ARTA GRADINII DE-A LUNGUL TIMPULUI 1.

GRADINILE MESOPOTAMIEI Gradinile sumero-babiloniene au aparut acum 6000 de ani , in spatiul dintre Tigru si Eufrat, ca o intruchipare a Edenului biblic. Ele se incadrau perfect in stilul arhitectural, in religia si modul de viata al civilizatiei mesopotamiene.Din aceste gradini, cele mai renumite (devenita si legenda)au fost gradinile suspendate ale Semiramidei Caracteristici: ~ gradinile- zigurat(simbol al puterii) erau niste terase plantate ce se ridicau pe o baza de 40 m si care erau sustinute pe niste arcade sprijinite pe coloane solide umplute in interior cu pamant si avand un arbore in varf. Apa pt. irigatii era ridicata cu ajutorul unor masini hidraulice speciale, iar terasele erau legate intre ele prin scari. ~ Terasa ultima era alcatuita din mai multe straturi din piatra , asfalt, ipsos, foi de plumb si pamant fertil, pe care cresteau flori si arbusti , protejati de arbori (palmierul).Tot aici se afla si un sanctuar sau poate un observator astronomic. ~ la subsol se aflau: putul de alimentare cu apa si incaperi de odihna si racoare. ~ sunt incluse in cele 7 minuni ale lumii, cu toate ca pt. unii cercetatori par a fi fost doar un granar deghizat in fata cuceritorilor. 2.GRADINILE EGIPTENE /ANTICE Nici in acest caz marturiile nu sunt satisfacatoare ca informatii. Se stie ca incepand din mileniul 4 i. d. H., egiptenii au inceput amenajare vaii Nilului realizand canala si bazine de retentie pentru a benificia de revarsarea anuala a Niluiui ( aducatoare si de pamant fertile). Aceast retea de canale avea ca rezultat nasterea unor parterrecultivabile (cu legume pomi fructiferi vita-de vie ,si desigur flori) si va influenta categoric modul de a gandi gradinile de agreement . Se pare ca primele gradini private de acest gen din timpul Vechilui Imperiu (3197-2065), aveau in centrul compozitiei un canal sau un bazin de forma dreptunghiulara , inconjurat de siruri de copaci : curmali palmieri ,sicomori.In apropriere se afla deobicei un mic pavilion stapanul gradinii si familia se retrageau sa se bucure de racoare si intimidate:tot aici se mai afla si o bolta se vita de vie si un chiosc..Gradina din fata templului avea tot o forma geometrica de obicei patrata unde se plantau plante medicinale sau narcotizante , folosite pentru leacuri sau pentru ritualuri raligioase..Ambele genuri de agreement sau sacre, incorporand si o motivatie utilitara, nu uitau nici de viata de dupa moarte cand se considera ca se revine in gradina pentru a te putea bucura de binefacerile acesteia . Daca primele gradini erau mai mult produsu al lucrarilor hidrotehnice(si n u o conditionare a obiectului de arhitectura locuinta),evitand geometrismul si simplitatea (perioada 3400-2478i.d.H.),in urma contactelor cu Orintul Mijlociu apare si tentatia pentru o arhitectura mai rafinata si pentru amenajari mai complexe (dupa1580 i.H.)In epoca consructiilor piramidelor (cand statul egiptean se impunea in zona ) gradinile gradinile incep sa fie imbogatite cu plante aduse dinalte regiuni si se inmulteste si numarul construcriilor care decoreaza spatiul gradinii(intre 1408-1372 i. d. H.)idem numarul suprafetelor de apa , fara a se ajunge insa la o mare diversitate. Abia sub influienta araba se poate vorbi de un oarecare lux cand apar gradinile patio.Oasemenea gradina era alcatuita din mai multe spatii imprejmuite ,fiecare cu cate un bazin inconjurat de verdeata si numeroase pavilioane . Pasari decorative si plante rare dadeau . o nota de senzualitate si luxurianta orientala dar o asemenea rezolvare,va fi trecatoare reveniondu-se la austeritatea anterioara.Nici gradinile terasate ale reginei Hatchesupt nu vor deveni o practica curenta ,in timp se pare ca va creste gustul pentrubogatia florala De retinut ca dintre arborii care au fost fol;ositi :curmali ,smochini, sicomorii (considerat arboreal vietii si al iubirii ), palmieri sau platani.Se poate retine ca egiptenii au transmis civilizatiilor ufmatoare ,ordinea geometrica si poate ca si cetatiile stat dintre Tigru si Eufrat , anumita conotatie religioasa . S-a formulat si observatia ca Gradina -plata , asa cum o impunea terenul , inconjurata de ziduri , azil a vietii private, pavilioanele sale semanateapropriind vizitatorii de natura ,subordonand gradina casei , sunt tot atatea forme care vor aparea in Italia romana si de aici vor exercita influienta lor timp de secole. 