Diploma - WWW - Tocilar

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Studiul anglicismelor, cuvintelor din limba romana care au originea in limba engleza
INTRODUCERE Studiul anglicismelor din limba romn este un domeniu relativ nou, virgin, dar foarte folositor elevilor, profesorilor, lingvitilor i oricrei persoane interesate, fiind de un mare ajutor celor care doresc s comunice corect att n englez ct i n romn. Vorbitorii nativi de limba romn, oamenii care doresc s aib acces la informaia din diferite domenii invadate de termeni din limba englez au nevoie s cunoasc relaia dintre aceste dou limbi, att n ceea ce privete enunia, ct i etimologia cuvintelor. Termenul anglicisme cuprinde, de fapt, totalitatea cuvintelor din limba romn care au originea n limba englez, expresiile (ntr-un numr din ce n ce mai mare), cuvintele care denumesc cariere, locuri de munc, sau anumii termeni englezeti care, combinai cu cuvinte din alte limbi au ptruns n limba romn ca pseudoanglicisme. NOTE TERMINOLOGICE n general, literatura care se refer la contactul a dou sau mai multe limbi se bazeaz pe transferul cuvintelor dintr-o limb n alta, transfer numit mprumut. Aceste mprumuturi de cuvinte pot avea mai multe caracteristici. Exist cuvinte care au fost complet asimilate de sistemul fonologic al limbii care le primete, cuvinte care abia ncep s fie asimilate i cuvinte care rmn ca atare, fr s fie vreodat integrate n sistem. Totodat n limb pot aprea i mprumuturi directe, cnd contactul dintre dou limbi este stabilit printr-un intermediar (o a treia limb sau mass-media). Se observ n limba romn diferena dintre termenii americanism i anglicism. Primul este definit ca fel de a fi, expresie proprie a americanilor (DEX), n timp ce al doilea are o definiie mult mai ampl, mai cuprinztoare: expresie specific limbii engleze; cuvnt de origine englez mprumutat, fr necesitate, de o alt limb i neintegrat n aceasta (DEX). Dar, spre deosebire de ali termeni, termenul anglicism a primit o conotaie mult mai larg,
Pagina 1 din 49
fiind considerat anglicism orice termen provenit din limba englez care definete un anumit obiect, o idee sau un concept care aparine culturii i civilizaiei engleze. n afar de aceti termeni, n terminologia de specialitate se gsesc i termeni precum limba donatoare, limba primitoare, interferene lingvistice, mprumuturi, achiziii, pierderi.
I. TRANSFORMRI FONETICE aprute n cuvintele romneti de origine englez
Datorit mprumuturilor tot mai numeroase ncepnd cu a doua jumtate a secolului 20, lingvitii i-au dat seama de nevoia de a sftui vorbitorii n ceea ce privete pronunarea corect a mprumuturilor. Dificultile apar n momentul n care vorbitorul trebuie s pronune vocale care nu au corespondent n limba romn, cum ar fi: [i:], [e], [], [a:], [[ ,]o:], [u:]. Dar, totui exist anumii echivaleni aproape acceptabili n limba romn, care uureaz pronunia. Exist vocale similare, identice cu vocalele din limba romn [] = a, [(:] = i vocale care necesit o anumit schimbare n ceea ce privete articularea [i:] = ii, [u:] = uu, [e] = e, [(:] = o. Cercetrile privind diferenele dintre limba romn i limba enlez au nceput prin stabilirea sunetelor distincte n cele dou limbi. Apoi s-a examinat articularea sunetelor i date privind analiza acustic. Multe dintre particularitile de pronunie rezult i din examinarea modului de scriere. S-a examinat relaia dintre literele folosite la scriere i sunetele din limba romn, mai ales pentru c scrierea n limba romn este o scriere fonetic, iar n limba englez ntlnim scrierea etimologic. Se observ c n limba englez exist mari diferene ntre forma scris i pronunia cuvintelor.
SCHIMBRI PRINCIPALE
n limba englez a fost acceptat urmtorul sistem de sunete: [i:, , e, , a:, , :, , u:, , ,(, ei, ai, i, (, (, (, ( , a, p, b, t, d, k, g, t(, (, v, (, , s, z, (, ,h, m, n, (, l, r, j, w] ,
Pagina 2 din 49
n limba romn, analiza se bazeaz pe urmtoarele sunete: [a, e, (, o i, , u, y, w, I, r, m, n, p, b, v, t, d, s, z, , , , (, ,, , k, g, h]
A. SISTEMUL VOCALIC Sistemul vocalic englez creeaz dificulti vorbitorilor romni, att datorit numrului aproape dublu de vocale din limba englez fa de limba romn, ct i datorit faptului c vocalele din limba englez sunt foarte apropiate ca mod de articulare, pe cnd vocalele romneti difer unele de altele. Mai mult, opoziia dintre vocalele din limba englez (vocale lungi vocale scurte, vocale tari vocale moi) este foarte important. n limba romn nu se disting vocalele n ceea ce privete cantitatea; vocala unei silabe accentuate este mai lung dect vocala unei silabe neaccentuate, dar aceast alungire nu duce la opoziia vocale lungi vocale scurte. Vocalele folosite n diftongi sunt o alt trstur a limbii engleze; aceti diftongi sunt foarte rari folosii de vorbitorii de alt naionalitate, deci e puin probabil s fie alterai n cuvintele mprumutate. n timp ce n limba englez formarea diftongilor implic, n general, o articulare suplimentar, n limba romn se realizeaz prin adugarea unei semivocale. Cea mai zdrobitoare diferen, n ceea ce privete diftongii, se refer la calitatea i lungimea acestora,din moment ce primul element al diftongului variaz considerabil n ceea ce privete articularea. [i:] [i:] n limba englez, n ceea ce privete calitatea este foarte apropiat de [i] n limba romn, este evideniat n silabe i este un sunet mult mai lung dect omologul su din limba romn. La romnii vorbitori de limb englez, contieni de existena a mai multe variante n pronunarea lui [i:], poate aprea tendina de a forma diftongi cnd pronun cuvinte n limba englez care conin [i:], mai ales n poziie final. Exist i pericolul palatizrii, innd cont de faptul c n limba romn cnd o consoan apare nainte de [i] se palatizeaz. [i:] apare n toate poziiile ntr-un cuvnt, de obicei n silabe accentuate; la fel se ntmpl i n limba romn.
Pagina 3 din 49
La 80% dintre cuvintele examinate, cuvinte din limba engleza care contin [i:], se observa ca in limba romana se pronunta [i]: E gulfstream [g lstri:m] > R gulfstream [galfstrim]. In acest procentaj cuvintele examinate, nu intra alte tendinte, cum ar fi procentul de 18% din cuvinte, selectat din diferite publicatii care nu sunt preocupate de pronuntarea cuvintelor: dealer, keyboards, screening, teeshirt. Pentru aceste cuvinte nici macar scrierea nu ne ajuta, deoarece nu ofera nici un indiciu in ceea ce priveste pronuntarea lui [i:] din engleza in imprumuturile din limba romana. Procentul de 18% include si cuvinte ca R coldcrema < E coldcream, a caror pronuntare se bazeaza pe analogia cu unele cuvinte romanesti mai vechi (crema). Aceasta pronuntare reflecta tendinta adaptarii prin analogie. In acelasi timp procentul de 18% contine cuvinte imprumutate, scrise exact ca in limba engleza, dar cu o alta pronuntie in limba romana. Sunetul [i:] in acest caz nu mai este pastrat si in limba romana: E convenient [k(nvi:ni(nt] > R convenient [konvenent]. Trebuie mentionat insa si cazul cuvintelor din limba engleza care se termina cu - ee. De obicei aceasta terminatie atrage dupa ea accentuarea ultimei silabe, iar grupul - ee este pronuntat [i:]. In limba romana cuvintele imprumutate din engleza care contin - ee au tendinta de a inlocui [i:] cu [i] (E pedigree [pedigri:] > R pedigri [pedigri]). In engleza prefixul re - (care indica repetitia) este pronuntat [ri:]. Cuvintele: remake [ri:meik], reprint [ri:print] care contin acest prefix au fost imprumutate de limba romana cu pronuntia [rimic] si [riprnt]. Se mentioneaza urmatoarele cuvinte, intalnite foarte des in limba romana, cu originea in limba engleza care contin sunetul [i:]: policeman, jeep, week-end, feedback, team, cleaner, mass media, leadership, keyboards, teenager, blue jeans, LP, remake, reprint, tured, t-short, agreement, goalkeeper, chief. [l] [l] in limba engleza este mult mai deshis si mai scurt decat [i] in limba romana. Acesta nu are similar in limba romana. Vorbitorii de limba romana il percep ca [i] sau [e] in pronuntie. [l] poate aparea in limba engleza in orice pozitie, la fel ca si [i] in limba romana. Cercetatorii au descoperit ca, invariabil, [l] din limba engleza are echivalentul [i] in limba romana. Pentru majoritatea cazurilor s-a observat ca pronuntia este determinata de modul de scriere: E bill [bll] > R bil [bil], E bodycheck [bditek] > R bodicec [bodiek].
Pagina 4 din 49
[e] [e] in limba engleza este in mare masura similar cu [e] in limba romana. Practic se poate spune ca exista un echivalent intre [e] din limba engleza si [e] din limba romana. In ceea ce priveste pozitionarea [e] apare in pozitie initiala si medie, dar niciodata in pozitie finala. In limba romana [e], echivalentul lui [e] din limba engleza, apare in toate pozitiile dintr-un cuvant. Fara nici o exceptie, [e] din cuvintele imprumutate din engleza este pronuntat [e] in limba romana: E penalty [penlti] > R penalti [penalti], E best-seller [bestsel(] > R best-seller [best,sel(r]. Trebuie mentionat faptul ca in majoritatea cuvintelor din limba engleza grupul -ea este pronuntat [i:]; [e] se pronunta in foarte putine cazuri. Vorbitorii romani au tendinta de a pronunta grupul -ea [i:], potrivit regulii generale. Acelasi lucru se intampla si la cuvintele de origine engleza. Astfel cuvantul heading [hedi(] se pronunta in limba romana atat [hedi(] cat si [hidin]. [] [] din limba romana, similar cu [e] din limba romana este deseori inlocuit de catre vorbitori cu [e] sau [a]. [] apare in pozitie initiala si medie, lipsind in totalitate din pozitia finala. Se gaseste mai ales in silabele accentuate, iar in limba romana omoloagele sale [e] si [a] apar in orice pozitie in cuvant: E camping [kmpi(] > R camping [chemping], E feedback [fi:dbk] > R feedback [fidbec], E snack-bar [snkba:] > R snack-bar [sncbar], E superman [su:p(man] > R superman [supermn]. Din cauza aparitiei mult mai dese a sunetului [], din engleza redat in romana ca [a], sa consolidat pronuntia corespunzatoare scrierii: E gag [gg] > R gag [gag], E stand [stnd] > R stand [stand]. []
Pagina 5 din 49
