Studiu Asupra Personalitatii La Varsta A Treia

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Studiu asupra personalitatii la varsta a treia. Rolul proceselor psihice in adaptarea varstnicului
Capitolul I Noiuni introductive Personalitate i stres la vrsta a treia: rolul unor procese psihice mediatoare n adaptarea vrstnicului Literatura de specialitate arat c marea majoritate a modelelor observabile de adaptare la mediu sunt destul de stabile, constante i independente de vrst. Cu toate acestea pe msura avansrii n vrst, schimbrile n starea sntii, schimbrile de roluri i statute sociale, precipit n mod considerabil modificarea n timp a mecanismelor de adaptare ale oamenilor. Putem spune c exist att constan ct i schimbarea personalitii pe durata ciclului vieii.(Cox 1993) Marjorie Lowenthal (1975) caracterizeaz, n urma unui experiment efectuat pe reprezentanii a trei grupe de vrst diferite, etapele primare ale ciclului de via ca expansive i cu mari ateptri de realizri. Persoanele de vrst mijlocie i persoanele vrstnice, apar prin contrast, ca mult mai autolimitate i aparent mai preocupate de minimalizarea frustraiilor, prin a face fa problemelor vieii, dect prin a-i fixa obiective prea nalte. Studiile care au ncercat s determine schimbri precise ale personalitii care apar la oamenii n vrst au fost oarecum neconcludente (Cox): unele rezultate obinute indic o schimbare considerabil a personalitii, n anii trzii ai vieii, altele nu au gsit ns schimbri semnificative.
Riley, Foner i asociaii (1968) au analizat mai multe studii referitoare la schimbarea personalitii la persoane mai n vrst i au ajuns la concluzia c acetia sunt mai rigizi, adaptndu-se mai puin la nou fa de tineri. Ca atitudine, vrstnicii au evideniat un mare grad
Pagina 1 din 46
de dogmatism, o mai mare intoleran fa de ambiguitate dovedindu-se mai puin grijulii fa de presiunea social exercitat asupra lor pentru a se conforma. Mai mult ei s-au artat mai pasivi, mai conformiti, i mai preocupai de propriile emoii i de propria persoan. Bernice Neugarten, Robert Havighurst, i Sheldon Tobin (1968 ) arat c subiecii btrni adopt mai frecvent un stil pasiv n adaptarea la mediu, comparativ cu stilul de nfruntare evideniat la subiecii tineri. Una din cele mai importamte contribuii experimentale la studiul personalitii adultului i vrstnicului au avut-o reprezentanii colii de la Chicago (Neugarten, Maddox i Thomae) (Muller). Principalele aspecte studiate de acetia, sunt legate de evoluia personalitii n procesul de mbtrnire: astfel atunci cnd se discut evoluia persoanalitii in procesul de mbtrnire, se are in vedere mai ales evoluia personalittii sociale/ comportamentului manifest. n acest domeniu, cercetrile indic mai degrab o continuitate comportamental de-a lungul procesului de imbtrnire. Autorii se pronun n legtur cu existena unei continuiti n stilul de via al vrstnicilor: n ceea ce privete personalitatea social/comportamentul manifest al vrstnicului, nu par a se nregistra modificri majore nainte de 60 ani . Dimensiunile mai profunde ale personalitii, se caracterizeaz mai ales prin discontinuitate, prin modificri mai mult sau mai puin pronunate, mai timpurii sau mai trzii, ale diferitelor trsturi n funcie de vrst (R.C.Muller): - astfel singura modificare pentru care exist un mare acord ntre specialiti este scderea treptat a extraversiei. Se pare c extraversia descrete linear intre 20 si 60 ani, dup care se ajunge la o relativa stabilizare (Pointreaud 1972). -scderea echilibrului emoional odat cu vrsta este susinut de unii autori ca Swenson (1961) fiind ns infirmat de alii. - o alta trstur de personalitate, ascendena-dominana, scade linear intre 20 - 60 de ani, dup care urmeaz o relativ stabilizare ( Pointrenaud .a.,1973). - modificarea agresivitii se realizeaz n mod difereniat: dei se descrie pe sine ca fiind mai puin agresiv ca nainte, vrstnicul este de fapt orientat ctre evitarea sau amnarea rspunsului agresiv ; totui pe msur ce rspunsul agresiv apare el este greu de controlat i de inhibat; vrstnicul devine deci mai puin ngduitor i rbdtor la suprare. Rmn totui de analizat, n acest context, diferenele culturale .
Pagina 2 din 46
Tot pe linia discontinuitii se mai nscrie un grup de trsturi specifice nrudite ntre ele : conservatorismul, dogmatismul ( ca sistem cognitiv nchis, presupunnd autoritarism i intoleran ), rigiditatea (care poate fi un mecanism defensiv, dar i lips de flexibilitate). Schaie ( ) remarc o cretere a rigiditii i o descretere a flexibilitii n funcie de vrst, aceasta fiind totui mai accentuat dup 50 ani.
Esantionarea Studiul este realizat pe un lot de 79 de vrstinici bucureteni, 59 femei - 79,7% i 20 de brbai - 25,3. Subiecii din aceast categorie au vrste cuprinse ntre 52 i 83 de ani: -59 femei 79,7% i 20 de brbai - 25,3% dintre ei fiind cuprini n grupa de vrst 66-70 ani ; - 24,4% n grupa de vrst 76 i peste; - 19,1% n grupa de vrst 61-65 ani; - 17,8% n grupa 50-60 ani i - 16,5 n grupa 71-75 de ani (vezi tabelul nr 2 ). dintre ei au studii generale, 38% studii medii I 24,1 studii superioare. ( tabelul nr 3 ) Lotul martor este alctuit din 75 de tineri, elevi de liceu, cu o medie de vrst de 17 ani, 29 de biei (38,7%) i 46 de fete (61,3 ), respectnd structura eantionului natural , de la faa locului.
Pagina 3 din 46
Schm ieschek Neuropsihiatrul germ Karl Leonhard este unul din principalii an precursori ai explor`rii personalit`\ii accentuate,iar colaboratorii sai au construit diverse instrum ente de lucru pentru facilitarea investiga\iei. Dr. H.Schm ieschek a [ntocm un chestionar pentru depistarea it `\ilor accentuate, tradus, experim entat I adaptat pentru \ara noastr` de psihologul I.M.Nestor. Chestionarul este alc`tuit din 88 de [ntreb`ri, prezentate am estecat, form @nd 10 grupe (de la I la X), fiecare grup` urm `rind explorarea/eviden\ierea unor tr`s`turi accentuate: - Grupa I-a, cu 12 [ntreb`ri se refer` la dem onstrativitate; -Grupa a II-a, cu 12 [ntreb`ri se refer` la hiperexactitate; -Grupa a III-a, cu 12 [ntreb`ri se refer` la hiperperseveren\`; -Grupa a IV-a, cu 8 [ntreb`ri se refer` la nest`p@nire/ne[nfr@nare; -Grupa a V-a, cu 8 [ntreb`ri se refer` la hipertim ie; -Grupa VI-a, cu 8 [ntreb`ri se refer` la distim ie; -Grupa VII-a cu 8 [ntreb`ri se refer` la ciclotim ie; -Grupa VIII-a, cu 4 [ntreb`ri se refer` la exaltare; -Grupa IX-a, cu 8 [ntreb`ri se refer` la anxietate; -Grupa X-a, cu 8 [ntreb`ri se refer` la em otivitate. La acest chestionar, subiectul r`spunde [n scris subliniind sau [ncercuind pe Da sau Nu [n dreapta fiec`rei [ntreb`ri. Autorul recom and` ca subiectul s` fie facut atent c` la acest chestionar nu este vorba de exam inarea unor aptitudini ci a unor tras`turi de personalitate. Tim de lucru este liber, nu exist` presiune sau constr@ngere. {n linii pul m tim de lucru (exclusiv [ntreb`rile I r`punsurile) variaz` [ntre 30 I 60 ari pul de m inute, [n func\ie de ritm g@ndirii ri gradului de [n\elegere al fiec`rui ul subiect.{ntregul experim pretinde circa 90-100 de m ent inute. Ca perioad` a zilei chestionarul poate fi alicat [n orice perioad`, [ntre orele 7 I 18, dar num dac` subiectul nu se afl` [ntr-o stare de oboseal`, de ai tensiune, sau grab`. Oboseala, tensiunea, graba falsific` situa\iile de r`spuns. Schm ieschek precizeaz` c`, la unele [ntreb`ri r`spunsul nu este cel sim ptom atic, cont@nd deci, drept da (sim ptom atic) I va fi astfel [nglobat printre r`spunsurile pozitive (sim ptom atice). Num erele acestor [ntreb`ri cu
Capitolul II
Pagina 4 din 46
Material si metode
Pagina 5 din 46
Schmieschek Neuropsihiatrul german Karl Leonhard este unul din principalii precursori ai explorrii personalitii accentuate,iar colaboratorii sai au construit diverse instrumente de lucru pentru facilitarea investigaiei. Dr. H.Schmieschek a ntocmit un chestionar pentru depistarea ilor accentuate, tradus, experimentat I adaptat pentru ara noastr de psihologul I.M.Nestor. Chestionarul este alctuit din 88 de ntrebri, prezentate amestecat, formnd 10 grupe (de la I la X), fiecare grup urmrind explorarea/evidenierea unor trsturi accentuate: - Grupa I-a, cu 12 ntrebri se refer la demonstrativitate; -Grupa a II-a, cu 12 ntrebri se refer la hiperexactitate; -Grupa a III-a, cu 12 ntrebri se refer la hiperperseveren; -Grupa a IV-a, cu 8 ntrebri se refer la nestpnire/nenfrnare; -Grupa a V-a, cu 8 ntrebri se refer la hipertimie; -Grupa VI-a, cu 8 ntrebri se refer la distimie; -Grupa VII-a cu 8 ntrebri se refer la ciclotimie; -Grupa VIII-a, cu 4 ntrebri se refer la exaltare; -Grupa IX-a, cu 8 ntrebri se refer la anxietate; -Grupa X-a, cu 8 ntrebri se refer la emotivitate. La acest chestionar, subiectul rspunde n scris subliniind sau ncercuind pe Da sau Nu n dreapta fiecrei ntrebri. Autorul recomand ca subiectul s fie facut atent c la acest chestionar nu este vorba de examinarea unor aptitudini ci a unor trasturi de personalitate. Timpul de lucru este liber, nu exist presiune sau constrngere. n linii mari timpul de lucru (exclusiv ntrebrile I rpunsurile) variaz ntre 30 I 60 de minute, n funcie de ritmul gndirii ri gradului de nelegere al fiecrui subiect.ntregul experiment pretinde circa 90-100 de minute. Ca perioad a zilei chestionarul poate fi alicat n orice perioad, ntre orele 7 I 18, dar numai dac subiectul nu se afl ntr-o stare de oboseal, de tensiune, sau grab. Oboseala, tensiunea, graba falsific situaiile de rspuns. Schmieschek precizeaz c, la unele ntrebri rspunsul nu este cel simptomatic, contnd deci, drept da (simptomatic) I va fi astfel nglobat printre rspunsurile pozitive (simptomatice). Numerele acestor ntrebri cu
Subiecii celor dou loturi (de vrstnici i tineri ) au fost examinai individual cu ajutorul urmtoarelor instrumente specifice:
Pagina 6 din 46
