Sunteți pe pagina 1din 12

BUCUR AMIELA Referat istorie EGIPTUL ANTIC

Clasa a IX E

Egiptul antic

Civilizatia antica a Egiptului a vazut inaltarea marilor faraoni,dar si decaderea lor,care a deschis portile spree anii de dominatie straina
Egiptul a dat nastere uneia dintre cele mai vechi si marete civilizatii ale lumii. In urma cu cinci mii de ani, cand Mesopotamia era inca scena neintelegerilor dintrre orasele-state, pe cand Europa, America si mare parte a vestului Asiei erau locuite de vanatorii Epoci de Piatra, egipenii antici invatau sa faca paine, sa fabrice bere si sa amestece vopselele.Topeau si turnau cuprul in forme,semanau seminte in straturi,amestecau compusi minerali pentru cosmetic si smaltuiau pietre si ceramica.Au inventat sapa,cea mai veche unealta Agricola si au facut experiente in cresterea animalelor si plantelor. Egiptul este un taram cu o izolare geografica neobisnuita .La est si vest se gasesc deserturi vaste,la nord se afla Marea Mediterana.La sud ,inainte de construirea Marelui Baraj,era o bariera formidabila de roca magmatica,in spatele careia se intindea pamantul sterp al Nubiei.Intre aceste hotare se gasea un teritoriu divizat:Egiptul de sus se intindea de la Assuan pana intr-un puncy situate la sud de modernul Cairo si era sterp,in afara de o fasie ingusta de pamant,acela care flanca fluvial;Delta sau Egiptul de jos se intindea din locul unde Nilul,inainte de a ajunge in Marea Mediterana,iriga un triunghi fertil de circa 200 km.Fluviul Nil facea legatura intre Egiptul de Sus sic el de Jos. Inainte ca apele Nilului sa fie utilizate prin tehnologie, inundatiile anuale-rezultatul ploilor musonice din podisul Etiopiei se revarsau pe campii lasand un strat gros de aluviuni.Deoarece ploile sunt aproape absente in Egipt,recoltele oamenilor depindeau de fluviu;asadar civilizatia egipteana se baza pe fertilitatea solului. Primii locuitori ai Vaii Nilului erau vanatorii,care urmareau animalele prin nordul Africii si estul Sudanului;mai tarziu ei s-au alaturat triburilor nomade de origine asiatica infiltrate in Egipt cu ocazia migratiilor sporadice,trecand peninsula Sinai si Marea Rosie Asezarile din Paleoliticul Tarziu (circa 12.000-8.000 i.Hr.)releva ca atat nou-venitii,cat si indigenii aveau o economie bazata pe vanatoare sip e adunarea alimentelor.O data cu trecerea timpului,viata lor era limitata de fluxul si refluxul inundatiilor anuale.

Apele cresteau in luna iulie a fiecarui an si locuitorii se retrageau de pe maluri.In august,cand apele fluviului inundau campiile,oamenii urcau pe podisurile inalte si isi continuau activitatile de vanatoare,urmareau antelope,magari salbatici si gazelle,cu lanci,sulite si arcuri.In prima jumatate a lunii octombrie ,fluvial atingea nivelul maxim si apoi incepea sa scada ,lasand lagune si paraie care deveneau rezervoare natural de peste. Din depozitul uniform si fertil de mal cresteau numeroase plante.In acest anotimp bogat,practicarea vanatorii era minima.Din ianuarie pana in martie,bazinele sezoniere secau si pescuitul era limitat dar in zonele mlastinoase de langa fluviu se gaseau testoase ,rozatoare si moluste comestibile de Nil.