3. GRADINILE PERSANE PREISLAMICE Din timpul dinastiilor preislamice au ramas putine informatii dar se stiie ca existau parcuri intinse si gradinii mai reduse, inconjurate de zidurii, si ca se numeau pairidaesa, si caaveau suprafata impartita geometric de 2 canale principale care se intretaiau.In mijloc, la incrucisarea aleilor ce marhinau canalele, se afla un pavilion, o fantana, un chiosc sau o alta constructie. Arborii decorative amestecati cu pomi fructiferi erau dispusii ordonat, florii numeroase si bogat colorate. Floriile cresteau intr-o dezordine naturala. Gradiinile intinse aveau si o anexa , un parc de vanatoare. Orase bogate ca Persepolis ,Susa, Sardes, unde isi aveau resedinta suverani foarte bogate, probabil ca aveau si gradiini pe masura acestora. Exista mai multe pituri de gradiini: de petrece, de meditatie , de vanatoare, tipuri care vor spuravetui pana in secolul 12 -17. In sec. 7 d. h. mai ales in aria dintre Tigru si Eufrat, o ethnic hidraulica avansata preluata de la bizantini, permita si optinearea unor efecte speciale ca tisnire picaturilor de ploaie sau producerea unor tunete. Cucerirea araba aPersiei nu va afecta gometria compozitie ci o va imbogatii cu noi motive decorative si va imuntii numarul canalelor si bazinelor. Fundul si perretii acestora se vor acoperii cu azulejos( o ceramica glazurata in nuante de albastru) sporindu-se astfel intensitatea cilorii si impresia de fast a gradiinilor persane . Aceste gradiini aveau arbori fructiferi, dar si platani, ulmi, chiparosi , esente rasinoase,ce intruchipau mitul arborelui vietii. 4.GRADIINI GRECESTI /ANTICE Greci penisulari nu vor dovedi o atactie deosebita pentru amenajarea gradinilor . Gradinile anterioare cuceri lui Alex. Macedon din orentul miijlociu, erau de mici dimensiuni si stric utilitare(mai mult livezi) .Pentru ei natura spritualizata era locul de manifestare a zeului in mijlocul nature altarele pagane vor deveni temple. In jurul acetora gradinile se intndeau, ele earu ingradite si ingrijide.Aici la inceput se cultivau flori , plante odorifere, vita- de vie. Democtatia greaca prefera agora,unde se purtau discutii filozofice in gradinile gimanazilor, nescanduse astfel gradinile filozofilor. O data infintata academia la Atena, va aparea se poate spune, primul parc public. Tot in aceasta categorie va intra si gradina Olimpia din Pelopones, aici se desfasurau focurile olimice. Odata cu patruderea c ulturi orientului in Europa gradina elenistica va cunoaste o deosebita dezvoltare mai ales in Sicilia si Asia Mica.

Remarcabile sunt gradinile lui Gelon din Syracuza, parcul in stil persan de la Region sau gradinile Alexandriei. Faza elenistica- gradina- patio legata cu partea de caldire, utilizarea grotei, folosirea sculpturi decorative, ce reprezentau de obicei animale sau nife sau cele cu cochilie. 5.GRADINIILE ROMANE Primele preocupari ale romanilor pentru gradini sunt cele de legume si fructe hortus-ul fie livezi , fie luculus-ul( gradina din jurul sactuarului unui zeu, al mormantului stramosilor). Odata cu aparitia calsei sociale bogate a romanilor, carora nu le convenia sa locuiasca la Roma( erau asaltati de noi veniti si astfel niveul de trai coborase mult) se vor retrage in invecinattea orasului unde isi vor construe villa urbana ceva una sau mai multe gradinii. Aceste gradini aveau portice, coloane, statui, fantani, toate acetea erau influente de la greci. Tentati spre lux va creste o data cu impactul Oientului Mijociu. Si influentele gradinilor persane se va resimti nu numia in villa suburbana ci si in grdradinile private sau publice ale Romei. Acetea desrveau si anumite necesitati ale orasului: gimnazile, teatrele, hipodromele, termele, palestrele,etc.. Primul parc public va fi cel a lui Pompei. Acestea vor fi mai numeroase in Roma. Dintre parcurile imperiale au mai ramas cel a lui Hadrian nu departe de Tivoli. Aceta a reusit sa materalizese in parcul sau ceea ce la incantat la civilizatia egipteana, graca si orientala. Asfel gasim la villa suburbana ca influenta elenistica, pe perte din fundal al porticului, picture cu teme mai ales din natura( natura era divinizata dar nu asa cum o faceau greci), picture de peisaj noutate ralizata de greci capata importanta . Se ajunge la indealizarea peisajului si la artificializarea lui. Se ajunge la transpunerea in tufe de busus, dafin chiar a unor scene mitologice. Spre sfarsitul imperiului, nobili si impoarati foloseau gradiniile ca dcor pentru inscenari mitice in care jucau unor chiar ei. Romani au fost precusori gradini publice , au imbogatit arta gradini prin elemene noi cum este grota si modeland vegetatia si altele trazmitand aceste teme noi in majoritatea zonelor cucerite. 