SUBIECTE PENTRU EXAMENUL FINAL-fudulu

1. Natura antientropica a vietii si consecintele ei pentru teoria economica (in termeni de megaobiective umane) Viata are natura antientropica , adica tinde spre reducerea entropiei prin absrbtia de entropie joasa din realitatea exterioara.Consecinte-viata se sprijina pe realitatea exterioare de unde ia entropie joasa .Omul ia entropie joasa din doua realitati exterioare :non-umana (natura) si umana (controlul fiintelor umane).Controlul realitatii non umane este avutia absoluta si cel al realitatii umane este puterea relativa. 2. Conceptele de dezvoltare economica si crestere economica (avand in vedere megaobiectivele umane). Dezvoltarea economica se masoara in PNB/loc.Cresterea economica se masoara in RNB/loc .Dezvoltarea economica este capacitatea medie pe individ de a genera avutie. 3. Egalitatea de putere relativa: determinantul fundamental al performantei economice Ca sa avem avutie absoluta in comunitati trebuie sa avem egalitatea mare , astfel puterea relativa este scumpa. 4. Curba Lorenz si coeficientul GINI Cu cat curba lorenz este mai indepartata de dreapta egalitatii , atunci inegalitatea este mai mare si invers. Gini este raportul dintre suprafata dintre curba lorenz si curba egalitatii supra suprafata triunghiului.Daca gini este 0 ,atunci avem egalitate perfecta , daca este 1 avem inegalitate perfecta. 5. Coercitia ex post si ex ante Coercitia opusa libertatii consta in controlul mediului sau al circumstantelor unui individ de catre altcineva, atunci cand un individ este fortat sa actioneze nu pe baza unui plan propriu, ci prin a servi interesele altcuiva. Coercitia este un rau atunci cand elimina individul ca persoana care gandeste, actioneaza si valorizeaza, facand din el un simplu instrument de realizare a scopurilor altcuiva. Coercitia nu poate insa sa fie eliminata din viata omului. Societatea libera este aceea care a acordat monopolul coercitiei statului, si i-a limitat-o prin legi . Intr-o asemenea situatie, coercitia este redusa la minimum si facuta cat mai inofensiva, restransa si exprimata prin cateva reguli generale, cunoscute, astfel incat individul sa nu fie supus ei decat atunci cand pune in pericol existenta sau libertatea altuia .

Coercitia in conformitate cu reguli cunoscute devine un instrument ce-i ajuta pe oameni sa-si fixeze si realizeze propriile planuri si scopuri fara a leza existenta si libertatea celorlalti . Coercitia are un dublu sens : a) b) a fi constrans de circumstante sa faci un lucru; a fi supus unui agent uman .

Doar in situatia ( b) coercitia este opusa libertatii, numai in aceasta situatie a fi liber inseamna lipsa coercitiei . In situatia (a) este vorba de determinism, care nu este in conceptia lui Hayek opusul libertatii . Nu toate influentele sau actiunile altora asupra individului il priveaza de libertate, chiar daca sunt coercitive, ci numai acelea care sunt o amenintare cu promovarea unui rau prin care sa determine un comportament silit individului . Coercitia devine violenta atunci cand cuprinde amenintari si supuneri silite, abuzuri asupra oamenilor, in afara vointei lor . In societate trebuie mereu limitata puterea statului pentru ca ea sa nu devina coercitiva. Intr-o societate concurentiala, prospera economic, o serie de coercitii isi diminueaza puterea sau chiar pot disparea . Intr-un stat in care guvernul este unicul proprietar al tuturor instrumentelor de productie exista puteri nelimitate de coercitie asupra cetatenilor . Aici libertatea individuala este grav afectata . Unui popor lipsit de dreptul proprietatii private si de institutiile de a-l proteja ii lipseste libertatea , spune F. A. von Hayek . Adevarata coercitie, opusa libertatii este atunci cand esti supus prin forta sa faci ceva pentru a sluji interesele altcuiva sau cand statul te ameninta cu pedepse si forta pentru a-i respecta comenzile . Exista mai multe grade de coercitie, de la dominatia stapanului asupra sclavului pana la amenintarea cu facerea unui rau . Intr-o anumita masura, spune Hayek toate relatiile stranse dintre oameni ofera oportunitati pentru coercitia opusa libertatii, si mai ales relatiile cu un grad mare de intimitate . In aceste cazuri crede Hayek nicaieri in lume, statul nu poate face prea multe lucruri pentru inlaturarea coercitiei, pentru ca aceste relatii sunt voluntare , deliberate

