ARGUMENT

Acest optional isi propune trecerea in revista a celor mai importante notiuni teoretice ale limbii romane, pe care, orice elev de clasa ........trebuie sa le cunosca i s i le nsueasc. Cursul are ca scop nlnuirea logic a informatiilor, gsirea unor ci de parcurgere contienta a teoriei, a analizei gramaticale precum i o recapitulare ampl a toturor cunotintelor de gramatic in vederea sfririi procesului de sedimentare al formarii deprinderilor de exprimare i scriere corect si cursiv. Totodat, opionalul ofer elevilor posibilitatea de a i consolida cunotintele de limba romana ntr un mod sistematizat, n cadrul institutionalizat al scolii. !emersul educativ va stimula elevii spre un efort personal in intelegerea notiunilor de limba, a sistemului pe care le formeaza acestea si a relatiilor dintre ele. Astfel i orientm pe elevi nu spre o nvare bazat pe memorizare, ci de nelegere contient, ct mai profund i mai eficient n influene educative. Consideram oportun sa precizam ca baga"ul de informaii privitoare la utilizarea corect i adecvat a limbii romane n receptarea i producerea mesa"elor in diferite situatii de comunicare, s a studiat pe clase, n ciclul gimnazial, iar elevii, cu precadere cei de la profil real, nu au o viziune unitar asupra acestora. Avnd n vedere ca pentru unii elevi, clasa .........reprezint nc#eierea studiilor, cu att mai mult se impune ca aceste noiuni s alctuiasc, pe o perioada de un an, coninutul unui curs de sine. $n ceea ce ii priveste pe cei ce tind sa se orienteze, dupa absolvire, spre facultati ce au printre materiile de amitere si limba romana, acest curs le ofera prile"ul de a si asigura un baga" de cunostinte ce, pe termen scurt, le va asigura un supot in sustinerea viitoarelor exmene de admitere si, pe termen lung, un fundament ce va sta la baza asimilarii si intelegerii seturilor de cunostinte postliceale. %ptionalul cuprinde continuturi ce readuc in discutie notiuni de lexic, de fonetica, de morfologie si sintaxa, fiind conceput atat ca o sinteza teoretica, cat si ca un g#id practic pentru buna insusire a elementelor de structura ale limbii romane. Concluzionand, putem afirma ca intentiile acestui curs optional sunt recapitularea, aprofundarea si sistematizarea cunostintelor de limba si, desigur, nu in ultimul rand, trezirea si sporirea interesului elevilor, in prag de bacalaureat, pentru o utilizare corecta si eficienta a limbii romane.

CONTINUTURI Fonetica Vocabularul Semantica Morfologia Sintaxa

Fonetica Corespondenta dintre litere si sunete &ilaba. 'eguli de despartire a cuvintelor in silabe (xceptii )ocale &emivocale Consoane !iftong Triftong *iat Accentul. 'eguli de folosire corecta a accentului in limba romana. Vocabularul )ocabularul fundamental. +asa vocabularului $mbogatirea vocabularului !erivarea Compunerea $mprumutul ,amilia lexicala Semantica &ensul cuvantului &c#imbari de sens -olisemia &inonimia. Antonimia. %monimia. -aronimia. Morfologie -artile de vorbire flexibile. Clasificare. .ocutiuni. Categorii morfologice. ,unctii sintactice. -artile de vorbire neflexibile. Clasificare. .ocutiuni. ,unctii sintactice. Sintaxa /otiuni de sintaxa. &intaxa propozitiei si a frazei. 'elatii sintactice. +i"loace de realizarea a relatiilor sintactice. ,raza. -ropozitia principala. -ropozitia subordonata.

(lemente de relatie in fraza. -ropozitia si partile de propozitie. -artile de propozitie si subordonatele corespunzatoare. (xpansiunea. Contragerea.

-.A/$,$CA'(
C0'& %-T$%/A.

Elemente de structura ale limbii romane

NR. CRT.

CONTINUTURI E INVATARII SEMESTRU I Corespondenta dintre litere si sunete &ilaba. 'eguli de despartire ale cuvintelor in silabe.(xceptii. )ocale. &emivocale. Consoane. !iftong. Triftong. *iat. Accentul. 'eguli de folosire corecta ale accentului in limba romana.