Vocala [] din limba romana nu pune multe dificultati vorbitorilor romani, deoarece este similara cu vocala [a]. Totusi trebuie retinut faptul ca vocala [] din engleza este mai scurta decat [a] in romana. [] apare in pozitie initiala si medie, dar niciodata in pozitie finala si atat in silabe accentuate cat si in silabe neaccentuate. In limba romana echivalentul lui [] este [a], care poate aparea in toate pozitiile intr-un cuvant. Cercetandu-se cuvintele din limba engleza care contin [] s-a constatat ca aproximativ jumatate din cuvinte au fost imprumutate prin scris, pastrand scrierea din limba engleza, cu litera u care este redata prin sunetul [] in cele mai multe cazuri. In limba romana u a devenit suportul scris pentru sunetul similar: E cuter [k t(] > R cuter [cuter], E puck [p k] > R puc [puc]. In unele cazuri insa pronuntia a fost modificata, echivalentul lui [] fiind intotdeauna [a]: E hunter [h nt(] > R hunter [hanter], E punck [p (k] > R punk [pank]. Trebuie totodata mentionata prezenta unor cuvinte imprumutate din limba engleza unde sunetul [] este inlocuit de [] sub influenta directa a limbii franceze: bluf [bl(], rummy [rmi], rugby [rgbi]. [:] Vocala [:] provoaca mari greutati vorbitorilor romani datorita diferentei de lungime a acestei vocale. Datorita acestei diferente, echivalentul obisnuit al vocalei [:], care este [(] este inlocuit de sunetul [], din limba franceza. Aceasta vocala apare in cuvinte in orice pozitie. S-a observat ca putine cuvinte din limba engleza care contin [:] au fost imprumutate de limba romana. Exista totusi cuvinte care au ca echivalent pentru [:] sunetele [(] si []: E dirttrack [d:ttrk] > R dirt-track [drttrec], E surfing [s:fi(] > R surfing [srfing]. Tendinta de rotunjire a buzelor, venita din franceza a dus la pronuntarea unor cuvinte ca: R sir [sr], R taxi-girl [taxigrl]. [] Sunetul [(] din limba engleza este considerat aproape identic cu [(] din limba romana, desi este mai scurt si mai deschis. Totusi, unii obisnuiti cu aceasta vocala in pozitie finala o percep ca [a]. Apare in toate pozitiile in cuvant, dar numai in silabe neaccentuate.
Pagina 6 din 49
In limba romana [(] este echivalentul sunetului [(] in cuvintele imprumutate din limba engleza: E broker [br(uk(] > R broker [brucr], E science-fiction [sai(nsfik(n] > R science-fiction [sinsficn]. Bineinteles, exista si cuvinte imprumutate a caror pronuntare reflecta insa scrierea in limba romana: E coca-cola [k(uk(,k(ul(] > R coca-cola [coca cola], E moderator [mod(reit(] > R moderator [moderator] [a:] Sunetul [a:] din limba engleza are ca echivalent in limba romana sunetul [a]. Fiind o vocala la fel de deschisa si in limba romana, este usor perceputa de vorbitori, aparand in cuvinte in toate pozitiile. [a:] este inlocuit, fara exceptie, in cuvintele imprumutate de [a]. Acest lucru este confirmat de scrierea a aproape 2/3 dintre cuvintele de origine engleza: E by-pass [bai,pa:s] > R baipas [baipas], E karting [ka:ti(] >R carting [karti(g], E half-time [ha:(,taim] > R half-time [hal(taim]. [] Sunetul [] din engleza nu este similar, cu nici un sunet existent in limba romana. Astfel, acest sunet este deobicei perceput de vorbitori ca [a]. In ceea ce priveste distribuirea, [] apare la inceputul si mijlocul cuvintelor. Pronuntand cuvinte romanesti cu originea in limba engleza, vorbitorii romani altereaza vocala [], pronuntand [o]: E bog-head [b ghed] > R boghead [boghed], E columnist [kl(mnist] > R columnist [clmnist], E software [sftw(] > R software [sftuer]. Pe de alta parte, scrierea explica pronuntia cu [o]: E combine [kmbain] > R combina [kombin(], E moron [m:rn] > R moron [mo:ron].
[:]
Pagina 7 din 49
Vocala [:] este mult mai bine asimilata de catre vorbitorii romani din punctul de vedere al articularii; sunetul este mult mai deschis si rotund decat [o] in limba romana. Apare in cuvinte in toate pozitiile. In toate cuvintele, echivalentul lui [:] din engleza este [o] in romana. Dictionarele romanesti indica pronuntia [o] pentru cuvinte ca: E base-ball [beisbl] > R base-ball [beizbol], E shortening [(tni(] > R shortening [rtning]. La randul sau, scrierea consolideaza pronuntarea lui [:] ca [o] in cuvintele imprumutate din limba engleza: E hall [h:l] > R hol [hol], E net-ball [netb:l] > R netbol [netbol]. [] Vorbitorii romani pronunta mult mai usor vocalele scurte din limba engleza datorita echivalentilor din limba romana, datorita similaritatilor dintre aceste doua limbi. Vocala [] este mai deschisa si mai putin rotunjita decat echivalentul sau din limba romana [u]. [] nu apare in pozitie initiala si finala, dar apare in silabe accentuate si neaccentuate. Prezenta in relativ putine cuvinte, [] primeste in imprumuturi calitatile vocalei [u]: E book-maker [bkmeik(] > R book-maker [bcmeic], E pudding [pdi(] > R puding [puding], E input [inpt] > R input [input].
[u:] Vocala engleza [u:] este similara cu [u] din limba romana, desi este mai deschisa, mai putin rotunjita si mai lunga. Desi apare in toate pozitiile intr-un cuvant, este rar intalnita in pozitia initiala. Fara nici o exceptie, sunetul [u:] este pronuntat [u] in limba romana: E boom [bu:m] > R boom [bum], E saloon [salu:n] > R saloon [saln], E looping [lu:pi(] > R luping [lupi(g]. DIFTONGII Diftongii in limba engleza difera de diftongii din limba romana, variind considerabil in ceea ce priveste articularea primului element al diftongului (in limba engleza al doilea element
Pagina 8 din 49
al diftongului nu este niciodata articulat). In limba engleza primul element al diftongului este mult mai lung decat al doilea element. Exista diftongi in limba engleza care nu au omolog in limba romana: [(], [(], [(]. Acestia creaza mari dificultati vorbitorilor romani. Cand sunt redati in limba romana apare tendinta de a-i reduce la o singura vocala sau a-I pronunta in doua silabe.
[e] Acest diftong poate fi identificat cu diftongul [e] din limba romana. Datorita tendintei de a reduce diftongii, se produce uneori o modificare, ajungandu-se astfel la [e]. Diftongul [e] apare in toate pozitiile intr-un cuvant. In aproximativ 2/3 din cuvintele imprumutate, diftongul [e] devine [ei] in limba romana. In unele cuvinte, chiar scrierea ei este baza pronuntarii diftongului [ei]: E alley way [liwei] > R alivei [alivei], E cocktail [kkteil] > R cocteil [cocteil], E brainstorming [breinst:mi(] > R brain-storming [brinstorming]. Aproximativ 1/3 din aceste cuvinte reflecta tendinta de a reduce diftongii: E break [brek] > R brec [brek], E lady [leidi] > R lady [ldi]. [a] Diftongul [a] din limba engleza este similar cu diftongul romanesc [a] si nu creeaza probleme vorbitorilor romani. Acest diftong apare in cuvinte in toate pozitiile. Datorita acestei similaritati, diftongul [a] il inlocuieste, fara nici o exceptie pe [a]: E drive [drav] > R drive [draiv], E fight [fat] > R fight [fait], E ice-field [ais(i:ld] > R aisfild [isfild].
[] [] din limba engleza difera in ceea ce priveste articularea de [o] din limba romana, desi acestia sunt echivalenti. In limba engleza, [] apare in toate pozitiile intr-un cuvant.
Pagina 9 din 49
In limba romana apar relativ putine cuvinte de provenienta engleza care sa contina diftongul [], dar in toate cazurile echivalentul este [o]: E spoiler [spl(] > R spoiler [spoiler], E boy [b] > R boy [bo], E carboloy [ka:b(l] > R carboloy [karbol]. [ ] Acest diftong nu creeaza dificultati vorbitorilor romani, fiind gasit in toate pozitiile intrun cuvant si avand ca echivalent in limba romana diftongul [(]: E broker [br(k(] > R broker [brukr], E cloning [kl(ni(] > R cloning [cluning], E soul [s(l] > R soul [sul]. Unele cuvinte insa au ca echivalent pentru [(] sunetul [o]: E coach [k(t(] > R coach [coci], E roadster [r(dst(] > R roadster [rodster]. Aceste cuvinte nu sunt acum foarte numeroase, dar se observa tendinta de crestere a numarului lor. [] Diftongul [] poate fi considerat practic identic cu diftongul romanesc [au] si apare in toate pozitiile intr-un cuvant: E compound [kmpnd] > R compound [kompund], E fall-out [f:l,t] > R fall-out [folut], E outsider [tsaid(] > R outsider [utsaidr]. [] Acest diftong nu are echivalent in limba romana, de aceea vorbitorii mari probleme in a reproduce sunetul atat ca [i - (] cat si [i]. [(] apare in toate pozitiile intr-un cuvant. In acest moment putine cuvinte din limba engleza care contin diftongul [(] au intrat in limba romana. Dar totusi s-a putut ajunge la o anumita concluzie in ceea ce priveste pronuntia acestui diftong. [(] se pronunta atat [i], in cuvinte ca E clearing [kl(r(] > R cliring [kliring], dar si [e] in cuvinte ca: E videophone [vd(,((n] > R videofon [videofn]. [] Ca si [(], [(] nu are un diftong omolog in limba romana. Uneori acest diftong este perceput de catre vorbitori ca [(], alteori ca [:]. [(] apare intr-un cuvant in toate pozitiile.
Pagina 10 din 49
Exista foarte putine imprumuturi in limba romana care sa poata da o imagine a pronuntiei diftongului [(]. Unul dintre cuvinte insa ilustreaza cel mai bine tendinta generala de pronuntie a diftongului [(]: E fair [f(] > R fair [fer].
[(] Nici acest diftong nu are un echivalent in limba romana. De obicei vorbitorii romani il altereaza, mai ales daca acesta este urmat de [r]. [(] nu apare in pozitie initiala, ci doar in pozitie medie si finala. In ultima vreme s-a observat tendinta de a pronunta acest diftong [ - (], in doua silabe, dar de obicei este pronuntat [(]: E afterhours [:ft(ra(z] > R afterhours [aftaurs].