6. Ce este o tranzactie coercitiva? Descriere grafica- alta foaie

Utilitatea lui Crusoe Spatii ale _____ tranzactiilo Cri

r coercitive

B C

| | _ _ _ _ _ |__________ | | Tranzactii | irationale |- - - - - - - - -| | | | | Fri

Utilitatea lui Friday

7. Bunuri private si bunuri publice. Externalitatile si esecul pietei: nevoia de actiune statala Bunurile private nu implica externitati Consumul si producerea lor genereaza avantaje/costuri numai pentru persoanele care decid sa le produca sau consume.Bunurile publice implica externalitati (pozitive si negative), au efect extern generat de producerea sau consumul unui bun ce afecteaza indivizi neimplicati in decizie. 8. Paradoxul votarii si problema agendei Paradoxul votarii-ciclicitatea votului 1.daca votul este luat prin majoritate atunci deciziile sunt obligatorii pentru tot colectivul.2.preferintele nu au toate maxim unitar. 3.tre sa votam pentru mai mult de 2 alternative (minim 3) Problema agendei se refera la ordinea de abordare. 9. Teorema alegatorului mijlociu 1.majoritatea :50%+ 1, 2.toti alegatorii au preferinte cu maxim unic 3.mai multe alternative .Decizia luata va corespunde cu preferintele alegatorului mijlociu. 10. Trocul politic (schimbul de voturi) si implicati Troc pozitiv:Lognolling.Votul se face in momente diferite de timp , increderea intre participantii la intelegere este esentiala.

11. Alegerea majoritatilor optime. Costurile de decizie si costurile externe ale deciziilor colective. Alegerea majoritati optime implica decizii colective.Costurile de decizie reprezinta energia si timpul pierdut pentru a se ajunge la consens intr-un grup asupra unei decizii si costurile externe reprezinta costuri care apar ca urmare a faptului ca cineva ia decizii in numele meu , care pot fi impotriva interesului meu. 12. De ce este ideala structura de piata a concurentei perfecte? Pe piata cu concurenta perfecta toti producatorii vor vinde la acelasi pret, astfel se urmareste minimizarea costurilor in vederea maximizarii profitului 13. Monopolul si indicatorii gradului de monopolizare
Monopolul, n economie, defineste situatia unei piete pe care nu exista concurenta din partea ofertei, ntruct nu se prezinta dect un singur vnzator7. n viziunea lui E. H. Chamberlin, monopolul exprima controlul exercitat de un singur vnzator al unui bun economic pentru care nu exista nlocuitor sau situatia cnd o marfa este vnduta pe o piata doar de o singura firma care fixeaza pretul. n raport cu aceste conceptii, pentru care trasatura caracteristica a unei firme monopoliste este situatia pe piata, sunt orientari n care monopolul este determinat de pozitia unei firme n productie. Monopolul poate fi caracterizat ca situatie a ntreprinderii ce furnizeaza totalitatea productiei ramurii luata n considerare, respectiv ca situatia n care un producator unic al unui bun omogen se afla n fata unei infinitati de cumparatori, producatorul unic dispune de ntreaga oferta dintr-o ramura de activitate Pentru a determina care firme monopoliste justifica reglementarea, este necesara masurarea si compararea puterii (gradul) de monopol, folosindu-se mai multi indicatori. INDICATORUL LERNER. Abilitatea de a cere un pret mai mare dect costul marginal este o caracteristica a monopolului. Firmele maximizeaza profitul egalnd venitul marginal cu costul marginal, dar n timp ce n cazul concurentei perfecte p = Vmg, n situatie de monopol p > Vmg = Cmg. NIVELUL DE CONCENTRARE AL PIEEI. Proportiile concentrarii dimensionale a pietei se determina prin: - ponderea vnzarilor celei mai mari firme n totalul vnzarilor de pe piata respectiva; - ponderea vnzarii celor mai mari 3, 4, 5 firme din ramura n totalul vnzarilor de pe piata respectiva. INDICELE HERFINDAHL-HIRSCHMAN. Un indicator care tine seama de distributia dupa marime a firmelor este indicele Herfindahl-Hirschman. Se defineste ca suma patratelor cotelor de piata ale firmelor, cotele de piata fiind considerate numere ntregi COEFICIENTUL ELASTICITII NCRUCISATE. n cazul unei piete cu concurenta perfecta, produsele sunt omogene si se substituie perfect. Pe o piata monopolista, produsul este unic. Se poate determina puterea unui monopol prin intermediul coeficientului elasticitatii ncrucisate care ne creeaza o imagine asupra gradului n care un bun poate fi substituit cu altul. Cu ct