RELIGIA SI AGRICULTURA Deoarece s-a imprimat un anumit ritm in viata lor,oamenii au abservat ca recolta vaii irigate natural depindea de o forta duala:soarele si fluvial,cu puteri atat creatoare cat si distructive.Razele datatoare de viata ale soarelui care faceau ca plantele sa creasca,putea sis a le arda,sa le ofileasca.Iar fluvial care revigora solul cu depozitele bogate in minerale putea sa distruga tot ce-I statea in cale sau,daca nu crestea suficient,cauza foamete.Aceste doua fenomene s-au incadrat in modelul mortii si renasterii care i-a impresionat profund pe oameni:soarele care ,,murea la orizontul vestic in fiecare seara,dimineata urmatoare ,,renastea la orizontul estic,iar fluvial era responsabil direct si de necontestat pentru germinarea sau ,,renastearea recoltei dupa,,moartea anuala a pamantului.Aceasta secvanta naturala a renasterii dupa moarte sta,fara indoiala la baza credintei egiptene antice in viata de apoi.Asa cum,inevitabil ,soarele rasare in fiecare dimineata la un anumit moment si cum fluvial se revarsa anual ,tot asa se credea ca omul se naste din nou dupa moarte. Agricultura s-a introdus in Valea Nilului prin anul 5000 i.Hr. Cerealele(o varietate domestica de orz din Asia ) puteau fi cultivate si pastrate,oamenii isi asigurau o

sursa de hrana regulata ,un factor important in avansarea societatii primitive spre civilizatie.Agricultura a inlesnit crearea unui surplus de timp si de resurse economice,fapt care a contribuit la cresterea populatiei precum si la specializarea si diversificarea mestesugurilor.S-au confectionat topoare din piatra slefuita,cutie si vase de ceramica,precum si piepteni de fildes si palate de ardezie pe care se preparau vopselele cu care isi decorau propriul corp.

Fenomenul de asimilare s-a produs lent.Cateva sate au crescut o data cu largirea hoterelor lor sau grupuri mici de oameni au gravitat spre grupurile mai mari si au inceput intre ele comertul si schimbul de natura.Afacerile diverselor comunitati au inceput sa se lege de asezarile majore,care indubitabil ii reprezentau pe cei mai bogati si mai puternici.Aceasta tendinta spre unitatea politica a avut loc atat in Egiptul de Sus ,cat si in cel de Jos.In Egiptul de Sus,asezarea principala era Nekhen,unde conducatorul purta o coroana alba conica si avea ca emblema planta de rogoz.In Delta sau in Egiptul de Jos,capital era la Buto,iar capetenia purta coroana rosie caracteristica si a adoptat ca simbol albina.

VECHIUL REGAT Unificarea Egiptului de Sus cu cel de Jos i-a fost atribuit lui Narmer I (Menes).In jurul anului 3100 i.Hr. el si-a intemeiat capitala la Memfis ,la capul Deltei si a fost

primul rege portretizat purtand ambele coronae,coroana alba si coroana rosie.El reprezinta inceputul istoriei antice a Egiptului care a fost impartita de un istoric egiptean pe nume Manetho-ce a trait in circa 280 i.Hr.-in 30 de dinastii,incepand de la Menes si terminand cu Alexandru cel Mare .Apoi,dinastiile au gost grupate in trei perioade principale:Regatul Vechi sau Era Piramidelor,Regatul Mijlociu si Regatul Nou.Cu toate ca au fost divizate mai departe de catre istoricii moderni,aceste perioade raman la baza cronologiei egiptene antice.Istoricii considera ca Regatul Vechi, de la dinastia III la dinastia VI,reprezinta nivelul maxim de dezvoltare.O serie de monarhi abili si puternici au stabilit un guvern bine organizat si centralizat. Marele Piramide de la Ghizeh,pe malul vestic al Nilului,la sud-vest de Cairo,au asigurat faima eternal lui Khnufu,Khafre si Menkaure.Acesti regi au domnit intr-o perioada de mare rafinament,o era aristocratic ace a vazut cresterea productivitatii in toate domeniile.Bovinele si materiile prime, inclusive aurul si cuprul erau aduse cu caravanele de magari din Sudan si Nubia .Sinai era exploatat pentru bogatia minerala,iar o flota de vase a fost trimisa la Byblos(pe coasta Libanului) sa importe lemn de cedru.,,Marea Casa,peraha,de la care deriva cuvantul faraon,controla drumurile comerciale si pietele din tara. SFARSITUL REGATULUI VECHI In Regatul Vechi ,faraonul detinea puterea suprema si lua parte active la toate afacerile de stat care variau de la determinarea nivelului Nilului in perioada inundatiilor,la recrutarea fortei de munca din provincii,pana la conducerea expeditiilor de minerit si ale celor explorare. Bineinteles,o astfel de responsabilitate era prea mult pentru o singura persoana si,de aceea, el a delegate puterea nobililor provinciali,care adesea erau membrii ai familiei regale .Nobilimea provincial a devenit mai bogata,a inceput sa isi exercite puterea si rezultatul a fost o slabire inevitabila e autoritatii centralizate .La sfarsitul dinastiei VI cateva provincii au procedat in asa fel incat s-au eliberat de guvernul central si si-au stabilit independenta.Monarhia a cazut iar Regatul Vechi a ajuns la sfarsit. Era cunoscuta ca Prima Perioada Interimara,intre dinastiile VII-X,a cunoscut anarhia,varsarea de sange si o restructurare a societatii din tot