6.GRADIINILE BINZANTINE bIzantul reprezinta in continuare cultura si mentalitea antica , crestinizmul ne avand aici forta medievalizari spirituale a acetuia. Natura in gradiniile bizantine a tins spre artificiu, spre decorative.Gradinile bizantine detineau copaci de aur si pietre pretioase, pasari automate care cantau la adierea vantului, oglizi si suprafete metalice ce refectau , si obeicte din sticla de diferite forme si culori( erau cumparate de la venetieni incepand cu secolul 14). Arta diverselor automatisme de tot felul ca-si arta fantanilor cu mecanizme hidraulice au ajuns secolul 6 la mare rafinament , ele si-au capat celebritatea in epoca. Din Orint arta gradinilor bizantine marcheaza puternic luxul si opulenta imperiala. La Constaninopol, o gradinia era in general de forma patrata si era incojurata de un zid decorat sau acoperit de o vegetatie abundenta.Era un sptiou inchis , darn u prea mare. Aici puteau fi intalnite fantani , bazine , canale, potice si arbori si dupa unle scriei chiar pasari si animale , acestea ne aminteau de gradina persana . Ca-si la persi gradinile erau insotite uneori si de parcuri de vantoare . 7.GRADINILE ARABE Acestea vor fi gasite peste tot pe unde s-a extins imperiul Arab(India, Persia,Asia Mica, AsiaCantrala,Egipt,Peninsula Iberica) , dar influenta ei va ajunge si in America de Sud prin intrmediul conchistadorilor spanioli . Arabi au asigurat continuitatea antichitati orientale si greco-romane in Evu M ediu si au legat pentru totdeauna Orinetul si Ociident. Ei au preluat dela persi mirajul gradinilori paradis , de la chinezi modul de a sugera imensitatea un iversului, de al romanii bizantini tentaia pentru artificializare.Arabi au adus si ei o contribuite la personalizarea patio- ului elenistic , prin imbogatirea oranmentici, intr-o ducedrea parterului brodat, rafinarea hovuzurilori , realizarea abiantei de meditatie si estax.Ei au creat gradina poezie si au realizat o armonie perfecta si arhitectura . Intru cat religia mahomadana intrzicea interpetarea iconica , rolul decorative al statuilor a fost preluat de abundeta motivelor decorative, arabescuri. Unele gradini aveau in apropierea lor un hipodrom sau parc de vanatoare. Ex. avem grdinile din Damasc, Bagdad ,Samarrah sau Alkatai.In Adaluzia prima gradina de trandafiri apare la sfarsitul secolui 8 , dar numai secole mai tarziu se poate vorbi de gradinile andaluze ce vor face renumele compesului residential de la Es Zahva.Acestea erau desfasurate pe 3 niveluri de trase, pe terasa medina ( prima ocupata de familia califului) erau mamenajate livezile si gradinile , era o vegetatie lusurianta iar la loc de cinste se afla palmierul . Patrunderea unolui val arab va duce la nasterea celui de al doilea califat , de Sevilla , Iar in domeniul gradinilor de va multiplica modelul cu patio .Grawdina era gandita siplu, ca un spatiu inchis de constructii si un harvuz in mijloc. In epoca sa de inflorire, in ultimul califat cel al granadei se va dovedi multa imagintie . In aceasta intimidate prezenta principala erste apa care tnjind discret cade din bazin in bazin producand o sonoritate cu efecte narcotizante foarte potrivite firii inclinate spre meditatia arabului. Apa din ultimul bazin ajunge in canlele simple sau imbricate in multicolora ceramica smaltiuita. Uneori fanata poate fi inlocuita cu un bazin , cu o forma geometrica mai mult sau mai putin simpla. Arcadele bogat decorate delimiteaza un spatiu de trecere dintr-o curte in alta sau balcoane cu flori ale nivelului de peste parter. In jurul fantani sau bazinului este ocurte pavata cu marmura sau ceramica colorata ce e puctata de cativa arbori sau vase cu flori sau se face o comartimentarte cu alei si vegetatie fasonata Ca plante foloseau florile , arbusi sau arbori (palmieri, partocalul, eucaliptul si altele) dar cu o prezenta discreta Gradina aura va oferi placerea tihnei cu deschiderea apetitului pentru meditatie religioasa si lirizm.Ex. vor ramane cele din palatele de la Alhambra : Curtea mirtilor , Curetea aleilor. si Antr sala tronului. Cutra aleilor este o incinta pavata si falncata de 2 pavilioane , erste delimitate de un portic, vedetatia o reprezinta arbori de curmal, boschete , florii si arbori in mijloc se afla fantana cu o coloana din care tasneste apa ce va ajunge apoi intr-o cupa foarte evazata rezemata pe 12 lei, la care la ramndul lor varsa apa in bazin. De la basza fantani apa isi continua drumul prin inguste canale, intalnandu-se cu cea provenita de la alte curti. El Generalife format din cutri si spatii d elocuit dispuse intr-o succesune de 3 niveluri pe o colina. Prima incinta este gradina , Curta chiparaosilor, se afla la primul nivel dupa curtea de pimire . Este un spatiu inconjurat de ziduri si acupat de arbori flori si apa .Din acest patio prin intermediul unei scari se ajunge la Gradinea inalta.