coeficientul elasticitatii ncrucisate este mai mare, cu att substituirea este mai facila, iar puterea de monopol este mai mica

14. Dilema detinutilor, fara comunicare si 15. Dilema detinutilor, cu comunicare

Readuc n atenia cititorului o dilem remarcabil din teoria jocurilor i nu de atta c s-a schimbat puterea la Chiinu sau c a czut guvernul Boc de la Bucureti i s-ar putea s fie actual pentru unii foti guvernani, care au avut slbiciunea de a se complace cu corupia i acum ar putea s-i atepte dreapta judecat/rsplat E vorba de o dilem de o mare valoare i pentru contientizarea esenei firii omului. n 1950, la o lecie inut n Universitatea Stanford, Albert Tucker a inventat aceast dilem, care, conform unor opinii, a avut un impact tiinific enorm, comparabil cu cel produs de faimoasa monografie The Theory of Games and Economic Behavior de John von Neumann i Oskar Morgenstern. Tucker a expus urmtoarea situaie. Doi hoi: Bob i Al, sunt prini aproape de locul infraciunii. Poliia nu are probe suficiente pentru a-i acuza de infraciunea svrit, dar i poate acuza de infraciuni mai puin grave, svrite anterior, i le ofer o ans de a se salva, separat fiecruia. Fiecare din ei trebuie s decid: mrturisete ori nu i l implic ori nu pe tovarul de infraciune. Dac ambii mrturisesc, sunt condamnai la un termen considerabil de detenie 10 ani, inndu-se cont n acest caz de conlucrarea cu poliia. Dac ambii nu mrturisesc, anchetatorii demonstreaz vina lor n infraciunile anterioare i sunt condamnai la cte doi ani de detenie. Dac unul depune mrturii, iar cellalt nu, cel care a colaborat cu poliia este eliberat, iar partenerul lui este condamnat la termenul maxim 20 de ani de detenie. Deinuii sunt izolai i nu cunosc condiiile oferite celuilalt. Strategiile juctorilor sunt evidente: da ori nu (mrturisesc ori nu). Ctigul reprezint termenul de detenie, pe care fiecare dintre ei se strduiete s i-l micoreze. Matricea ctigurilor pentru fiecare juctor este inserat n urmtorul tabel:
Al da Bob da nu 10,10 20,0 nu 0,20 2,2

Strategiile lui Bob corespund liniilor, iar ale lui Al coloanelor. Elementele din celulele tabelului sunt ani de detenie. Primul numr termenul de detenie pentru Bob, al doilea pentru Al.