- Chestionar semidirijat pentru date sociodemografice; - Chestionarul de personaliti accentuate Schmiescheck. - Inventarul de personalitate E.P.I.-Eysenck; Chestionarul de personaliti accentuate Schmiescheck ( P.A. ) Neuropsihiatrul german Karl Leonhard este unul din principalii precursori ai explorrii personalitii accentuate,iar colaboratorii sai au construit diverse instrumente de lucru pentru facilitarea investigaiei. Dr. H.Schmieschek a ntocmit un chestionar pentru depistarea personaliilor accentuate, tradus, experimentat i adaptat pentru ara noastr de psihologul I.M.Nestor. Chestionarul este alctuit din 88 de ntrebri, prezentate amestecat, formnd 10 grupe (de la I la X), fiecare grup urmrind explorarea/evidenierea unor trsturi accentuate( vezi anexa nr 1): - Grupa I-a, cu 12 ntrebri se refer la demonstrativitate; -Grupa a II-a, cu 12 ntrebri se refer la hiperexactitate; -Grupa a III-a, cu 12 ntrebri se refer la hiperperseveren; -Grupa a IV-a, cu 8 ntrebri se refer la nestpnire/nenfrnare; -Grupa a V-a, cu 8 ntrebri se refer la hipertimie; -Grupa VI-a, cu 8 ntrebri se refer la distimie; -Grupa VII-a cu 8 ntrebri se refer la ciclotimie; -Grupa VIII-a, cu 4 ntrebri se refer la exaltare; -Grupa IX-a, cu 8 ntrebri se refer la anxietate; -Grupa X-a, cu 8 ntrebri se refer la emotivitate. La acest chestionar, subiectul rspunde n scris subliniind sau ncercuind pe Da sau Nu n dreapta fiecrei ntrebri. Autorul recomand ca subiectul s fie facut atent c la acest chestionar nu este vorba de examinarea unor aptitudini ci a unor trasturi de personalitate. Timpul de lucru este liber, nu exist presiune sau constrngere. n linii mari timpul de lucru (exclusiv ntrebrile i rpunsurile) variaz ntre 30 i 60 de minute, n funcie de ritmul gndirii si gradului de nelegere al fiecrui subiect.ntregul experiment pretinde circa 90-100 de minute.
Pagina 7 din 46
Ca perioad a zilei chestionarul poate fi aplicat n orice perioad, ntre orele 7 I 18, dar numai dac subiectul nu se afl ntr-o stare de oboseal, de tensiune, sau grab. Oboseala, tensiunea, graba falsific situaiile de rspuns. Schmieschek precizeaz c, la unele ntrebri rspunsul nu este cel simptomatic, contnd deci, drept da (simptomatic) i va fi astfel nglobat printre rspunsurile pozitive (simptomatice). Numerele acestor ntrebri cu rspuns nu dar contnd da sunt urmtoarele: 5, 12, 25, 31, 36, 46, 51, 53, 59, 65. Grupele I -X nu au toate acelai numr de ntrebri, de aceea au fost introdui coeficieni de pponderare. Acetia ajut la compararea cantitativ a rezultatelor, ntruct dup nmulirea cu coeficienii respectivi se obin valori standard comparative; 24 indic un procentaj simptomatic de 100%; valoarea 18 indic 75%; valoarea 12 indic 50% iar valoarea 6 indic 25%. Cu referire la interpretarea cotelor se avanseaz ideea c putem vorbi de o accentuare n cazul n care numrul de raspunsuri da trece de 50%, adic mai mult de jumtate din numrul de ntrebri specifice fiecreia din cele 10 grupe de simptome. Autorul consider c este indicat i o confruntare a rezultatelor obinute de la cele 10 grupe pentru o mai adecvat caracterizare a accenturii, unele simptome corelnd clinic cu altele. De accea se recoand, n cazul unei evaluri individuale, alctuirea unu profil, care prin prezenarea sa grafic prilejuiete intuirea mai operativ a personalitii. Psihologul i poate structura o opinie suplimentar analiznnd numrul total de rspunsuri da, n vederea stabilirii unui coeficient de dezechilibru emoional. In vederea precizrii criteriilor psihometrice precum i pentru unele studii longitudinale, mi se pare oportun aplicarea metodei test - retest, la un interval de 4 - 8 - 12 luni. Operaia este n curs i vom putea eventual desccoperi dac ,,accenturile de personalitate reprezint o constant sau dac prin tehnici educative, de psihoterapie, de asisten psiho - social, de psihofarmacologie etc. nu vor putea fi obinute ameliorri sau unele forme de remisie. O analiz atent a chestionarului Schmieschek prilejuind reflecia c n fond se urmrete depistarea unor tipuri umane i c metoda nchide o tipologie uman cu o orientare mai mult clinic. Dar, indiferent de consideraiile noastre teoretice sau generale din punct de vedere practic nu se pot trage dect foloase prin utilizarea unor asemenea metode de descifrare a personalitii. ,,Mediul de astzi (social, colar, industrial, clinic) cu coordonatele sale multilaterale i complexe, cer n vederea unei integrri eficiente o ct mai amnunit cunoatere a structurilor de personalitate.
Pagina 8 din 46
Pentru informaii mai ample, att n legtur cu structura celor 10 tipuri, ct i cu tehnica de explorare - depistare a lor, poate fi consultat, cu real folos, lucrarea lui Karl Leonhard: ,,Personaliti accentuate n via i n literatur(Bucureti, Editura Enciclopedic Romn, 1972 traducere Dr. Virgil Sorin i Mariana Zoltan). Utilitatea chestionarului H. Schmieschek ar putea fi reliefata si in cadrul organizarii unei companii de profilaxie mintala .Este adevarat ca Leonhard si colaboratorii lui au urmarit depistarea personalitii accentuate ,cu simptome ferme si desigur nelinistitoare si (partial) degradante pentru fiinta umana.O restructurare a chestionarului ar putea prilejui articularea unui instrument de lucru mai simplu, aplicat in variate medii (scolare si industriale),ar putea depista precoce unele tendinte care, insuficient considerate, pot duce la aparitia sinptomelor propriu-zise. Este mai mult decat semnificativ faptul ca,chiar in societatile avansate,se evita o cheltuiala simpla pentru explorarea personalitatii ,,normalepentru precizarea /relifarea tendintelor catre instalarea starilor patologice ,preferandu-se tratamente costisitoare pentru redresarea emotionala acelui devenit ,,accentuat.Este, de asemenea, surprinzatoare,incetineala cu care se opereaza schimbarea (devenita absolut necesara) in mentalitatea acelora care sunt factori de decizie. Prezentatorul instructiunilor de fata roaga pe colegii psihologi sa-i transmita toate observatiile lor critice.Sa nu uite ca efortul lui Schmieschek reprezinta una din incercarile de valorificare practica a conceptiei profesorului Karl Leonhard si orice semnal are din partea practicienilor este bine venita. De pe pozitia cercetatorului preocupat si de aspectele deontologice ale incercarilor de a descifra ,, firea umana ,se accentueaza ca nu este indicat sa se acorda,teoretic, o valoare infailibila unui singur instrument de explorare. In acest context,este indicata compararea /corelarea rezultatelor metodei Schmieschek cu rezultatele altor chestionare ( MMPI, de pilda sau Woodworth-Mathews) si altor tehnici (rezultatele tratamentului psihoterapeutic,ale interventiilor psiho-socio-pedagogice si ale psihologiei, ale interventiilor psihofarmacologice ). Tot in cadrul acestei discutii deontologice socotim util sa reliefam faptul ca tratarea cu usurinta a unor asemenea instrumente de lucru si interpretarea pripita a rezultatelor, pot genera conflicte si deteriorari atat pe linia psiholog-subiect, cat si in structura psihica a subiectului. Asemenea chestionare nu pot fi identificate cu un test oarecare de memorie, ci ele pretind explorarea unor structuri; iar ,, joaca de-a chestionarele poate duce la discreditarea miscarii de psihologie medicala si de asistenta psiho-socio-pedagogica complexa din tara noastra.
Pagina 9 din 46
Inventarul de personalitate E.P.I.Eysenck Inventarul de personalitate Eysenck este unul dintre chestionarele cu cea mai larg utilizare. E.P.I.-conceput de H.J.Eysenck si S.B.G.Eysenck (1964) evidentiaz dou dimensiuni fundamentale ale personalitii: extraversia-introversia i stabilitatea-instabilitatea emoional. Fiind un chestionar cu validare structural, adic bazat pe metoda analizei factoriale, problema pe care o ridic const nu in masura a ceea ce se cunoate ca i n cazul chestionarelor validate apriori sau empiric- ci n a cunoate ceea ce se masoar. Pe baza unei liste cu 39 de puncte, referioare la situaia social, la trsturile de personalitate i la simptomele bolnavului, psihiatrii de la Spitalul Maudsley (Anglia) evalueaz la cererea lui H.J.Eysenck- 700 bolnavi spitalizai. Supunnd analizei factoriale corelaiile obinute, H.J.Eysenck desprinde 4 factori, dintre care doar primii 2 sunt fundamentali. Primul factor-un factor general care acopera 14% din variana total, se caracterizeaz prin personalitate slab organizat, absena integrrii personalitii, capacitate scazut de adaptabilitate, absena simului de echip, lipsa de energie, tonus muscular slab. Factorul astfel relevat este denumit prin termenul de nevrotism sau stabilitate-instabilitate emotional. Aceasta dimensiune general de integrare i stabilitate corespunde in mare parte factorului W ( will) evideniat pentru prima dat de Webb (1915). Menionam, alturi de P.Albou, in practica psihologic termenii de chestionar de personalitate si inventar de personalitate sunt considerai ca sinonimi; cu toate acestea aa cum arata P.Albou se cuvine s se fac o difereniere a lor, chestionarul fiind un termen generic, iar inventarul un chestionar care-i propune s exploreze cat mai metodic i mai complet posibil, fie ansamblul, fie un aspect determinant al personalitii subiectului. Al doilea factor rezultat in urma analizei factoriale acopera 12% din varian este unul bipolar, care opune grupul simptomelor isterice ( de conversie, de ipohondrie, etc.) al grupului de simptome distimice (iritabilitate, apatie, depresie, tendine obsesionale, anxietate, etc. ). Dihotomia isterie-distimie corespunde dimensiunii extraversie-introversie descris de G.C.Jung, nc din 1921.
Pagina 10 din 46
