Sunteți pe pagina 1din 16

DREPT PENAL - PARTEA GENERAL licen 2012

1. Lipsa dublei incriminri este o cauz care nltur caracterul penal al faptei, deoarece echivaleaz cu: a) neprevederea faptei n legea penal; b) lipsa pericolului social; c) lipsa vinoviei; 2. Abrogarea incriminrii este o cauz care nltur caracterul penal al faptei deoarece echivaleaz cu: a) lipsa pericolului social; b) neprevederea faptei n legea penal; c) lipsa vinoviei; 3. n cazul faptelor care nu prezint gradul de pericol social al unei infraciuni, procurorul sau instana aplic o sanciune cu caracter administrativ prevzut n art. 9l C. pen. Care sunt sanciunile cu caracter administrativ prevzute de Codul penal: a) observarea, mustrarea i amenda; b) munca n folosul comunitii, mustrarea i amenda; c) mustrarea, mustrarea cu avertisment i amenda; 4. n cazul legitimei aprri, prevzute de art. 44 alin. (2) C. pen. atacul trebuie s fie: a) material, direct, imediat, injust i proporional; b) material, direct, imediat i injust; c) material, direct i injust; 5. n cazul legitimei aprri, atacul trebuie s fie ndreptat mpotriva: a) celui care se apr sau altei persoane ori mpotriva unui interes public. b) celui care se apr sau altei persoane i drepturilor sale; c) celui care se apr sau altei persoane ori mpotriva unui interes obtesc; 6. n cazul legitimei aprri, atacul: a) trebuie s pun n pericol persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obtesc; b) trebuie s pun n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obtesc; c) trebuie s pun n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat; 7. Este n legitim aprare i: a) acela care a svrit fapta prevzut de legea penal, dar a depit limitele unei aprri proporionale; b) acela care a svrit fapta prevzut de legea penal, dar, din cauza tulburrii sau a temerii, a depit limitele unei aprri proporionale cu gravitatea pericolului i cu mprejurrile n care s-a produs atacul; c) numai acela care din cauza unei provocri a svrit fapta prevzut de legea penal cu depirea limitelor unei aprri proporionale; 8. Excesul justificat, n cazul legitimei aprri: a) face ca fapta prevzut de legea penal, svrit de cel atacat, s nu mai constituie infraciune; b) nu nltur caracterul penal al faptei, ci va fi reinut de instan doar ca o circumstan atenuant; c) nu are nici o importan n considerarea faptei prevzute de legea penal svrit n aprare, ca infraciune, ci va reprezenta doar un element la individualizarea pedepsei; 9. Excesul scuzabil, n cazul legitimei aprri, reprezint: a) o mprejurare care conduce la nlturarea caracterului penal al faptei svrite n aprare; b) o circumstan atenuant legal; c) o mprejurare care duce la nlturarea rspunderii penale; 1

10. n care din situaiile enumerate mai jos poate exista legitim aprare, fiind ndeplinit condiia atacului: a) atacul este ndreptat mpotriva unui bun aparinnd celui care svrete, n aprare, fapta prevzut de legea penal; b) atacul const ntr-o ameninare verbal; c) atacul sa fie legitim, material, direct i injust. 11. Dac cel atacat n condiiile legitimei aprri riposteaz, dar lovete din eroare, ce nu-i poate fi imputabil, o alt persoan creia i vatm grav integritatea corporal, acesta va beneficia: a) numai de dispoziiile legale privind legitima aprare; b) de dispoziiile legale privind eroarea de fapt, n concurs cu dispoziiile privind legitima aprare; c) numai de circumstane atenuante, urmnd s rspund penal pentru fapta svrit; 12. Starea de necesitate este o cauz care: a) nltur caracterul penal al faptei; b) n mod direct nltur rspunderea penal; c) nltur caracterul penal al faptei numai n condiiile legii. 13. Spre deosebire de legitima aprare, aciunea de salvare n cazul strii de necesitate trebuie s se declaneze ca urmare a unui pericol: a) grav; b) iminent; c) imediat i injust. 14. Pentru existena strii de necesitate, pericolul trebuie s fie: a) direct, imediat i injust; b) conform condiiilor prevzute de art. 44 alin. (2) C. Pen. i de art. 45 alin. (3) C. Pen.. c) direct i imediat, dar s amenine una din valorile menionate n art. 45 alin. (2) C. Pen; 15. Starea de necesitate: a) nu poate veni niciodat n concurs cu alte cauze care nltur caracterul penal al faptei; b) poate veni n concurs, dar numai cu legitima aprare; c) poate veni n concurs cu mai multe cauze care nltur caracterul penal al faptei; 16. Exist stare de necesitate i atunci cnd: a) fapta prevzut de legea penal, svrit n aciunea de salvare, nu era singurul mijloc de a nltura pericolul; b) fapta prevzut de legea penal este svrit de o persoan care nu avea obligaia de a nfrunta pericolul; c) fapta prevzut de legea penal este svrit de o persoan care avea obligaia de a nfrunta pericolul. 17. Constrngerea fizic este o cauz care nltur: a) infraciunea; b) rspunderea penal; c) caracterul juridic al faptei. 18. Constrngerea moral este o cauz care nltur: a) caracterul penal al faptei; b) rspunderea penal; c) caracterul juridic al faptei. 19. Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal svrit din cauza: a) unei constrngeri fizice creia fptuitorul nu i-a putut rezista; b) unei constrngeri fizice fa de care fptuitorul nu a opus rezisten; c) unei constrngeri fizice creia fptuitorul nu i-a putut rezista fiind debil fizic. 20. n care din situaiile de mai jos exist caz fortuit: 2