NR. ORE

)ocabularul fundamental +asa vocabularului $mbogatirea vocabularului 1. !erivarea 3. Compunerea 2. $mprumutul 4. ,amilia lexicala &ensul cuvantului &c#imbari de sens 1. -olisemia 3. &inonimia 2. Antonimia 4. %monimia 5. -aronimia

/otiuni de morfologie -artile de vorbire flexibile 6Clasificare. .ocutiuni. Categorii morfologice. ,unctii sintactice.7 1. &ubstantivul 3. Ad"ectivul 2. -ronumele 8 ore 4. /umeralul 5. )erbul -artile de vorbire neflexibile 6Clasificare. .ocutiuni. ,unctii sintactice7 1. Adverbul. -repozitia. 1 ora 3. Con"unctia. $nter"ectia. 1 ora

(valuare SEMESTRU A II! EA CONTINUTURI

NR CRT :

/otiuni de sintaxa &intaxa propozitiei si a frazei. 'elatii sintactice. +i"loace de realizare ale relatiilor sintactice ,raza -ropozitia principala. -ropozitia subordonata (lemente de relatie in fraza -ropozitia si partile de propozitie. -artile de propozitie si subordonatele corespunzatoare. 1. &ubiectul. -ropozitia subordonata subiectiva. 3. -redicatul. -ropozitia subordonata predicativa. 3. Atributul. -ropozitia subordonata atributiva. 2. Complementul direct. -ropozitia subordonata completiva directa. 4. Complementul indirect. -ropozitia subordonata completiva indirecta. (valuare

NR. ORE 3

 1< 13

Atributul. -ropozitia subordonata atributiva. Complementul direct. -ropozitia subordonata completiva directa. Complementul indirect. -ropozitia subordonata completiva indirecta. Complementul circumstantial de loc. -ropozitia subordonata circumstantiala de loc. Complementul circumstantial de timp. -ropozitia subordonata circumstantiala de timp. Complementul circumstantial de mod. -ropozitia subordonata circumstantiala de mod. Complementul circumstantial de cauza. -ropozitia subordonata circumstantiala de cauza. Complementul circumstantial de scop. -ropozitia subordonata circumstantiala de scop. Complementul circumstantial conditional. -ropozitia subordonata conditionala. Complementul circumstantial concesiv. -ropozitia subordonata circumstantiala concesiva. (xpansiunea. Contragerea (valuare

COM"ETENTE GENERA E #. -ractica rationala si functionala a limbii $. ,ormarea unor deprinderi de munca intelectuala COM"ETENTE S"ECIFICE SI CONTINUTURI #. -ractica rationala si functionala a limbii
C%+-(T(/T( &-(C$,$C( &a si insuseasca normele si modelele de structurare a formelor de comunicare orala si scrisa. &a foloseasca adecvat, in diverse situatii de comunicare unitatile lexicale, morfologice si sintactice. &a inteleaga structura si functionarea limbii literare, ca sistem unitar in permanenta devenire si ca ansamblu al elementelor de constructie a comunicarii. &a exprime original intr o forma accesibila, clara si armonioasa, propriile idei, "udecati si opinii C%/T$/0T0'$ /ormele ortografice, ortoepice si de punctuatie = unitatiele morfo sintactice si lexico gramaticale. -ronuntarea si scrierea corecta =utilizarea corecta a formelor flexionare. &tudiul elementelor de fonetica, lexic, morfologie si sintaxa, privite sincronic si acolo unde este posibil, diacronic, descriptiv si interpretativ. Alegerea si combinarea elementelor componente ale sistemului limbii, conform regulilor acestui sistem, dar intr o maniera personala

3. ,ormarea unor deprinderi de munca intelectuala C%+-(T(/T( &-(C$,$C( &a si insuseasca strategiile, metodele si te#nicile de studiu si de activitate independenta &a si structureze o conduita autonoma in selectarea, organizarea si utilizarea informatiei C%/T$/0T0'$ Algoritmii analizei fonetice, lexicale si morfo sintactice

$ntocmirea de fise, liste, tabele, sc#eme care sa cuprinda aspectele esentiale din expunerea si interpretarea unor fapte de limba &a si activeze si sa si dezvolte in (xercitii si teste cu cerinte multiple > mod corect operatiile gandiri creative de selectie a anumitor fapte, de modificarea unui text, de argumentare a unor solutii si raspunsuri

VA ORI SI ATITU%INI
%ptionalul isi propune descoperirea valorii exprimrii corecte i coerente, trezirea interesului elevilor pentru o exprimare aleas, considerndu se vorbirea o adevrat art. &e va urmari in acelasi timp formarea unei atitudini pozitive fa de comunicare i a ncrederii n propriile abiliti de comunicare prin incura"area discutiilor libere in care profesorul va avea un simplu rol de moderator. -rofesorul va solicita elevilor autoevaluari dar si evaluari ale colegilor pentru a se stimula initiativa, atitudinea pozitiva fata de colegi si critica in comunicare. (levi vor intelege faptul ca baga"ul de informatii, care este pus la dispozitia lor, ii va a"uta la structurarea unei comunicari clare, corecte si cat mai eficiente in vederea trezirii si sporirii interesului pentru cultivarea unei exprimari alese.