S gsim soluie a jocul innd cont de coninutul lui real. Al poate raiona astfel: Bob are dou alternative: s mrturiseasc sau s tac. Fie Bob mrturisete. Atunci eu sau fac 20 de ani de pucrie, dac nu mrturisesc, sau 10 ani, dac mrturisesc. n acest caz e mai bine s mrturisesc. Dac Bob nu mrturisete, atunci eu fac doi ani dac nu mrturisesc, sau sunt liber dac mrturisesc. Aadar, i n acest caz e mai bine s mrturisesc. De aceea, voi mrturisi. Bob, va raiona n mod similar. Astfel, ambii depun mrturie i fac cte 10 ani de detenie. Nota bene. Dac presupunem c Al i Bob acioneaz iraional (aleg ce e mai ru pentru fiecare n parte, adic nu mrturisesc), atunci vor sta n detenie doar cte doi ani fiecare. Se dovedete c aciunile juctorilor bazate pe raionamente individuale clare, despre ce e mai bine, conduc la un rezultat inferior altuia iraional, care se dovedete a fi colectivist, deoarece n baza lui au de ctigat ambii juctori. Izolarea i lipsa de contacte ntre juctori conduc la alegerea unei soluii care n-ar fi oportun n cazul informaiei complete i a comunicrii i cooperrii juctorilor. Strategia da e dominant pentru orice strategie fix a adversarului. Situaia constituit din strategii dominante formeaz echilibrul n strategii dominante. Determinarea lui a presupus implicit urmtoarele condiii de desfurare a jocului: raionalitatea juctorilor (fiecare alege ce e mai bine pentru sine); izolarea juctorilor juctorii nu comunic ntre ei; cunoaterea strategiilor celuilalt juctor, dar nu neaparat i a funciei lui de ctig; alegerea concomitent a strategiilor optime juctorul i alege strategia sa fr s atepte ca cellalt s i-o aleag pe a lui. Dac la condiia de raionalitate mai adugm una, c fiecare dintre juctori este pesimist i ateapt ca cellalt s aleag strategia cea mai nefavorabil pentru primul, atunci, spre exemplu, Al va ncerca s-i garanteze un termen minim de detenie raionnd n felul urmtor: Dac aleg strategia da, Bob poate alege strategia da, cea mai rea pentru mine, i voi face 10 ani de pucrie; dac aleg strategia nu, Bob va alege strategia da i voi face 20 ani de pucrie. Aadar, e mai bine s aleg strategia da. Ambii juctori raioneaz n acelai fel. Se obine aa numita situaie maximin, care coincide, n acest exemplu, cu echilibrul n strategii dominante. Dac ne abstractizm de la coninutul acestui joc i interpretm pur formal datele lui ca problem bicriterial (reprezentm elementele matricei n spaiul criteriilor), atunci fiecare dintre punctele: (2,2), (20,0), (0,20), este eficient (optim n sens Pareto pentru problema de minimizare), iar situaiile corespunztoare lor sunt incomparabile. Doar situaia (da, da) cu ctigurile (10,10) nu este eficient. n concluzie, situaia (nu, nu) cu ctigurile (2,2) este eficient (ca i celelalte dou situaii) i convenabil ambilor juctori, dar nu este nici situaie de echilibru n strategii

dominante, nici situaie maximin. Situaia (da, da) cu ctigurile (10, 10) este i echilibru n strategii dominante, i situaie maximin, dar nu este eficient. Din cele expuse reiese cu elocven c pentru juctori noiunea de optim nu este univoc i depinde direct de condiiile de desfurare a jocului. n funcie de condiii, juctorul i definete principiul de optimalitate. n cazul izolrii i lipsei de comunicare echilibrul (da, da) se determin n baza strategiilor dominante sau a celor pesimiste. n cazul cooperrii i informaiei complete situaia (nu,nu) cu ctigurile (2,2) este optim pentru ambii juctori. Din ea survin i strategiile optime. i nc o caracteristic a jocului descris el se schimb dac este repetat, adic dac dup eliberare Bob i Al comit o alt infraciune n comun, sunt prini i li se ofer iari ansele de rigoare. Informaia despre rezultatele primului joc (primei partide) le d posibilitatea juctorilor s rsplteasc sau s pedepseasc partenerul. Intuitiv e clar c n jocul repetat juctorii vor ncerca s coopereze prin strategii de tipul cum tu, aa i eu. Jocul descris este sugestiv pentru diverse situaii economice, cu strategii de tipul: a contribui la bunul comun sau a aciona n mod egoist; a stabili pe pia un pre mare sau unul mic etc.