Similar factorului G, care n domeniul proceselor cognitive, reprezint factorul general, extraversia-introversia ar fi arat H.J.Eysenck factorul general al vieii afective, iar nevrotismul, factorul general al sferei volitive. Pornind de la dimensiunile extraversie-introversie si stabilitate-instabilitate emotional se pot diferenia tipuri distincte de personalitate. In concepia lui J.P.Guilford, preluat apoi de H.J.Eysenck tipul adic nivelul cu gradul cel mai inalt de generalitate in structura personalitii constituie o constelaie de trsturi, iar trsturile nivelul imediat urmator, in ordine descrescand a gradului de generalitate formeaz constelaia tendinelor individuale de aciune. La randul lor, tendinele individuale reprezint nivelul rspunsurilor habituale care, de regul, se repet n toate situaiile asemntoare. Nivelul cu gradul cel mai sczut de generalitate, l constituie raspunsurile specifice care spre deosebire de cele habituale, nu sunt ntotdeauna caracteristice pentru persoana studiat. Dimensiunea extraversie-introversie si cea de nevrotism pot fi reprezentate printr-un sistem de axe de coordonate in interiorul caruia se incadreaza diferitele trsturi de personalitate, n funcie de corelaiile existente ntre ele. Pe baza unor analize de itemi si de analize factoriale extinse Eysenck elaboreaz mai multe chestionare: Chestionarul Medical Maudsley si Inventarul de personalitate Maudsley, urmate apoi de Inventarul de Personalitate Eysenck pentru a msura cele dou dimensiuni fundamentale ale personalitii. Cadrul teoretic care st la baza construirii celor dou scri ale chestionarului E.P.I. scala de extraversie si de nevrotism presupune c subiecii cu nevroze distimice ( adic persoanele cu simptome anxioase, depresive, obsesionale ) s obin note ridicate la scala de nevrotism si note sczute la extraversie. In acelai timp istericii si psihoticii se caracterizeaz prin note mai ridicate la extraversie decat cele ale distimicilor; in ceea ce privete notele la scala de nevrotism ele ar trebui s situeze aceti subieci pe o poziie intermediar, ntre normali i distimici ( note la nevrotism mai ridicate decat ale normalilor, dar mai sczute decat notele distimicilor ) . Rezultatele subiecilor normali i a bolnavilor mintali relevate de Eysenck prin E.P.I. confirm diferenierile ipotetice formulate de acesta i prin urmare demonstreaz validitatea conceptual a Inventarului de Personalitate Eysenck. Relevarea prin intermediul chestionarului E.P.I. a celor dou dimensiuni fundamentale ale personalittii i-a dovedit utilitatea intr-o mare varietate de situaii.
Pagina 11 din 46
Studiind relaia dintre extraversie i comportamentul in munca la banda rulanta, R.Cooper si R.Payne constat c muncitorii extraveri se adapteaz mai greu la acest gen de munc. Studiile lui P. Bakan demonstreaz superioritatea introverilor, fa de extraveri, in sarcini de vigilen, ceea ce in selecia profesional pentru muncile cu un grad ridicat de automatizare nu este de neglijat. Pe de alt parte, subiecii extraveri ncalc mai frecvent regulile de protecie a muncii, de circulaie, devenind mai des victimile unor accidente. Alte studii stabilesc relaia dintre succesul colar i extraversie pe de o parte i reuita colar i nevrotism pe de alt parte. Subiecii introveri, cu un grad relativ ridicat de nevrotism obin rezultate colare superioare introverilor. Aceste constatri se explic att prin preferina extraverilor pentru rapiditate n detrimentul preciziei, cat i prin faptul c introverii sunt mai persevereni n sarcini intelectuale. In domeniul psihiatriei si al diagnosticului clinic, aplicarea chestionarului E.P.I. concomitent cu investigaiile specifice cunoate o extindere din ce in ce mai mare. Rezultatele demonstreaz c ntre extraversie, respectiv nevrotism i comportamentul diferitelor categorii de bolnavi exist o relatie semnificativ. Astfel, persoanele cu diferitele forme de anxietate sunt mai introvertite i mai nevrotice decat normalii. Alegerea tratamentului in psihiatrie depinde n mare masur de cunoaterea poziiei pe care o ocup bolnavul in sistemul dimensiunilor de personalitate diagnosticat in E.P.I. E.P.I. i-a dovedit utilitatea i in domeniul cercetrilor fundamentale . Astfel, studiile efectuate de C.M.Franke si M.D.Vogel atest c la introveri condiionarea se realizeaz mai repede decat la extraveri. Alte cercetri demonstreaz faptul c introvertiii prezint imagini consecutive mai durabile, au o tolerant ridicat fa de privarea senzorial, dar suport mai greu durerile fizice. De asemenea, s-au constatat relaii ntre extraversie i nevrotism pe de o parte si reflexul de orientare, pragul senzorial, nivelul de aspiraie pe de alt parte. Comparativ cu chestionarul M.P.I. , Inventarul de Personalitate Eysenk E.P.I., aduce unele inbunatatiri, cum ar fi elaborarea adoua forme paralele (A si B) care permit retestarea subiectului fr ca rezultatele s fie alterate de factori de memorie. Fiecare form a chestionarului cuprinde cate 57 de intrebari (itemi) grupate in trei scari: scara de extraversie-intraversie (E) ,de nevrotism (N),si de minciuna (L). Scara de minciuna (L) permite identificarea gradului de dezirabilitate a rspunsurilor subiecilor. Itemii chestionarului E.P.I.sunt prezentai sub forma de intrebri dihotomizate , adica ele oblig subiectul s aleag ntre dou posibilitai
Pagina 12 din 46
de rspuns.Acest fapt limiteaz ,,libertatea de exprimare a subiectului,dar uureaz cotarea rspunsurilor.Intrebrile fiind redactate ntr-un limbaj accesibil,E.P.I. nu ridic dificulti de nelegere;el poate fi aplicat tuturor subiecilor incepand de la 16-18aniindiferent de mediul lor social i cultural.E.P.I. cuprinde un numr relativ mic de intrebri i deci nu apare pericolul ca subiectul sa oboseasc sau s se plictiseasc . Scara de extraversie introversie (E) H.J. Eysenck i S.B.G. Eysenck descriu portretul tipic al extravertului i al introvertului, dar mentioneaz c ele nu se intalnesc ca atare in realitate ci reprezint extremele idealizate ale unui continuum, fa de care persoanele reale se apropie mai mult sau mai putin,deci ar fi tipuri teoretice, abstractizate din nenumrate cazuri particulare. Notele ridicate la E sunt semnificative la extraversie.Subiecii care obin cote standard ridicate (mai mari de 6) la E au tendina de a fi expansivi, impulsivi, sociabili i de a participa nemijlocit la activiile grupului. Extravertitul tipic este sociabil, are muli prieteni i i place s fie nconjurat de oameni.Are tendina de a fi agresiv i dominant ;i pierde ncrederea n sine.Ii place s rite, caut schimbarea precum i emoiile puternice;prefer micarea i aciunea. In general este optimist i nepstor. Introvertitul tipic este ponderat si introspectiv,i place viaa linistit, ordonat, care se desfoar in cadrul unor coordonate precise. Fa de majoritatea oamenilor este rezervat si distant, excepie fcand doar prietenii si intimi. Este un om mai degrab pesimist, prevztor, la care implicarea eului in activitate se realizeaz mai greu. Evita senzaiile tari. Ii stpanete impulsurile de moment i in general nu se manifest agresiv. De regula i controleaz sentimentele ntr-o msur mai mare decat exravertitul. Acord o deosebit valoare criteriilor etnice. Aceste doua orientri de valoare ale personalitii - extraversiunea i introversiunea dei opuse, reprezint tendine compensatorii i complementare. Dac la nivelul contiinei se manifest extroversiunea ,la nivel incontient vor aciona tendine contrare, de introversiune. In cazul introversiunii contiente, la nivelul incontient exist tendine de extraversiune (C.G.Jung). De menionat faptul c E.P.I.vizeaz n mod exclusiv planul contientului.
Scala de nevrotism N
Pagina 13 din 46
Cotele
standard
ridicate
(mai
mult
de
6)
la
scara
sunt
indici ai
nevrotismului.Persoanele care obin astfel de scoruri se caracterizeaz printr-o labilitate emoional accentuat i cu reale dificulti in restabilirea echilibrului psihic dup ocuri emoionale. Se plang frecvent de dereglri somatice difuze,ca de exemplu dureri de cap dureri dorsale,tulburri digestive, insomnii etc..Pe plan psihic, acuz stri de anxietate i sunt frmantai de nenumrate griji. Sub efectul stresului, aceste persoane sunt predispuse la tulburri nevrotice.Predispoziiile amintite nu se confund ns cu adevarata depresie nervoas; un subiect cu cota N ridicat, se poate adapta totui n mod adecvat exigenelor muncii, ale vieii de familie,etc.. La polul pozitiv al acestei dimensiuni se situeaz subiecii cu note standard sczute (mai mici de 4) la scara N, note specifice persoanelor stabile din punct de vedere emotional. Caracteristic acestora este gradul ridicat de integrare, puterea eului, autocontrol ridicat. Deoarece cele doua dimensiuni ale personalitatii sunt considerate independente,toate combinarile de note posibile pe plan teoretic pot fi intalnite si in practica: scor ridicat la E si la N - extravertit nevrotic, scor scazut la I si ridicat la N introvertit nevritic si scor scazut la E si la N introvertit stabil . Uneori subiectul, in raspunsurile pe care le da la intrebarile chestionarului, denatureaza fara voie realitatea. Distorsiunea rezultatelor este datorata in mare parte auto-cunoasterii eronate. Chestionarul fiind o introspectie dirijata (P.Albou), raspunsul este determinat in primul rand de ceea ce crede subiectul despre sine.Ori,datorita mecanismelor de aparare ,imaginea de sine poate diferi de personalitatea reala a subiectului.Unele persoane amplifica in mod involuntar anumite aspecte ale vietiilor psihice.Emotivii, de exemplu,au tendinta ca in raspunsurile pe care le dau la chestionare sa exagereze emotivitatea lor (G.W.Allport). Pe de alta parte, itemii chestionarului nu au aceeasi semnificatie pentru toti subiectii.Pentru a raspunde la intrebari, subiectul utilizeaza puncte de referinta proprii, determinate de contextul concret in care traieste acesta. In evaluarea comportamentului sau, el este influentat si de comportamentul celor fata de care se raporteaza.De exemplu , la intrebarea Sunteti o persoana iritabila? raspunsul unui subiect poate fi DA,daca se raporteaza la persoane care in general sunt mai calme decat el,sau NU,daca punctul sau de referinta il constituie oameni mai iritabili decat el. Evenimentele traite in perioada premergatoare aplicarii chestionarului sau cele pe care subiectul le asteapta, pot determina anumite raspunsuri pe care de altfel nu-i sunt
Pagina 14 din 46