a) atunci cnd fapta prevzut de legea penal, svrit de subiect, se datoreaz neprevederii de ctre acesta a rezultatului socialmente periculos; b) atunci cnd fapta prevzut de legea penal, svrit de subiect, este consecina unei mprejurri care nu putea fi prevzut de acesta; c) atunci cnd fapta prevzut de legea penal, svrit de subiect, este consecina unei comportri imprudente; 21. Iresponsabilitatea nltur caracterul penal al faptei atunci cnd, n momentul svririi ei, fptuitorul este: a) bolnav mintal sau toxicoman; b) intoxicat cronic prin alcool, stupefiante sau alte asemenea substane; c) alienat mintal. 22. Beia, pentru a fi cauz care nltur caracterul penal al faptei svrita n aceast stare, trebuie s fie: a) voluntar i complet; b) accidental i complet; c) preordinata i involuntara. 23. Starea de beie poate constitui circumstan agravant, atunci cnd este: a) preordinat; b) accidental; c) preordinata i involuntara. 24. Fa de minorul care nu rspunde penal, dar svrete o fapt prevzut de legea penal, se poate lua: a) msura libertii supravegheate prevzut de art. 103 C. pen.; b) msura internrii ntr-un centru de reeducare prevzut de art. 104 C. pen.; c) nu se poate lua nici o msur prevzut de Codul penal. 25. Pentru dreptul penal, o eroare de drept constnd n necunoaterea unui act extrapenal are valoarea unei: a) erori de drept care nu nltur caracterul penal al faptei; b) erori de fapt i produce consecinele acesteia; c) culpe. 26. Tragerea la rspundere penal a unui infractor are loc: a) prin intermediul raportului juridic penal de conformare; b) prin intermediul raportului juridic penal de conflict; c) prin intermediul instanei de judecata. 27. Ce se nelege prin principiul non bis in idem!: a) faptul c, pentru svrirea unei infraciuni, unui infractor nu i se poate aplica dect o singur sanciune de drept penal; b) faptul c, pentru svrirea unei infraciuni, un infractor nu poate fi tras la rspundere penal dect o singur dat; c) faptul c nu poate rspunde penal o alt persoan n locul celei care a svrit infraciunea. 28. nlocuirea rspunderii penale: a) este o instituie n favoarea fptuitorului prin intermediul creia acesta, n loc s sufere efectele grave ale pedepsei de natur a-i limita libertatea, este supus unei msuri cu caracter administrativ; b) este o instituie prin care se nltur caracterul penal al faptei, deoarece, n final, fptuitorului care a svrit o infraciune n loc s i se aplice o sanciune penal, i se aplic o sanciune extra-penal; c) este o instituie cu ajutorul creia se realizeaz individualizarea pedepsei. 29. Cum va proceda instana de judecat, atunci cnd, judecnd un concurs de infraciuni, stabilete c pentru una sau mai multe infraciuni pot fi aplicabile dispoziiile legale privind nlocuirea rspunderii penale, dar pentru celelalte infraciuni concurente nu pot fi aplicabile: 3

a) va nlocui rspunderea penal pentru toate infraciunile concurente; b) nu va mai nlocui rspunderea penal pentru niciuna din infraciuni; c) va nlocui rspunderea penal doar pentru acele infraciuni din concurs care ndeplinesc condiiile cerute de lege. 30. Sanciunile cu caracter administrativ ce pot fi aplicate n cazul nlocuirii rspunderii penale sunt: a) mustrarea, libertatea supravegheat i amenda; b) mustrarea, munca n folosul comunitii i amenda; c) mustrarea, mustrarea cu avertisment i amenda. 31. Pentru a putea dispune nlocuirea rspunderii penale, pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea svrit trebuie s fie: a) nchisoarea de cel mult ase luni sau amend; b) nchisoarea de cel mult un an; c) nchisoarea de cel mult un an sau amend; 32. Amnistia este o cauz care opereaz: a) in rem i ope legis; b) in personam; c) in rem i in personam; 33. Obiectul amnistiei l constituie: a) persoana condamnatului; b) executarea pedepsei; c) infraciunile svrite pn la data apariiei actului de clemen. 34. n care din situaiile de mai jos se ntrerupe cursul prescripiei executrii pedepsei: a) comiterea unei noi infraciuni; b) comunicarea de ctre procuror nvinuitului a faptei pentru care s-a pus n micare aciunea penal; c) nceperea executrii pedepsei de ctre condamnat. 35. n cazul infraciunilor pentru care punerea n micare a aciunii penale este condiionat de introducerea unei plngeri prealabile de ctre persoana vtmat, lipsa acestei plngeri nltur: a) infraciunea; b) rspunderea penal; c) executarea pedepsei; 36. Sanciunile de drept penal sunt msuri: a) preventive i de constrngere; b) preventive i de reeducare; c) de constrngere i reeducare. 37. Care din sanciunile mai jos menionate sunt sanciuni de drept penal: a) pedepsele, msurile educative i msurile de siguran; b) pedepsele, msurile educative i msurile complementare; c) pedepsele, msurile educative, msurile de siguran i sanciunile disciplinare. 38. Deteniunea pe via este o pedeaps: a) determinat; b) nedeterminat; c) circumstaniata. 39. Amenda penal este o pedeaps: a) principal; 4