8.GRADINILE CHINEZE Budismul a patruns in China in sec. 1 d.h. , se sec. in care taoismul devine religia acestui popor. Nemurirea in Taoism era tot o gradina , una de caisi , spre deosebire de cea buddista care era un ade lotusi, iata de ce gradina devine in Orientul indepartat un symbol al cosmosului si o sinteza a tuturor elementelor ale antrui:apa. Pamantul, vegetatia si cerul-refelctat, un mediul tao in care esti indemnat la filozofie sau aprticipi al ceremonii , gradina devenind o arta a artelor,. Un mare pas in China la constituit aparitia manastirilot buddiste , in jurul carora sau amenajat gradinile unele erau utilitate altele filozofice. Incepand cu sec. 6 gradina devine un microcozmos realizat cu toata arta. Ceea ce difera de la o scena la alta , de la o gradina la alta , este atmosfera pe car eo creaza.Gradina chineza intra in stilului peisager , de tip baroc, prin predominanta linilor curbe a serpentinei baroce si anume carari serpuitoare , copaci contorsionati ; organizare contrastanta a elementelor nature: apa pamant, valedeal, o continua dedublare si oglinmdire pe suprafata helesteielor , senzatii de fluid continu. Estetica acetei gradini rezulta din anliza de scena. Componentele majore ale unei gradini sunt rocile , apa, vegetatia, elementele de arhitectura si spatiul. Acete elemete si-au gasit un loc ildeal in gradinile private sau publice( ca piese solitare, ca munti artificiali cu grote sau tuneluri, ca insule , capodele etc. , in unele cazuri devenid numai obiecte de privit din pavilionul adorari pietrelor .Apa la randul ei este omni prezenta ( lac limpede, helesteu acoperit cu vegetatie , de obicei lotusi, rauri serpuitoare, canale pavate ce patrun in interiorul pavilioanelor , cismele dar nici odata fantani tasnitoare. Vegetatia este o davada a unui cult naturistic deosebit, sis a remarcat prin arbori piersicul prunul marul salbati, bananierul, pinul , bambusul, chiparosul., iernuperul chinez, si arbusiti si ami putin prin florii, iar acetea sub forma de pete . dinte florii ce ami pretuita este lotusul iar dintre arbori prunul inflorit. Specile se grupau in scene care urmareau nu numai efecte de incantare in fata frumosul ci si de supriza si ,meditatie ca elemente de arhitectura au fost folosite pavilioanele , ele erau locuri sacre si profane-vor capata multa importanta determinnd denumirea unor gradini cum ar fi gradinia Pavilionului de aur, cu destinatii precise si sptiul inchis sau deschis . Pagodele earu locuri sacre si se vor impune mai ales prin acoperis .O piese foarte fregventa era podetul adesea realizat din bambus, lemn sau piatre , pozitionat deasupra unor ape reale sau imaginare . Gradeinea era incnjurata de un zid sau zioduri, cu ferestre si porti, poarta avand o importanta aprte. 9. GRADINILE JAPONEZE Facand o comparative cu gradin achineza , se poate afiram ca in Japonia pe primul plan se promoveaza platura spirtuala si trairea nature. Satisfactia estetica se obtine prin armonizarea contrrilor , se folosesc acelasi amteriale pentru compozitie , precum si modalitatea de creiere a sptiilor dar si a traseielor mai sinoase . DAca gradina chineza pirn brizareria ei realizata de multitutine imaginilor, scenelor si traseielor curbe se poate incadra in stil peisoger, se factura baroca ; ce japoneza va intra tot in acelasi stil , prin ordine, prin cultivarea unor forme simbolice , prin unitate si rationalism. Individualitatera va rezulta numai din manierrea de a compune si din spatiul foarte restrans folosit pentru amenajare ci si din atentia acordata in asocierea de elemente a numerelor 3, 5 si 7, dintrirea mai mult filozofica a peisajului si din tendinta de abstractizare . Gradina va deveni un spatiu de refugiu de evadare din mizeria cotidenului , un loc unde te poti intalni cu frumosul si ordinea morala . La japonezi vom intalni gradini la malul mari, gradini de campie, de munte , de stanci, de rauri si toate cazurile piatra , pamanntul, vegetatia, se cautau sa fie din locul respective exprimand astfel si tinuturile diverse ale tari.Pe langa elemetele intalnite la chinezi va mai apare lanterna de piatra , functionala probabil al inceput iar apoi numai decorative. Gardurile si umbrelele de bambus, veranda case ce semnifica trecera spre interior , trecera era pregatita de ritmul pierelor deposit ce faceau legatuara in poarta si constructie . Se disting 2 categori : austere sau bogat ornamentate. 10.GRADINILE ITALIENE Italienii au reusit sa aduca gradinile la nivel de arta .Asa apare gradina arhitecturalace devine odemonstratie- spectacol de materializare a unui concept sau chiar un obiect de arta desavarsit, creat, ca;culat, in care matematica se gaseste cu poezia ,stiinta cu fantezia, legitatea cu libertatea .La italieni natura devine opera de arta iar gradina este un prilej pentru contemplatie estetica si mai putin unspatiu de regasire spirituala. In gradinile italienilor erau usor de observat dominarea spatiului exterior de catre obiectele de arhitectura ce impunea reorganizarea naturii invecinate pana la patrunderea sa in spatiul interior resedintei (prin axe ,prin terase de ddiferite forme, portice si coloane, prin ziduri de vardeata si partale de vegetatie .Acestea preluau din motivele decorative ale cladirii..Mai mult apar si compartimentari ca acelea din