caracteristice. De exemplu un subiect care in mod general nu este preocupat de sanatatea sa poate raspunde DA la aceasta intrebare deoarece peste cateva zile urmeaza sa fie operat. A nu tine seama de astfel de evenimente din viata subiectului, in momentul interpretarii raspunsurilor,inseamna a ne condamna sa nu cunoastem nimic real despre personalitatea sa. Rezultatele pot fi distorsionate si de preferinta subiectulor manifestata de anumite categorii de raspunsuri, fara a tine seama de continutul intrebarii. Deoarece E.P.I. este alcatuit din intrebari dihotomizate, tendintele de afurniza numeroase raspunsuri intermediare sau raspunsuri extreme sunt eliminate. Dar in acelasi timp itemii dihotomizati (cu alegere fortata) prezinta dezavantajul major ca nu prmit surprinderea nuantelor si se ignora astfel semnificatia reala pe care o da subiectul rspunsului sau. Preferinta fata de raspunsurile prin consimtire DA joaca un rol neglijabil in distorsionarea rezultatelor. Cu toate acestea , ea trebuie luata in considerare, mai ales atunci cand E.P.I. este aplicat in scop de selectie, cu atat mai mult cu cat la intrebarile scarii N se noteaza (cu cate un punct) doar raspunsurile DA. Alaturi de aceste surse involuntare de distorsionare a raspunsurilor, exista si posibilitatea ca subiectul sa denatureze intentionat realitatea. Este vorba de acele raspunsuri in care subiectul nu poate spune tot adevarul, asa cum il cunoaste ci incearca sa raspunda in asa fel incat sa apara intr-o lumina cat mai favorabila. Cercetarile arata ca aceasta atitudine se manifesta mai ales atunci cand chestionarul E.P.I.este utilizat in scop de selectie. Scara L a chestionarului E.P.I. isi propune sa evidentiezetocmai tendintele de a raspunde in sensul dezirabilitatii. Aceasta scara a fost construita pe baza a numeroase analize de itemi si analize factiriale efectuate de H.J.Eysenck si H.B.Gibson.Cercetarile amintite arata ca scara L este valida,fidela si utila pentru a-i detecta pe subiectii cara denatureaza raspunsurile in sensul dezirabilului. Inventarul de personalitate Eysenck cunoaste o larga utilizare atat in domeniul psihologiei aplicate cat si in cercetarea fundamentala. Aplicarea si cotarea chestionarului nu ridica dificultati. Dar nu se poate spune acelasi lucru despre interpretarea rezultatelor, care trebuie facuta cu deosebita prudenta, intrucat chestionarul nu investigheaza decat nivelul declarativ al comportamentului. Exista surse de distorsiune involuntare sau voluntare - a rezultatelor, care nu pot fi controlate decat partial de scara de minciuna L . La aceste neajunsuri se mai adauga si faptul ca E.P.I. nu este o metoda exhaustiva. Itemii sai se refera doar la unele situatii in care variabilele considerate se pot manifesta, dar fara a apuiza intregulunivers al variabilei. Din aceasta cauza se poate
Pagina 15 din 46
intampla, de exemplu, ca un subiect, desi extravertit, sa nu apara ca atare la E.P.I., intrucat extraversiunea sa se manifesta in alte situatii decat cela prevazute de chestionar. Neajunsurile mentionate, alaturi de caracterul limitat al esantionului care a stat la baza etalonului chestinarului,fac ca rezultatele unui subiect la E.P.I. sa aiba o valoare relativa.Largirea esantionului, mai ales prin cuprinderea unor loturi clinice (de psihotici si nevrotici), alaturi de adaptarea si etalonarea formei B a chestionarului E.P.I. pentru populatia din Romania se impun cu necesitate . Realizarea unor etaloane diferentiate, pe categorii profesionalesi de varsta ar mari considerabil validitatea predictiva a rezultatelor. Informatiile furnizate de E.P.I., desi sunt utile,vizeaza doar planul constientului, aspectele de suprafata ale personalitatii. Din aceasta cauza rezultatele vor fi completate, aprofundate si explicate prin intermediul altor metode,dintre care cele mai utile par a fi testele proiective si conversatia clinica.Chiar Eysenck mentioneaza ca atunci cand chestionatul este utilizat in scop diagnostic sau pentru orienterea scolara si profesionala, el constituie un supliment intr-o baterie de teste. Cu toate limitele sale,Inventarul de Personalitate Eysenck este un instrument util, care permite relevarea rapida si in acelasi timp suficient de valida a dimensiunilor extraversie, introversie si nevrotism.
Capitolul III Obiective Studiul i propune evidenierea diferenelor semnificative, n ceea ce privete structurarea specific a unor trsturi de personalitate, cu valoare universal, reunind dou modele explicative a personalitii, de referin n literatura de specialitate (modelul tridimensional al lui Eysenck i teoria accenturilor de personalitat Schmiescheck- Leonhard) cu rol de mediere ntre evenimentele existeniale i consecinele acestora n plan adaptativ, la dou grupe de vrst diferite: vrstnici i tineriadolesceni. Studiul pornete de la urmtoarele ipoteze teoretice
Pagina 16 din 46
- Personalitatea este un determinant critic n adaptarea la anii trzii ai vieii, ea reprezentnd punctul central n jurul cruia se organizeaz celelalte variabile ale modelelor de adaptare.(Cox) - Individul i menine aproape ntotdeauna rolurile conferite de poziia cea mai bun i le abandoneaz pe cele considerate ca mai puin valoroase. El menine ct de mult posibil conceptul anterior despre sine, prin continuarea acelor activiti i roluri direct legate de acest eu ideal, degrevndu-se de cele mai puin legate de acesta. Datorit acestui mecanism specific vrstei a treia putem prezice modelele de adaptare la viaa de pensionar. (Warren Peterson, 1976, ) - La vrsta a treia pot fi evideniate mecanisme specifice de protejare a propriului eu i a concepiei despre sine. n ceea ce privete evoluia personalitatii sociale/comportamentului manifestcercetrile indic o continuitate comportamental de-a lungul procesului de imbtrnire, o continuitate n stilul de via al vrstnicilor. Pe linia discontinuitii se nscrie un grup de trsturi specifice, la aceast grup de vrst, i nrudite ntre ele : conservatorismul, dogmatismul ca autoritarism i intoleran, rigiditatea, ca mecanism defensiv, dar i ca lips de flexibilitate. Uneori subiectul, in raspunsurile pe care le da la intrebarile chestionarului, denatureaza fara voie realitatea. Distorsiunea rezultatelor este datorata in mare parte auto-cunoasterii eronate; chestionarul fiind o introspectie dirijata, raspunsul este determinat in primul rand de ceea ce crede subiectul despre sine; datorita mecanismelor de aparare, imaginea de sine poate diferi de personalitatea reala a subiectului: unele persoane amplifica in mod involuntar anumite aspecte ale vietii lor psihice (I.M.Nestor).
Rezultate i discuii Analiza rezultatelor obinute de cei 79 de vrstnici la proba viznd accenturile de personalitate arat c ordinea descresctoare a accenturilor de personaliate specifice lotului de vrstnici este urmtoarea (tabelele nr: - personalitatea emotiv cu numai 32,9% valori normale; - personalitatea hiperexact cu 39,2% valori normale;
Pagina 17 din 46
- personalitatea hipertimic cu 45,55 valori normale; - personalitatea hiperperseverent, cu 50,63% valori normale; - personalitatea labil cu 60,7% valori normale; -personalitatea distimic cu 68,3% valori normale; -personalitatea anxioas cu 70,9% valori normal; -personalitatea exaltat cu 77,2% valori normale; - - personalitatea nestpnit cu 88,6% valori normale i - personalitatea demonstrativ cu 89,8% valori normale. Rezultatele prezentate atrag atenia asupra faptului c, rspunsurile la ntrebrile specifice majoritii chestionarelor de personalitate sunt filtrate n mod semnificativ de imaginea de sine a subiectului, manifestndu-se cele dou tendine extreme semnalate de literatura de specialitate (M.Minulescu): - pe de o parte tendina de accentuare a deficitelor n situaia n care subiecii investigai obin beneficii de pe urma exagerrii aspectelor patologice ( beneficii materialecertificate, concedii, pensionri medicale sau morale - atragerea ateniei compasiunii tandreei unor persoane sau grupuri de persoane). pe de alt parte tendina de nfrumuseare manifest a propriei imagini, trdnd o lips de incredere n forele proprii, mai ales n condiiile n care investigarea nu s-a fcut n scopul explicit de expertiz medical sau social.
Vrstnicii studiai de noi i recunosc n mod obiectiv accenturi de personalitate ca hiperemotivitatea, hiperexactitatea i hiperperseverena (rezultate conforme altor studii de specialitate), au tendina s supraevalueze trsturi ca hipertimia, neacceptnd trsturi ca exaltarea, nestpnirea i demonstrativitatea. Principalele trei trsturi devalorizate de vrstnici presupun n principal (aa cum putem observa din descrierea lor prezentat n anex ) lips de autocontrol, caracteristic pe care, din motive mai mult sau mai puin contiente vrstnicii o resping cu trie. Ordinea descresctoare a accenturilor de personaliate specifice lotului de tineri este urmtoarea ( tabelele 17- 27 ): - personalitate emotiv, cu 40% coeficient de normalitate; - personalitate hipertimic, cu41,33% valori normale; - personalitate exaltat, cu 44% valori normale; -personalitate labil cu 53,3% valori normale;
Pagina 18 din 46
- personalitate nestpnit cu 65,33% valori normale - personalitate hiperexact cu 77,6% valori normale; - personalitate hiperperseverent cu 79,6% valori normale; personalitate anxioas cu 80% valori normale; - personalitate distimic cu 94,6% valori normale i - personalitate demonstrativcu 94,6% valori normale. Ordinea prezentat de tineri arat c acetia sunt mai dipui dect vrstnicii s-i accepte defectele, manifestnd n mai mic msur att tendina de nfrumuseare a imaginii de sine si de protecie a acesteia (prin mecanisme de negare ). Trstura de personalitate puternic discreditat de ambele categorii de vrst este demonstrativitatea. Atitudinea comun, a celor dou grupe de vrst extreme, de neacceptare/devalorizare a acestei trsturi, ar putea fi interpretat fie ca o form de refulare/protecie, cunoscut fiind faptul c ambele categorii de vrst luate n studiu, se integreaz in categoria ericksonian a crizelor existeniale, fie ca atitudine social impus de modele culturale i educaionale mai puin permisive. n ceea ce privete variabila inrtoversie-extraversie a chestionarului E.P.I.-Eysenck ( tabelul 14 ) rezultatele obinute de noi arat c 40,5% din lotul de vrstnici studiai se caracterizeaz prin introversie,49,6% sunt ambiveri pentru ca numai 6,4% s fie extraveri. Aceste rezultatele prezentate se nscriu pe linia premiselor teoretice prezentate mai sus, evideniind faptul c introversia crete odat cu avansarea n vrst. Analiza repartiiei acelorai trsturi n grupul de tineri ( tabelul 28) arat c 50,7%dintre tineri se evalueaz ca ambiveri, 29,2% ca introvertii (un procent destul de mare care ne face s ne gndim la criza de identitate specific acestei vrste i care-i determin pe muli tineri s se plieze mai mult asupra propriului eu), pentru ca numai 14,7% s se evalueze ca extraveri. n ceea ce privete variabila nevrotism (tabelul nr. 15 ), 37,7 dintre vrstnicii investigai se ncadreaz n valorile normale prezentate de autorul probei, 22,8% prezint tendine nevrotice, pentru ca cei mai muli i anume 39,2% s se ncadreze n categoria de accenturi cu tent patologic. i aceste rezultate corespund ipotezelor teoretice conform crora ponderea dezechilibrelor emoionale la aceast vrst este considerabil, acestea fiind datorate n pricipal eforturilor adaptative. n ceea ce privete lotul de tineri (tabelul 29) 38,6% dintre subieci se ncadreaz (conform etaloanelor romneti) n valorile normale, 20% -