SISTEMUL CONSONANTIC Sistemul consoanelor in limba engleza difera de cel din limba romana prin unele particularitati generale si individuale. Numarul de unitati din sistemul englez este mai mare decat in limba romana; consoanele din limba romana difera de cele din limba engleza atat in ceea ce priveste fonetica, cat si fonologia. In limba romana consoanele finale sunt foarte putin aspirate, in timp ce in limba engleza aspiratia este prezenta in silabele initiale accentuate. Sonoritatea este o trasatura distincta a consoanelor, atat in limba engleza, cat si in limba romana. Acesta contribuie la formarea unor perechi de consoane, cum ar fi: [p~b, t~d]. Opozitia sonor/mut este neutralizata in mare masura in pozitie finala in limba engleza si realizata complet in pozitie medie. In limba romana opozitia este complet realizata in pozitie initiala si medie. Consoanele din limba engleza sunt mai scurte dupa vocalele lungi si mai lungi dupa vocalele scurte. Cele mai frecvente consoane in limba romana sunt [t, l, s, k, n]; in mare parte acestea coincid cu vocalele din limba romana [n, r, t, s, k]. [p], [b], [t], [d], [k], [g]
Pagina 11 din 49
Aceste consoane nu creeaza dificultati vorbitorilor romani, deoarece sunt inlocuite cu sunetele romanesti [p], [b], [t], [d], [k], [g] in cuvintele imprumutate din limba engleza: E poster [p(st(] > R poster [poster], E boss [bs] > R bos [bos], E team [ti:m] > R team [tim], E doping [d(pi(] > R doping [dopi(g]. Aspiratia prezenta in pronuntia consoanelor mute din limba engleza nu este o trasatura distincta. Prezenta sau absenta aspiratiei nu determina repararea membrilor perechilor. Vorbitorii romani de limba engleza s-ar putea sa foloseasca insa aspiratia atat cand aceasta este prezenta, cat si cand nu ar trebui sa apara. In redarea sunetelor englezesti [k] si [g], mai ales cand sunt urmate de [e] sau [e], vorbitorii romani s-ar putea sa le palatizeze din greseala. [t], [ ] Africatele din limba engleza [t] si [] seamana cu africatele din limba romana [] si []. Dupa africatele englezesti poate aparea orice vocala, in timp ce dupa cele romanesti nu apar niciodata [] si [i]. Datorita imprumutarii africatelor, vorbitorii romani s-ar putea sa le palatizeze, in analogie cu africatele romanesti. vocala sunt [] si []: E charleston [ta:lst(n] > R charleston [cearlston], E job [b] > R job [giob], E jogging [ gi(] > R jogging [gighing]. S-a observat ca in majoritatea cuvintelor imprumutate din limba engleza, africatele romanesti apar in pozitie finala: E bull-finch [blfint] > R bull-finch [blfinci], E inch [int(] > R inch [inci], E bridge [bri ] > R bridge [brigi], E match [mt] > R meci [me]. Se observa aparitia sunetelor [] sau [] in cateva cuvinte imprumutate, aceasta datorita analogiei cu unele cuvinte deja existente in limba romana sau influentei limbii franceze: E charleston [ta:lst(n] > R charleston [cearlestn], [arleston], E punch [p nt] > R punch [pun], pun [pun]. Aceeasi situatie apare in redarea consoanelor [t], [] de consoanele din limba romana Sunetele englezesti [t, d, ts, , tr, dr] pot fi considerate africate in putine cuvinte si doar in unele pozitii. Oricum, in toate cuvintele imprumutate din limba engleza echivalentii lui [t] si [] +
[] si []: cherry-brandy. Se observa ca [] este inlocuit uneori cu [].
Pagina 12 din 49
[f], [v], [], [], [s], [z], [], [], [h] Fricativele englezesti [f, v, s, z, , ] sunt similare corespondentelor fricative romanesti
[f, v, s, z, , ]: E finish [fini] > R finis [fini], E volley [vol] > R volei [volei], E set [set] > R set [set], E shop [p] > R shop [op].
In ceea ce priveste consoana , aceasta este foarte putin prezenta in limba engleza,
nefiind transferata in cuvintele imprumutate in limba romana. Astfel, cuvintele decisional [disin(l] si immunodiffusion [imju:n(difju:n] au devenit in limba romana decizional si imunodifuzie. Se observa tendinta vorbitorilor de a pronunta S intervocalic [z] intr-un numar mare de neologisme cu origini variate. Aceasta tendinta se manifesta si la neologismele romanesti de origine engleza: E Basic-English [besk(gl] > R Basic English [bizikingli], E baseball [besb:l] >R base-ball [bizbol]. Neavind omolog in limba romana, consoanele [] si [] sunt inlocuite de sunetele [f], [v] si [t], [d], [s], [z]. Aceasta asociere creeaza mari dificultati vorbitorilor romani. In majoritatea cuvintelor insa ca echivalent apare [t]: E theme [:m] > R tim [tim], E thoron [:rn] > R toron [toron], E fathom [f(m] > R fathom [fatm]. Sunetul este inlocuit de [s] in unul dintre cuvintele: E plymouth [plm(] > R plymouth [plims]. In cazul sunetului [h] se presupune ca diferentele de articulare nu creeaza probleme deosebite vorbitorilor, acesta avand ca echivalent in limba romana sunetul [h]. Uneori sunetul [h] este mut: E hurdler [h:dl(] > R hurdler [ardlr], E hurling [h:l(] > R hurling [rling].
[m], [n], [(] Consoanele [m] si [n] nu creeaza dificultati vorbitorilor romani, deoarece sunt inlocuite de [m] si [n] in limba romana. In ceea ce priveste consoana [(], trebuie sa fim atenti la faptul ca in limba engleza aceasta nu apare in nici un cuvant in pozitie initiala, ci mai ales in pozitie finala. [(] apare de obicei dupa vocalele scurte [], [], [], [] si cateodata dupa [e]. Totodata [(] poate precede
Pagina 13 din 49
vocalele in limba engleza, dar nu in limba romana. S-a observat ca [n] in limba romana, cel mai adesea este inlocuit cu [(g] sau [(k]. In cuvintele romanesti de origine engleza, in 93% din cazuri [(] apare in silaba ng [(g]:E gangster [g(st(] > R gangster [gangster], E hunting [h nt(] > R hunting [hnting], E timing [tam(] > R timing [tining]. In cateva cuvinte, cand n [(] este urmat de c [k], pronuntia din limba romana [(k] este preluata din limba engleza: E deeptank [di:pt(k] > R deeptank [diptank], E links [l(ks] > R links [li(ks]. [l] Aceasta consoana prezenta in toate pozitiile intr-un cuvant are similara consoana [l] din limba romana. In limba romana nu exista insa sunet similar care sa corespunda sunetului [] prezent doar in pozitie finala sau preconsonatala. Acesta este inlocuit doar de consoana laterala existenta in limba romana, adica [l]. [l] este consoana silabica in limba engleza numai cand apare in pozitie finala. Sau examinat cuvintele de provenienta engleza care contin [l], [] si [] si s-a constatat ca atunci cand acestea sunt precedate sau urmate de o vocala (in orice pozitie intr-un cuvant), echivalentul in limba romana este [l], fara a se crea dificultati vorbitorilor romani: E full [fl] > R ful [ful], E motel [m(tel] > R motel [motel]. consoane sunt pronuntate in cuvintele imprumutate ca [l] sau [a]: E shuttle [ i > R shuttle [ail], E bugle [bju:g] > R bugla [bubl(], E nipple [np] > R niplu [niplu]. limba engleza: E ice field [aisfi:ld] > R aisfild [aisfild]. [r] Sunetul [r] din limba romana, care nu are aceleasi calitati ca si [r] in limba engleza, inlocuieste pe cel din urma doar cu ajutorul scrierii; aceasta inlocuire are loc in toate cuvintele: E dirty [d:t] > R dirty [darti], E header [hed(] > R heder [heder], E ragtime [rgtam] > R ragtime [regtim]. Cand este urmat de o consoana, sunetul lateral [l] este echivalentul sunetului [l] din Cand [l], [] si [] sunt precedate de o consoana si nu sunt urmate de o vocala, aceste
Pagina 14 din 49
[j], [w] Semiconsoanele [j] si [w] din limba engleza (care au calitati acustice similare vocalelor dar sunt incluse in consoane datorita functiei si duratei lor), nu creeaza probleme de pronuntie vorbitorilor romani, fiind similare semiconsoanelor din limba romana: E week-end [wi:kend] > R week-end [ichend], E californium [kli(:nj(m] > R californiu [californu]. DISTRIBUTIA SUNETELOR Pentru a putea vedea modul de pronuntare a cuvintelor romanesti de origine engleza, analiza unitatilor fonetice a implicat si modul in care sunt distribuite si combinate in silabe. Cand o limba primeste elementele altei limbi, aceasta transfera (sau nu transfera) si posibilitatile de combinare ale acestor elemente. In limba engleza cele mai importante restrictii se refera la grupul de consoane (combinatia dintre doua sau mai multe consoane apartinand aceleiasi silabe) in pozitie initiala si finala in silaba. Cand sunt imprumutate, grupurile de consoane raman la fel sau produc inovatii; ele sunt modificate (simplificate) pana ajung la posibilitatile (sau cat mai aproape de posibilitatile) limbii primitoare. Trebuie sa tinem minte faptul ca in cele doua limbi cuvintele nu se impart in silabe la fel; un grup de consoane care in limba engleza apartin unor silabe diferite. Examinandu-se grupurile de consoane din engleza si romana s-a ajuns la concluzia ca exista un numar de grupuri care nu au un echivalent identic in limba romana. Dupa ce s-au stabilit asemanarile si deosebirile privitoare la distributia diferitelor unitati, acestea s-au putut compara cu corpusul propriu-zis de cuvinte. Examinandu-se imprumuturile din limba engleza s-a constatat ca nu toate grupurile de sunete apar si in cuvintele romanesti. GRUPURI DE CONSOANE INITIALE Din grupurile de consoane imprumutate de limba romana s-au examinat doar cele care cauzeaza probleme vorbitorilor romani. [tw-]
Pagina 15 din 49
In acest grup, semivocala [w] din limba engleza a fost inlocuita de semivocala [] in limba romana, determinand pronuntia ca in urmatoarele cuvinte: E twill [twl] >R tuil [tuil], E tweed [twi:d] > R tweed [tid], E twist [twst] > R twist [tist]. [kw-] In cazul acestui grup, in limba romana s-au gasit doua solutii in ceea ce priveste cuvintele imprumutate din limba engleza: in unele cuvinte, semivocala engleza [w] a fost inlocuita de [w]: E quaker [kwek(] > R quaker [cicr], E quark [kwa:k] > R quarc [carc], E quarterdeck [kw:t(dek] > R cuaterdec [kwarterdek]. In celelalte cuvinte, [kw] este pronuntat [kv], facandu-se analogie cu cuvinte deja existente in limba romana: E colloquial [k(l(kw(l] > R colocvial [kolocvial], E quasiparticle [kwa:zipa:tik] > R cvasiparticula [kvasipartikul(].
[r-] Avand in vedere faptul ca in cuvintele imprumutate din limba engleza [] a fost inlocuit de [t] si [s], prezenta grupului [tr] din limba romana a compensat absenta grupului [r]: E thriller [ril(] > R thriller [tril]. [sj-] S-a gasit un singur cuvant care sa contina grupul [sj-], iar pronuntia acestuia corespunde aproximativ formei grafice a cuvantului: E thinsulate [insjlet] > R thinsulate [tinsulit]. [sw-] In cuvintele imprumutate din limba engleza s-au constatat urmatoarele pronuntii: [sw-] > [s-] si [sw-] > [sv-] (E sweet [swi:t] > R sweet [suit], E sweater [swet(] > R sweater [sveter], [sfeter]).