cladiri ,cabinete de vegetatie ,saloane ,alcovuri sau chiar terase.Vegetalul foarte inalt este supus unor mistificari formale(de la diverse figure geometrice pana la adevarate figure umane).Aceasta scenografie a profitat in cele mai multe cazuri de relieful foarte animat. Era un support ideal pentru suprapunere de terase si ape si se evita cuprinderea totala dintr-o privire .Fantezia acestor gradini a reflectat mult felul de viata al italienilorsi anume sa traiesti cu toate simturile..Ex. avem in renastere gradina de la Quaracchi la florenta sic ea a lui Lorenzo Magnificul.,gradinile printului Alfonso de aragon de la Napoli, gradina Papei Iulius al-II-lea de la Bel vedere Vatican, gradinile vilei Borghese Caproli, vilei Lante Bagnaia ,vilei dEste din Tivoli;gr. Vilei Madama din Roma.gradina Giorgiono Boboli de la Florenta si care epartine palatului Pitti .Era amenajata pe panta unui deal , ea va devenii ulterior o succesiune de terase ce se ingustau spre varful dealului , unde in varful dealului avea o belvedere de unde se putea privi a menajerile de la bza dealului.precum di palatul. Erau dispuse alei ce legau intre ele poteci ,bazine cu apa statui si o vegetatie formata din arbori: stejari,precum si lauri si arbustiprelucrati in forme geometrice..putem vorbii deja de perioada baroca cand se inmultesc si efectele-surpriza si aspiratia spre spectacol,cand sculptura devine tot mai ommniprezenta sic and vegetatia e privita ca ornament.ex.gradinile vilelor Castelo /Florenta ,vilei dEste / Tivoli vilei Camberaia , palatu.lui Farnese/Caprarola. In barocul gradinilor italiene este de remarcat ca vergetatia desi exuberanta ,esste dominate de principiile arhitecturale ca apaeste foarte importanta si este foarte bine plasata in compozitie ;oglinzi de apa,jeturi cascade e.t.c., sunt readuse in compozitie grotele si surprizele s.a.

11.GRADINILE FRANCEZE Franta exceptand parcul delaHesdin(sec.XIII.)a ramas mult timp in urma practicii italiene , elementele utilizate erau foarte modeste :pajisti de florti garduri vii de delimitare , tuneluri de vegetetie ;iar compozitia era simplista ,chiar daca francezii au apelat la apa (fantani, canale)si vor folosi boltile verziisi labirinturile ei vor avea mereu prin comparative cu italienii o compozitie simpla.Ex.avem la gradinalui Carol al-VIII-lea de la Amboise .Aici va apare si prima compozirie franceza .Ea vs fi urmata si de alte gradini,intro maniera de compromise fiind realizate de calugari italieni. Ex avem pe cea dela Blois(a lui Ludovic al- XII-lea , dar ea va ramane tot o anexa a caseisi aici se foloseste pentru prima oara terasa(cele trei terase nu sunt articulate prin trepte ) Ulterior apat ca teme folesite grotele,tema teatrului,fantanile utilizate cu fantezie,promenadele descoperite inlocuiesc pe cele cu bolti verzi.pavilioane elegante. Gradina ce va deveni ca symbol a acestei epoci este cea a Dianei de Poitieres de la Anet.Aici semnificativ ca amanunt important este faptul ca se va apela la teerase de unde se putea admira parterul de flori ,insa cel mai important lucru erau canalele . Ele insoteau aleile .Acestea erau folosite si la drenarea apelor .De jur imprejur se afla un canal ce izola atat castelul cat si gradina de parcul ce era mobilat cu pavilioane , orangerii volieres. Ex. evem la realizarile de la Anet si de la Vallery sip e cele de la Gaillon(unde canalele cu apa capata valoare pur estetica .In trecere de la sec. XVI la sec. XXVII ,se remarca o rigore manifestata pentru crearea spatiilor si pentru dispunerea elementelor in compozitie. Incep preferintele pentru aleile regale ce erau largi cu perspective directe si care inlocuiesc aleile mici si inguste ,deschiderea se face catre orizont ,unde urma peisajul neamenajat. .se realize mobilare cu puncte de interes a capetelor de perspectiva a intersectiilor dintre alei si promenade cu pavilioane, edicule, statui , fantani si bazine. Apare cultul grotelor in timp ce parterele florale si amenajarile acvatice devin nelipsite si ele in compozitiile gradinilor franceze. Parcul palatal;ui de la Varsailles este drumul spre capodopera clasicismului francez. Acest parc va cunoaste de-a lungul timpului multiple metamorfozari si poate cele mai multe in timpul regelui Ludovic al-XIV lea dar in mare el va ramane fide compozitiei lui Le Notre .Acesta reusise ca dintr-un teren mlastinos sa realizeze o opera in care arhitectura si vegetatia sa fie insufletite de ape iar unitatea de stil sa fie aproape ireprosabila .legatura palat sip arc pe orizontala se realizeaza prin intermediul marii axe est-vest.Aceasta isi avea inceputul in Avenue de Paris ,rece prin Curtea de onoare (cu cladirile ce adaposteau in sec.XVII cazarmile zrajdurile si serele )si dup ace aceasta traversa palatal ,continua cu parterul Latonei ,aleea regala bazinul laiApolosi Marelecanal se reia motivul in cruce al intregii compozitii .Varsailles-ulva ramane pana astazi un etalon de relevare a simbiozei intre rigoare unei compozitii arhitecturale integral controlata si multitudinea de forme ,multiplicitate unde mai intalnim si manifestarea unor caprici si extravagante.Toate erau manifestari ale barocului si de aceea el asi fost luat ca symbol,si considerat si baroc rationalizatsau se mai spunea un baroc al clasicismului 12.GRADINILE GERMANE Gadinile