Pagina 19 din 46
manifest tendine nevrotice, pentru ca cei mai muli, adic 41,4% s se incadreze n categoria de risc patologic. Putem astfel semnala la tineri o tendin contrar celei de nfrumuseare a imaginii de sine manifestat de vrstnici. Beneficiul emoional scontat din exprimarea acestui tip de atitudine este posibil s vin din partea mediului social, putnd reprezenta un semnal de alarm pentru solicitarea de afeciune I nelegere necesare n procesul de consolidare a identitii. Cu tote c am putut semnala mai nainte tendina de infrumuseare a propriei imagini a vrstnicilor, ct i cea de exagerare a elementelor negative practicate de tineri, rezultatele obinute la scala L/ scala minciunii a chestionarului E.P.I.- Eysenck, ne semnaleaz faptul c un procent de 92,4% de vrstnici (tabelul 16) i de 88% dintre tineri (tabelul 30 ) dau rspunsuri sincere la ntrebrile acestui chestionar. Analiza ecuaiilor de regresie multipl i a corelaiilor multiple Spearman tabelele 31 i 32 ), confirm datele teoretice care arat ( ) c la vrsta a treia variabilitatea interindividual fiind foarte mare, variabila vrst, ca variabil dependent influeneaz n mic msur celelalte variabile luate n calcul: astfel n studiul nostru singura variabil care influeneaz i este influenat de variabila vrst este introversia-extraversia. Aa cum am vzut cele mai multe studii de specialitate arat c introversia crete n mod semnificativ odat cu vrsta ( ). Matricea de corelaie Spearman (tabelul 32) evideniaz ns i alte variabile independente care influeneaz i sunt influenate de variabila vrst: hipertimia scade pe msura avansrii n varst, - distimia crete pe msura avansrii n vrst, ca i exaltarea, anxietatea i emotivitatea. Rezultatele obinute se nscriu pe aceeai linie cu principalele concluzii ale literaturii de specialitate confirmnd ipotezele de lucru. n ceea ce privete departajarea unor trsturi de personalitate pe cele dou sexe (tabelul 33 ) situaia se prezint n felul urmtor, pentru lotul de vrstnici: - femeile vrstnice se caracterizeaz n principal prin hiperemotivitate i extraversie; - brbaii vrstnici se caracterizeaz prin nestpnire. Matricea de corelaie Spearman (tabelul 32 ) evideniaz n plus tendine mai accentuate ale femeilor pentru hiperexactitate. Pentru lotul de tineri:
Pagina 20 din 46
- fetele se consider mai anxioase i mai labile (tabelul 34) - bieii se consider mai nevrotici conform ecuaiei de regresie . corelaie confirm rezultatele ecuaiei de regresie (tabelul 35) O categorie aparte de rezultate evideniate de prezentul studiu se refer la cele cu caracter metodologic: Ecuaia de regresie multipl, avnd ca variabil dependent componenta de introversiextraversiea chestionarului E.P.I. - Eysenck (tabelul 36 ), arat c principalele variabile care explic aceast variabil la lotul de vrstnici sunt: - hipertimie exaltare nestpnire iar la lotul de tineri ( tabelul 37 ): - hipertimie. Considernd chestionarul de personalitate o tehnic de investigaie a crui intrebri sunt puternic filtrate de imaginea de sine (M.Minulescu), putem spune c vrstnicii, datorit experienei existeniale au o viziune mai nuanat asupra trsturilor analizate. Ambele variante coreleaz ns cu viziunea autorului probei n conceperea itemilor specifici modelului explicativ tridimensional al personalitii conceput de Eysenck. Variabila nevrotism, ca variabil dependent, este explicat la grupul de vrstnici (tabelul 38) de: - anxietate i - distimie Conform ecuaiei de regresie (tabelul 39) , vrstnicii cu un coeficint mai mare de nevrotism manifest o tendin mai accentuat de nfrumuseare a imaginii de sine ( relaie asociativ nalt semnificativ cu scala L) . n accepiunea tinerilor variabila nevrotism (tabelul 40 ) este influenat i influeneaz la rndul ei, n ordine, variabilele: - labilitate - nestpnire - anxietate - hiperexactitate n ceea ce privete scala L, a minciunii sau a deformrii prin tendina de supra sau subevaluare a unor trsturi, situaia se prezint n felul urmtor: Matricea de
Pagina 21 din 46
Pentru lotul de vrstnici (tabelul 40): - distimicii - nestpniii i - nevroticii prezint o tendin mai accentuat de deformare a realitii. Pentru lotul de tineri (tabelul 41): - nestpniii i - labilii, manifest o tendin mai accentuat de deformare a realitii, evideniind din nou similitudini de interpretare intre cele dou grupe extreme de vrst.
Capitolul IV Concluzii Analiza situaiei accenturilor de personalitate evideniate de rezultatele vrstnicilor investigai ne determin s tragem dou tipuri de concluzii: - pe de o parte concluzii cu caracter metodologic - iar pe de alt parte concluzii cu caracter explicativ. n ceea ce privesc aspectele metodologice, trebuie s subliniem importana rolului jucat de imaginea de sine n filtrarea rspunsurilor la orice tip de chestionar de personalitate ( ). Acceptnd rolul de filtru al iaginii de sine, trebuie s facem cteva consideraii asupra modului n care se realizeaz filtrarea: astfel dac imaginea de sine este mai pozitiv, atitudinea fa de sine este mai permisiv, n sens de autoacceptare, far cunoscutele mecanisme de autoaprare ale eului descrise de coala psihanalitic ( ), fr fenomene de rezisten i de negare foarte puternice, putem spune n sens metaforic c sita este mai puin deas iar nota de obiectivitate a autoaprecierii crete, dac din contr imaginea de sine este predominant negativ i egocentrist, sita devine deas (non permisiv), rezultatele obtinute sunt mai puin adecvate realitii obiective. Pornind de la aceast premis tiinific putem spune c proba Smiescheck ne furnizeaz date semnificative n ceea ce privete fenomenul de autoevaluare/atopercepie. Analizele comparative, realizate pe grupe de vrst diferite( ), ne-au determinat s interpretm rezultatele obinute la diferite probe de personalitate, mai mult ca pe nite
Pagina 22 din 46
autoevaluri, cu un grad mai nalt sau mai sczut de deformare (pozitiv sau negativ), n funcie rolul de filtru al imaginii de sine i de beneficiul subcontient obinut. Analiza rezultatelor obinute arat c, spre deosebire de tineri, vrstnicii manifest tendina de nfrumuseare a propriei imagini, manifestat prin (tabelele 4 - 13) : - Supraevaluarea notei de hipertimie, care contrazice rezultatele celorlalte studii de specialitate; - Plasarea pe primele locuri a unor trsturi considerate mai puin reprezentative pentru aceast grup de vrst, ca hiperemotivitatea i hiperexactitatea, alturi de marginalizarea unor trsturi recunoscute ca distimia, anxietatea, nestpnirea. Acest fenomen de marginalizare, de neasumare sau negare a unor trsturi de personalitate, poate fi determinat de distorsiunile induse de imaginea de sine n calitate de filtru , tendin ce semnalizeaz o imagine deficitar i vulnerabil n impactul cu cerintele de mediu. Tendin de infrumuseare se manifest la vrstnici i n ceea ce privete variabila introversie-extraversie a probei E.P.I.-Eysenck, acetia evalundu-se n mai mare msur ambiveri dect introvertii (tabelul 14 ).
Mai permisiv i mai flexibil imaginea de sine a tinerilor, le permite acestora un grad mai ridicat de autoacceptare, imaginea de ansamblu fiind astfel mai apropiat de realitate (tabelele 17- 37) . Nota de nevrotism este uor subevaluat de vrstnici (tabelul 15) i supraevaluat de tineri (tabelul29), exemplificnd cu succes cele dou tendine contrare de distorsionare a imaginii de sine, funcie de beneficiile emoionale scontate n plan subcontient. Aceste rezultate atenioneaz asupra faptului c nici imaginea de sine a tinerilor nu este, aa cum ne ateptam de altfel, foarte stabil i adecvat realitii obiective. Analizele statistice asociative realizate pe lotul de vrstnici confirm rezultatele obinute de ali autori n ceea ce privete evoluia unor trasturi/accenturi de personalitate odat cu vrsta ( tabelele 31- 32 ) ; astfel crete nota de: - introversie - distimie - anxietate - exaltare
Pagina 23 din 46
scade n special nota de hipertimie. Femeile vrstnice se caracterizeaz n principal prin hiperemotivitate, extraversie i hiperexactitate; brbaii vrstnici se caracterizeaz prin nestpnire (tabelele 33-34). i de aceast dat imaginea tinerilor este ceva mai realist: fetele se considerndu-se mai anxioase i mai labile, iar bieii mai nevrotici (tabelul nr. 38) Revenind n plan metodologic, de data aceasta raportndu-ne la proba E.P.I.-Eysenck, analizele de regresie realizate (tabelul 35 ) confirm calitile predictive i fidelitatea de construcie a probei, trsturile selectate acoperind cu precizie aria specificat.
Capitolul V ANEXA Firea demonstrativ Atenie! - nu se poate pune baz pe rspunsurile primite de acest tip de subieci (se descriu asa cum ar vrea s par n momentul respectiv.) Din ntrebri rein posibilitatea de a prea n ochii celui care i chestioneaz ca avnd o nsuire pozitiv i profit de o astfel de ocazie. - Ii atribuie fel de fel de nsuiri pozitive. - Exagereaz n manifestrile lor afective. - Exagereaz n mimic, n gesturi, n felul n care vorbesc (manifestri lipsite de autenticitate). - Apeleaz la autolaud sau autocomptimire cu care ncearc s se pun ntr-o lumin favorabil. - Incearc s se arate nu aa cum sunt n realitate, ci aa cum li se pare c ar fi avantajos s apar n mprejurrile date. Sunt plini de fantezie. - Gsesc cu uurin pretexte i mici munciuni pentru a iei din ncurctur. - Avnd tendina de a evita dificultile, se constat destul de des schimbri n profesie si nclinaia de a schimba locul de munc - Se pricep s mint i s nele fr s-i dea seama - Manifest o capacitate excesiv de refulare.