b) complementar; c) accesorie. 40. Deoarece pedeapsa deteniunii pe via nu poate fi aplicat fa de minorul infractor, n ipoteza n care acesta svrete o infraciune pentru care legea prevede pedeapsa deteniunii pe via, instana aplic acestuia o pedeaps cu nchisoarea cuprins ntre: a) 10 i 20 ani; b) 5 i 20 ani; c) 10 i 25 ani. 41. n cazul n care o persoan urmeaz s fie condamnat pentru svrirea unei infraciuni la pedeapsa deteniunii pe via, dar la data pronunrii unei astfel de condamnri, aceasta mplinete vrsta de 60 de ani, instana urmeaz s aplice o pedeaps cu nchisoarea. Care va fi pedeapsa cu nchisoarea ce va trebui s o aplice instana ntr-o astfel de situaie: a) 25 ani nchisoare i interzicerea unor drepturi pe timp de 10 ani; b) 30 ani nchisoare i interzicerea unor drepturi pe timp de 10 ani; c) 20 ani nchisoare i interzicerea unor drepturi pe timp de 10 ani. 42. Cel condamnat la pedeapsa deteniunii pe via poate fi liberat condiionat dup executarea efectiv a: a) 15 ani, dac ndeplinete i celelalte condiii; b) 20 ani, dac ndeplinete i celelalte condiii; c) 25 ani, dac ndeplinete i celelalte condiii. 43. n cazul tentativei, cnd pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea consumat este deteniunea pe via, se aplic pedeapsa nchisorii cuprins ntre: a) 5 i 20 ani; b) 10 i 25 ani; c) 10 i 20 ani. 44. Care este minimul i maximul general al pedepsei nchisorii: a) nchisoarea de la 10 zile la 30 ani; b) nchisoarea de la 15 zile la 25 ani; c) nchisoarea de la 15 zile la 30 ani; 45. Interzicerea unor drepturi este o pedeaps: a) complementar; b) principal; c) Accesorie. 46. Interzicerea de a ocupa o funcie sau de a exercita o profesie, o meserie sau alt ocupaie este: a) o msur de siguran; b) o pedeaps complementar; c) o pedeaps accesorie. 47. Degradarea militar este: a) o pedeaps accesorie; b) o pedeaps complementar; c) o msur de siguran;

48. Individualizarea legal a pedepselor se realizeaz de ctre: a) legiuitor, n faza de elaborare a legii penale incriminatoare; b) instana de judecat, n momentul soluionrii cauzei cu care a fost nvestit; 5

c) administraia locului de deinere a condamnatului; 49. Individualizarea judiciar a pedepsei se realizeaz de ctre: a) legiuitor, n faza de elaborare a legii penale incriminatoare; b) instana de judecat, n momentul soluionrii cauzei cu care a fost nvestit; c) administraia locului de deinere a condamnatului; 50. Individualizarea administrativ a pedepsei se realizeaz de ctre: a) legiuitor, n faza de elaborare a legii penale incriminatoare; b) instana de judecat, n momentul soluionrii cauzei cu care a fost nvestit; c) administraia locului de deinere a condamnatului; 51. Cnd ia sfrit, n principiu, individualizarea rspunderii penale: a) dup executarea sanciunii prevzut n hotrrea de condamnare; b) odat cu pronunarea hotrrii de condamnare; c) odat cu rmnerea definitiv a hotrrii de condamnare. 52. Concursul de circumstane atenuante, reinute n favoarea unui inculpat, provoac: a) o singur atenuare, indiferent ct se rein n favoarea lui; b) atenuri succesive; c) attea atenuri cte circumstane atenuante se rein n favoarea lui; 53. n care din situaiile de mai jos, individualizarea pedepsei cunoate dou trepte: a) n cazul concursului de infraciuni; b) n cazul recidivei; c) n cazul n care pentru o infraciune este prevzut o pedeaps principal alternativ; 54. Dup criteriul legturii circumstanelor cu fapta ori cu fptuitorul, acestea se clasific n: a) circumstane reale i circumstane personale; b) circumstane cunoscute infractorului i circumstane necunoscute infractorului; c) circumstane legale i circumstane judectoreti; 55. Dup efectul pe care l produc n operaia de stabilire i aplicare a pedepsei, circumstanele se clasific n: a) circumstane reale i circumstane personale; b) circumstane atenuante i circumstane agravante; c) circumstane cunoscute infractorului i circumstane necunoscute infractorului; 56. Care din infraciunile mai jos menionate constituie o stare de agravare a pedepsei: a) infraciunea deviat; b) infraciunea continu; c) infraciunea continuat. 57. Constituie o stare de atenuare a pedepsei: a) tentativa; b) denunarea de ctre mituitor a persoanei care a primit mita; c) scuza provocrii.