germane erau nu numai o etalare a posibilitatilor materiale dar si o individualizare a gustului .Era cartea de vizita pentyru noul sosit . Indiferent de motive gradinile private pentru dici episcoppi, bancheri, nagustori, devin lafel de numeroase ca si cele publice, ulterior m ulte dintre ele au fost si ele deschise publicului..Sec. XVII ,era classicism pentru Franta si inca baroc pentru alte natiuni ,in Germania gradina ce va face un ecou in aceasta perioada va fi cea de la Hanovra unde va apare primul parc in stil francez ce-I drept ;Hrrenhausen.acesta fusese realizat de francezul Martin Chambonnier pentru decesa Sophi a Bavariei. Acest parc va devanii unul dinexemplele baroce cele mai bine conservate pana astazi. Stuctura caestuia era riguros geometrizata cu o ax ce era calculata sa tereac prin centrul palatului .palatul a fost distrus in cel de-al doilea razboi mondial. Gradina va fi mobilata cu omultitudine de partere decorative ,bazine statui si o sera .Mai exisrau un teatru in aier liber si un coltolandez . .La lucrarile de extindere spre sud (s-au adaugat paru carouri ce vor include le mijloc o piata in centru careia se va afla fantana ca cel mai mare jet de apa din Europa:80m. LBerlin parcul Charlotemburg unde cei doi elevi ai lui Le Notre si anume Simeon Godeau, Ajutat de Rene Dahurons,vor da viata unei meritorii realizari Baroce ,dar care va suferi numeroase transformarti geomerice datorita necesarului de ideal englezOalta importanta lucrare ar mai fi de amintit si parcul castelului Schwetzingen cu un nucleu conceput in stil francez. Ca model de gradina rococo germana amintesc pe cea de la curtea Veitshochheim, ce va fi supusa unor amenajari successive . Cae mai romantica dintre gradinile barocului german este cea de la Linderhof din vecinatatea Alpilor.Conceperea ei va fi incredintata de Ludovic al II-lea al BavarieiluiGeorg von Dollmann,ce va fi trimis sa studieze in prealabi modelul de laVersailles 13.GRADINILE AUSTRIECE O realizare in stil Italian va fi cea de la Insburck, de la palatal Ambras . Aici incinta apeleaza la o incinta ce era delimitate de coloane avand fantani ,grote si un pavilioan cu verdeati pivnita pentru vinuri si un templu in cinstea lui Bachus.Dincolo de aceste gradini se aflau de regula parcul ce era inpodobit de iazuri in care inotau in voie pesti,curti cu animale si parterre dreptunghiularesi bineinteles cu un labirint in mijloc.Ex. avem executiade la castelul Hellbrun de la Salzburgsi a gradinii Mirabell. Caracteristica acestor gradini este inmultirea grotelor, dar si prin numeroase surprise cum ar fi pasarile mecanice ce erau actionate de jeturile de apa si alte elemente surpriza cum ar mai fi dragonul ce iese din pestera sa bea apa si apoi se retrage,piertele ce abea stau sa cada peste vizitatori.in aceasta gradina pe un teren stancos ,se va amenaja o scena ce se considera de uni precursoarea tearului de verdeata ce va fi mult folosit in gradinile baroce si cele clasiciste Ex.avem parcul ce este contem[poran cu Ludovic al-XIV-lea din Franta si anume Schonbrunn din Viena ,a carui imagine de azi se datoreaza modificarilor facute in1775 de catre Adrian von Stekhon el a ramas totusi o incercare de a copia Versailles-ul. Ocaracteristica a acestuia este axa ce leaga palatal de fantana lui Neptun si mai departe cu dealul pe care se afla glorieta portic de unde se poate admira parcul dar si Alpii.in acest parc se mai poate intalnii si o ruina romana . Gradinile palatului de la Belvedere este de asemenea o alta reusita vieneza . Aici se remarca personalitatewa acestei gradini centrele rezulta din multitudinea de imbinarilor din cele trei parterre cu o suita de rampe ,scari,cascadece leaaga cele doua palate . Axa majora este intretaiata de alte axe transversale si e insotita de parterre florale , vegetatie tunas ,statui.gradina mica contone printer altele si bulingrin, pavilioane de agreement, o voliera si sera mare

14.GRADINILE ENGLEZE Vor exista din evul mediu insistandu-se pe latura utilitara.Pe englezi un anumit conservatorism ii tinea ancorati in latura traditionalului.fiind de parere ca plimbarea fara constrangeri este ce ideala ,sin u cum era in prcurile franceze ,ritmul de menuet in parcurgerea traseului la Versailles..Prefera aleile si prundisurile in locul peluzelor cu verdeata.si nu agreau perspectivele ce fugeau undeva spre infinit .La englezi spatiul unei gradini era mai mult apropriat de cel al Edenului traditional cel biblic , si unde sa se poata manifesta acea traite a naturii .aceste puncte de vedere se vor manifesta cu mult lan in gradinile Anglieisi unde manipularea vizitatorului cum este intaalnit la gradinile italiene si franceze nu fusese niciodata pe deplin acceptata.Prima incercare de definire a stilului nou va fI cea a scriitorului Alexander Pope, parcul Twickenham ,unde este un amestec de elemente clasiciste si baroce si pre- romantice. O alta incercare va fi cea de la Chiswick ,autorul acestuia fiind romancierul William Kent.Aici gasim la un loc elemente italiene ,un fel de teatru antic a carui scena este ocupata de un templu torunt,iar locul spectatorilor este ocupat de vase cu caisi si portocali. Kent era adeptul liniilor curbe el construia de-a lungul cusului unei ape temple ,asemeni mormintelor romane .Podurile ca ale lui Palladio