Pagina 24 din 46
Definiia demostrativitii dat de lev Tolstoi: Am fcut lucrul acesta spune memoria mea. Nu sunt eu n stare s fi fcut una ca asta spune orgoliul meu i rmne nenduplecat. In cele din urm cedeaz memoria. - Pot realmente s uite complet ceea ce nu vor s tie, fiind n stare s mint fr s fie totui contieni de acest fapt. - Pot refula uneori i dureri de ordin fizic. - Mint cu o expresie de nevinovie total. - Comportamentul pare extrem de sigur de sine. - Poate fi att de prins de rolul su nct s iute pentru un timp elul pe care-l urmrete. - Scopul urmrit poate s scape dintr-o situaie dificil sau dintr-un conflict care-l apas. - Incearc s evite eforturile. - Dorete mult s se bucure de stima celorlali, s se impun n societate (lipsindu-i complet metoda n realizarea acestui deziderat). - Istericul nltur prin refulri inhibiiile pe care le are de obicei un om atunci cnd este tentat s se impun pe primul plan n detrimentul altora. Pot s se laude sin guri, bucurndu-se fr rezerve de aureola pe care sin guri i-au furit-o. - Se caracterizeaz prin laud de sine (pe plan verbal) precum i prin strduina de a strni interesul plin de respect al colectivitii (pe plan practic) - Dorina de fi n centrul ateniei de a-i impresiona pe cei din jur - tendin de autocomptimire. - Valorizeaz excesiv lamentrile i rolul de martir. - Se refugiaz n boal din dorina de a impresiona lumea. - Triesc exclusiv n prezent;manifest o bun capacitate de adaptare la ali oameni ii dau excesiv silina de a se face iubii. - Dau dovad de egoism, folosind metode necinstite pentru a-i nltura concurenii. - Manifest pripeal n decizii (chibzuiesc puin, se hotrsc repede). - Copii care prsc sunt aproape ntotdeauna personaliti demostrative. - Copii isterici citesc cu plcere pentru alii sau spun poezii. - Amabilitatea apare numai acolo unde poate de folos. - Dac ia natere o dumnie, diferendul este de preferin rezolvat pe ascuns, adic pri intrigi, instigaii. - Istericul flateaz persoana cu care se gsete i o brfete pe cea absent.
Pagina 25 din 46
- Prefctoria este forma caracteristic de exprimare a comportamentului. - Manifest o nevoie excesiv de a-i da importan i de a fi iubii. - Mulumire de sine - Triesc fr team i fr mustrri de contiin - Dovedesc lipsa oricrei autocritici,patetism n vorb, mimic si gesturi. - Comportamentele sunt exagerate, ostentative Cnd unui isteric i se d de neles c nu este crezut, el exagereaz i mai mult. - La ntrebrile dezagrabile, deviaz de la subiect, dovedind posibiliti nelimitate de a mistifica. Reguli pentru formularea ntrebrilor - Trebuie s li se cear s-i fundamenteze rspunsurile prin exemple concrete. - Intrebai cu tact, admit c posed talent actoricesc, sunt n stare s inventeze mici istorioare. - Este important s i punem s-i povesteasc ntreaga via. Firea hiperexact D dovad de manifestri altruiste i ale simului datoriei.Meticulozitate exagerat. - Fac mereu remarci c nu se pot luda singuri. -De cele mai multe ori au nevoie de mai mult timp dect alltii pentru a-i termina munca. - Rspunderea devine pentru ei o surs de suferin atunci cnd nu pot executa totul aa cum le-o dicteaz contiinciozitatea. - Nu pot fi prea raionali acas. - Le vine mai uor s renune la o responsabilitate dect s-i fac fa n mod defectuos. - Dau dovad de o aproape permanent ngrijorare anxioas, nsoit de prea multe controale, de lipsa capacitii de refulare. -Nu pot lua o decizie nici atunci cnd exist toate premisele pentru aceasta. Chibzuiesc totul pn la ultimele consecine nainte de a aciona. In caz de nevroz (psihastenic) luarea hatrrilor importante devine o problem. - Manifest frecvent teama, care face ca o primejdie minim s apar amenintoare; ea devine att de puternic, datorit nehotrrii permanente privitoare la faptul dac exist sau nu motiv de team.Dintr-o asemenea frmntare dominat de ndoieli, cu o venic oscilare ntre doi poli, ia natere frica patologic a nevroticilor obsesivi, fric pe care ei nii o consider nentemeiat, dar pe care nu o pot nvinge. - Vesnic preocupai de problemele de serviciu.
Pagina 26 din 46
-Recurg lapermanente verificri. - Inainte de a adormi i reactualizeaz problemele profesionale din ziua precedent ii planific activitatea pe ziua urmtoare. - Grij excesiv de a evita accidentele. - Bucuria de a tri i posibilitatea de a savura clipele fericite sunt pentru ei mult reduse. - Dovedesc mereu hipercontiinciozitate. - Se ataeaz puternic de locul su de munc pe care nu-l prsete far motive temeinice. - Este con tiincios i n treburile casnice. -Poate exagera printr-o grij excesiv pentru propria bunstare. - Lucrri de mic importan pe care le-ar putea ncredina altora le face tot singur. - Verific n secret colegii dac i efectueaz corect lucrrile. - Copiii manifest i ei un comportamentul contiincios i ordonat. Dezvoltrile anancaste presupun o anumit persisten a afectului. -Dezvoltrile anacaste sunt de c ele mai multe ori de natur hipocondriac. - Copii sunt nesiguri, inhibai, timizi. Cnd i se face o nedreptate o pune la inim, nu este ns n stare s lupte pentru dreptul su. - Apar adesea fobii ale unor situaii. Specificul ntrebrilor puse personalitilor hiperexacte Chestionarea trebuie nceput cu profesia subiectului: cum i privete ndatoririle, dac le ia n serios. Dac nu verific, adesea fr s fie necesar, nc o dat ceea ce a lucrat. Dac nu se ntreab mereu dac a fcut totul cum se cuvine. Dup terminarea serviciului nu se simt deloc eliberai de preocuprile legate de aceata. Chestionai n mod special asupra contiinciozitii si seriozitii lor. Dac i n viaa particular domnesc exactitatea i puntualitatea (de obicei acas nu sunt prea ordonai). Firea hiperperseverent - Specific este hiperpersevereva afectului.
Pagina 27 din 46
Apare n mod frecvent tendina spre manifestri egoiste de ambiie i susceptibilitate fa de jigniri. - Dovedesc o sensibilitate excesiv fa de ceea ce-i prejudiciaz personal, ca i o reacie luntric puternic fa de jigniri, tendin spre ranchiun. - Pot ierta ofensele dar nu le uit. - Nedreptatea suferit le rmne mereu n memorie.Tendin la susceptibilitate, ambiie. - Jignirea apare de obicei cnd prestigiul personal pare tirbit. - Manifest o permanent nzuina de a se evidenia. - Subiecii pretind s li se dea ntotdeauna i n toate dreptate. - Ei se situeaz d.p.d.v. profesional deasupra mediei. - Estomparea afectelor are loc mult mai ncet (de obicei - afecte egoiste). - Reacioneaz puternic cnd sunt atinse interesele personale, i se aduc prejudicii sau acte de agresiune. - Manifest predispoziia se a simi cu uurin jignit. Sunt setoi de prestigiu personal, dovedind un mai pronunat sentiment al propriei valori. - Sunt bnuitori. - Manifest adesea o intensificare nentrerupt a afectului rezult numai n cazul unei alternane ntre succes i insucces. - Pot aprea idei prevalente sau idei fixe obsesive ( idei fixe ). - Individul paranoid se cramponeaz de ceea ce consider a fi dreptul su, vrea s aib ntotdeauna dreptate. - Dac datorit unei situaii obiectiv indecise, intervine o oscilaie ntre speran i team, anxietatea se intensific mai mult ca de obicei. - Au nevoie de aprecierea reasl a celorlali oameni. - Uneori nu ncearc s-i ating elul numai prin realizrile sale ci i prin discreditarea i nlturarea oamenilor n care ar putea s aib concureni . - ncearc s-i impun punctul de vedere; ncpnare . Pot ajunge la dezvoltri ipohondrice . n copilrie este foarte periculoas educaia oscilant (severitate excesiv alternat cu ngduin exagerat) Tipuri de ntrebri specifice pentru personalitile hiperperseverente - Cum reacioneaz cnd i se face o nedreptate , dac poate accepta aceasta cu calm . -Dac a avut conflicte frecvente pe motiv c nu a putut suporta o nedreptate .
Pagina 28 din 46
-Dac a prsit vreodat un loc de munc fiindc nu a vrut s se acomodeze situaiei existente sau a fost intransigent ntr-o divergen de preri . Firea nestpnit - Se caracterizeaz prin inconstan n via, stare de indispoziie, nclinaie spre acte impulsive . - Efortul fizic le face plcere (pot fi foarte capabili de munc) . - Tristeea le poate genera aciuni nechibzuite (chiar ncercare de sinucidere) Manifest adesea oiritabilitate nenfrnat, cu izbucniri de furie . - Dau o impresie de primitivitate: din mimic se vede c sunt lipsite de agerime spiritual . - n timpul convorbirii au un aer indispus i rspund monosilabic la ntrbri . - Lipsa de stpnire genereaz devieri n viaa social: alcoolism cronic , impulsuri sexuale excesive . Pentru reacia comportamental sunt hotrtoare nu considerentele raionale ci impulsurile, instinctele i emoiile. Manifest frecvent o dorina vie de descrcare nervoas, resimit mai mult fizic, reacioneaz impulsiv. Se ceart pentru nimicuri, sunt agresivi . - Manifest nclinaie pentru activitate fizic . - Starea aproape permanent este de proast dispoziie i iritabilitate . - Dau dovad de nestatornicie n activitatea profesional. - Sunt mai iui la fapte dect la vorbe . - Nu prea au tendina de a vorbi mult . - Nu se poate susine att c aciunile lor sunt pripite , ct mai degrab s-ar putea spune c iritaia lor crete att de mult n intensitate nct impune o descrcare . - Sunt firi greoaie . - Nu manifest ritmuri foarte rapide a reaciilor afective ( rezult umflri excesive ale afectelor), cu ample manifestri de mnie. - Exploziile de mnie i iritabilitate sunt dominate mai mult de tensiune afectiv dect de iritare. Sunt tcui, morocnoi, nu rspund dect la strictul necesar. - Sunt nestpnii i n ceea ce priveete mncarea i butura, dar i d.p.d.v. sexual, putnd fi ns ataai i de o singur persoan.
Pagina 29 din 46