Pagina 16 din 49
[mj-] Acest grup de sunete a fost imprumutat doar in cateva cuvinte in limba romana, pronuntia lui fiind similara cu cea din limba engleza, [nj-]: E music-hall [nju:zkh:l] > R music-hall [njuzichol], E musical [nju:zik(()l] > R musical [mizicl], E pop-music [pop nju:zk] > R pop-music [pop njuzik].
[nj-] Pentru acest grup de consoane nu s-a gasit un echivalent total in limba romana. Pentru cuvinte ca convenient, nutrient s-au inlocuit sunetele cu [j], [i] sau []. Imprumutul de cuvinte din limba engleza a dus la introducerea de grupuri de consoane care nu exista in limba romana; mai mult, pronuntia si scrierea cuvintelor imprumutate au consolidat aceste grupuri de sunete mai putin frecvente, dand nastere unor forme latente. Imprumuturile din limba engleza au contribuit la cresterea aparitiei urmatoarelor grupuri sonore: [ps-] R psihedelic, psiholingvistica, psihotronica [sn-] R snack-bar, snaip [kv-] R cvasiparticula, cvasistelar [sv-] R sveter, sving [ka-] R cnocant, cnocdaun si [t]: R spicher [spikr], [piker], R stand [stand], [tand]. Aceasta pronuntie este influentata de anumite cuvinte din limba romana provenite din limba germana. Cazurile in care s-a imprumutat un grup de trei consoane sunt foarte rare, dar exista totusi cateva cuvinte: [stj-] E steward [stju(:)(d] > R steward [styuard], E stewardess [stju(:)(ds] > R stewardesa [stuardes]; [skw-] E squatter [skwt(] > R squatter [scuotr]. Singurele modificari suferite in grupurile de sunete imprumutate din limba engleza au fost cele aparute la semivocale: [j] > [y], [w] > [w]. O exceptie este constituita de grupurile [sp-], [st-], pronuntate atat [sp] si [st] cat si [p]
Pagina 17 din 49
GRUPURI DE CONSOANE FINALE Aceste grupuri sunt mult mai bine reprezentate fata de grupurile de consoane initiale, ajungandu-se la grupuri de doua, trei chiar patru consoane (grup inexistent in limba romana). [-ts] Acest grup nu este similar cu sunetul romanesc []. Sunetul [] consista din doua elemente care corespund consoanelor din grupul [ts] din limba engleza, dar africatele romanesti constituie un singur fonem, in timp ce [ts] din limba engleza reprezinta o secventa de doua foneme. In cuvinte, [-ts] a fost unui proces de simplificare si, in general, nu a fost inlocuit cu []: E batsman [btsm(n] > R batsman [batmn], E yachtsman [jtsm(n] > R iahtman [ihtman], E sportsman [sptsm(n] > R sportsman [sprtsman], sportman [sportman].
[-gz] Pana acum s-a aflat un singur cuvant imprumutat din limba engleza care sa contina grupul [-gz]. Acesta este hogshead [hgzhed]. In mod normal, exista doua posibilitati de pronuntie a acestui grup: [gz] > [ksh] sau o pronuntie identica cu cea din limba engleza gs [gz].
[-z] Singurul cuvant aparut in limba romana care contine grupul [(z] este E yardangs [j:d(z] > R yardang [iardang]. [-m] Si acest grup de sunete este gasit intr-un singur cuvant din limba romana provenit din limba engleza: E biorhythm [bai(rim] > R bioritm [bioritm]. Si la acest cuvant pronuntia a fost influentata de un cuvant deja existent in limba romana: R ritm [ritm].
Pagina 18 din 49
[-zm] Toate cuvintele imprumutate din limba engleza care contin grupul -ism [izm] au preluat modul de scriere -ism, pronuntat [ism] in limba romana: E escapism [iske,pizm] > R escapism [escapism], E euphuism [ju:(ju(:)izm] > R eufuism [eufuism], E behavirism [bhevj(,rizm] > R behaviorism [behaviorism]. Ca si in cazul grupurilor de consoane initiale, grupurile finale imprumutate contribuie la consolidarea pozitiei unor grupuri care apar mai putin frecvent in limba romana. [-t] E hovercraft [hv(kr:(t] > R hobercraft [hoverkra(t], E rift [ri(t] > R rift [rift], E soft [s(t] > R soft [soft].
[-l] E half [h:(] > R half [half], E self [sel(] > R self [self]. [-r] E allomorph [l,m:] > R alomorf [alomor]. [-ndz] E badlands [bdlndz] > R badlands [blendz]. [-ks] E links [liks] > R links [liks]. Cuvintele care contin grupuri de patru consoane care au fost imprumutate de limba romana.
Pagina 19 din 49
ACCENTUL Este evident ca vorbitorii romani vor incerca sa accentueze cuvintale de provenienta engleza in conformitate cu regulile de accentuare din limba romana. Pentru a analiza problema accentului, trebuie sa tinem cont ca atat in limba engleza, cat si in limba romana acesta este liber. In limba engleza cuvintele au un accent primar pe una din primele doua silabe ale cuvantului (confirmand tendinta germanica de accentuare la inceputul cuvantului). In ceea ce priveste anodul de accentuare, acesta consista din alternarea de silabe accentuate si neaccentuate; de obicei doua silabe accentuate sunt despartite de una sau doua silabe neaccentuate. In limba romana accentul este de obicei plasat pe una din ultimele trei silabe ale cuvantului, in cele mai multe cazuri pe penultima silaba; in general silabele accentuate alterneaza cu silabele neaccentuate. Examinandu-se cuvintele de provenienta engleza s-a ajuns la urmatoarele concluzii: aproximativ 22% din numarul total de cuvinte provenite din limba engleza sunt cuvinte monosilabice cu originea in cuvinte monosilabice englezesti. In aceste cazuri, accentuarea nu creeaza probleme deosebite. 15% din neologismele de provenienta engleza nu au un model bine stabilit de accentuare. Pentru majoritatea cuvintelor insa modul de accentuare a fost imprumutat neschimbat: E bootleg [bu:tleg] > R bootleg [butleg], E country [k ntr] > R country [kantri]. Acest lucru se datoreaza in special faptului ca aceste cuvinte au fost imprumutate relativ recent, nefiind inca supuse procesului de modificare. Exista foarte putine cuvinte in care accentul se muta pe ultima sau penultima silaba: E item [at(m] > R item [item], E antiacid [ntsid] > R antiacid [antaid]. cam o treime din cuvintele imprumutate din limba engleza in limba romana modelul de accentuare a fost preluat de la modelul din limba engleza, cuvintele fiind accentuate pe prima sau a doua silaba: E outsider [tsad(] > R outsider [utsaidr], E paperback [pep(bk] > R [piprbec], E proctor [prk(] > R proctor [prctor]. aproximativ un sfert din cuvintele imprumutate inregistreaza mutarea accentului conform tendintei generale din limba romana, acesta cazand pe una din ultimele trei silabe. Aproape 75% din aceste cuvinte au accentul pe ultima silaba: E clambake [klmbek] > R clambake [klembek], E paddock [pdk] > R padoc [padok].
Pagina 20 din 49
Cele care raman (25%) au accentul pe penultima silaba: E Eastmancolor [i:stm(nk l(] > R eastmancolor [istmncalr], E eye-liner [alan(] > R eye-line(r) [ailin(r)]. Numarul de cuvinte cu accentul pe antepenultima silaba este foarte mic in comparatie cu numarul celorlalte cuvinte: E quasiparticle [kw:zipa:tkl] > R cvasiparticula [kvasipartikul(]. In aceasta situatie s-a facut analogia cu un cuvant deja existent in limba romana, particula. S-a ajuns insa la concluzia ca anumite cuvunte au doua moduri de accentuare, ambele fiind foarte frecvent folosite de catre vorbitori: supercondctor/superconductr, hi-f/hi-f, brman/barmn. FACTORI CARE INFLUENTEAZA ADAPTAREA FONETICA 1. Primul factor care influenteaza adaptarea fonetica este legat de adaptarea morfologica. Procesul de adaptare fonetica se dezvolta intr-o stransa legatura cu procesul de adaptare morfologica, influentandu-se reciproc. De exemplu adaugarea unor inflexiuni feminine in cuvintele imprumutate din limba engleza este un lucru favorabil romanilor, deoarece pronuntia este mult mai apropiata de cea din limba romana. Pentru cuvinte ca bugla, chibla, integrarea in categoria substantivelor feminine a evitat dificultatea generata de prezenta lui l[!] silabic in pronuntia cuvintelor englezesti bugle [bju:g!] si kibble [kibl]. 2. Un alt factor care afecteaza pronuntia anumitor cuvinte romanesti de origine engleza este influenta altor limbi straine, in special franceza si germana. Aceasta influenta nu este surprinzatoare daca luam in considerare tendintele generale prezente in interferenta limbilor, cum ar fi conservarea elementelor din limbi deja cunoscute in achizitii mai tarzii si transferul elementelor dintr-o limba invatata recent si o limba deja cunoscuta. Principala influenta in limba romana este exercitata de catre limba franceza. In aceasta directie, se disting doua cazuri: a) cuvinte romanesti imprumutate de limba engleza pronuntate intr-o maniera franceza de catre vorbitorii romani datorita influentei modului de pronuntie din limba franceza: grepfruit [grepfrui], performer [performr], science-fiction [sai(ns(iksi]. b) in multe cuvinte influentate de prionuntia franceza,scrierea a fost principala cauza a schimbarilor de pronuntie. Acest fapt se datoreaza regulilor din limba franceza potrivit carora o anumita secventa de sunet corespunda unei secvente grafice. Astfel s-a ajuns la pronuntii ca:
Pagina 21 din 49
bull-finch [bulfin].
-- in franceza grupul ch corespunde sunetului []: chery [eri], charleston [arlston], -- cunoscadu-se ca in limba franceza secventa ou corespunde sunetului [u], vorbitorii