cu portic deasupra , va amplasa statui ,si va indulci conturul bazinelors.a. Scriitorul Josep Addison el va pleda penru o gradina a pacii si linistii si care in acelasi timp sa fie si un exercitiu al spiritului Alte exemple ar mai fi si gradinile Stourhead/Wiltshire si Blenheim /oxfordshire. Sunt genul de gradina engleza de factura clasica unde intalnim un amestec de patos si libertate individuala.O alta gradina cea de la Blenheim la care a lucrat Lancelot BrowsCapability. Acesta a fost primul gradinar englez de meserie ,si caruia I se datoreaza nu mai putin de 211 gradini si peisaja din centrul si sudul Angliei.Mai putin dedicate peisajului clasic si mai mult s-a dedicate marilor desfasurari peisagere.Aici gradina si peisajul fuzioneaza , elementele arhitecturale sunt folosite cu zgarcenie iar traseel apeleaza la trasee in curbe sau serpentine.Parcul Chatswoth/Derbushire, va include o istorie de 4 sec.incepand din 1570 si pana azi . 15.GRADINILE ROMANESTI Despre existenta unor gradini cu acces public , se va vorbi in sec. XVI,cand la Alba Iulia functiona un parc si o gradina cu terase.La fagarasi exista o gradina. Sec. XVII sun tdescrise gradinile de la Targoviste si Mogosoaia ,Filipestii de padure .acestea erau proiectate dupa modelul celor italiene La Mogosoaia nu intalnim numai o gradina in terase dar si un parc peisager ce ocupa malurile laculuiin partea dinsre nord si putin spre vest .La ambele palate boieresti logia reprezenta un spatiu de panoramare a intregii gradinisi zona lacului.Gradinile ce inconjurau catedrala romano-catolica de la Alba Iulia si unde sunt de remarcat parterele inpodobite cu flori de trandafir.,si floarea soarelui., brazi arginti tunsi sub forma de obelisc.Alte exempla r mai fi si gradinile de la Frumoasa .sunt cdementionat parcuyl de laAvrig de langa Sibiu si cele de la Bontida si care sunt exemple pentru amenajarile de tip gradina parc nobiliare si adaugate la resedinte. Sec. XVIII Gradina castelului de la Gornesti a familiei Teleki. Reprezenta o conceptie geometrica ce se adapta parfect terenului.Se mentioneaza personalitatea celor trei partere dar si a fostului sant de aparare. Sec. XIX va manifesta preocupari pentru promenade ,gradini si parcuri .in acest secol se incep lucrarile la gradina Cismigiului, ce va fi inaugurate in 1860,la proiectul initial al lui R. Mayer se vor face interventi in1910 , sub indrumarile lui F.Rebhun,. acesta modifica caracterul intial peisager intr-unul apropriat de cel mixt.Elemente caracteristice ale acestei gradini sunt :parterul imens incadrat de aliniament de tei tunsi ,cate doua randuri pe fiecare parte,si care la randul lor sunt si acestia ritmati din 5 in 5 metri de tise tunsi sferic.Alt punct de atractie mai este gradina de trandafiri,rondul roman,lacul mare si lacul mic,grota.In aceasta perioada se finalizeaza lucrariole la Gradina Publica din Cluj.L Bucuresti se incep lucrarile la Parul Carol devenit in timpul comunismului Libertatii .Acest parc urma sa gazduiasca o expozitie nationala in 1906. In compozitia parcului se observa o mare ax ace unea o piata circulara (unde era intrarea principala) cu Palatul artelor, ce era amplasat pe un promoter al dealului Filaret. Parcul Bibescu de la Craiova , reprezinta o amenajare peisagera de mari dimensiuni si care se dezvolta de-a lungul Vaii Fetei si care va reflecta experienta franceza de la sfarsitul secolului .alte exemple din tara ar mai fi de amintit si de promenadele de la Iasi a bulevardalui copoului ,spatiile de agreement de la Timisoara,Roman Gradina mare;gradinile din Braila La Monument ; Brasov Gradin Publicasi Parcul Sportiv Iului Hategan udin Cluj-Napoca Realizare de gradini botanice la noi in tara de luat in ordinea cronologica realizarii lor sunt :Gradina botanica din Bucuresti,urmat de Cluj-Napocsa , iasi ,Craiova si ultima in anii 80 gradina botanica din Timiosoara. In 1920 la Cluj apare prima unitate numita muzeul satului,iar ulterior la Bucuresti in 1936 se va infiinta o unitate asemanatoare celei din Cluj.Parcul dentrologis de la Simeria . Dupa 1950 se duce o politica de stat in domeniilor spatiilor verzi, si se cauta mai ales amplificarea suprafetelor acestora .Proiectul la parcul Herastrau din Bucuresti va fi extins dupa 1950 cu o portiune spre nord.Intreaga comppozitie va fi amenajata cu noi dotari pentru a deveni parc de cultura si odihnaceea ce-I va acuza caracterul mix. 16.GRADINILE SECOLULUI XIX . Incepand cu sec.XIX gradina a trecut tot domeniului public, devenind un loc al relatiilor om-natura , om-constructii, om-oameni si o ambianta.Gradina a capatat si semnificatia de antidot la insatisfactiile orasului.=> teoria orasului gradina, ca o alternativa la orasul industrial.Este perioada de manifestare a romantismului, predilectia pentru refugii, intimitate si reverie. O caracteristica a romantismului este ca in aceasta epoca se sporesre interesul pentru natura ca obiact stiintific,gradinile botanice fiind o confirmare a acestuia. In 1842-46 apare prima Gradina De iarna publica. O data cu inaugurarea celei din Paris, la prezentarea plantelor se va asocia si agrementul. Eclectismul va caracteriza mai ales parcurilor publice destinate celor multi care doreau sa se odihneasca sa se intalneasca sau sa contemple .Ex:ParculVolksgarten/Munchen, Gradina Muskau.