- Scrupulele morale joac un rol destul de mic. - Se recunosc din copilrie, prin nclinaia de fug impulsiv, nemotivat.. - Manifest acte de violen din cauza marii tensiuni afective . - Nu au nelegere pentru acele cerine sociale care reclam o judecat mai profund . - Au o gndire lent i greoaie . Au o capacitate de nelegere ncetinit . Vorbesc cu amnunte exagerate (intr n cele mai nensemnate detalii, se opresc mereu asupra acestora , nainteaz cu greu n naraiune i adesea nu ajung s spun dect trziu i incomplet ceea ce este esenial . - Este destul de dificil influenarea prin educaie. - Au de obicei o conformaie atletic a corpului. - Sunt puternici i pot deveni brutali. - Manifest incapacitatea de a se stpni. - Impulsivitatea poate duce la sinucidere. - Manifest o exagerat detaliere a gndirii i inerie spiritual. Iau lucrurile de departe i fac digresiuni . Firea hipertimic (hipomaniacal) - Se caracterizeaz n principal prin locvacitate , veselie , bun dispoziie . - Mimica denot agerime intelectual. - Reprezint de cele mai multe ori punctul central al grupului. Replica este prompt. - Au dei amuzante . - Manifest o bogie de idei n profesie. - Uneori sunt oarecum iritabili ( n familie) . -Atitudinea persoanei fa de via este nepstoare . - Principalele riscuri sunt digresiuni n gndire i agitaie fr rost . Manifest frecvent combinaia veselie - dorin de aciune i nevoia permanent de a vorbi. - Viaa este privit mai mult n latura ei plcut, se trece cu mai mult uurin peste necazuri. - Nevoia de aciune poate genera realizri de valoare . -Bogia de idei poate ns merge pn la digresiunile gndirii .
Pagina 30 din 46
- Sunt persoane antrenante . - Vorbesc mult fr s devin plictisitori, pentru c nu rmn mult timp la acelai subiect. Au umor .
- Poate aprea ns uor tendina spre superficialitate, combinat cu lipsa simului datoriei, a lipsei de remucri . - Nevoia de aciune se poate solda cu o activitate febril dar steril. - Exist tendina ca veselia s se transforme n iritabilitate . - Manifest capacitatea de a-i face cu uurin relaii. Mimic i gestic sunt expresive Firea distimic - Se caracterizeaz n principal printr-un fel de a fi tcut i posomort . - Mimica lor nu este prea vioaie . - Dovedesc nclinaie spre seriozitate . - Nu cunosc bucuria i relaxarea . Agravarea acestei tipologii genereaz psihopatia subdepresiv, lipsa bucuriei de via i ncetinirea general a reaciilor (temperament distimic sau subdepresiv). - Sunt afectai n mai mare msur de evenimentele triste ale vieii , dect de cele vesele . - Evenimentele traumatice pot adnci starea de spirit serioas pn la depresia reactiv. - Imboldul spre aciune este diminuat. - Gndirea este mai lent dect la ceilali oameni . - La reuniuni nu particip dect puin la conversaie . - Manifest tendine altruiste i o inut etic serioas . - Duc o via linitit , retras . - Sunt contiincioi . - Au mai puini prieteni . - Manifest dificulti n a stabili adevrate contacte interumane. -Izbutesc cu greu s se distreze .
Pagina 31 din 46
- Stabilesc greu contactul cu ceilali oameni , iar cnd se afl printre oameni strini au sentimente de inferioritate . - Trsturile lor sunt uor de depistat nc din copilrie , acetia fiind n principal:tcui, greoi i leni, serioi ( nu rd niciodat din toat inima), foarte timizi, (nucii , stingherii n societate ), nu le place sa faca cumparaturi, nu se apara si nici nu au prieteni care s le ia aprarea, plng uor, sunt abtuti, neputincioi vorbesc n oapt, recunosctori pentru orice atenie, colectiv ul de copii le ntoarce de obicei spatele, pentru un presupus prieten este n stare de orice. - Evenimente exterioare provoac dezvoltarea unei predispoziii nscute pentru depresiune. - Evenimentele exterioare reprezint mai curnd un prilej de declanare dect o cauz. Firea labil -Principala caracteristica o reprezint alternana ntre comportamentul hipertimic si cel distimic. - Pot prezenta i un comportament mediu, dar n urma unor mprejurri traumatice unele persoanaliti hipertimice devin brusc profund depresive. - Cnd aceste oscilaii devin mai accentuate este vorba de o fire ciclotimic. - Indivizii cu dispoziie labil devin ntr-o societate vesel cei mai veseli, iar ntr-un anturaj serios, cei mai serioi. Evenimentele fericite nu produc numai bucurie normal , ci ntregul tablou al hipertimiei (dorina de a aciona i a vorbi, tendina ctre digresiune n (gndire); evenimentele triste nu declaneaz numai depresiune ci i o ncetinire n gndire i aciune.
- Ipoteza conform creia labilitatea dispoziiei ar rezulta din asocierea distimiei cu hipertimia, eventual pe baz de ereditate este infirmat (statistic-cazuistic). Este foarte semnificativ cum dou trsturi accentuate sau chiar psihopatice, nu produc prin confluen o accentuarea mai pronunat, respectiv o psihopatie, ci din contr duc la o fire medie, normal. - Din dou psihopatii asociate poate rezulta un om normal.
Pagina 32 din 46
Personalitatea exaltat( temperament anxios-fericit) - Principala caracteristic o reprezint oscilaiile dintre entuziasm i disperare. - Reacioneaz mult mai intens la diferite ntmplri din viaa lor dect oamenii obinuii . - Evenimentele mbucurtoare le provoac foarte repede entuziasmul , iar cele triste i duc la fel de repede la disperare . - Exaltarea implic porniri altruiste. - Reaciile lor pot fi provocate de cauze banale . - Pot fi disperai din cauza milei resimite pentru un om sau un animal. - Pot fi profund nefericii din cauza unui eec uor de remediat . - Frica i grija pentru propria lor persoan pot deveni de asemenea excesive . - Teama este deosebit de susceptibil la accentuare, probabil fiindc la o anumit intensitate, se transform ntr-o stare fizic, devenind n acest fel copleitoare. - Firile artistice se descurc adesea greu n via , datorit reaciilor lor deosebit de sensibile , nefiind narmate pentru a face fa cerinelor brutale ale vieii . - Sensibilitate afectiv este accentuat . - Manifest emoii puternice n ocazii solemne . Atenie: risc suicidar; n stare de depresie, revolta mpotriva altor oameni sau mpotriva soartei devine imposibil.
Personalitatea anxioas - Principala caracteristic o reprezint hiperexcitabilitate a sistemului nervos vegetativ. -Este semnalizat din copilrie: le este team s rmn seara singuri n pat; le este fric de ntuneric n diferite mprejurri; le este fric de cini, de furtun; se tem de ceilali copii; sunt timorai; devin de cele mai multe ori n grup api ispitori; le este foarte team de unii profesori; neajutorarea lor provenit din fric, provoac atacurile copiilor mai puternici ; -Specific pentru aduli : incapacitatea de a se afirma n cazul unei divergene de opinii cu o alt persoan; timizi cu o not de docilitate ( timiditate orientat spre mediul exterior , observarea anxioas a acestuia);
Pagina 33 din 46
- La psihastenici jena este provocat de faptul c propriul comportament st n centrul ateniei altora . - Oscilaia team-jen poate genera o supracompensaie . - Manifest tendina spre spaim . - Nu prea au prieteni. Sunt izolai . - Sunt mai puin acceptai n comunitate . - Le lipsete aproape cu desvrire ncrederea n sine. - Nu au capacitatea de a se impune. - n general evit pe vct posibil strinii . Manifest tendina spre neroz ipohondric .
Personalitatea emotiv - Se caracterizeaz prin reacii de mare sensibilitate ( cu un prag sczut de declanare ). Sunt uor impresionabili . - Reaciile afective nu sunt aa de exagerate i nici nu progreseaz att de rapid ca la exaltai . - Reacioneaz ntr-un mod mai sentimental . - Cauze relativ minore dau natere unor sentimente profunde ( oameni cu inima sensibil. Simt mai repede mila , sunt mai repede nduioai , mai deschii bucuriilor produse de art i natur . - Se caracterizeaz printr-o mare duioie a firii lor . - Sensibilitate legat de mobilitatea mimicii. - Le dau uor lacrimile, care pot fi lacrimi de bucurie sau de nduioare. - Din cauza acestei sensibiliti afective, o traum psihic poate fi resimit cu o intensitate patologic , dnd natere unei depresii reactive . - Atenie: risc suicidar( sub forma unor cciuni impulsive regretate ulterior ). - La personalitile emotive , gravitatea depresiei merge paralel cu gravitatea evenimentelor exterioare (nu au o predispoziie special pentru depresie ). - Evenimentele existeniale ca atare determin tririle sufleteti , ele nu scot la iveal dispoziii sufleteti preexistente ca la ciclotimici .
Pagina 34 din 46
- nc din copilrie triesc evenimentele vieii mai intens dect alii. O personalitate cu o fire emotiv este ntr-att dobort de un eveniment exterior, nct i poate pierde orice for de rezisten. - Copii cu o fire emotiv sunt de obicei i anxioi . - Reacioneaz puternic la cele mai uoare critici sau admonestri.
Personalitatea extravertit - In extraversie predomin lumea perceput. -Hotrrile sunt rapide, impulsivitatea este mai mai mare. - Atitudinea este activ n lumea esterioar. - In general femeia este mai puternic afectat dect brbatul de ntmplrile obiective ale vieii (au mai mult sim practic). - Un om care triete mai mult n lumea percepiei gsete de obicei mai uor contactul cu ceilali oameni - Snt ncreztori. Caracteristica individului extravertit const n faptul c este orientat mai mult spre lumea percepiei dect spre lumea imaginaiei.
- Extravertitul este n cutare de impresii exterioare. - Este prezent acolo unde crede c se va ntmpla ceva interesant (cinema, televizor, n societatea unor oameni vioi si amuzani). - Au preferin pentru sport - In cltorii, l intereseaz posibilitatea de a tri evenimente. - Accept tot ce vine din afar fr o examinare mai riguroas. - Este influenabil i credul. - Accept drept fapte certe toate comunicrile i afirmaiile fcute pe un ton ferm. Este purttor de cuvnt al celor din jur. - Tot ce spun ceilali, tot ce a scris n ziare, tot ce se spune la radio (la femei tot ce spune brbatul), reprezint pentru oameni cu aceast fire adevruri obiective. Concepiile nu sunt prea puternice.
Pagina 35 din 46
Intrebri specifice pentru extravertit: - Cum i petrece timpul liber, dac i-l petrece n societatea altora, purtnd conversaii obinuite sau dac prefer s se ocupe de colecionarea unor obiecte; - Ce fel de cri apreciaz, mai mult, dac cuget la ele i dac lectura l duce la gnduri proprii; - Dac atunci cnd vizioneaz o emisiune la televizor sau citete o carte, l intereseaz n special faptele concrete; - Extravertiii sunt de obicei foarte dispui s dea explicatii (raspund prompt i dau rspunsuri n acord cu felul n care le-a fost adresats ntrebarea; Nu trebuie puse ntrebri n aa fel nct s fie sugerat rspunsul.
