a permis chiar s spun c i admir pe evrei pentru faptul c l-au ucis pe Hristos, c au dat dovad de inteligent... ca s fie nou, ca s spun ceva nou. Adic toate nebuniile sunt noutate; si seriozitatea, buntatea... Si-l ludau si toti intelectualii stia: cel mai mare stil... dar ce; stilul te mntuieste?... Spunea un scriitor si poet francez: "Rugciunea nu e mare stil; dar e superioar oricrei forme

de poezie." Cnd strig ctre Dumnezeu: Doamne ajut-mi, sau Doamne ai mil de mine... e altceva dect toat vorba ta poetic. Asa c crestinismul este noutate continu, pentru c niciodat nu ajungem la nltimea la care este Hristos; totdeauna urcm din treapt-n treapt si tindem spre o asemnare, nu putem ajunge la perfecta lui desvrsire dumnezeiasc... El ne cheam spre asta, cci spune: "Fiti desvrsit precum Tatl vostru Cel din ceruri este", iar Sfntul Vasile cel Mare spune: "Dumnezeu S-a fcut om, pentru ca omul s se ndumnezeiasc", se refer desigur la o ndumnezeire dup dar, nu dup fire. Iat la ce este chemat omenirea... Hristos e nou totdeauna... Si s-a pstrat asa n credinta noastr, nu la secte, care s-au si mprtit mereu. Din pcate au aprut acum si secte din ortodoxie, la noi pn acum nu a existat asa ceva. Monahismul e o traditie dintotdeauna a noastr, si tendinta spre sfintenie. n Occident e lupt, si catolicismul a avut ntotdeauna tendinta s se lupte s cucereasc; si cred c si n Iugoslavia ei sunt de vin. Ortodoxia nu s-a impus niciodat prin fort; s-a impus cu jertf. Nu scot sabia mpotriva altuia, ci primesc mucenicia. n caz de agresiune m apr, dar nu atac si nu cuceresc cu sabia. M apr: Stefan cel Mare si Mircea cel Btrn si attia altii si-au aprat Trile, e absolut firesc si e o datorie chiar. Sfintenie, mucenicie, model de viat curat, generoas, jertfelnic. Aceasta e ortodoxia noastr romaneasc. Vd c occidentalii i acuz pe srbi; nu, sunt mai vinovati ceilalti. Eu citesc un ziar bisericesc grecesc care mereu scrie de rul pe care l face Vaticanul.

Eu nu prea sunt pentru ecumenism; a avut dreptate un srb, Iustin Popovici, care l-a numit pan-erezia timpului nostru. Eu l socotesc produsul masoneriei; iar relativizeaz credinta adevrat: de ce s mai stau cu ei care au fcut femeile preoti, care nu se mai cstoresc, iar n America, Anglia si alte tri au legiferat homosexualitatea. Familia e sfnt. Sfintii Printi au ludat la fel de mult cstoria ca si monahismul. Pe de o parte se recunoaste c Dumnezeu a creat omul brbat si femeie; omul ntreg este brbat si femeie. Si de fapt , n cstorie se depseste plcerea trupeasc; vin attea griji, o mn de copii, ceea ce e trupesc este depsit, dar totusi este si pretuirea asta; legtura complet. Eu cel putin asa am trit-o... Nu mai e viata mea ntreag, nu mai e sotia mea; ct sensibilitate, ct iubire a unuia pentru altul... Se poate scrie o carte despre sfintenia n cstorie... n Occident se destram, nu mai exist cstorie; sta-i Occidentul... li se pare important homosexualitatea. Nu mai nainteaz omenirea. n Suedia numai 3% se cstoresc, triesc asa... n Olanda i vezi n doi, brbat si femeie mperechindu-se n vitrin. n America au legiferat homosexualitatea, drogurile. De fapt unde-au ajuns ei?... N-au nici o ntelegere a tainei... Eu am scris n "Dogmatica" mi se pare; Sfntul Ioan Gur de Aur spune: "Omul ntreg e brbat si femeie." Brbatul singur nu e om ntreg; femeia singur nu e om ntreg; numai mpreun sunt omul ntreg. Ct de mputinat esti dup ce nu mai ai femeie... ct de nentreg esti... Cine te iubeste; te iubeste sotia cel mai mult; te iubeste brbatul cel mai mult; nu exist altul care s te iubeasc asa de mult... Nu mai socotesti c sta e al meu, sta e al tu... atunci toate sunt