romani au aplicat aceasta regula si unor cuvinte provenite din limba engleza: bungalou [bu(galu], glamour [glamur], compound [kompund], court [kurt]. -- maniera de pronuntare a sufixului -ment din limba franceza a fost preluata in unele dintre cuvinte: entertainment [ent(rteinma], management [meniima], environment [environma]. -- influenta franceza este prezenta si in unele cazuri particulare, cuvintele fiind pronuntate in concordanta cu regulile de pronuntie din limba franceza: gilbert [ilber], cockteil [koktei], hit parade [hitparad], forfait [forfe]. Pe langa influenta franceza trebuie mentionata si prezenta influentei germane. Tendinta de a pronunta grupurile sp si st ca [p] si [t] este prezenta in multe cuvinte: spicker [pier], spray [prei], sprinter [printer]. Cuvantul swing reprezinta o particularitate. Acesta este pronuntat si [vi(g] datorita In ultima vreme, numarul cuvintelor imprumutate a crescut mai ales datorita noului val de cuvinte latinesti create sau adoptate mai intai in alte limbi: campus, cannabis, cryotorium, serpentarium. Acestea sunt pronuntate in limba romana la fel ca in limba latina, potrivit cu corespondenta literara -sunet. 3. Un alt factor care influenteaza semnificativ adaptarea unor imprumuturi din limba engleza este analogia. Se considera insa ca analogia influenteaza cel mai mult la nivelul morfologic si in ceea ce priveste formarea cuvintelor. Oricum, analogia are un rol decisiv in pronuntia unor cuvinte ca: E berkelium [b:kl(m] > R berkeliu [berklyu], E californium [kli(:nj(m] > R californiu [kalifornyu]. 4. Moda Anglo este un alt factor care merita atentie. Acesta reprezinta dorinta de a accepta o multime de analicisme si americanisme, din pacate, in cele mai multe cazuri, fara discernamant. Aceasta tendinta confirma deschiderea limbii romane catre diferite influente. 5. Exista si factori psihologici care contribuie la pronuntia incorecta a cuvintelor. Vorbitorii de obicei evita sa foloseasca cuvinte pronuntate prea englezeste pentru ca nu vreau sa fie acuzati de o afectare exagerata.
Pagina 22 din 49
influentei cuvintelor germane care contin grupul schw: G Schweitzer > R vaier.
II. TRANSFORMARI MORFOLOGICE aparute in cuvintele romanesti de origine engleza
In ceea ce priveste transformarile morfologice, substantivele ocupa primul loc, fiind cele mai numeroase. Oricum, un loc important il ocupa si adjectivele, verbul su adverbul, foarte des intalnite in cuvintele de origine engleza si in alte limbi (albaneza, daneza, olandeza, germana, norvegiana). SUBSTANTIVUL Majoritatea cuvintelor imprumutate de limba romana apartin substantivelor. Acesta este considerat cea mai frecventa categorie de vorbire. Tinand cont de faptul ca majoritatea cuvintelor din limba engleza, la fel ca si in limba romana, sunt substantive, putem sti aproape sigur ca in viitor se va manifesta aceeasi tendinta de imprumut a substantivelor. Trebuie subliniata clasificarea substantivelor cercetate. 1. Substantivele sunt clasificate in doua mari categorii: substantive concrete si substantive abstracte. Aceasta impartire afecteaza in special din punct de vedere logic si mai putin din punct de vedere gramatical. In cuvintele imprumutate de limba romana se gasesc ambele categorii de substantive. 2. Substantivele concrete sunt si ele impartite in substantive comune si substantive proprii. Cercetarile au dezvaluit faptul ca au fost imprumutate de substantivele comune. 3. La randul lor, substantivele comune pot fi impartite in doua clase: substantive individuale si substantive colective. Neologismele provenite din engleza contin cuvinte din ambele clase. 4. In timp ce in limba engleza se face o importanta distinctie intre substantivele numarabile si substantivele nenumarabile, in limba romana aceasta distinctie nu are un rol decisiv. 5. Cartile de gramatica mentioneaza o posibila clasificare a substantivelor in substantive animate si substantive inanimate. Ambele categorii sunt reprezentate in cuvintele engleze imprumutate de la limba romana.
Pagina 23 din 49
In ceea ce priveste substantivele s-a recurs la o cercetare menita sa scoata in evidenta adaptarea substantivelor englezesti la sistemul morfologic romanesc, mai ales privitor la gen, considerandu-se ca majoritatea problemelor care privesc substantivele sunt generate de diferenta dintre genuri: gramatical in limba romana si natural in limba engleza. Teoretic, in limba romana un vorbitor ar trebui sa poata recunoaste corect singularul si pluralul unui substantiv si implicit si genul acestuia. De obicei aceasta recunoastere se face cu ajutorul numeralelor care preceda substantivele: un lider doi lideri, o budinca doua budinci. Nu se poate face o regula generala prin care sa schimbam o terminatie unui anumit gen, deoarece nu exista nici o terminatie care sa caracterizeze un anumit gen. In mod traditional se spune ca in limba romana exista anumite terminatii care corespund celor trei genuri: - este caracteristica substantivelor feminine, -u sau o consoana pentru substantivele masculine si neutre, -e pentru toate cele trei genuri. Insa aceasta clasificare nu este cea mai aproape de adevar. In unele cazuri, anumite substantive au diferite genuri, depinde de vorbitor: un praslea doi praslea, o praslea doua praslea, un ministru doi ministrii, o ministru doua ministri. Aceste exceptii apar insa doar la neologismele mai mult sau mai putin recente, uneori neadaptate in totalitate. Lipsa de corelare intre terminatiile substantivelor si gen se observa mai ales la imprumuturile din limba engleza si adaptarea lor la sistemul morfologic romanesc. In sistemul substantivelor romanesti, se pot observa urmatoarele, din punct de vedere semantic: -- genul masculin se refera la cuvinte care descriu animate masculine sau neanimate care prin traditie sau prin analogie sunt considerate masculine. -- genul feminin este atribuit cuvintelor care se refera la animate feminine si la cuvinte care prin traditie sau analogie sunt considerate feminine, cum ar fi neanimatele. -- genul neutru nu creeaza atatea probleme, el referindu-se doar la neanimate. In aceste cazuri genul este motivat in timp ce in alte cuvinte este o corespondenta intre gen si sex. Totusi, genul natural nu coincide in mod obligatoriu in limba romana cu genul gramatical. De exemplu, cuvinte ca beizadea, calfa, catana care denumesc fiinte umane masculine au un gen gramatical diferit, ele fiind feminine. In astfel de cazuri putemm spune ca exista o contradictie intre gen si sex. Intre aceste doua extreme avem in limba romana un gen conventional, forma cuvantului referindu-se la ambele sexe.
Pagina 24 din 49
Chiar daca incercarea de a grupa in limba romana un anumit gen intr-un camp semantic definit este posibila, aceasta este adevarata in foarte putine cazuri, de obicei pentru cuvinte bine stabilite in limba: numele zilelor saptamanii sunt feminine, numele notelor muzicale sunt masculine, numele simturilor sunt neutre. Totusi exista unele exceptii, chiar daca majoritatea elementelor dintr-un camp semantic au acelasi gen. In limba engleza genul este semantic si este marcat mai ales prin folosirea inlocuitorilor substantivelor sau a morfemelor lexicale. Cu exceptia a putine cazuri, cele trei genuri corespund ideilor de masculin, feminin si inanimat. In consecinta, avem trei categorii: 1. gen masculin pentru toate cuvintele care reprezinta masculi 2. gen feminin pentru toate cuvintele care reprezinta femele 3. gen neutru pentru neanimate. In ceea ce priveste numarul, atat in limba romana cat si in limba engleza majoritatea substantivelor au ambele numere, cu o forma de singular diferita de plural. Totusi exista unele substantive care au doar forme de singular (singularia tantum) sau doar forma de plural (pluralia tantum). Singularia tantum includ substantive: -- nume de materii -- care denumesc calitati, stari -- nume de subiecte, jocuri si sporturi -- care apar in fraze de sine statatoare -- nume proprii Substantivele pluralia include: -- nume de materii -- nume de obiecte care reprezinta o pluraritate de elemente -- nume de obiecte alcatuite din doua parti identice -- nume de plante si animale -- nume de persoane -- nume proprii. De asemenea exista in limba romana o categorie de substantive numite substantive invariabile, avand aceeasi forma la singular si plural. In limba engleza exista substantive care nu sunt niciodata folosite la plural: -- substantive abstracte -- substantive care denumesc substante Unele substantive nu sunt folosite niciodata la singular: -- denumiri de articole de imbracaminte
Pagina 25 din 49
-- denumiri de unelte si instrumente alcatuite din doua parti -- nume de boli, maladii -- nume de jocuri -- diferite alte cuvinte Oricum, atat in limba engleza cat si in limba romana la majoritatea substantivelor exista o distinctie clara intre singular si plural.
MASCULIN SINGULAR PLURAL EXEMPLU i pom pomi e i frate frati u i bou boi i tata tati pui - pui
FEMININ SINGULAR PLURAL EXEMPLU e casa case i tara tari e i poveste povesti le stea stele e uri carne carnuri uri marfa marfuri NEUTRU SINGULAR PLURAL EXEMPLU uri deal dealuri u uri rau rauri e oras orase u e teatru teatre u i premiu premii e e nume nume
Pagina 26 din 49
S-a observa ca majoritatea substantivelor asimilate sunt substantive neutre, iar procentul acestora chiar a crescut in ultimele decenii.
SUBSTANTIVE MASCULINE Dupa cercetari minutioase s-a constatat faptul ca mai mult de jumatate din substantivele masculine imprumutate (aproximativ 60%) apartin clasei animatelor, atat in limba romana, cat si in limba engleza. Coincidenta dintre genul natural si genul gramatical favorizeaza integrarea acestor cuvinte intre substantivele masculine. Daca luam in considerare terminatiile, substantivele masculine sunt cel mai bine reprezentate in urmatoarele cazuri: -- consoana nepalatala scorer, teenager -- u semivocala yankeu, jocheu -- i vocala neaccentuata hipi, dandi -- i semivocala play-boy -- o accentuat pro S-a luat in considerare si o serie de substantive masculine, a caror forma de plural este mentionata in dictionare. S-a constatat ca exista doar 25 de asemenea cuvinte, printre care: sg. spicher pl. spichei, sg. yankeu pl. yankei. Dupa observarea tuturor acestor substantive, s-a ajuns la urmatoarele concluzii: Cele mai frecvente cazuri sunt reprezentate de cuvinte imprumutate din limba engleza care s-au transformat in substantive masculine caracterizate de opozitia sg. : pl. i: E adventist > R sg. adventist pl. adventisti, E leader > R sg. lider pl. lideri, E sponsor > R sg. sponsor pl. sponsori. Aceste forme confirma una din tendintele aparute cu ani in urma: genul masculin isi dezvolta forma de plural palatizand consoana finala a radacinii cuvantului. Cealalta opozitie prezenta in grupul de cuvinte este sg. u: pl. i. S-au identificat insa doua cazuri: E yankee > R sg. yankeu pl. yankei, E jockey > R sg. jocheu pl. jochei.
Exista si cazuri mai putin obisnuite:

Pagina 27 din 49
a) S-au gasit unele substantive care nu apartin nici unei clase mentionate mai inainte, deoarece nu prezinta nici una dintre terminatii. Pentru plural aceste substantive primesc -s: play-boys, hipis, rangers, hot dogs, pixels. Terminatia -s a fost mentionata si in alte analize anterioare, dar se referea doar la opozitia : pl. (e)S, in exemple ca: bit bits, hippy hippies. Insa aceasta terminatie nu a fost acceptata de limba romana, gasindu-se forma bit biti, hippy hipi. Cuvintele imprumutate din limba engleza au, de obicei, in limba romana o forma folosita in vorbirea de zi cu zi si o forma litarara. Acest fapt se datoreaza lipsei de diferente serioase dintre cele doua limbi, lipsa care a includerea, sau cel putin acceptarea in limba romana literara a mai multe variante de pronuntie, flexiune, etc. Unele dictionare admit existenta variantelor, rcomandand mai ales doua variante pentru unele din neologisme: a) Cele mai interesante sunt formele care dezvaluie faze de tranzitie. De exemplu, substantivul peni are doua forme de plural acceptate: pence si peni. Se observa tendinta de a simplifica pluralul substantivelor printr-un proces de adaptare. b) Se mentioneaza si existenta unor variante formale ori in acelasi gen ori in genuri diferite. Insa majoritatea transformarilor se observa la variantele de scriere. Desi exista diferente in aceasta privinta, ele nu influenteaza genul: joker/jocher, lider/leader. Pentru substantivele care pot avea genuri diferite, s-a constatat ca aceasta schimbare nu afecteaza intelesul cuvintelor: sg. microprocesor pl. microprocesori, microprocesoare, sg. tranzistor pl. tranzistori, tranzistoare. In aceste cazuri forma de masculin plural poate fi doar o forma de tranzitie, neutrul plural castigand teren. Exista si cuvinte care au mai multe intelesuri, in functie de gen. Se costata in acest caz ca genul masculin se refera la numele unor animate masculine, in timp ce neutrul se refera la numele unui obiect: E marker > R marcher-pl. marcheri, marchere. c) Destul de multe substantive masculine se termina in -man: barman, businessman, cameraman, congresman, gentleman, policeman, superman. La aceste substantive exista trei posibilitati de a forma pluralul: -- sg. man pl. mani: barman barmani -- sg. man pl. meni: businessman businessmeni -- sg. man pl. men: gunman gunmen Cea de-a doua grupa este cel mai bine reprezentata numeric dintre cele trei. Unele substantive apartin unei clase de substantive invariabile: cow-boy, darling, hipi, Mr. (mister), sir, toy. Aceste cuvinte prin definitie nu pot accepta un articol. Astfel, pe langa
Pagina 28 din 49
substantivele incluse in aceasta categorie prin traditie (numele literelor alfabetice, a notelor muzicale, a lunilor, unele substantive compuse), apar si substantive clasificate in functie de terminatii: -a (accentuat/neaccentuat) -o (neaccentuat) -i (accentuat/neaccentuat) -y (reprezentand de fapt pe [i] sau [i]) -e (neaccentuat) -u (accentuat/neaccentuat) - - consoana (prezenta mai ales la substantivele neadaptate la sistemul roman). Intre substantivele masculine pot fi incluse si unele exemple din pluralia tantum: bluejeans (blugi, chips, corn flakes) f) Apare si un grup special de imprumuturi, din care fac parte cuvinte ca dog (substantiv in limba romana), de la care s-au format cuvinte ca buldog, drink (substantiv masculin), de la care au primit caracteristici si alte cuvinte imprumutate din limba engleza: cherry-brandy, brandy, whisky, gin. 2. SUBSTANTIVE FEMININE Aceste substantive sunt cele mai putin numeroase. Din totalul destul de putine (18%) apartin, atat in limba engleza cat si in limba romana, clasei animatelor. Daca luam in considerare terminatiile, substantivele feminine se potrivesc modelului comun: - neaccentuat: coldcreama, stewardesa -e neaccentuat: exobiologie, nurserie In afara de aceste terminatii obisnuite apar si unele mai putin frecvente: -a neaccentuat: parka, bazooka -I vocala neaccentuata: lady, milady -o neaccentuat: disco, pomato Anumite terminatii apar la substantivele feminine numai in cuvintele imprumutate: -u vocala accentuata: sprue - consoana ne-palatala: cover-girl, darling, hit-parade, miss, Mrs, taxi-girl, black-hole.
Pagina 29 din 49
a) Majoritatea substantivelor feminine arata opozitia sg. pl. e: E nurse > R sg. nursa - pl. nurse, E stewardess > R sg. stewardesa pl. stewardese. Aceasta majoritate coplesitoare confirma preferinta pentru terminatia e la plural in limba romana. Aproximativ 90% din substantivele feminine demonstreaza opozitia sg. pl. e. 10% din substantivele feminine demonstreaza opozitia sg. pl. i: sg. budinca pl. budinci. Exceptia o constituie insa unii termeni stiintifici, care au la plural terminatia -e. Un alt tip de substantive feminine arata opozitia sg. e pl. i: sg.imunodifuzie pl. imunodifuzii, sg. xeroserie pl. xeroserii. In afra de substantivele feminine care apartin categooriilor mentionate anterior, exista unele substantive care nu se incadreaza in nici unul din aceste modele. Substantivele care au terminatii atipice sunt de obicei forme neadaptate ale imprumuturilor recente: black hole, colorization, darling, first lady, has been, hit parade, miss, mistress. In aceeasi categorie intra si cuvinte care au terminatii intalnite mai des: disco, pomato. Trebuie luate in considerare si cuvintele care apartin genului comun: darling s.m., s.f.; has-been s.m., s.f. Aceste cuvinte sunt insa diferentiate datorita unui alt cuvant de care sunt insotite: boy friend girl friend, land lord land lady, editor female editor. In limba romana aceste perechi include cuvantul femeie: femeie marinar, femeie pilot, femeie om de stiinta. Exista o tendinta puternica in limba romana de a ignora distinctia de gen la unele cuvinte: columnist s.m.; designer s.m., s.f.; press-agent s.m., s.f. c) In majoritatea cazurilor distinctia feminismului este marcata cu ajutorul a diferite morfeme. Una dintre cele mai intalnite este care poate fi adaugat la oricare dintre substantivele cu doua genuri. Exista unele restrictii in ceea ce priveste locurile de munca unde nu lucreaza femei. Un grup aparte il constituie substantivele feminine derivate din substantivele masculine: barman, sportsman. Echivalentii lor sunt: barmana, sport(s)mana. Unitatea lexicala man este interpretata de catre vorbitorii romani ca un sufix. In comparatie cu substantivele masculine, substantivele feminine par a fi mult mai stabile. Lipsa variatiilor intre aceste substantive arata ca integrarea lor morfologica a urmat o cale aproximativ dreapta. Printre substantivele feminine se intalneste si un numar considerabil de singularia tantum: etnolingvistica, sociobiologia, calcitonina, obligozaharida.
Pagina 30 din 49
3.SUBSTANTIVE NEUTRE Majoritatea substantivelor provenite din limba engleza sunt substantive neutre. In numeroase dictionare nu a fost specificat genul anumitor substantive, de aceea ele au fost considerate ca apartinand genului neutru: can(n)abis, cleaner, cloning, drive-in, flop, intelsat, jogging, leadership, make-up, paca-maker, pop-corn, scanner, speed, story, timing, underground. In substantivele neutre au fost incluse si inanimatele, datorita evidentierii facute in cartile de gramatica, in care arata se arata incompatibilitatea dintre animate si genul neutru. Acest gen include exclusiv inanimate si substantive colective. Exista insa o situatie speciala care se refera la substantivele neutre: la singular ele seamana cu substantivele masculine, in timp ce la plural au forma de substantive feminine. In consecinta, asemanarea cu forma feminina de plural da nastere unei noi forme de singular, iar asemanator cu forma masculina la singular da nastere unei noi forme de plural. Acest proces a aparut odata cu cuvintele mai vechi intrate in limba, dar continua si cu cele intrate recent. Acesta este si un factor care creeaza mari dificultati vorbitorilor romani nativi in ceea ce priveste atribuirea genului la cuvintele imprumutate, mai ales celor mai putin adaptate. Se observa urmatoarea clasificare, daca luam in considerare terminatiile substantivelor: -- la majoritatea substantivelor neutre terminatia este o consoana ne-palatala: fotbal, lift, supermarket; -- la celelalte substantive terminatia este constituita din consoane palatale: bridge, catch, coach, poridge. Celelalte terminatii destul de frecvente apar, deasemenea, la cuvintele imprumutate: -i semivocalic: display, spray, tramvai; -u semivocalic: bungalou, fellow, knowhow; -o vocala neaccentuata: jumbo, polo; -u vocala neaccentuata: niplu, piclu. In ceea ce priveste terminatiile mai putin frecvente trebuie mentionate urmatoarele: -i neaccentuat: bikini, derbi, hobby, story; -o neaccentuat: cargo. S-a descoperit astfel ca cele mai frecvente terminatii sunt consoanele ne-palatale si palatale [] si [] urmate de semivocalele [u] si [i].
Pagina 31 din 49
Terminatia a neaccentuat nu este mentionata ca apartinand substantivelor neutre, cu toate ca o gasim in cuvinte ca mass media si pepsi cola. Cel mai frecvent (aproximativ 59% din cazuri) gasim opozitia sg. - pl. uri: E icefield > R sg. aisfild pl. aisfilduri, E coctail > R sg. cocteil pl. cocteiluri, E safe > R sg. seif pl. seifuri, E xerox > R sg. xerox pl. xeroxuri. b) Urmeaza opozitia sg. pl. e (aproximativ 21%): E freezer > R sg. freezer pl. freezere, E starter > R sg. starter pl. startere, E trauler > R sg. trauler > pl. traulere. c) In limba romana s-a observat competitia dintre cuvintele terminate in -e si cuvintele in -uri. e se gaseste in principal la diminutivele neutre, in timp ce -uri se gaseste la majoritatea cuvintelor neutre. Dificultati insa ridica acele cuvinte care prezinta atat -e cat si -uri la terminatie: starturi, starte. Aceleasi dificultati apar si in momentul in care cuvinte mai putin frecvente apar in dictionar doar cu forma de singular, forma de plural fiind la alegerea cititorului: racket, oscar. Urmatoarea in ceea ce priveste frecventa aparitiei este, in limba romana, opozitia sg. u pl. i. Insa nu s-au gasit cuvinte imprumutate care sa demonstreze aceasta opozitie. a) In afara de opozitiile care apar de obicei, dictionarele furnizeaza exemple in ceea ce priveste opozitii mai putin obisnuite, cum ar fi sg. pl. s. De exemplu, pentru cuvantul muppet, mass media a impus forma de plural muppets. b) Exista cateva substantive care au fost preluate de limba romana doar cu forma de plural din limba engleza: charts, comics, keyboards, mass media, pickles. Unele dintre ele (keyboards) au imbogatit grupul de pluralia tantum din limba romana. Altele au fost interpretate ca substantive la singular, iar in limba romana, le-a fost adaugata o forma de plural, rezultand astfel un plural tautologic: sg. comics pl. comicsuri. c) Intre cuvintele imprumutate sunt destul de multe substantive neutre singularia tantum: -- nume de materii de studiu, jocuri si sporturi: engineering, badminton, baschet, baseball, fotbal, soccer, surfing, volei -- nume de substante: berkeliu, cannabis, crack, piperment, speed -- nume de calitati, stari: horror, self-control, self-defense, spleen d) Mai putin obisnuite sunt substantivele care au doar un singur membru neutru, iar celalalt un substantiv feminin (ex. single)
Pagina 32 din 49
e) In ceea ce priveste variatiile cuvintelor cu acelasi gen, nu se gasesc exemple cu privire la schimbarea de sens a cuvintelor neutre f) S-a observat ca dintre substantivele invariabile, cele mai numeroase sunt substantivele neutre: bubble-gum, cool, crack, dirty, funky, hardware, pop, pop-corn, puzzle, reggae, software.