58. n ce caz, ca efect al circumstanelor atenuante, instana nlocuiete minimul special al pedepsei nchisorii, prevzut de lege pentru infraciunea svrit, cu pedeapsa amenzii: a) cnd minimul special al pedepsei prevzute de lege pentru infraciunea svrit este de un an sau mai mare, dar pn la 3 ani; 6

b) cnd minimul special al pedepsei prevzute de lege pentru infraciunea svrit este de 3 luni sau mai mare, dar pn la un an; 59. n cazul svririi unei infraciuni contra pcii i omenirii, dac instana reine n favoarea inculpatului circumstane atenuante, pedeapsa nchisorii poate fi redus de aceasta pn la: a) 1/4 din maximul general; b) 1/3 din minimul special; c) 1/2 din minimul general; 60. Svrirea unei infraciuni contra persoanei, prin acte de violen fizic asupra membrilor familiei constituie: a) o stare de agravare a pedepsei; b) o circumstan agravant judiciar; c) o circumstan agravant legal. 61. Svrirea unei infraciuni de cte un infractor major mpreun cu o persoan care nu a mplinit vrsta de 14 ani, constituie: a) o circumstan agravant legal; b) o circumstan agravant judiciar; c) nu constituie nici un fel de circumstan agravant, deoarece minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani nu rspunde penal; 62. Fapta de trafic de droguri, prin oferirea acestora unui minor atrage: a) reinerea n sarcina inculpatului a unei circumstane agravante legale speciale; b) reinerea n sarcina inculpatului a unei circumstane agravante judiciare; c) legea nu prevede o astfel de situaie ca fiind o circumstan agravant legal sau judiciar; 63. n cazul n care pedeapsa a crei executare a fost suspendat este amenda, termenul de ncercare este de: a) 6 luni; b) 1 an; c) 5 ani. 64. Termenul de ncercare n cazul suspendrii executrii pedepsei sub supraveghere se compune din cuantumul pedepsei aplicate, la care se adaug un interval de timp: a) de 3 ani; b) ntre 2 i 5 ani; c) de 5 ani. 65. Pentru ca instana de judecat s poat pronuna executarea pedepsei la locul de munc, una din condiiile ce trebuie ndeplinite, este aceea c pedeapsa aplicat n cauza supus judecii trebuie s fie nchisoarea de cel mult: a) 4 ani; b) 5 ani; c) 6 ani. 66. Minorii cu vrsta cuprins ntre 14 i 16 ani care svresc fapte prevzute de legea penal: a) nu rspund niciodat din punct de vedere penal; b) fa de aceast categorie de persoane care svresc fapte prevzute de legea penal se iau numai msuri de ocrotire prevzute de legislaia n vigoare; c) rspund penal, dac se dovedete c au svrit faptele penale cu discernmnt. 67. Pentru constatarea discernmntului unui minor cu vrsta cuprins ntre 14 i 16 ani, care a comis o fapt prevzut de legea penal, organul judiciar are obligaia de a dispune: a) efectuarea unei anchete sociale i o expertiz psihiatric; 7

b) efectuarea unei expertize psihologice; c) efectuarea unei expertize medicale. 68. Fa de minorul care rspunde penal se poate lua o msur educativ, fie aplicarea unei pedepse. Dintre cele dou sanciuni de drept penal, n care din situaiile de mai jos instana de judecat trebuie s aplice o pedeaps: a) n cazul cnd instana apreciaz c, n cazul concret, luarea unei msuri educative nu este suficient pentru ndreptarea minorului; b) n cazul svririi unei infraciuni de o mai mic importan; c) numai n cazul n care minorul a svrit o infraciune grav. 69. Sistemul sancionator al minorilor infractori, n legislaia noastr penal este alctuit din: a) numai msuri educative; b) msuri educative i pedepse; c) msuri educative, msuri de siguran i pedepse. 70. Care din msura educativ de mai jos are un caracter complex, funcionnd att ca msur educativ, ct i ca msur de natur medical: a) libertatea supravegheat; b) internarea ntr-un centru de reeducare; c) internarea ntr-un institut medical educativ. 71. Dac minorul aflat n libertate supravegheat svrete o infraciune nuntrul termenului de ncercare de un an, ce msur poate lua instana mpotriva lui: a) revoc libertatea supravegheat i dispune fie internarea minorului ntr-un centru de reeducare, fie i va aplica o pedeaps; b) revoc libertatea supravegheat i poate dispune numai internarea minorului ntr-un centru de reeducare; c) revoc libertatea supravegheat i n mod obligatoriu trebuie s dispun aplicarea unei pedepse; 72. Punerea n executare a msurii educative a libertii supravegheate se face: a) chiar n edina de judecat n care aceast msur este pronunat, dac minorul i persoana sau reprezentantul unitii speciale creia i s-a ncredinat supravegherea sunt prezeni. b) numai dup ce hotrrea de condamnare a rmas definitiv; c) chiar n edina de judecat n care aceast msur este pronunat, chiar dac minorul nu este prezent. 73. Msurile de siguran prevzute de legea penal au, n principal, caracterul unor mijloace de: a) reeducare; b) constrngere; c) prevenire. 74. Msurile de siguran sunt: a) pedepse complementare; b) pedepse principale; c) sanciuni de drept penal; 75. Ce se nelege prin principiul legalitii msurilor de siguran: a) c ele se pot lua numai n cazurile i n condiiile prevzute de lege; b) c ele se pot lua numai n cazul n care s-a comis o infraciune; c) c ele se pot lua numai de ctre instana de judecat. 76. Odat luate, msurile de siguran de natur medical sunt: a) irevocabile; b) revocabile; c) i revocabile i irevocabile. 8