Pagina 36 din 46
Personalitatea introvertit - In introversie predomin lumea reprezentrilor; - Introvertitul ovie din cauza unor factori care in de gndire, dar i fr ei este mai puin prompt n luarea hotrrilor; - introvertitul sesizeaz (dup Jung) de la bun nceput situaia obiectiv, cu o not accentuat de subiectivism; - Rezenvai n conversaie, devenind volubili doar atunci cnd vorbesc despre ideile i preferinele lor (rspunsurile pot fi ovitoare); Intrebari specifice pentru firea introvertit - Dac are dificulti n stabilirea de relaii cu anturajul sau i n special cu sexul opus; - Dac prefer s fie singur urmrindu-i propriile-i gnduri; - Dac n copilrie i plceau jocurile n comun sau dac dimpotriv, avea tendina de a se ocupa cu ceva de unul singur (s metereasc ceva); - Dac are idei proprii despre evenimentele sociale, politice i alte ntmplri publice; - Dac are puncte de vedere care difer de cele ale colectivitii; - Cum i petrece timpul liber n familie, cu prieteni sau singur (cu preocupri propri, cu lecturi, poate cu lecturi ieite din comun) sau cu un hobby personal; Dac i place s se plimbe singur, lsndu-se n voia gndurilor.
Tabelul nr. 1 Sexul 1 (B 2 (F)
Nr. subiecti
20 59 79
25,32 74,68 100,00
Tabelul nr.2 Grupe de virsta 50-60 61-65 66-70 71-75 76 si + Total Nr. subiecti 14 15 21 13 16 79 % 17,72 18,99 26,58 16,46 20,25 100,00
Pagina 37 din 46
Tabelul nr. 3 Studii elementare (1) Studii medii (2) Studii superioare (3) Total Nr. Subiecti 22 38 19 79 % 27,85 48,10 24,05 100,00
Tabelul nr. 4 Trasaturi de personalitate Demonstrativitate Valori normale Total Tabelul nr. 5 Trasaturi de personalitate II Hiperexactitate Valori normale Total Tabelul nr. 6 Trasaturi de personalitate III Hiperperseverenta Valori normale Total Valori standard 18 20-22 24 0-18 Nr. Subiecti 15 19 5 40 79 % 18,99 24,05 6,32 50,63 100,00 Valori standard 18 20-22 24 0-18 Nr. Subiecti 9 36 3 31 79 % 11,39 45,57 3,79 39,24 100,00 Valori standard 18 21 24 0-18 Nr. Subiecti 7 1 0 71 79 % 8.86 1.27 0 89.9 100
Pagina 38 din 46
Tabelul nr. 7 Trasaturi de personalitate IV Nestapinire Valori normale Total Tabelul nr. 8 Trasaturi de personalitate V Hipertimie Valori normale Total Valori standard 18 21 24 0-18 Nr. Subiecti 19 19 5 36 79 % 24,05 24,05 6,32 45,57 100,00 Valori standard 18 21 24 0-18 Nr. Subiecti 5 4 0 70 79 % 6,32 5,06 0 88,61 100,00
Tabelul nr. 9 Trasaturi de personalitate VI Distimie Valori normale Total Tabelul nr. 10 Trasaturi de personalitate VII Labilitate Valori normale Total Tabelul nr.11 Trasaturi de personalitate Valori standard Nr. Subiecti % Valori standard 18 21 24 0-18 Nr. Subiecti 13 13 5 48 79 % 16,46 16,46 6,32 60,76 100,00 Valori standard 18 21 24 0-18 Nr. Subiecti 6 5 14 54 79 % 7,59 6,32 17,72 68,35 100,00
Pagina 39 din 46
VIII Exaltare Valori normale Total Tabelul nr. 12
18 21 24 0-18 -
11 1 6 61 79
13,92 1,26 7,59 77,22 100,00
Trasaturi de personalitate IX Personalitate anxioasa Valori normale Total Tabelul nr. 13 Trasaturi de personalitate X Emotivitate Valori normale Total Tabelul nr. 14 Trasaturi de personalitate IntroversieExtraversie
Valori standard 18 21 24 0-18 -
Nr. Subiecti 11 7 5 56 79
% 13,92 8,86 6,32 70,89 100,00
Valori standard 18 21 24 0-18 -
Nr. Subiecti 26 7 20 26 79
% 32,91 8,86 25,32 32,91 100,00
Valori standard 10 1118-24
Nr. Subiecti 35 39 5 79
% 44,30 49,37 6,32 100,00
Total Tabelul nr .15 Trasaturi de personalitate Nevrotism Valori standard 11 1215+
Nr. Subiecti 30 18 31
% 37,97 22,78 39,24
Pagina 40 din 46
Total
79
100,00
Tabelul nr. 16 Trasaturi de personalitate Scala "L" Total Tabelul nr. 17 Sexul 1 2 (B) (F) Nr. subiecti 29 46 75 % 38,67 61,33 100,00 Valori standard 0-5 5+ Nr. Subiecti 73 6 79 % 92,41 7,59 100,00
Tabelul nr. 18 Trasaturi de personalitate I Demonstrativitate Valori normale Total Valori standard 18 22 24 0-18 Nr. Subiecti 2 1 1 71 75 % 2,66 1,33 1,33 94,67 100,00
Tabelul nr. 19 Trasaturi de personalitate II Hiperexactitate Valori normale Total Valori standard 18 20-22 24 0-18 Nr. Subiecti 7 11 0 57 75 % 9.33 14,67 0 76,00 100,00
Tabelul nr. 20 Trasaturi de personalitate Valori standard Nr. Subiecti %
Pagina 41 din 46
III Hiperperseverenta Valori normale Total
18 20-22 24 0-18 -
10 12 0 53 75
13,33 16,00 0 70,67 100,00
Tabelul nr. 21 Trasaturi de personalitate IV Nestapanire Valori normale Total Tabelul nr. 22 Trasaturi de personalitate V Hipertimie Valori normale Total Tabelul nr. 23 Trasaturi de personalitate VI Distimie Valori normale Total Valori standard 18 21 24 0-18 Nr. Subiecti 1 2 1 71 75 % 1,33 2,66 1,33 94,67 100,00 Valori standard 18 21 24 0-18 Nr. Subiecti 16 17 11 31 75 % 21,33 22,67 14,67 41,33 100,00 Valori standard 18 21 24 0-18 Nr. Subiecti 17 6 3 49 75 % 22,67 8,00 4,00 65,33 100,00
Tabelul nr. 24 Trasaturi de personalitate VII Labilitate Valori normale Valori standard 18 21 24 0-18 Nr. Subiecti 17 14 4 40
Pagina 42 din 46
% 22,67 18,67 5,33 53,33
Total
75
100,00
Tabelul nr. 25 Trasaturi de personalitate VIII Exaltare Valori normale Total Valori standard 18 21 24 0-18 Nr. Subiecti 18 0 24 33 75 % 24,00 0 32,00 44,00 100,00
Tabelul nr. 26 Trasaturi de personalitate IX Personalitate anxioasa Valori normale Total Tabelul nr. 27 Trasaturi de personalitate X Emotivitate Valori normale Total Valori standard 18 21 24 0-18 Nr. Subiecti 21 12 12 30 75 % 28,00 16,00 16,00 40,00 100,00 21 24 0-18 2 1 60 75 2,66 1,33 80,00 100,00 Valori standard 18 Nr. Subiecti 12 % 16,00
Tabelul nr. 28 Trasaturi de personalitate IntroversieExtraversie Total 1115-17 42 11 75 56,00 14,67 100,00 Valori standard 10 Nr. Subiecti 22 % 29,33
Pagina 43 din 46
Tabelul nr. 29 Trasaturi de personalitate Nevrotism Total Valori standard 11 1215+ Nr. Subiecti 29 15 31 75 % 38,67 20,00 41,33 100,00
Tabelul nr. 30 Trasaturi de personalitate Scala "L" Total Valori standard 0-5 5+ Nr. Subiecti 66 9 75 % 88,00 12,00 100,00
Postere Analiza rezultatelor obinute de cei 79 de vrstnici la proba viznd accenturile de personalitate arat c ordinea descresctoare a accenturilor de personaliate specifice lotului de vrstnici este urmtoarea (tabelele nr: - personalitatea emotiv cu numai 32,9% valori normale; - personalitatea hiperexact cu 39,2% valori normale; - personalitatea hipertimic cu 45,55 valori normale; - personalitatea hiperperseverent, cu 50,63% valori normale; - personalitatea labil cu 60,7% valori normale; -personalitatea distimic cu 68,3% valori normale; -personalitatea anxioas cu 70,9% valori normal; -personalitatea exaltat cu 77,2% valori normale; - - personalitatea nestpnit cu 88,6% valori normale i - personalitatea demonstrativ cu 89,8% valori normale.
Poster n ceea ce privete departajarea unor trsturi de personalitate pe cele dou sexe (tabelul 33 ) situaia se prezint n felul urmtor, pentru lotul de vrstnici:
Pagina 44 din 46
- femeile vrstnice se caracterizeaz n principal prin hiperemotivitate i extraversie; - brbaii vrstnici se caracterizeaz prin nestpnire. Matricea de corelaie Spearman (tabelul 32 ) evideniaz n plus tendine mai accentuate ale femeilor pentru hiperexactitate. Pentru lotul de tineri: - fetele se consider mai anxioase i mai labile (tabelul 34) - bieii se consider mai nevrotici conform ecuaiei de regresie . corelaie confirm rezultatele ecuaiei de regresie (tabelul 35) Matricea de
Rezumatul pentru expunere in fata comisiei Prexentul studiu a fost realizat pe un grup de 79 de batrani cu varste cuprinse intre 65 si 85 de ani, care au fost selectionati din randul mai multor cunostinte si din cadrul unui ambulatoriu. Am aplicat o baterie de teste cuprinsa din chestionarul de personalitati accentuate Schmiescheck , inventarul de personalitate Eysenck, cu cele trei scale : scala de nevrotism , scala de intoversie extroversie, scala de labilitate. Am prezentat istoricul acestor chestionare, modul lor de aplicare( fara limita de timp) data fiind categoria de varsta la care a fost facuta investigatia. am efectuat in analiza datelor corelatii si regresii in programul S.S.P.S. Am pornit de la urmatorele ipoteze teoretice: -personaluitatea este un determinant critic in adaptarea varstnicului, -se pot evidentia mecanisme de aparare si protejare a eului, -individul isi mentine rolurile conferite de pozitia cea mai buna si le abandoneaxa pe cele considerate mai putin bune, -daca exista trasaturi specifice inrudite precum :dogmatismul , intoleranta, conservatorismul.( prezentare de poster) Am tras urmatoarele concluzii: Ipotezele au fost confirmate , astfel o imagine de sine pozitiva duce la o atitudine mai permisiva, in sens de autoacceptare, iar o imagine de sine predomonant negativa , prezinta un grad ridicat al inadecvarii la realitate. Astfel am elaborat in finalul lucrarii cateva trasaturi ce caracterizeaza aceasta categorie de varsta (prezentare de poster)
Pagina 45 din 46
In cadrul analizei datelor am efectuat corelatiile comparativ cu un lot de tineri, care aveau varste cuprinse intre 16 si 22 de ani.
Pagina 46 din 46

Studiu Asupra Personalitatii La Varsta A Treia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Asupra Personalitatii La Varsta A Treia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tabelul nr. 1 Sexul 1 (B 2 (F)

25,32 74,68 100,00

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

VIII Exaltare Valori normale Total Tabelul nr. 12

13,92 1,26 7,59 77,22 100,00

Valori standard 18 21 24 0-18 -

% 13,92 8,86 6,32 70,89 100,00

Valori standard 18 21 24 0-18 -

% 32,91 8,86 25,32 32,91 100,00

Valori standard 10 1118-24

% 44,30 49,37 6,32 100,00

Total Tabelul nr .15 Trasaturi de personalitate Nevrotism Valori standard 11 1215+

% 37,97 22,78 39,24

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tabelul nr. 20 Trasaturi de personalitate Valori standard Nr. Subiecti %

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

III Hiperperseverenta Valori normale Total

13,33 16,00 0 70,67 100,00

% 22,67 18,67 5,33 53,33

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

S-ar putea să vă placă și