4. EXEMPLE Am facut parte din staff-ul firmei ZE, nr.19, 13-19 februarie 2001, p.4 Un certificat ISO 14001 este un instrument de marketing ZE, nr.19, 13-19 februarie 2001, p.4 Constultanta se da si pentru implementarea managementului de mediu ZE, nr.19, 13-19 februarie, p.5 un volum de 30 miliarde lei s-a inregistrat in piata futures a dolarului, preferata atat de catre hedgeri cat si de speculatori ZE, nr.19, 13-19 februarie 2001, p.8 erau deschise 80 de pozitii la departamentul de Clearing ZE, nr.19, 13-19 februarie 2001, p.8 Serviciul de factoring este disponibil acum ZE, nr.19, 13-19 februarie 2001, p.12 Focalizarea agregatelor monetare are avantajul aditional ZE, nr.19, 13-19 februarie 2001, p.12 Decizia de atingere a unui nivel al inflatiei ZE, nr.19, 13-19 februarie 2001, p.13 Una dintre cele mai temute agentii de rating apreciaza ZE, nr.19, 13-19 februarie 2001, p.12
Pagina 33 din 49
continuand cu distributia software ZE, nr.22, 5-11 martie 2001, p.13 Andrei Iliescu, executive manager in cadrul ZE, nr.22, 5-11 martie 2001, p.4 aici ma refer la segmentul de mntenanta si suport tehnic pentru sistemul de ticketing si rezervari de bilete Amadeus la nivelul intregii tari. Acesta este un produs informatic realizat de un joint-venture ZE, nr.22, 5-11 martie, p.4 mai putin user-ului individual ZE, nr.22, 5-11 martie 2001, p.4 utilizatorul beneficiaza de up-grade-uri ZE, nr.22, 5-11 martie 2001, p.5 fiind vandute la preturi de dumping ZE, nr.19, 5-11 martie 2001, p.22 Am fost in trupele speciale de peace-keeping P, februarie 2001, p.3 Cum puteti lua o masina in regim leasing P, februarie 2001, p.3 Pentru bunele maniere ale unui Dressing code P, februarie 2001, p.3 Fiica de baschetbalisti , a preferat handbalul P, februarie 2001, p.22 sprijinit de o echipa artistica formata din art-directorul P, februarie 2001, p.25 dupa concurs controlul antidoping a venit direct la mine P, februarie 2001, p.35 un client sa se adreseze unui dealer P, februarie 2001, p.95 Povestea ei a inceput la primul easting P, februarie 2001, p.124 programe integrate pentru service-uri auto ZE, nr.17, 30 ianuarie-5 februarie 2001, p.4
Pagina 34 din 49
merge mai bine partea de hard decat cea de soft ZE, nr.17, 30 ianuarie-5 februarie 2001, p.4 Pentru a atinge sustenabilitatea fiscala ZE, nr.17, 30 ianuarie-5 februarie 2001, p.7 sistemul de pensii care a devenit din ce in ce mai nesustenabil ZE, nr.17, 30 ianuarie-5 februarie 2001, p.7 La momentul incheierii actualului acord stand-by ZE, nr.17, 30 ianuarie-5 februarie 2001, p.7 brokeri au preferat scadentele mai indepartate ZE, nr.17, 30 ianuarie-5 februarie 2001, p.8 moneda unica europeana inscriindu-se pe un trend descendent ZE, nr.17, 30 ianuarie-5 februarie 2001, p.8 cu ajutorul unui laser adus ZE, nr.21, 27 februarie-4 martie, p.4 Finantarea este de tip dub loan ZE, nr.21, 27 februarie-4 martie, p.4 India a aplicat in luna aprilie taxe vamale de 700% asupra sortimentelor de whisky si de gin A, nr.18, 15 mai 2001, p.5 O pereche de ochelari dublati de monitor A, nr.18, 15 mai 2001, p.7 semnaleaza cand se primeste un e-mail A, nr.18, 15 mai 2001, p.7 creste interesul pentru snack si pentru mezeluri picante A, nr.18, 15 mai 2001, p.7 noutatea unui make-up de primavara A, nr.18, 15 mai 2001, p.8
Pagina 35 din 49
mecanism pe baza de vapori de apa si un agent refrigerator A, nr.18, 15 mai 2001, p.9 precizeaza adesea showman-ul sicilian A, nr.18, 15 mai 2001, p.12 Summit al tarilor candidate la aderarea NATO A, nr.18, 5 mai 2001, p.1 Masterat in management A, nr.18, 5 mai 2001, p.10 in Timisoara si-a inceput activitatea firma All Web Design care ofera servicii de realizare (design si re-design) de pagini web, precum si hasting si web-mastering A, nr.18, 5 mai 2001, p.10 se asigura servicii anexe, cum ar fi e-marketing, , design single grafice A, nr.18, 5 mai 2001, p.10 Tarifele pentru realizarea de site-uri incep A, nr.18, 5 mai 2001, p.10 22.40 Fotbal Show PT, nr.557, 28 aprilie-4 mai 2001, p.7 16.45 Cantec de leagan (Hush). Thriller, SUA, 1998 TVM, nr.13(129), 26 martie 2001, p.16 22.00 Alerta (Outbreak). Thriller, SUA, 1995 TVM, nr.13(129), 26 martie 2001, p.20
B. ADJECTIVUL Chiar daca adjectivele de origine engleza sunt mai putin numeroase decat substantivele, ele trebuie mentionate ca o parte importanta a imprumuturilor. S-a gasit 74 de adjective imprumutate, dar totodata s-a observat tendinta de crestere a numarului lor in ultima vreme: adventist, fasionabil, yankeu, digital, disco, hi-fi, instant, off, punk, reggae, underground, video.
Pagina 36 din 49
Daca le clasificam, trebuie sa luam in considerare ca in limba romana (limba primitoare) forma adjectivelor variaza in functie de gen, numar si caz. Luand in considerare aceste categorii, adjectivele se impart in variabile si invariabile. a) adjectivele variabile reprezinta aproape jumatate din numarul total al adjectivelor. Cu o singura exceptie, adjectivele variabile imprumutate au patru forme: m. sg. u () m. pl. I, f. sg. () f. pl. e. Cu alte cuvinte, acestea apartin clasei de adjective romanesti tipice: adventist, formal, psihedelic, supersonic, transnational. Printre acestea apar, bineinteles, adjectivele intrate in limba romana cu mai mult timp in urma acestea devenind un grup stabil, complet adaptat in limba romana. b) adjectivele invariabile sunt reprezentate de cuvintele imprumutate mai recent de limba romana. Chiar si modul lor de scriere este adaptat limbii romane: dry, live, off, reggae, indoor, out. Exista un al doilea motiv pentru a include aceste adjective in categoria celor invariabile: terminatiile lor sunt diferite de morfemele obisnuite care caracterizeaza adjectivele din limba romana. -- adjective cu patru forme: m. sg. u (), m. pl. -i f. sg. (), f. pl. -e -- adjective cu trei forme: m. sg. u (), m. pl. -i f. sg. (), f. pl. -i -- adjective cu doua forme: m. f. sg. e, m. f. pl. e Printre terminatiile obisnuite ale acestor adjective invariabile sunt: -o: afro, disco -y: country, happy, sexy. Dictionarele marcheaza ca invariabile o serie de adjective imprumutate de limba engleza: sweet, underground, afro, beat, country, disco, happy, hi-fi, hipi, instant, live, nonstop, off, open, out, pop, pro, punk, reggae science-fiction, sexy, single, soul, top, video. C. VERBUL Desi in limba romana contemporana verbul este bine reprezentat (al doilea dupa substantiv), nu putem spune acelasi lucru despre cuvintele imprumutate din limba engleza. Numarul verbelor este atat de mic incat nu se poate trage o concluzie relevanta: a colinda, a computeriza, a containeriza, a implementa, a involva, a kidnapa, a lifta, a randomiza, a sanforiza, a scana, a stripa, a suta, a textura.
Pagina 37 din 49
Desi unele verbe au fost considerate ca fiind de provenienta engleza, s-a constatat ca acestea provin de fapt din limba franceza: a dopa, a faulta, a filma, a intervieva, a scalpa, a stopa, a toasta. D. ADVERBUL Cele cateva adverbe prezente in limba romana (opt la numar) nu pot furniza destule informatii in ceea ce priveste tendinta de adoptare a adverbelor in limba romana: afro, apic, fair, fifti-fifti, nonstop, off, OK, out. E. INTERJECTIA La fel ca adverbele, interjectiile putine la numar (cinci) nu ne ofera informatii in ceea ce priveste adaptarea lor la limba romana: out, brec, net, stop, taim.
III. INFLUENTA ELEMENTULUI ENGLEZ ASUPRA FORMARII CUVINTELOR IN LIMBA ROMANA
Este bine stiut faptul ca elementele cu care o limba intra in contact nu sunt singurele mijloace de a imbogati o limba. In afara de mijloace externe (imprumuturi) orice limba foloseste si mijloace interne in aceeasi masura. Asadar, structuri lexicale noi rezulta din elemente care deja existau in limba. La analizarea influentei pe care a avut-o elementul englez in formarea cuvintelor in limba romana trebuie sa tinem seama de faptul ca formarea cuvintelor este foarte strans legata de alte aspecte ale cuvintelor: scrierea, pronuntia, structura morfologica, intelesul. Influenta elementului englez asupra formarii cuvintelor romanesti nu este atat de evidenta ca alte aspecte ale contactului dintre cele doua limbi. Unii dintre lingvistii romani si straini considera ca formarea cuvintelor este o parte a morfologiei; altii cred ca formarea cuvintelor ar trebui inclusa in studiul vocabularului. Totusi, altii iau parte ideii de a lua in considerare formarea cuvintelor ca o ramura separata a lingvisticii, ocupand un loc de tranzitie intre structura gramaticala si vocabular.
Pagina 38 din 49
Pentru a analiza anumite aspecte ale formarii cuvintelor s-au luat in considerare procedurile folosite pentru a crea cuvintele romanesti: derivarea (afixarea), compunerea, conversia. Literatura mentioneaza si unele proceduri amestecate, in care se foloseste o combinatie dintre doua proceduri initiale. A. DERIVAREA Lingvistii romani au recunoscut toti rolul coplesitor al derivarii in formarea cuvintelor. In ceea ce priveste caracterul derivarii cuvintelor, limba romana se aseamana cu celelalte limbi romanice, fiind complet diferite de limbile germana, engleza, rusa, maghiara, in care derivarea si compunerea sunt reprezentate aproape egal. Derivarea prin prefixe este una din principalele metode de a forma cuvintele in limba romana. Dupa originea prefixelor romanesti, acestea pot fi aparute in urmatoarele trei categorii: prefixe mostenite din latina, imprumutate din diferite limbi si create in limba roamna. In ceea ce priveste prefixele imprumutate, sursele acestora sunt: limba slava, limba greaca si limbile romanice. Aproximativ trei sferturi dintre prefixele din limba romana au ca surse franceza si latina, in timp ce exista un singur prefix, non-, care are ca surse franceza si engleza. Prefixele din limba romana apar mai ales in substantive, adjective si verbe. Exista cateva prefixe preluate de limba romana din limba engleza cu ajutorul imprumuturilor: in input out outsider under underground dis disconfort, disfunctie ir iregular non nonstop pre preprint re remake, reprint di dioxina Derivarea cu ajutorul sufixelor este mult mai raspandita in limba romana in comparatie cu derivarea cu ajutorul prefixelor, acesta in special datorita numarului mare de sufixe (aproximativ 600).
Pagina 39 din 49
Cercetandu-se cuvintele din limba romana si limba engleza s-a constatat ca unele sufixe din limba engleza au corespondenti in limba romana. Avandu-se acestea in vedere, s-a facut o lista de sufixe imprumutate odata cu cuvintele: er cleaner ist adventist, columnist ster gangster a sponsor, moderator, senzor, lie-detector ism behaviorism, cartism ship leadership ment entertainment sion conversion ion science-fiction y funky, sexy able fasionabil ize computeriza, tehnologiza In ceea ce priveste derivarea, se stie ca un cuvant este derivat in momentul in care acesta intra in limba. Cuvantul de baza este mult mai repede acceptat intr-o forma derivata decat in forma lui originala: business bisnit, bisnitar barman barmana, barmanita shop shopist folk folkist gangster gangsteresc lider colider videotelefon - videotelefonic B. COMPUNEREA Compunerea este un mijloc de a forma cuvinte noi cu ajutorul combinatiei semantica gramatica. In limba romana cele doua cuvinte constituiente pot fi cuvinte independente, elemente de compunere care nu exista independent in limba sau abrevieri. Cuvintele independente sunt cel mai bine reprezentate in limba romana. a) Cuvinte independente.
Pagina 40 din 49
Limba romana a mostenit relativ putine cuvinte compuse din limba latina. Numarul cuvintelor compuse a crescut insa datorita cuvintelor imprumutate. Limbile straine au aprovizionat limba romana cu cuvinte compuse sau cu modele de compunere. Desi exista mai multe criterii de clasificare a cuvintelor compuse cel mai des adoptat este criteriul morfologic. Tinand cont de acest criteriu, s-a constatat ca cele mai multe cuvinte compuse sunt substantive, ele fiind urmate de adjective si adverbe: aisfild, cover-girl, hot dog, has-been, knockout, come-back. Cuvintele compuse din limba romana demonstreaza ele insele faptul ca au fost complet adoptate: 38 % sunt descrise intr-un cuvant, 44 % sunt scrise cu cratima iar 18 % sunt scrise ca si cuvinte separate. Elemente de compunere. Din totalul celor peste 700 de cuvinte care formeaza elementele de compunere in limba engleza, regasim in limba romana doar trei: -- alumino, alumo, aluminiu (engl. aluminium) -- ball minge (engl. ball, germ. Ball, fr. balle) -- man (engl. man) ball: fotbal, base-ball man: barman, batman, businessman, cameraman, congresman, gentleman, policeman, superman Numarul exemplelor demonstreaza ca elementul -man este foarte productiv in ceea ce priveste formarea cuvintelor. Un lucru uimitor este faptul ca majoritatea constituientilor existenti in limba romana imprumutati din limba engleza apartin unui grup de lexeme de origine neo-latina si neo-greaca: alo alomorf bio biomedicina, bioritm bus troleibus calci calcitonina crio crionica cvasi cvasiparticulara etno etnolingvistica geo geosincron hidr(o) hidroplan mega megatona mini minibus