EVA UAREA

&pre deosebire de predarea participativ, evaluarea este in mare parte clasica daca privim prin prisma faptului ca ea ierar#izeaz i sancioneaz n continuare. &e vor impleti astfel in planificarea si punerea in practica a acestui curs optional atat intrumente traditionale 6probe scrise , probe orale 7 de evaluare cat si moderne 6observatia sistematica , investigatia , proiectul , portofoliul , tema pentru acasa , tema de lucru in clasa , autoevaluarea 7. -racticata sistematic, evaluarea contribuie la sc#imbarea atitudinii elevilor fata de invatatura, a rezervei fata de profesor, asigurand formarea unei atmosfere desc#ise, favorabila in raporturile dintre elevi si profesori

SUGESTII METO%O OGICE

Acest curs opional urmrete desfurarea activitii didactice orientate cu precdere spre redescoperirea informaiei parcurse n anii anteriori de ctre elev. -rofesorului i va reveni rolul de partener la discuii, de moderator al acestora. &e va opta pentru ncura"area elevilor n a participa activ n procesul de predare nvare. Conversatia i va lua locul expunerii, pentru a le forma elevilor o atitudine pozitiv fa de comunicare i totodat pentru a stimula gndirea autonom. %ptionalul ncura"eaza aplicarea unui numr ct mai mare de metode didactice pentru a evita devalorizarea metodei prin repetiie. (lemente de creativitate trebuie s fie mereu prezente. Considerm ca cea mai mare putere de evocare o au ns metodele explicative prin artificii de cunoatere care produc o emoie intelectual deosebit de benefic pentru elevi. -rofesorul va putea face uz nesting#erit de o serie de metode activ participative cum ar fi > nvarea prin cooperare, discutii tip piramida, interviul in trei trepte, te#nica> ?ndii @ .ucrai n perec#i @ Comunicai. Aocul didactic este o activitate cognitiv care asigur o asimilare activ i contient a noiunilor, categoriilor i regulilor. Construirea din timp a materialelor, nvarea de ctre profesor a protocolului i a explicaiilor, renunarea la prea multe "ocuri pentru a nu artificializa nvarea sunt sugestiile metodologice care vor conduce spre reuita materialului. %rganizarea clasei pe grupuri va aduce o atmosfera de cooperare, de lucru i de disciplin n interiorul grupului sarcinile vor fi distribuite. &pre deosebire de predarea participativ, evaluarea este in mare parte clasica daca privim prin prisma faptului ca ea ierar#izeaz i sancioneaz n continuare. &e vor mpleti astfel n planificarea i punerea n practic a acestui curs opional att intrumente traditionale 6probe scrise , probe orale 7 de evaluare ct i moderne 6observaia sistematic , investigaia , proiectul , portofoliul , tema pentru acas , tema de lucru n clas , autoevaluarea 7. -racticata sistematic, evaluarea contribuie la sc#imbarea atitudinii elevilor fa de nvtur, a rezervei fa de profesor, asigurnd formarea unei atmosfere desc#ise, favorabila n raporturile dintre elevi si profesori.

&I& IOGRAFIE

Gramatica limbii romane, vol$ si $$, (ditura Academiei romane, Bucuresti, 3<<5 Limba romana. Indrumar teoretic si practic pentru examenele de bacalaureat si admirere la facultate, (ditura All, Bucuresti, 3<<1. Bo"in, Alexandru, Indrumari metodice privind studierea limbii si literaturii romane in scoala, (ditura !idactica si -edagogica, Bucuresti, 19;< C#iosa, Clara ?eorgeta, Metodica predarii limbii si literaturii romane, (ditura !idactica si -edagogica, Bucuresti, 19:4 ?oia, )istian, Didactica limbii romane si literaturii romane pentru gimnaziu si liceu, (ditura !acia, Clu" /apoca, 3<<3 *ristea, T#., Sinteze de limba romana, (ditura Albatros, Bucuresti, 19;4 -opescu, &tefania, Gramatica practica a limbii romane, (ditia a ) a revazuta, (ditura %rizonturi, Bucuresti, 1995 'adulescu, $lie &tefan, Erori flagrante de exprimare. Radiografie critica a limba ului cotidian, (ditura /iculescu, bucuresti, 3<<8 'adulescu, $lie &tefan, Sa vorbim si sa scriem corect. Erori frecvente in limba ul cotidian, (ditura niculescu, Bucuresti, 3<<8