UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE MANAGEMEMT SI INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA ISTORIA

CULTURII:

EGIPTUL ANTIC

Click to edit Master subtitle style

Duminica Iuliana 6/2/12 I, grupa 1805 An

Introducere
Pe Valea Nilului, strns ntre maluri nalte i

stncoase, s-a furit, cu multe milenii naintea erei noastre o veche civilizaie a lumii mediteraneene, aceea a Egiptului Antic. Ea ne nfieaz cel mai vechi stat din lume, anterior tuturor celorlalte, nzestrat cu o administraie, o fiscalitate, o justiie i o armat comparabile cu cele ce-au luat natere mai apoi n rile de pe toate continentele, nainte i dup era noastr. Dar lumea Egiptului antic a zmislit o cultur spiritual scnteietoare pe care o admirau grecii vechi i romanii 6/2/12

Originea
Studii genetice recente arata ca populatia

actuala a Egiptului este caracterizata de o linie paternala comuna cu zona Africii de Nord in primul rand si ceva influente din Orientul Mijlociu. Studiile bazate pe linia materna leaga egiptenii moderni de locuitorii actuali ai Eritreei si Etiopiei. Vechii egipteni isi plasau originile intr-o zona pe care ei o numeau Punt, sau "Ta Neteru" (Taramul Zeilor"), pe care majoritatea egiptologilor o plaseaza intr-o arie ce cuprinde Eritreea si Dealurile Etiopiene.
6/2/12

Limba
Limba egiptean veche constituie o ramur

independent a limbilor Afro-Asiatice. Cele mai apropiate grupuri de limbi de aceasta sunt Berbera, Semitica i Beja. Documentri scrise ale limbii egiptene dateaz din secolul XXXII .Hr., fcnd-o una din cele mai vechi limbi documentate.
Limba egiptean este mpr it n ase diviziuni

cronologice:

6/2/12

Religia
Religia vechilor egipteni era politeist, iar numrul zeitilor de ordinul sutelor. Religiile egiptene au fost o succesiune de credine ale poporului egiptean ncepnd din perioada predinastic pn la apariia cretinismului i islamismului n perioada greco-roman. Ritualurile se fceau sub conducerea preoilor sau vracilor (folosirea magiei fiind pus ns la ndoial). Toate animalele infiate i venerate n art, scrierile i religiile Egiptului Antic (pentru peste 3000 de ani)sunt originare din Africa. Templele erau centrul aezrilor egiptene, servind ca centre administrative, coli, biblioteci i folosite i n scopuri religioase.

6/2/12

Arta
Natura religioas a civilizaiei egiptene a

influenat contribuiile acesteia la arta antichitii. Multe din marile lucrri ale egiptenilor antici reprezint zei, zeie i faraoni (considerai i ei diviniti). Arta Egiptului Antic este caracterizat n general de ideea de ordine. Dovezi ale mumificrii si construciei de piramide n afara Egiptului stau mrturie a influenei sistemului de credine i valori ale egiptenilor asupra altor civilizaii, unul din modurile6/2/12 de transmitere fiind Drumul Mtsii.

CELE 7 MINUNI ALE EGIPTULUI ANTIC

Acum peste 3.000 de ani, vechi egipteni au

construit cele mai frumoase monumente din lume. Piramda lui Kheops, cea mai mare construcie din piatr de pe Terra, a fost cladit cu o precizie demn de arhitectura viitorului. Cum p eau faraonii n lumea de dincolo ? Templul lui Hatshepsut este un miracol al arhitecturii. Sfinxul, sculptat ntr-un singur bloc de piatr, este cea mai mare statuie din lume. Complexul de temple de la Karnak, cel mai mare 6/2/12 din lume, a devenit un veritabil cmp de lupt

6/2/12

Mumificarea
A mblsma (din Latinescul in balsamum,

nseamn a "pune n balsam," o mixtur de rini aromatice). Procedeele de mumificare sunt foarte similare deoarece n ambele cazuri corpul era uns cu unguente, uleiuri i rine. Cuvntul mumie provine dintr-o interpretare greit a procesului. Corpurile a cror mblsmare este de o calitate slab (n special cele din Perioada Trzie) sunt de multe ori negre i foarte strlucitoare i de aici s-a ajuns la prerea c acestea erau prezervate prin 6/2/12

 Primul pas n procesul de mumificare

era ndeprtarea organelor interne, printr-o incizie efectuat n partea lateral a corpului. Inima, considerat tronul inteligenei i fora vieii, era lsat la locul su, dar creierul era scos prin nas, cu un crlig special, i aruncat. Restul organelor erau pstrate n vase canopice.

Cadavrul era mpachetat, acoperit cu carbonat

de sodiu cristalizat (un tip de sare) i lsat s se deshidrateze timp de 40 zile. Corpul era apoi nfurat n bandaje mbibate n rin, 6/2/12 carbonat de sodiu i uleiuri aromate, iar toate

Notiunea de suflet si trup in Egiptul antic

Gandirea religioasa egipteana nu s-a

preocupat in mod deosebit de originea omului. Unele mituri il prezinta pe zeul soarelui, Ra ca fiind creator al omului, deoarece el este considerat creator pentru tot ceea ce exista. In teologia memfitica, creatorul omului este Ptah si apoi Khunm, acesta din urma fiind creatorul doar al individului ce se naste, nu al rasei umane. Impreuna cu Heket, zeita nasterilor, Khnum ajuta sa se nasca copilul din pantecele mamei.
6/2/12

In evaluarea naturii umane, nu exista o

distinctie clara intre parte spirituala si cea materiala a omului; prin urmare centrul personalitatii sale nu se gaseste nici in suflet si nici in trup. Fiinta umana este o sinteza a mai multor potente spirituale carora omul le este dator cu viata dupa moarte. Aceste potente au semnificatia unor dimensiuni ale fiintei umane care depind insa de integritatea trupeasca a omului. De aici vine si ideea imbalsamarii cadavrelor si punerea in mormant a unor obiecte folositoare trupului. In ceea ce priveste sufletul, egiptenii credeau 6/2/12 despre acesta ca salasluieste in trup si ca este

Locurile de cult
Templul era la egipteni "locuinta zeului". In el

se pastra statuia zeului si era instalat animalul sau sfant. La inceput egiptenii faceau locuinte modeste pentru zei. Acestea nu erau uneori decat simple colibe impletite din nuiele de rachita si inchise cu un gard de pari. La intrare, erau puse insignele tribului si emblema zeului, sculptata in lemn. Mai tarziu s-au construit temple din piatra, de forma patrata si cu doua usi, una in fata celeilalte, servind preotilor pentru a intra pe una si a iesi pe cealalta cand purtau idolul in procesiuni.

6/2/12 Cel mai impunator din monumentele de

BIBLIOGRAFIE: Bunson, Margaret R. Encyclopedia of Ancient

Egypt, Facts On File, Inc., New York, 2002\

Ciho, Miron, Civilizatia Egiptului greco-roman

Plutarch : "Despre Isis i Osiris", EdituraUniversitii din Bucureti, Bucureti, 2001 (BCU) trad. de Cristina Muica, Bucureti, UniversEnciclopedic , 1997 (BCU)

Rachet, Guy, Dicionar de civilizatie egiptean,

http://mitologii.orgfree.com

6/2/12