Pagina 41 din 49
moto motocros, motoscuter oligo oligozaharida poli polistiren psih psihedelic, psiholingvistica radio radiolocatie teca discoteca tele telerecording video videocaseta, videorecorder c) Abrevieri In limba romana cuvintele compuse din abrevieri sunt alcatuite din una sau mai multe abrevieri (litere in pozitie initiala, fragmente din cuvinte, afixe) care se pot combina intre ele sau cu alte cuvinte separat. Abrevierile tip imprumutate nu sunt foarte diferite de cele aflate in limba romana. K.O. < E knock-out L.E.D./led < E light-emitting diode L.P. < E long-playing record O.K. < E all correct P.V.C. < E polyvinyl chloride S.O.S. < E save our souls U.F.O. < E unidentified flying object laser < E light amplification by stimulated emission of radiation comsat < E comsmunication satellites intelsat < E International Telecomunication Satellite Consortium radom < E radar+dome skylab < E sky+laboratory sonar < E sound navigation ranging Exemplele gasite insa in limba romana nu sunt insa destul de numeroase incat sa poata trage concluzii satisfacatoare in ceea ce priveste formarea cuvintelor prin abreviere.
IV. PRINCIPALELE SCHIMBARI SEMANTICE CARE APAR IN CUVINTELE ROMANESTI DE ORIGINE ENGLEZA
Pagina 42 din 49
Analiza imprumuturilor lingvistice la nivelul semantic prezinta un numar de dificultati care apar in orice studiu. Literatura care se refera la aspectul semantic al limbilor in contact s-a bazat in principal pe cartile scrise de catre fondatorii studiului stiintific al limbilor in contact: Haugen, Weinreich, Deroy, Hope, Uliman. In consecinta, a fost confirmata scara celor cinci membrii bazata pe cercetarea majoritatilor limbilor examinate. 1. Schimbari in extensia semantica 2. Elipsa 3. Nume de locuri, nume proprii transformate in substantive 4. Peioratia si eufemismul 5. Metafora
A. SCHIMBARI IN EXTENSIA SEMANTICA Dupa o reinterpretare a unor principii ale imprumuturilor, s-a constatat ca schimbarile semantice trebuie examinate potrivit unui nou tabel: a) nici o extensie semantica b) o restrictie in numarul de intelesuri c) doua restrictii in aria unui inteles d) o extensie in numar de intelesuri e) doua extensii de inteles in arie S-a adoptat aceasta schema cu cinci elemente la analiza schimbarii de inteles in grupul de cuvinte. Contactul limbii romane cu alte cateva limbi, in special limba franceza, dar si italiana, germana, rusa au dus schimbari importante in dezvoltarea limbii noastre. De exemplu, in limba romana bacon inseamna carne sau costita de porc sarata si afumata. Acest cuvant se trage, conform dictionarelor, din cuvantul englezesc bacon. Comparand definitiile dintr-un dictionar englez si unul francez se observa faptul ca definitia din dictionarul roman este asemanatoare cu cea din dictionarul francez. Aceasta demonstreaza faptul ca influenta franceza este cu mult mai importanta decat s-a crezut, neputand fi ignorata. In urma cercetarilor si luandu-se in considerare schema cu cinci elemente au rezultat urmatoarele: a) La majoritatea cuvintelor (61%) nu s-a observat nici o schimbare la nivel semantic.
Pagina 43 din 49
R tenis joc sportiv care se practica cu mingi mici, lovite cu rachete de catre doi sportivi sau doua perechi de jucatori, pe un teren dreptunghiular special amenajat, despartit in doua printr-o plasa joasa. E tenis game for two or four players who hit a ball back-wards and forwards acros a net. Multe din imprumuturile din aceasta categorie apartin unor limbaje specializate (tehnic, stiintific, sport, etc.). Un numar mare de cuvinte tehnice de origine engleza a fost transferat mentinandu-si intelesul original. R bionica F Ru G R bioritm F Ru M Sc R buldozer F Ru G R computer F Ru G M Sc R container F Ru G R convertor Ru G M Sc R design F Ru G R digital F M G Sc R display Ru G M Sc La fel ca si termenii tehnici, cuvintele din sport au fost imprumutate de limbile europene: R R R R R R R R R baminton knockout base-ball bob cart catch corner craul crichet F F F F F F F F Ru Ru Ru F Ru Ru G Ru G G G G Ru G G M M M M M M G M M M Sc Sc Sc Sc Sc Sc Sc Sc Sc
R cros F Ru G M Sc La fel cu celelalte cuvinte, nici in cuvintele care se refera la obiecte si fenomene nu au aparut schimbari de inteles. R Rbridge best-seller F F Ru
Pagina 44 din 49
Ru G
G M
Sc Sc
R R R R R
business club coca-cola cocteil hi-fi R musical F G M Sc
F F F F F
Ru Ru Ru Ru G
G M G M
M G
Sc Sc
Sc Sc
R hot-gog F M Sc b1) Daca a aparut schimbare, aceasta este restrictia numarului de intelesuri. Multe din cuvintele englezesti au transferat in limba primitoare doar un sens din cele cateva pe care le aveau. Aceasta restrictie s-a observat la aproximativ 33% din imprumuturi. b2) Uneori nu este o restrictie in ceea ce priveste numarul de intelesuri, dar este restrictionata si aria intelesurilor (aproximativ 3% dintre cuvinte). c1) S-au gasit si cuvinte care exemplifica extensia numarului de intelesuri (2%). R impact < E impact E impact noun 1-collisian 2-force exerted by one object when striking against another 3-strong impresion or effect R impact 1-fenomenul de intrare in contact a doua corpuri dintre care cel putin unul este in miscare 2-ciocnire (neprevazuta) 3-relatie, intalnire 4-soc, surpriza 5-(in limba vorbita, gresit) conflict 6-contact 7-influenta, efect 8-prezenta 9-importanta c2) Au fost putine cazuri care demonstreaza extensia intelesului in aria cuvintelor (aproximativ 1%).
ELIPSA
Pagina 45 din 49
In ceea ce priveste elipsa (procesul prin care un element preia intelesul ambelor elemente din campusul englez), este mai putin importanta in ceea ce priveste influenta ei asupra intelesului cuvintelor imprumutate. R trenci < E trench coat R camping < E camping ground R baschet < E bascketball R cool < E cool jazz R country < E country music R volei < E volley-ball C. NUME DE LOCURI, NUME PROPRII TRANSFORMATE IN SUBSTANTIVE Cand ne referim la numele de locuri si numele proprii transformate in substantive consideram acest fenomen ca un mijloc de imbogatire a limbii din punct de vedere lexical. Aceste cazuri sunt de obicei impartite dupa cum urmeaza: a) nume proprii transformate in substantive. R grog bautura alcolica, de obicei cu rom de la Old Grog, porecla unui amiral britanic, Eduard Vermon. R ionatan o varietate de mar rosu care se coace la inceputul toamnei de la Jonahtan Hasbrouk, jurist american b) nume de locuri transformate in apelative R dixieland un tip de jazz derivat din traditia formatiilor din New Orleans, cu accentuarea ritmurilor melodice ritmate < Dixieland, statele sudice ale SUA R shetland o lana obtinuta de la oile Shetland si folosita in special pentru pulovere < Insulele Shetland, un grup de insule din nordul coastelor Scotiei. In momentul de fata cuvintele din limba romana nu include cazuri care sa apartina ultimelor doua clase din scara celor cinci elemente mentionata mai inainte.
V. CONCLUZII
Analiza anglicismelor intrate in limba romana a dus la urmatoarele concluzii:
Pagina 46 din 49
1. In ceea ce priveste principalele schimbari la nivel fonetic trebuie mentionate urmatoarele: a) in imprumutul vocalelor exista un effort general pentru a gasi cele mai apropiate vocale existente in limba romana. pentru majoritatea diftongilor se observa tendinta de a reda diftongii din limba engleza prin diftongi similari. in anumite cuvinte se intalneste tendinta de monodiftongizare. d) consoanele din imprumuturile din limba engleza nu creeaza dificultati deosebite. In ceea ce priveste accentul, in majoritatea imprumuturilor acesta a fost schimbat pe ultima sau penultima silaba. Din punct de vedere al scrierii, multe dintre cuvinte au suferit o schimbare: ori si-au mentinut scrierea din limba engleza dar si-au schimbat pronuntia, ori au preluat scrierea din limba romana. Printre factorii care influenteaza procesul de adaptare fonetica trebuie mentionati, in special, procesul de adaptare morfologica, care favorizeaza in general o pronuntie potrivit modelelor limbii romane; influenta limbii franceze si a limbii germane asupra pronuntiei unor cuvinte asemanatoare cu cele franceze sau germane In ceea ce priveste nivelul morfologic, o atentie deosebita a fost acordata stabilirii statutului morfologic al fiecarui cuvant in corpusul de cuvinte. Substantivelor, fiind cele mai numeroase printre imprumuturi, le-a fost acordata o atentie deosebita. Majoritatea substantivelor au fost incluse in clasele si subclasele sistemului nominal romanesc; dar, mai ales, au fost incluse in clasele cel mai bine reprezentate numeric. In alte cuvinte, ele au fost preluate si acceptate de catre limba romana. Toate adjectivele imprumutate sunt cuvinte relativ recente care au forme relativ stabile si apartin, in general, unei clase de cuvinte neadaptate. Verbele imprumutate au fost adaptate cu usurinta de sistemul romanesc. 3) Analiza imprumuturilor la nivel semantic a scos la suprafata o serie de dificultati. Majoritatea fenomenelor semantice se refera la extensia semantica, nici o schimbare in majoritatea cuvintelor; restrictia numarului de intelesuri pentru unele din cuvinte; celelalte tipuri de schimbari sunt rare. Se poate considera, deci, ca toate cuvintale imprumutate din limba engleza au fost deja integrate sau sunt pe cale de a fi integrate de catre sistemul lingvistic roman.
Pagina 47 din 49
Cea mai mare preponderenta se observa, insa, in presa. Presa scrisa si televiziunea au adoptat, fara nici o restrictie, cuvintele de origine engleza, acestea devenind o prezenta constanta in limba vorbita si scrisa de fiecare zi. Ziarele economice, revistele de divertisment, presa de scandal, revistele medicale si, mai ales, programele TV sunt acum un tablou viu al invaziei anglicismelor in limba romana si, in special, al adaptarii lor la limba romana.
VI. ABREVIERI
M limba maghiara Sc limba sarbo-croata F limba franceza Ru limba rusa G limba germana R limba romana E limba engleza Lat limba latina Gr limba greaca DEX Dictionarul explicativ al limbii romane ZE Ziua economica P Playboy A Agenda TVM TV Mania PT Publi Tim
Pagina 48 din 49
Pagina 49 din 49

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

I. TRANSFORMRI FONETICE aprute n cuvintele romneti de origine englez

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

n limba romn, analiza se bazeaz pe urmtoarele sunete: [a, e, (, o i, , u, y, w, I, r, m, n, p, b, v, t, d, s, z, , , , (, ,, , k, g, h]

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

[] si []: cherry-brandy. Se observa ca [] este inlocuit uneori cu [].

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

II. TRANSFORMARI MORFOLOGICE aparute in cuvintele romanesti de origine engleza

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Exista si cazuri mai putin obisnuite:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

III. INFLUENTA ELEMENTULUI ENGLEZ ASUPRA FORMARII CUVINTELOR IN LIMBA ROMANA

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

business club coca-cola cocteil hi-fi R musical F G M Sc

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Analiza anglicismelor intrate in limba romana a dus la urmatoarele concluzii:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

S-ar putea să vă placă și