16. Concurenta in domeniul High definition TV: de la decizii simultane la decizii consecutive si invers 17. Parghiile ofertei monetare:scontul, rata rezervelor obligatorii, operatiunile deschise pe piata si persuasiunea morala
Scontul: Operaie de credit care const n cumprarea efectelor de comer de ctre bnci, cu reinerea din valoarea lor nominal a dobnzii pn la scaden i a unui comision Rata rezervelor obligatorii: Sistemul rezervelor obligatorii presupune obligaia bncilor de a pstra depozite la banca central. Mrimea acestor depozite (rezerve) se stabilete n dependen de suma mijloacelor bneti atrase de la ageni economici i de rata de rezervare. Atunci cnd autoritatea monetar mrete rata de rezervare, bncile sunt obligate s constituie rezerve suplimentare, micorndu-se astfel potenialul de creditare a economiei i de creare de depozite noi. n cazul invers, al micorrii ratei rezervelor obligatorii, bncile au posibilitatea de extindere a activitilor de creditare. Operatiunile deschise pe piata: Operaiunile pe pia deschis reprezint activitatea bncii centrale pe vnzare i cumprare de titluri ale pieei monetare. Prin intermediul acestor operaiuni autoritile monetare modific rezervele bncilor i indirect influeneaz cantitatea de moned n circulaie. Atunci cnd banca central vinde titluri, ea retrage o parte din lichiditile bncilor i micoreaz oferta de moned n circulaie. n cazul invers, al cumprrii de titluri, banca central injecteaz lichiditate suplimentar, majornd masa monetar.

18. Dezavantajele inflatiei

. Dezavantajele inflatiei Cresterea inflatiei duce la scaderea puterii de cumparare de pe piata. Daca inflatia este de 5% ce cumparai ieri cu 1 leu azi vei cumpara cu 1.05 lei 19. Avantajele inflatiei Conform Curbei lui Phillips legatura dintre rata inflatiei si rata somajului este una inversa, la nivel teoretic in momentul cand avem o rata a inflatiei mare avem un nivel scazut al ratei somajului. 20. Teoria cantitativa a banilor n economie, teoria cantitativ a banilor este teoria care face legtura dintre variaiile de preuri i variaiile de cantitate monetar. Cu ajutorul ei se analizeaz factorii ce determin inflaia i deflaia. Teoria cantitativ a fost formulat n secolele XVII-XVIII de filozofi ca John Locke i David Hume pentru a lupta mpotriva mercantilismului. Ei fac deosebirea ntre bani i avere i afirm c, dac acumularea de bani duce doar la creterea preurilor ntr-o ar, politica mercantilist care pledeaz pentru balana comercial ar crete doar suma de bani i nu averea. Teoria a contribuit la preponderena comerului liber asupra protecionismului. n secolele XIXXX ea a jucat un rol important n analiza ciclurilor de afaceri i n teoria ratelor de schimb valutar.

21. Cauzele pentru care politica monetara poate sa nu fie recomandabila-pe foai Prin politica
monetara se poate ajusta masa monetara care are impact direct asupra cursului de schimb si rata de dobanda

22. Valoarea prezenta a unei valori viitoare: anuitatile si perpetuitatile- pe foaie

Valoare prezenta si valoare viitoare: Ex : 100 000 $ peste 2 ani indivizii prefer valorile reale decat cele virtuale. I= valoare investita , r = rata dobanzii, n= perioada de timp

Vp I(1=r)

=I

peste 1 an:

I+rI =

V p=
* I (1+r) = I (1+r)

peste 2 ani:

I (1+r) =r

I (1+r)
10

Peste 10 ani :

Vp
a bursei de student

valoarea prezenta

Vp =
venit incasat pe aceasta obligatiune

valoareaprezenta a fluxurilor de

La majoritatea anuitatilor, platile sunt facute pe o perioada finita. Cu toate acestea, unele anuitati sunt pe o perioada nelimitata, de aceea acestea se numesc perpetuitati. Valoarea prezenta a unei perpetuitati este suma care trebuie investita azi la o rata a dobanzii i pentru a primi o plata A in fiecare an, fara sa afecteze valoarea investitiei initiale.