77. Artai care din msurile mai jos menionate, sunt de siguran i au caracter medical: a) internarea ntr-un institut medical-educativ, obligarea la tratament medical i internarea medical; b) obligarea la tratament medical i internarea medical; c) internarea ntr-un institut medical-educativ, internarea toxicomanilor ntr-un centru de dezintoxicare i supravegherea medical; 78. Msura de siguran a obligrii la tratament medical const n obligarea fptuitorului de: a) a se prezenta n mod regulat la o unitate sanitar pentru tratament medical pn la nsntoire; b) a se interna pe timp de 30 de zile ntr-o unitate sanitar pentru tratament medical; c) a se interna pe timp de 60 de zile ntr-o unitate sanitar pentru tratament. 79. Msura de siguran a obligrii la tratament medical se poate lua n mod provizoriu: a) fie n faza de urmrire penal, fie n faza de judecat; b) numai n faza de urmrire penal; c) nu poate fi luat n mod provizoriu; 80. Msura de siguran a internrii medicale: a) poate fi luat n mod provizoriu pe tot parcursul procesului penal; b) poate fi luat n mod provizoriu numai n faza de judecat, pn la pronunarea hotrrii; c) nu poate fi luat n mod provizoriu, ci numai definitiv; 81. Msura de siguran a internrii medicale se dispune: a) doar pe un anumit termen prevzut de legea penal; b) pe o durat nedeterminat; c) pn la data solicitrii revocrii acestei msuri de ctre cel internat; 82. Care sunt cele mai cunoscute coli si curente care s-au impus in stiinta dreptului penal? a. Scoala Ardeleana, Scoala pozitivista, Scoala apararii sociale; b. Scoala pozitivista, Scoala apararii sociale, Scoala clasica. c. Scoala apararii sociale, Scoala Ardeleana, Scoala simbolista 83. Care sunt principiile de baza care guverneaza Scoala apararii sociale? a. protejarea societatii impotriva criminalitatii trebuie sa se realizeze prin masuri extrapenale, destinate sa neutralizeze delincventul (prin eliminare sau segregare ori prin aplicarea unor metode curative si educative); b. limitarea stricta a sferei de incidenta a liberarii conditionate c. infractorul este subordonat legilor naturale si sociale si este determinat de aceste legi. 84. Care sunt principiile de baza care guverneaza curentul tendintei neoclasice actuale in stiinta dreptului penal? a. comportamentul infractional trebuie primeze in fata justitiei si nu actul incriminat; b. imaginea clasica a omului rezonabil este inlaturata, acesta devenind stapan pe actele sale si liber sa aleaga intre bine si rau c. sporirea severitatii pedepselor si limitarea posibilitatilor de individualizare judiciara 85. Care sunt ntemeietorii tiintei dreptului penal romn? a. George Antoniu si Vintila Dongoroz; b. Ion Tanoviceanu si Nicoleta Iliescu; c. Ion Tanoviceanu si Vintila Dongoroz. 86. Codul penal romn de la 1937 mai era denumit: a. Codul penal Alexandru Ioan Cuza; b. Codul penal Mihai I; c. Codul penal Carol al II-lea; 9

87. Care sunt noutatile juridice pe care le aduce Codul penal romn de la 1937? a. umanizarea pedepsei; b. responsabilitatea morala a infractorului c. introducerea de pedepse mai aspre; 88. Care sunt expresiile latine care guverneaza principiul legalitatii? a. nullum crimen sine lege, nullum poena sine lege, nullum judicium sine lege; b. nullum crimen sine lege, nullum poena sine lege, nullum crimen sine persona; c. nullum poena sine lege, nullum crimen sine persona, nullum judicium sine lege 89. In ce consta principiul umanismului legii penale? a. intreaga reglementare penala trebuie sa porneasca de la interesele fundamentale ale omului; b. intreaga activitate in domeniul dreptului penal trebuie sa se desfasoare pe baza legii si in conformitate cu legea; c. intreaga reglementare juridica penala trebuie sa asigure prevenirea savarsirii faptelor periculoase, atat prin conformare cat si prin constrangere fata de cei care savarsesc asemenea fapte; 90. In ce consta principiul individualizarii sanctiunilor de drept penal? a. presupune luarea in considerare a intereselor fundamentale ale omului; b. reprezinta o garantie a libertatii persoanei intrucat, fara savarsirea unei infractiuni, nu se poate antrena raspunderea unei persoane; c. presupune stabilirea si aplicarea sanctiunilor de drept penal in functie de gravitatea faptei savarsite, de periculozitatea infractorului, de necesitatile de indreptare a acestuia 91. In ce consta principiul personalitatii raspunderii penale? a. presupune stabilirea si aplicarea sanctiunilor de drept penal in functie de gravitatea faptei savarsite, de periculozitatea infractorului, de necesitatea de indreptare a acestuia; b. asigura prevenirea faptelor periculoase atat prin comportare, cat si prin constrangere fata de cei care savarsesc asemenea fapte; c. contine regula potrivit careia atat obligatia ce decurge dintr-o norma penala de a avea o anumita conduita, cat si raspunderea ce decurge din nesocotirea acelei obligatii, revin persoanei ce nu si-a respectat obligatia, savarsind fapta interzisa, si nu alteia sau unui grup de persoane. 92. Ce se intelege prin interpretarea legii penale? a. o operatiune logico-rationala ce se efectueaza cu ocazia aplicarii normei de drept si are drept scop aflarea vointei legiuitorului, exprimata in acea norma; b. o operatiune logica ce se refera la fapte tipice si trebuie aplicata unor fapte concrete care sunt variabile; c. o activitate stiintifica prin care se explica si se desluseste continutul normativ al legilor; 93. Cine realizeaza interpretarea oficiala autentica sau legala a legii penale? a. Presedintele tarii in momentul in care promulga o lege; b. legiuitorul, in momentul in care adopta o lege si da explicatii, in continutul acesteia, cu privire la anumiti termeni, expresii sau situatii juridice care impun o interpretare unitara; c. organele judiciare, in momentul in care realizeaza incadrarea juridica a faptei; 94. Cine realizeaza interpretarea neoficiala sau doctrinala a legii penale? a. Guvernul Romaniei; b. instantele de judecata; c. oamenii de stiinta. 95. Cum poate fi interpretarea oficiala autentica a legii? a. anterioara si posterioara; b. contextuala si posterioara; c. consensuala si multilaterala; 10