Egiptul.Conducatorii provinciali care si-au dobandit puterea si prestigiul sub domnia marilor monarhi au inceput sa reflecteze asupra credintelor traditionale ale stramosilor lor.Aceasta a fost o perioada de slavire a sufletului;s-a declarat un mare dispret pentru legea si ordinea din trecut.O familie puternica de lorzi provinciali de la Herakleopolis Magna,in dinastiile IX si X,s-a ridicat deasupra tuturor si a restabilit ordinea intr-o oarecare masura.In acelasi timp in Egiptul de Sus,in zona Tebei si Mentuhotep,s-a adunat o confederatie;si-a extins incet autoritatea spre nord pana cand s-a ciocnit de familia din Herakleopolis.A avut loc un razboi civil terminat prin victoria tebanilor.

Dragostea pentru frumos Majoritatea cladirilor din Egiptul antic,inclusiv palatele regale,erau construite din materiale perisabile precum caramida,lemnul si snopii de trestie,iar mormintele erau construite din piatra ca sa dureze o vesnicie.Aceasta distinctie da impresia eronata ca egiptenii antici erau preocupati de ideea mortii.Exista insa o multime de dovezi care demonstraza contrariul.Din dorinta de a-si asigura in viata de apoi bogatia similara cu cea avuta pe pamant,ei isi decorau mormintele cu o varietate larga de scene din agricultura,din activitatiile manufacturiere si distractive cum ar fi petrecerile de vanatoare si intrunirile muzicale ,precum si cu scene din propria lor viata. Mormintele din Regatul Vechi de la Sakara,la sud de Gizeh,sunt ornate cu relicvele pictate ale decedatului,ale sotiei si copiilor ,ale conducatorilor atelierelor sale,ale

scribilor,artizanilor si taranilor.Portretele grafice ale vietii cotidiene dovedesc ca egiptenii antici erau foarte mandrii de obiectele lor estetice:scaune si paturi cu picioare sculptate in forma puternicilor membre posterioare ale unui taur sau leu;manerul unei linguri era facut astfel incat sa semene cu un boboc de lotus. REGATUL MIJLOCIU Regatul mijlociu acopera dinastiile XI si XII.Amenemhet I,a carui domnie vestea o revigorare a arhitecturii si artei,precum si o deschidere spre literatura,a intemeiat dinastia XII,una din cele mai pasnice si mai prospere ere cunoscute de Egipt.Stabilitatea politica s-a reflectat in prosperitatea materiala.S-au inceput operatiuni de constructie in toata tara.Amenemhet al III-lea si-a construit mormantul la Hawarah(in Fayyum),cu un monument funerar descris mai tarziu de catre scriitorii clasici ca ,,Labirintul si despre care Herodot a declarat ca este mai frumos decat piramidele de la Gizeh. Mesteri aurari,bijutieri si sculptori si-au perfectionat mestesugul,iar influenta politica si culturala egipteana s-a extins spre Nubia si Kush in sud,in estul Marii Mediterane,in Libia,Palestina,Siria si chiar pana la Creta,in insulele Marii Egee si in Grecia. In Regatul Mijlociu,o clasa mijlocie bogata a determinat omul de rand sa aspire la ceea ce aveau pana atunci doar membrii aristrocratiei:un echipament funerar elaborat pentru a asigura confortul in viata de apoi.In fiecare an,mii de pelerini de pretutindeni veneau in orasul sfand Abydos,sa aduca omagiu legendarului lor stramos,Osiris,lasand atatea ofrande in vase de ceramica,incat locul a capatat numele de Umm al-Gaab,adica ,,mama cioburilor.

