ABA ABA este o metoda psihlogica care are la baza teoria behaviorista pentru a modifica strcturi comportamentale umane,

in procesul de invatare si interventie. Initial terapia purta numele de modificare comportamentala (Behaviour modification), si se bazeaza pe studiul relatiei dintre mediul inconjurator si comportament, moficand astfel anumite elemente ale mediului, comportamentele dezadaptative pot fi inlaturate sau inlocuite cu unele adaptative. Domeniul analizei aplicate a comportamentului a cunoscut o atentie din ce in ce mai sporita in ultimii ani sub promisiunea unei metodologii eficate bazata pe studiul experimental al comportamentului (Skinner 1974 in Bailey 2002). Modelul conditionarii operante: Majoritatea studiilor recente bazate pe analiza comportamentala, au la baza activitatea desfasurata de Burhus Skinner in laboratorul sau, activitate legata de studiul extensiv al sobolanilor si porumbeilor, si descoperirea comportamentului operant. In 1938, Burrhus Frederick Skinner (1904-1990) reia modelul de intarire prin consecinte, legea efectului devenind legea intaririi. Legea intaririi permite explicarea comportamentului operant, realizat in sensul obtinerii unor consecinte placute pentru organism. Focus-ul este comutat de pe legatura dintre stimul si reactie (S-R), asupra relatiilor dintre reactii si consecinte, uneori contingente. Domeniul de aplicabilitate al ABA: Intr-un studiu realizat de Ayllon si Michael (1959) in Bailey (2002), autorii evidentiaza aspecte legate de eficienta analizei comportamentale in cazul unor probleme ale pacientilor psihotici. Ceea ce s-a manipulat era numarul de intrari in sala de supraveghere, numarul de reviste pastrate si fina observatie a comportamentului verbal nonagresiv al persoanelor cu tulburari psihotice, pentru aceasta cei doi cercetatori decupau intervale de 15-30 de secunde pe parcursul carora se desfasura atenta observatie comportamentala. Domeniul in care ABA se utilizeaza intensiv este legat de modificarea comportamentului deviant a copiilor. O cercetare desfasurata de Wolf et al. 1964 in Bailey (2002) a relevat necesitatea rigorii in indepartarea comportamentului deviant. De-a lungul programului de interventie o gama intreaga de comportamente (probleme legate de mersul la culcare, tulburari alimentare, utilizarea ochelarilor, comportamente distructive) au fost supuse programului ABA. Studiul releva faptul ca in urma programului, copiii au devenit o sursa de bucurie pentru familiile lor. Analiza comportamental n situaiile de criz in autism arat c este imperios necesar ca modificarea acestor comportamente, n sensul diminurii i nlocuirea lor cu alte comportamente adecvate. Cercetrile efectuate de-a lungul timpului de profesionitii n terapia comportamental i din experiena practic cu copii cu autism s-a demonstrat c cele mai eficiente tehnici de scimbare a comportamentului sunt cele din terapia comportamental. Toate comportamentele, fie pozitive sau negative, sunt nvate din experiena anumitor evenimente care preced comportamentul respectiv (antecedent) i care urmeaz imediat

comportamentului (consecin). La copilul cu autism pot aparea cele mai variate i ciudate comportamente problema. Pot fi comportamente-problem extreme: ipatul, aruncatul sau spartul obiectelor, mucatul minilor, lovituri, trasul de par sau forme mai ciudate precum hiperventilaia sau crizele de apnee (inutul respiraiei).n cadrul comportamentelor problem sunt incluse si autostimulrile, stereotipiile, comportamentele obsesive care dei nu sunt periculoase creeaz subiectului un obstacol n dezvoltare, nvare i socializare. Copiii cu autism sunt absorbii de jocuri autostimulante care i mpiedic s reacioneze la ceea ce se ntmpl n jurul lor i la cererile celorlali, sau se pot angaja ntr-o activitate obsesiv din care dac sunt intrerupi pot declana crize de furie. n categoria comportamentelor problem sunt incluse i ecolalia (imediat sau intarziat) i respiraia greit; acestea doua fiind la rndul lor destul de dificil de controlat. Analiza comportamentala tine cont de cele trei elemente ale unei situatii problematice, care permit terapeutului sau parintelui sa obtina o cantitate semnificativa de informatii despre situatia respectiva. ANTECEDENT - situaia n care a aparut comportamentul respectiv (unde era copilul, cu cine, ce facea copilul sau ce i s-a cerut s fac, dac a fost interupt din vreo activitate etc); COMPORTAMENT - descrierea exact a comportamentului (a ipat, a ipat i s-a mucat de incheietura mini, a lovit cu mana, a tras de par); cu ct datele sunt mai clare cu att comportamentul va fi mai bine neles; CONSECINA - ce s-a ntamplat imediat dup apariia comportamentului problem (ex. copilul a nceput s ipe pentru c vrea o jucrie iar mama i-a dat jucaria respectiv). Neclaritatea din mediul inconjurator (din cadrul familiei/scolii/gradinitei) il face pe copilul cu autism sa se simta ca intr-o jungla sociala. Zgomotul, aglomeratia, multitudinea de stimuli care bombardeaza sistemul lor perceptiv, lipsa regulilor, a explicatiilor din partea celor apropiati, necunoasterea intentiilor celorlalti (lipsa capacitatii de predictibilitate) duc la: confuzie, anxietate, agitatie, nervozitate, comportamente auto/hetero-agresive, comportament haotic, stereotipii, depresie. Insuficienta intelegere a limbajului, felul diferit in care percep mediul inconjurator, lipsa de percepere a lantului logic al intmplarilor, problemele legate de capacitatea de organizare a informatiilor, stimulilor, problemele de comunicare, lipsa capacitatii de prelucrare corecta a stimulilor multipli duc la neclaritate, stres, nesiguranta, comportamente problematice/ tulburari de comportament, stima de sine negativa, scazuta. Rolul terapeutului este acela de a manipula mediul astfel incat el sa capete predictibilitate, astfel se creeaza punti spre schimbarea comportamentului dezadaptativ al copilului, avand efecte considerabile asupra stresului pe care acesta il resimte. Pentru a adapta optim mediul in care locuieste, lucreaza, invata, se joaca un copil cu autism, trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte si intrebari: Spatiul: unde mananca/lucreaza/se joaca? Timpul: cnd?, ct timp?, ce urmeaza? Materialul: cu ce se joaca, mananca, doarme, lucreaza?