96. Cum poate fi interpretarea legii penale dupa metodele folosite? a. interpretare literala sau gramaticala, interpretare rationala sau logica, interpretare geografica ; b. interpretare literala sau gramaticala, interpretare rationala sau logica, interpretare istorica c. interpretare literala sau gramaticala, interpretare geografica, interpretare istorica 97. Care sunt raionamentele care se utilizeaza in cazul interpretarii rationale sau logice a legii penale? a. a fortiori, per a contrario, reductio ad absurdum; b. a fortiori, per a contrario, nulum crimen sine lege; c. per a contrario, reductio ad absurdum, nulum crimen sine lege. 98. Ce intelegeti prin zona contigua a Romaniei? a. fasia de mare care se intinde spre largul marii pana la distanta de 200 mile marine, masurata de la liniile de baza; b. spatiul aerian sau coloana de aer de deasupra teritoriului Romaniei; c. fasia de mare adiacenta marii teritoriale care se intinde de-a lungul marii pana la distanta de 24 mile marine, masurata de la liniile de baza; 99. Care sunt principiile aplicarii legii penale in spatiu? a. principiul personalitatii legii penale, principiul ultraactivitatii legii penale, principiul realitatii legii penale; b. principiul personalitatii legii penale, principiul realitatii legii penale, principiul universalitatii legii penale c. principiul realitatii legii penale, principiul retroactivitatii legii penale, principiul activitatii legii penale 100. Ce presupune principiul activitatii legii penale? a. legea penala se aplica unor fapte comise inainte de intrarea ei in vigoare; b. legea penala este activa de la intrarea ei in vigoare si pana la iesirea din vigoare; c. legea penala se aplica unor fapte si dupa iesirea ei din vigoare; 101. Ce se intelege prin retroactivitatea legii penale? a. aplicarea prevederilor unei legi penale si unei fapte comise intre momentul edictarii si momentul intrarii in vigoare a legii respective; b. aplicarea prevederilor unei legi penale faptelor comise dupa iesirea din vigoare a legii respective; c. aplicarea prevederilor unei legi penale, a efectelor ei asupra unor fapte comise inainte de intrarea in vigoare a legii respective. 102. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine in cursul urmaririi penale? a. nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul intrarii ei in vigoare, conform principiului activitatii legii penale; b. se va pronunta scoaterea de sub urmarire penala c. se va pronunta achitarea; 103. Care sunt criteriile dupa care se poate determina legea penala mai favorabila? a. dupa conditiile de tragere la raspundere penala; b. dupa gravitatea faptei; c. dupa locul unde a fost comisa fapta; 104. Ce conditii se cer intrunite pentru aplicarea principiului personalitatii legii penale? a. faptuitorul sa fie cetatean roman sau o persoana fara cetatenie dar cu domiciliul in Romania; b. faptuitorul sa fie cetatean roman sau strain dar cu domiciliul sau resedinta in Romania; c. fapta sa fie comisa pe teritoriului tarii; 105. Ce conditii trebuie indeplinite in mod obligatoriu pentru aplicarea principiului realitatii legii penale? a. infractiunea sa fie savarsita pe teritoriul tarii noastre si sa fie indreptata impotriva securitatii nationale a statului roman, impotriva unui cetatean roman sau a unei persoane juridice romane; 11