Conform legendei ,Osiris era un conducator corect si foarte iubit,care si-a invatat poporul sa construiasca obiecte agricole,sa alterneze culturile si sa controleze apele Nilului.El i-a mai invatat pe oameni sa se adapteze la regimul cu cereale si sa faca paine,vin si bere.Isis,devotata lui sotie,era de asemenea populara.De la ea au invatat oamenii cum sa macine graul si sa teasa la gherghef.Osiris a avut un frate,Seth,care era gelos pe popularitatea sa si a complotat impotriva lui.Seth l-a

ademenit pe Osiris intr-o lada pe care a inchis-a si apoi a aruncat-o in Nil.Cu inima franta,Isis a pornit in cautarea trupului sotului ei pe care se pare ca l-ar fi gasit si l-ar fi ascuns.Dar pe cand Seth era la vanatoare de mistreti a descoperit trupul si l-a sfartecat in 14 bucati pe care le-a imprastiat prin tara.Isis,insotita de sora ei,Nephthyis,a pornit din nou sa-l caute oe Osiris.Cele doua surori au adunat bucatile si conform unei versiuni ale mitului ,le-au legat cu bandaje.Ele au plans deasupra corpului lui Osiris,facandu-i vant cu aripile lor pentru a-i reda suflarea.Apoi Isis a coborat deasupra sotului ei sub forma unei pasari inaripate,s-a fertilizat,aducandu-i un mestenitor,pe Horus.Ea si-a crescut fiul in mlastinile Deltei pana cand acesta a devenit destul de puternic ca sa razbune moartea tatalui sau,omorandu-l pe Seth.Apoi,Horus a preluat tronul pe pamant ,iar Osiris,reinviat,a devenit regele lumii de dincolo. Aceasta poveste a devenit una clasica .Virtutile loialitatii si devotamentului lui Isis fata de sotul sau,pietatea lui Horus care si-a razbunat tatal prin triumful binelui asupra raului si bunavointa lui Osiris care a fost ucis,dar s-a ridicat din morti ca sa domneasca din nou,au supravietuit timp de secole.Mai tarziu,in timpul Regatului Nou,cand Teba a devenit capitala,se obisnuia ca nobilii decedati ,inainte sa fie inhumati la Teba,sa fie adusi la Abydos si asezati in incinta templului de acolo.Daca din diverse motive nu puteau sa faca acest pelerinaj,dupa moarte se indeplinea simbolic:mormintele lor erau decorate cu frumoase reliefuri reprezentand barci care le purtau corpurile mumificate pana la Abydos. SFARSITUL REGATULUI MIJLOCIU La sfarsitul dinastiei XII,conducatorii provinciali s-au ridicat din nou impotriva coroanei.In aceasta perioada de instabilitate ,hicsosii (conducatorii tarilor straine)despre care se credea ca vin din directia Siriei,au provocat autoritatea egipteana.Cu cai si care (necunoscute in Egipt pana atunci) au luat cu asalt nordul

Sinai-ului,au intarit o cetate la Tel ad-Deba,la sud de Tanis,in nord-estul Deltei,apoi au pornit spre capul Deltei ,de unde au navalit spre sud.Daunele aduse marilor orase egiptene se pot doar ghici.Daraonii timpurilor ce au urmat au declarat in scris ca,,au restaurat ce era in ruina si ,,au recladit tot ce era facut bucati,insa lipsa aproape

totala a documentelor contemporane ocupatiei hicsosilor lasa dovezi sarace asupra celor intamplate.Umilirea adusa de ocupatia straina a luat sfarsit cand Ahmose,intemeietorul Regatului Nou a pornit razboiul de eliberare si i-a expulzat pe invadatori din tara.Aceasta prima expunere nefericita la dominatia straina a marcat caracterul egiptean .Taramul aparent inviolabil al Egiptului a trebuit sa fie aparat de invazii si acest lucru a insemnat nu numai eliberarea tarii de dusmani ,ci si urmarirea lor pana in vestul Asiei.Pe langa dorinta de securitate nationala s-a nascut spiritul expansiunii militare ,caracteristic Regatului Nou. REGATUL NOU Regatul Nou a fost perioada imperiala.Cuceririle militare ale lui Thutmosis al IIIlea,in nu mai putin de 17 campanii,au dus la stabilirea puterii egiptene in Siria si nordul Mesopotamiei,precum si in Nubia si Libia.Marile bogatii ale natiunilor cucerite si ale statelor vasale au fost aduse la Teba.Caravanele erau incarcate cu aur,argint.fildes,mirodenii,flora si fauna rara.Cea mai mare parte a bogatiei ii era atribuita lui Amun care,cu ajutorul preotimii,s-a intitulat Amun-Ra, ,,Regele Zeilor. Teba inflorea si s-au construit cateva din cele mai extravagente monumente ale Egiptului.Dinastia XVIII a reprezentat o perioada de tranzitie.Vechile valori piereau ,iar cele noi cresteau .Spiritul vremii se baza pe bogatie si putere.Dar nemultumirea funerara era aparent in criticismul zeului national Amun si in materialismul preotilor care promovau acest cult.