17.GRADINILE SEC.XX La inceputul secolului nostru conceptul gradinii ca spatiu de locuit in aer liber castiga teren.In paralel,arhitecti ce se vor constitui miscarea moderna,isi vor aduce si ei contributia la afirmarea conceptului si la reconsiderarea relatiei constructiegradina. In 1907,Hermann Mutheisius,va recomanda ppt.gradina moderna concordanta acesteia cu constructia ,sustinand ca in marea diversitate este intodeauna esentiala forma inchisa ,desfasurarea orizontala a fiecarei pariti singulare si despartirea partii de cealalta. In anii 30, Le Corbusier va sustine ideea oraselor verzi, inlocuind orasul dezvoltat pe orizontala cu cel pe verticala- un adevarat pachebot. Alvar Aalto sustine ideea ca opera umana si natura trebuie sa formeze o unitate. Anii 50 nu aduc noutati inb practica si teria gradinii.In deceniul urmator revina mai pregnant in dezbateri relatia constructiepeisaj datorita atat accelerarii procesului de urbanizare dar si afirmarii arhitecturii oaganice sau a racolarii exteriorului prin intermediul peretilor cortina.Secolul nostru nu a neglijat nici gradina clasica ca semnificatie si chiar organizare,nici cea peisagera,nici cea arhitecturala ,si nici gradina salbatica. In deceniile 8 si 9 problematica gadinii a pendulat intre extreme. Unuia dintre cele mai reprezentative creatii ale acestei perioade este Parcul La Villette BernardTschumi (1982), un program deschis ce vizeaza urbanismul, placerea si experimentul,care se inscrie in dinamica vietii metropolitane. Planul incearca prin intermediul unor grile suprapuse sa dea viata miscarii si sa evoce un haos fantastic dar controlat, care sa devina un parc cultural de amuzament.Peste grila cu ochiuri vor intervenii cele doua galerii majore, aleea cu meandre, cea circulara si cele doua trasee secante.Axele majore sunt semnalate de cele 12 folies iar de-a lungul traseului sinuos cu meandre se insira cele 10 gradini America . . La sf. Sec XIX va lua fiinta Societatea Americana a Arhitectilor Peisagisti, peisagistii americani fiind primii care au condus la ei , noile proiecte in domeniul urbanismului, de la noi localitati pana la arii metropolitane intinse . In parioada anilo 30-50 arhitectura peisajului a fost radical transformata in scara, stil , cunostinte, analiza ,proces.Este etapa de afirmare a modernismului american cand noile generatii de peisagisti doreau inlocuirea practicilor de genul de la Beaux Arts si a exercitiilor abstracte de design formal cu neceisitati reale, rezolvari functionale, fara a uita de nevoia de frumos. Deceniul al 6-lea se vadefinii prin promovarea tiradei cercetare analiza-sintezasi a functionalului si logicii, preferarea planului liber ,refuzul imprumutului din stilurile clasice aplecarea asupra operei lui Mondrian si Kandiski. Chiar daca practica si teoria nord-americana nu a marcat sec.XX prontre miscare eveniment, ea are totusi meritele ie:a abordat scara regionala, a urmarit adaptarea peisajului amenajat la noua civilizatie, a automobilismului si a creat prese in practica rutiniera atentionand asupra unor noi modalitatii de structurare si expresi a cadrului ambiental intr-un urban in miscare.. Gradina Braziliana , sau gradina exotica sau gradina tropicala, s-a redus cateva decenii la aportul unui singur creator Roberto Burle Marx.Gradinile acestuia isigura continuitatea cautarilor plastice europene , avand la baza o conceptie picturala.Vegetelul este materia sa de baza si este vizualizata in functie de sezon iar mineralul se integreaza in gradina ca si cum aar fi un element ce contribuie la viata peisagistica .Demersul sau este poietic si nu uita niciodata aspiratia omului spre frumos si meditatie.