b. fapta respectiva sa fie savarsita cu intentie directa; c. infractorul sa fie cetatean strain sau persoana fara cetatenie, domiciliata in strainatate. 106. Ce conditii trebuie indeplinite pentru aplicarea principiului universalitatii legii penale? a. fapta sa fie prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita; b. fapta respectiva sa fie savarsita cu intentie directa; c. infractiunea sa fie savarsita in afara teritoriului tarii de catre un cetatean roman; 107. Ce fel de act este extradarea? a. administrativ, bilateral, politic; b. bilateral, juridic, civil; c. politic, juridic, bilateral; 108. Cum poate fi extradarea in functie de pozitia pe care o are statul in realizarea acesteia? a. extradarea temporara si extradare permanenta; b. extradare activa si extradare pasiva; c. extradare generala si extradare particulara; 109. Care sunt subiectii raportului juridic penal? a. doar statul si persoanele fizice; b. statul si persoanele juridice, ca destinarari ai normei penale; c. statul, persoanele fizice si juridice, ca destinatari ai normei penale; 110. Cand se naste raportul juridic penal de conformare? a. din momentul intrarii in vigoare a normei cu caracter penal; b. din momentul edictarii normei cu caracter penal; c. numai prin savarsirea infractiunii; 111. Cui revine constatarea raportului juridic penal? a. organelor de politie; b. parchetelor; c. instantelor de judecata; 112. Care sunt factorii in functie de care pericolul social al infractiunii este apreciat de legiuitor? a. valoarea sociala careia i se aduce atingere; b. gradul de pregatire intelectuala a faptuitorului; c. antecedentele contraventionale ale faptuitorului; 113. Care sunt cei doi factori ai vinovatiei, ca trasatura esentiala a infractiunii? a. intentia directa sau intentia indirecta; b. constiinta si vointa; c. usurinta sau neglijenta; 114. Care sunt formele pe care le imbraca vinovatia, ca trasatura esentiala a infractiunii? a. intentia, culpa, intentia depasita; b. intentia, culpa, pedeapsa c. culpa, intentia depasita, pedeapsa 115. Ce cuprinde praeterintentia? a. intentia directa si intentia indirecta, reunite; b. intentia si culpa, reunite; c. faptele cu un pericol social redus;

116. Care sunt formele pe care le imbraca obiectul infractiunii? a. obiectul juridic generic sau de grup, obiectul juridic specific, obiectul juridic universal 12

b. obiectul juridic specific, obiectul juridic universal, obiectul material sau obiectul direct ; c. obiectul juridic generic sau de grup, obiectul juridic specific, obiectul material sau obiectul direct ; 117. Care sunt trasaturile esentiale ale infractiunii? a. latura obiectiva si latura subiectiva; b. vinovatia, raspunderea penala si pedeapsa; c. pericolul social al faptei, vinovatia si prevederea faptei in legea penala; 118. Cand exista intentie directa, ca forma a vinovatiei? a. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-1 accepta, socotind fara temei, ca el nu se va produce; b. faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmareste producerea lui, prin savarsirea acelei fapte; c. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste, accepta producerea lui; 119. Cand exista praeterintentia ca forma a vinovatiei? a. in situatia in care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-1 prevada; b. in situatia in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste, accepta producerea lui; c. in situatia in care faptuitorul doreste si urmareste ori accepta producerea unor urmari periculoase, insa in realitate se produc, din culpa, urmari mai grave (pe care fie ca le-a prevazut, dar a socotit fara temei ca nu se vor produce ori nu le-a prevazut, desi putea si trebuia sa le prevada); 120. Cand este persoana juridica subiect activ al infractiunii? a. infractiunea a fost savarsita in realizarea obiectului ei de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice si cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala; b. infractiunea are legatura cu atributiile de serviciu ale societatii comerciale, autoritatii ori institutiei respective; c. se dovedeste in sarcina conducerii unei institutii ori societati ca a existat un interes patrimonial; 121. Ce cuprinde continutul constitutiv al oricarei infractiuni? a. obiectul si subiectii infractiunii; b. timpul si locul infractiunii; c. latura obiectiva si latura subiectiva a infractiunii; 122. Sub ce forma se poate manifesta elementul material al laturii obiective? a. vinovatiei; b. unei actiuni sau inactiuni; c. unei sanctiuni; 123. Care sunt elementele raportului de cauzalitate? a. elementul material; b. urmarea imediata; c. cauza si efectul;

124. Ce intelegeti prin latura subiectiva a unei infractiuni? a. activitatea persoanei fizice care, prin urmarile ei periculoase, vatama sau pune in pericol anumite relatii sociale aparate de normele dreptului penal; b. valoarea sociala si relatiile sociale create in jurul acestei valori, care sunt periclitate sau vatamate prin fapta infractionala; c. atitudinea psihica a faptuitorului, alcatuita din elemente intelective, volitive si afective, care determina si insotesc actul fizic de executare. 125. Ce intelegeti prin latura obiectiva a unei infractiuni? a. activitatea persoanei fizice care, prin urmarile ei periculoase, vatama sau pune in pericol anumite relatii sociale aparate de normele dreptului penal; b. atitudinea psihica a faptuitorului, alcatuita din elemente intelective, volitive si afective, care determina si insotesc actul fizic de executare; c. valoarea sociala si relatiile sociale create in jurul acestei valori, care sunt periclitate sau vatamate prin fapta infractionala; 13

