CAPITOLUL VIII

Controlul judecatoresc al actelor administrative pe calea exceptiei de ilegalitate a actului

Specific pentru contenciosul administrativ este faptul ca el este un control direct, realizat pe cale de actiune directa, prin care se verifica legalitatea actului administrativ (att a actului administrativ tipic, ct si a celui implicit). nsa, ilegalitatea actului administrativ mai poate fi invocata si pe cale de exceptie, n litigii care au alt obiect dect cel fondat pe legea contenciosului administrativ. n monumentala sa monografie, C.G. Rarincescu definea exceptia de ilegalitate ca fiind un mijloc de aparare, pe care particularul poate sa o invoce, fie n cazul n care este urmarit de Administratiune si dat n judecata penala pe baza vreunui regulament cu caracter represiv, fie cnd se gaseste n proces cu Administratiunea si aceasta se ntemeiaza pe un act administrativ a carei aplicatiune cere a se face n cauza si a carei legalitate o contesta particularul312. n doctrina postbelica, exceptia de ilegalitate a fost definita ca un mijloc de aparare prin care, n cadrul unui proces pus n curgere pentru alte temeiuri dect nevalabilitatea actului administrativ, una din parti, amenintata sa i se aplice un asemenea act ilegal, se apara invocnd acest viciu si cere ca actul sa nu fie luat n considerare la solutionarea spetei313. Mai recent, aceasta exceptie a fost definita de un alt autor ca fiind dreptul oricarei parti din litigiu (fiind vorba de un altfel de litigiu dect cel de contencios administrativ) de a invoca, n apararea sa, ilegalitatea actului pe care se sprijina sustinerile partii adverse314. Pentru a fi invocata, exceptia de ilegalitate trebuie sa prezinte interes pentru solutionarea cauzei, instanta urmnd sa hotarasca n ce masura actul n cauza poate fi luat n considerare sau nlaturat de la solutionarea litigiului315.

312 313

C.G. Rarincescu, op. cit., p. 177. Tudor Draganu Actele de drept administrativ, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1959, p. 260. 314 Mircea Preda Drept administrativ, Casa Editoriala Calistrat Hogas, Bucuresti, 1995, p. 279. 315 I. Santai Drept administrativ si Stiinta administratiei, Sibiu, 1994, vol. III, p. 90.

248

Exceptia poate fi invocata de oricare dintre parti, ori chiar de instanta, din oficiu, att n procesele penale, ct si n procesele civile. Spre deosebire de actiunea n contencios administrativ, n cazul execptiei de ilegalitate nu exista termen de prescriptie ori de decadere. Instantele judecatoresti se vor pronunta asupra acestui mijloc de aparare indiferent de faptul ca a fost invocat n prima instanta, apel, recurs sau chiar n cadrul cailor extraordinare de atac. Aprecierea instantei de judecata cu privire la exceptia de ilegalitate invocata se consemneaza n considerentele hotarrii pronuntate si nu n dispozitivul acesteia. Datorita acestui fapt, n cazul admiterii exceptiei de ilegalitate, actul administrativ va continua sa existe, nsa aplicarea sa va fi nlaturata n ceea ce priveste partile n cauza. Important de retinut este faptul ca, admiterea exceptiei de ilegalitate nu determina anularea actului, ci doar stabilirea caracterului sau ilegal si nlaturarea aplicarii lui n cauza. Solutia instantei pronuntata n astfel de situatii produce efecte juridice doar fata de partile aflate n proces (inter partes litigantes), astfel nct, este posibil ca acelasi act administrativ declarat ilegal de catre instanta de judecata, sa fie considerat legal n cadrul altui proces. Exceptia de ilegalitate se poate invoca nu doar n fata instantelor judecatoresti competente sa solutioneze actiunea (n cadrul procesului civil sau penal), ci si n fata unor autoritati publice investite cu atributii administrativ-jurisidcitionale, potrivit legii. n ceea ce proveste sfera actelor administrative de autoritate asupra carora se poate exercita controlul judecatoresc pe calea exceptiei de ilegalitate, ne raliem opiniilor altor autori, conform carora, aceasta (exceptia) nu poate fi extinsa si asupra altor acte care au fost exceptate n mod expres de la controlul direct stabilit prin Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 (art. 2). Cu privire la acest aspect s-au exprimat si opinii contrare. Astfel, prof. Antonie Iorgovan considera ca exceptia de ilegalitate se poate ridica nu doar pentru actele administrative ce reprezinta fine de neprimire pentru actiunea principala, ci si asupra unui text de lege abrogat de o lege ulteriora sau de art. 150 alin. (1) din Constitutie, solutiile fiind diferite n ceea ce priveste locul de consemnare a pozitiei instantei, dupa cum ne referim la principii sau la cazul special al art. 11 alin. (1) teza II din Legea nr. 29/1990316.

316

Antonie Iorgovan, op. cit., vol. I, p. 529.

249