comune. Acelasi nume, toate lucrurile sunt comune, el are grij numai de ea, ea are grij numai de el... e imitatia Sfintei Treimi ntr-un fel... e o fiint n dou persoane. Toti ceilalti sunt destul de strini, chiar copiii; merg cu copiii lor acolo; dar sotia rmne lng brbat, brbatul lng sotie, este o unitate deplin ntre unul si altul. Oficializarea homosexualittii poate fi acea urciune aprut n fata lumii din Apocalips; Sfntul Apostol Pavel n capitolul 1 din Epistola ctre Romani vorbeste despre asta: "Asemenea si brbatii lsnd rnduiala cea dup fire a prtii femeiesti, s-au aprins n pofta lor unii pentru altii, brbati cu brbati, svrsind rusinea si lund rsplata cuvenit rtcirii lor. Asemenea si femeile lor au schimbat fireasca rnduial cu cea mpotriva firii." Noi trebuie s fim crestini si s mentinem aceast rnduial, aceast unitate; nu mai esti ntreg... Treaba lor ce fac ceilalti; noi trebuie s sustinem ceea ce este crestin si s punem n aplicare: crestinismul ortodox. Am scris n tinerete un articol n "Gndirea", pe care l-am inclus si n cartea "Ortodoxie si romanism", se chema "Cele dou mprtii": era un rus Vseslavtev care spunea c n stat se uneste ceea ce dumnezeiesc cu ceea ce e diavolesc; adic pe de o parte statul e menit s mentin o unitate n popor, iar pe de alta se foloseste de sabie, de forme aspre. Si eu spun c nu; statul este "supuneti-v stpnirii" si cred c trebuie militat pentru un stat crestin. Ca s se ajung s se foloseasc ct mai putin de metodele acestea aspre. Cred c merge prea departe cnd spune c ntr-un stat se uneste divinul cu diabolicul; dar nu e ca mprtia Bisericii n care

nu e nici un fel de folosire a fortei. Ei, statul trebuie s nainteze spre aceast stare dar nu poate ajunge acolo, cci noi nsine nu suntem la msura aceasta. De aceea Pavel spune: "supuneti-v stpnirilor", fr asta nu putem cci suntem ntr-o faz imperfect, si atunci ne trebuie si statul, un stat care s foloseasc si forta, dar numai ct e strict necesar; ca nuiaua unui printe. Dar trebuie s cutm s avem statul ct mai crestin; si statul romanesc a fost nainte destul de crestin; nu intrase masoneria; acum... sunt interese individuale, masonerie, ateism...cte si mai cte... Trebuie s militm pentru un stat crestin; ct mai crestin. Cititi v rog articolul sta "Cele dou mprtii" si "Despre etica nationalismului". Ei, v-am spus cte ceva asa...

*) n primvara anului 1993, cu cteva luni nainte de trecerea sa la Domnul, Printele Dumitru Stniloae primea un grup de tineri de la Liga Tineretului Ortodox din Brasov, cu aceeasi generozitate cu care o fcea cu toti aceia care-l cercetau btnd la usa "chiliei" sale din strada Cernica. Printele Stniloae, teologul cel mai de seam pe care l-a dat lumii neamul romanesc, era nainte de toate un adevrat tritor; viata sa se caracteriza prin smerenie si simplitate, n pofida faptului c stpnea un discurs teologic academic care pe multi i-ar fi putut arunca n bratele demonului mndriei. Viata si opera printelui Stniloae constituie un model, o cluz spre mntuire pentru generatiile de azi, ca si de mine, pn la sfrsitul veacurilor. n cele ce urmeaz, v invitm s v mprtsiti din acest adevrat testament al Printelui, pe care-l reprezint aceast convorbire, din care reiese si o latur a personalittii sale care pn acum, a fost accentuat poate mai putin; aceea de lupttor.