O anuitate este o serie de plati egale efectuate la intervale fixe pentru un numar fix de perioade. Spre exemplu, 100 RON la sfarsitul fiecaruia din urmatorii 3 ani reprezinta o anuitate pe 3 ani. Exista doua tipuri de anuitati, in functie de momentul dintr-o perioada in care se realizeaza plata:

Anuitati obisnuite (ordinare) platite la sfarsitul perioadei Anuitati scadente (platite anticipat) platite la inceputul perioadei

23. Actiuni si obligatiuni. Pretul obligatiunii si rata dobanzii Obligaiunea este un nscris care certific deintorului su calitatea de creditor. Ea reprezint un titlu de crean negociabil. Sunt titluri reprezentative ale unei creane asupra emitentului care poate fi statul, un organism public sau o societate comercial. Dau deintorului dreptul de ncasare a unei dobnzi i vor fi rscumprate la scaden de ctre emitent, investitorul recuperndu-i capitalul avansat n schimbul obligaiunilor. Pentru emitent obligaiunile reprezint un instrument de mobilizare a capitalului de mprumut. n calitate de emiteni statul i colectivitile locale sau agenii economici procur n acest mod resurse financiare, renunnd

astfel la creditul tradiional. Investitorii n astfel de titluri pot fi persoane fizice i juridice din ar i strintate care dein capitaluri bneti. Obligaiunile pot fi: garantate cu anumite active i sunt caracterizate de un nalt grad de protecie n cazul n care societatea nu i efectueaz plile; negarantate caz n care reprezint mprumuturi pe termen lung i sunt emise de ctre societi fr nici o garanie specific. Emisiunea lor se bazeaz pe ncrederea de care se bucur societatea emitent; nominative ce au nscris numele deintorului i se prezint sub forme unui certificat nominativ, dnd posibilitatea la operaiuni de transfer n registrul emitentului, n cazul unei schimbri a dreptului de crean; la purttor ce sunt confecionate i imprimate dup norme stricte, avnd cupoane detaabile; de tezaur, sunt titluri emise de stat, de administraia public de stat. Sunt purttoare de dobnzi, prin al cror plasament mobilizeaz importante active monetare disponibile necesare acoperirii cheltuielilor bugetare curente. Acestea asigur un nivel al dobnzii competitiv, difereniat n funcie de durata mprumutului, fapt ce l atrage pe deintorul de disponibiliti. Principalele caracteristici ale obligaiunilor sunt: este un instrument al investiiei de capital; exprim creana deintorului asupra ansamblului activelor emitentului; exprim angajamentul unui debitor fa de creditorul care pune la dispoziie primului, fondurile sale. Pe lng obligaiunile clasice ntlnim i tipuri noi de obligaiuni: obligaiuni cu bonuri de subscriere care combin o obligaiune clasic simpl cu un drept negociabil. Acest drept negociabil permite s se achiziioneze ulterior, la un pre fixat dinainte, aciuni ale firmei emitente; obligaiuni de participare n cadrul crora rata dobnzii i preul de rambursare sunt fixate la un nivel minim n momentul emisiunii, dar acestea pot fi majorate n conformitate cu rezultatele financiare obinute de debitor. Deintorul obligaiunii este protejat mpotriva pierderii prin garantarea unui ctig minim; obligaiuni convertibile n aciuni.

Deintorul acestui tip de obligaiune are dreptul ca, n cadrul unui termen fixat prin contractul de emisiune (2-4 luni), s-i exprime opiunea de convertire a titlurilor n aciuni. Aceast opiune se materializeaz atunci cnd veniturile din dividende depesc dobnzile atribuite. Obligaiunile convertibile comport dou tipuri de rat a dobnzii: o rat variabil pe perioada ce se scurge din momentul emiterii obligaiunii i data nceperii dreptului la convertire, la stabilirea creia se ine seama de faptul c deintorul are acest avantaj, fiind mai mic dect cea a pieei; o rat egal cu dobnda pieei practicat la obligaiunile ce nu vor fi convertite n perioada de opiune i care, la expirarea acestei perioade, devin obligaiuni clasice sau ordinare; Obligaiuni indexate , n care emitentul i asum obligaia de a actualiza valoarea acestor titluri n funcie de un indice, de comun acord cu investitorul. Indexarea se aplic: asupra dobnzii; asupra preului de rambursare; asupra ambelor elemente. Scopul indexrii este acela de a asigura investitorului posibilitatea recuperrii reale a capitalului investit i implicit, realizarea unor venituri comparabile cu alte tipuri de plasament; Obligaiuni cu dobnd variabil . n acest caz emitentul modific rata dobnzii pe durata existenei obligaiunii, pentru a asigura o fructificare a plasamentului n conformitate cu condiiile pieei; Obligaiuni speciale cu cupon ce poate fi reinvestit de tip OSCAR. Acestea permit deintorului s aleag ntre a primi cupon de dobnd n numerar sau a primi obligaiuni identice cu cele iniiale.