REVOLUTIA LUI AKHENATEN In aceasta atmosfera a crescut Amenhotep al IV-lea(Akhenaten),faraonul care urma sa se revolte impotriva preotilor si care a poruncit sa se distruga basoreliefurile si altarele din temple si sa se stearga imaginea zeului Amun.Akhenaten a mutat resedinta regala la Al-Amarnah,in Egiptul Mijlociu,si a

promovat venerarea unui singur zeu,Aten,soarele datator de viata.Orasul a fost numit Akhenaten (,,Orizontul lui Aten)

In primii ani ai domniei lui Akhenaten,anumite inovatii au inceput deja sa transforme caracterul artei egiptene.In timpul mutarii de la Teba la Al-Amarnah ,aceste inovatii usoare au devenit reforme radicale.Timp de mai multe secole,portretele faraonilor au fost bogat stilizate;erau prezentati intotdeauna darji si puternici ,iar artistii nu aveau voie sub nici o forma sa devieze de la acesta imagine. Acum,cu consimtamantul lui Akhenaten, se pare ca figurile surprinse intr-o varietate de miscari si posturi erau sculptate intr-un fin basorelief.Akhenaten insusi a dorit sa-si exagereze imperfectiunile fizice pentru a crea imaginea unui faraon muritor un contrast izbitor cu reprezentarile faraonilor inaintasi care au fost fortretizati ca niste regi sau zei perfecti din punct de vedere fizic. Din nefericire ,nevoile ideale ale unei comunitati religioase si cerintele ptactice de guvernare ale unui vast imperiu nu s-au dovedit a di cereri compatibile.Dupa moartea lui Akhenaten si a fratelui sau vitreg,Smenkare,a venit la tron regele-copil Tutankhamon(vestit astazi fiind unul din putinii faraoni care au scapat de profanatorii de morminte timpurii).Tutankhamon a abandonat Al-Amarnah si s-a intors la Memfis si Teba.Preotii lui Amun puteau sa faca o spectaculoasa revenire la putere.

CEI MAI IMPORTANTI ZEI


Egiptenii antici explicau misterele naturii si crearea lumii prin mituri legate de originea si puterile zeilor lor

Originea zeului soare Miscarea soarelui era una din cele mai semnificative forte din lumea anticilor si,conform mitului,zeul soare Ra s-a nascut din apele primordiale intunecate si haotice.Ochii lui au devenit luna si soarele si prin alaturarea si propria umbra,l-a creat pe Shu,care a devenit zeul aerului,si pe Tefnut,cea care a devenit zeita negurei.Atunci Ra a plans si lacrimile lui au cazut sub forma de barbati si femei.Shu si Tefnut au dat apoi nastere lui Geb,viitorul zeu al pamantului ,si lui Nut viitoarea zeita a cerului care a intregit geneza universului.Isis si Osiris,Seth si sora-sotia lui,Nephtys,au fost creati prin uniunea lui Geb si Nut.

CONCLUZII: In concluzie putem spune ca istoria Egiptului Antic constituie o atracie permanent pentru contemporani. Ea captiveaz prin farmecul misterelor i al enigmelor care ateapt s fie elucidate, dar i prin aspectele neobinuite specifice acesteia. Fie c este vorba despre practicile rudimentare ale medicinei antice sau despre originea machiajului, Egiptul vremurilor antice rmne o surs inepuizabil de informaii surprinztoare.