126. Ce se intelege prin verbum regens"? a. elementul subiectiv i mobilul infractiunii; b. scopul infractiunii; c. elementul material al laturii obiective a infractiunii; 127. Ce desemneaza mobilul unei infractiuni? a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) care conduce la nasterea in mintea faptuitorului a ideii savarsirii unei infractiuni si care il determina sa o comita; b. desemneaza finalitatea urmarita de faptuitor prin savarsirea infractiunii; c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si insoteste fapta infractionala si urmarile ei; 128. Care sunt cele doua perioade in care se desfasoara activitatea infractionala? a. perioada prezenta si perioada viitoare; b. perioada activa si perioada pasiva; c. perioada interna si perioada externa. 129. Care sunt principalele forme ale infractiunii intentionate? a. actele pregatitoare (preparatorii), tentativa, fapta consumata ; b. tentativa, complicitatea, fapta consumata ; c. complicitatea, unitatea de infractiune, tentativa 130. Cum este incriminata tentativa in actuala reglementare a Codului penal? a. pentru toate infractiunile din Codul penal; b. doar pentru infractiunile grave si deosebit de grave; c. numai atunci cand Codul penal prevede expres acest lucru; 131. Cand se realizeaza tentativa perfecta? a. atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce; b. atunci cand faptuitorul incepe executarea elementului material al laturii obiective a infractiunii, insa pe parcursul desfasurarii executarea este intrerupta si nu poate fi dus pana la capat; c. atunci cand faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca infractiunea proiectata sa se consume, totusi aceasta nu se consuma datorita modului defectuos in care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze; 132. Cand nu se pedepseste tentativa? a. numai atunci cand faptuitorul s-a desistat de la savarsirea faptei pusa in executare, mai inainte ca organul de urmarire penala sa o descopere; b. atunci cand faptuitorul a impiedicat mai inainte de descoperirea faptei producerea rezultatului; c. atunci cand faptuitorul fie ca s-a desistat fie ca a impiedicat producerea rezultatului mai inainte de descoperirea faptei; 133. Care sunt cele doua categorii de unitate de infractiune? a. unitate naturala si unitate artificiala de infractiune; b. unitate conventionala si unitate neconventionala de infractiune; c. unitate naturala si unitate legala de infractiune; 134. Ce este infractiunea complexa? a. infractiunea al carei rezultat obtinut dupa momentul consumarii si excluzand interventia faptuitorului, se va amplifica in mod progresiv, dand nastere la noi urmari, corespunzatoare unor infractiuni mai grave; b. infractiunea care se realizeaza prin repetarea faptei incriminate de un numar de ori atat de mare incat sa rezulta o obisnuinta a faptuitorului, o indeletnicire a acestuia; c. infractiunea in al carei continut intra, ca element constitutiv sau ca element circumstantial agravant, o actiune sau inactiune care constituie, prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea penala. 14

135. Cand se consuma infractiunea de obicei? a. in momentul terminarii primei actiuni; b. in momentul ultimei repetari a faptei incriminate; c. in momentul in care s-au epuizat doua sau mai multa actiuni ale faptuitorului; 136. Care sunt formele unitatii naturale de infractiune? a. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea deviata; b. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea continua; c. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata; 137. Ce fel de infractiune este infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal? a. o infractiune continua; b. o infractiune continuata; c. o infractiune colectiva; 138. Care sunt formele unitatii legale de infractiune? a. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata; b. infractiunea complexa, infractiunea continua, infractiunea progresiva si infractiunea de obicei; c. infractiunea complexa, infractiunea continuata, infractiunea progresiva si infractiunea de obicei; 139. Care este momentul care se ia in calcul pentru stabilirea starii de recidiva in cazul savarsirii unei infractiuni continuate? a. momentul consumarii infractiunii; b. data savarsirii infractiunii; c. data epuizarii infractiunii; 140. Ce fel de infractiune este jocul de noroc, infractiune prevazuta de art. 330 alin.2 Cp? a. o infractiune continua; b. o infractiune continuata; c. o infractiune de obicei; 141. Care sunt formele sub care se poate prezenta concursul de infractiuni? a. concursul represiv si concursul preventiv; b. concursul real si concursul formal; c. concursul conventional si concursul neconventional; 142. Care este sistemul sanctionator pentru concursul de infractiuni consacrat si admis de Codul penal roman? a. sistemul cumulului aritmetic sau al aditionarii pedepselor; b. sistemul absorbtiei pedepselor si aplicarea pedepsei celei mai grave; c. sistemul cumulului juridic sau sistemul contopirii pedepselor. 143. Ce presupune pluralitatea intermediara de infractiuni? a. sa existe o condamnare definitiva a infractorului pentru o infractiune savarsita anterior; b. infractorul sa comita din nou o infractiune, inainte de a fi fost condamnat pentru o infractiune anterioara; c. existenta unui concurs de infractiuni. 144. Care sunt formele pluralitatii de infractiuni? a. participatia penala, concursul de infractiuni si recidiva; b. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara; c. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea naturala; 145. Cand exista concurs real de infractiuni? 15

a. atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni; b. atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale unor infractiuni diferite; c. atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele; 146. Ce este infractorul ? a. persoana care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala; b. persoana care a ajutat la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala; c. persoana care are calitatea de subiect de drept si care raspunde penal. 147. Care sunt felurile participatiei penale? a. participatia proprie si participatia improprie; b. participatie legala si participatie naturala; c. participatia obiectiva si participatia subiectiva; 148. Cui i este specifica contributia directa si nemijlocita la savarsirea faptei prevazuta de legea penala? a. instigatorului; b. coautorilor; c. complicelui; 149. Ce constituie fapta persoanei care promite inainte de savarsirea infractiunii ca va tainui bunurile provenite din aceasta, dar dupa savarsirea ei, nu-si mai tine promisiunea? a. complicitate; b. nu are semnificatie penala; c. este lipsita de pericol social; 150. Carei forme de participatie penala i este specifica savarsirea faptei prevazute de legea penala de catre mai multi participanti cu aceeasi forma de vinovatie? a. participatiei improprii; b. complicitatii delict distinct; c. participatiei proprii (propriu-zise); BIBLIOGRAFIE: Bica Gh., Griga I., Paraschiv G., Alecu Gh., Drept penal. Partea general, Ed. Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2008 MANUAL UNIC;

16