Ajutor: cu cine lucreaza, se joaca, se plimba? Sistemul de lucru: cum lucreaza, se joaca, merge la scoala, mananca? Sarcina: ce are de facut, cat timp, de cate ori?

Exemplu de modalitati de oferire a sarcinilor in care se tine cont de manipularea spatiului pentru o mai buna intelegere a semnificatiei acestuia: Pe raftul din stnga se afla sarcinile care trebuie executate, iar pe raftul din dreapta se aseaza sarcinile executate. Pe raftul din stnga: sarcinile care trebuie executate atunci, in acea activitate. La finalizarea unei sarcini, obiectele sunt asezate inapoi, de unde au fost luate. Sarcinile sunt oferite, in ordine, pe cartonase (pictograme), la nivelul ochilor. Secventele de sarcini sunt individualizate. Pictograme pot fi de tipul: imagine alba pe fond negru sau de tipul: desen negru pe fond alb, cu denumirea scrisa sub desen. Orarul unei intregi saptamani, pentru un grup de copii presupune unnivel inalt de intelegere, de orientare si organizare pentru ca un copil sa isi caute orarul si sa isi organizeze ziua in functie de acesta. In afara de mediu si de timp o alta variabila ce trebuie manipulata in cazul terapiei ABA, este comunicare. In lucrul cu copii cu autism, comunicare verbala nu este suficienta, ea fiind completata de comunicare nonverbala, de obiecte si imagini pentru transmiterea mesajelor catre copil. In terapie aceasta forma de comunicare prezinta numele de comunicare totala. In functie de capacitatea de intelegere a copilului si de timpul scurs in terapie, comunicarea, traverseaza urmatoarele niveluri: Nivel non-simbolic: Se comunica un mesaj non-simbolic prin obiecte nsoite de cuvinte. Nivel pre-simbolic: Se utilizeaza poze, pictograme, desene, semne si gesturi, insotite de cuvantul ce le desemneaza Nivel simbolic: Se utilizeaza doar cuvantul ce desemneaza obiectul sau sarcina ce urmeaza a fi executata Instrumente de comunicare i vizualizare
Brelocul facem o gaur n pictogramele plastificate ce reprezinta obiectele preferate ale copilului i le introducem in breloc invatandu-l pe copil sa le utilizeze pentru a solicita obiectul dorit; Placematul - punem pictograme cu tipuri de mncare preferate de copil, pe foaia de plastic de pus pe mas pentru tacmuri, iar copilul e invatat sa solicite mancarea dorita atunci;

Orarul sau tabla cu pictograme

Atunci cnd termin o activitate, copilul cu autism ntoarce pictograma respectiv i trece la urmtoarea; La copiii cu deficit sever utilizam doar 2 pictograme; Avem prima dat orar cu obiecte i mai apoi orar cu pictograme.

Ceasul cu pictograme

arttorul mic s fie de aceeai culoare cu ora; arttorul mare s fie de aceeai culoare cu minutele; la nceput punem puine pictograme i folosim activiti zilnice (prnz, somn, joac); ceasul cu pictograme e folosit pentru copii cu inteligen flexibil.

Dulapul sau raftul cu pictograme

poate fi un suport; poate fi un flanelograf; poate fi un dulap cu rafturi; de preferin pictogramele e bine s fie aezate pe vertical, dar nu e greit nici pe orizontal; pictogramele este bine sa aiba scrise pe ele i cuvntul ce desemneaza obiectul reprezentat de pictograma, pentru c, n timp, vom scoate pictogramele i va rmne doar cuvntul.

Agenda cu pictograme

Seamn cu una obinuit, dar este adaptat pentru persoanele cu autism; La nceput vor fi doar pictograme, apoi pictograme + cuvnt; Mai trziu introducem cifrele (orele): 1. 2. 3. pictogram pictogram + cuvnt pictogram + cuvnt + or.

Zilele sunt scrise cu culori diferite, dar tot timpul anului se respect culorile alese. ntotdeauna "luni" va fi scris cu verde, "mari" cu rou, "miercuri" cu mov, etc. n dreptul fiecrei zile se vor desena buline pentru a numerota zilele sptmnii. Lng "luni" punem o bulin (pentru ziua I a sptmnii), lng "mari" punem dou buline (ziua a II-a), etc.

Bilbiografie: Bailey, J.S., Burch, M (2002), Research Methods in Apllied Behaviour Analysis, London, United Kingdom www.cursuriautism.ro