24. Cauzele specializarii internationale 25. Efectul depresiv al importurilor Importurile duc la cresterea datoriei externe a unei tari si nu se stimuleaza productia interna( nu se stimuleaza invetitiile locale, reducerea ratei somajului) 26. Argumentul industriei infantile 27. Argumentul salariilor mici din tarile exportatoare si 28 Argumentul productivitatii aferente (specifice)

8 preurile n rile mai bogate sunt mai mari dect n rile mai srace, sau, altfel spus, un dolar are o putere de cumprare mai mare ntr-o ar n curs de dezvoltare comparativ cu o ar dezvoltat. Teoria Balassa-Samuelson presupune c aceast diferen se datoreaz diferenialului de productivitate dintre rile srace i cele bogate n sectorul bunurilor tranzacionabile. ntr-adevr, statisticile internaionale arat c fora de munc n rile srace este mai puin productiv comparativ cu fora de munc n rile bogate n sectorul T. n ceea ce privete sectorul bunurilor netranzacionabile (NT), nu se nregistreaz diferene semnificative. Vom nelege mai bine acest lucru lund un exemplu: n timp ce nu pot exista mari diferene ntre productivitatea unui frizer (care produce un bun netranzacionabil) n Romnia i a unuia n SUA, se pot nregistra mari diferene de productivitate n ceea ce privete producerea de computere sau maini. Concluziile modelului Balassa-Samuelson n ceea ce privete diferenele de preuri existente n rile cu un grad de bogie diferit sunt urmtoarele: innd cont de posibilitile de arbitraj internaional, preurile n sectorul T sunt asemntoare pe dou piee diferite. Dar innd cont de faptul c productivitatea acestora este mai sczut n rile srace, factorii de producie, inclusiv munca, vor fi remunerai mai slab (vor primi un pre mai mic). Pe piaa forei de munc exist o tendin de egalare a salariilor la nivelul unei economii, deci salariile vor fi mai reduse i n sectorul NT, ceea ce determin preuri mai sczute n sectorul bunurilor netranzacionabile. Prin urmare, diferenele majore ntre ri nu se vor nregistra pentru bunurile tranzacionabile (calculatoare, aparate electro-casnice), ci pentru bunurile netranzacionabile (bilete pentru transportul n comun, costul consultaiilor medicale, onorariul avocailor, etc.) Efectul Balassa-Samuelson se poate sintetiza prin urmtoarele etape: rile n curs de dezvoltare experimenteaz un proces de convergen real au loc creteri de productivitate n sectorul T cresc salariile n sectorul T (preurile n sectorul T sunt determinate de PPP) datorit tendinei de egalare a salariilor n cadrul unei economii, cresc salariile i n sectorul NT datorit creterii salariilor n sectorul NT, cretere nesusinut de o cretere proporional a productivitii, cresc preurile n sectorul NT inflaia n sectorul NT devine mai ridicat comparativ cu inflaia n sectorul T inflaia la nivel naional crete, cresc preurile n ara n curs de dezvoltare moneda se apreciaz n termeni reali. 29. Cauzele pentru care surplusurile balantei de comert exterior si ale contului capitalului nu pot fi favorabile prin ele insele Excedentul balantei de comert exterior este avantajos numai atunci cand productia interna are ea insasi surplus, asadar se poate duce si spre export. Similar,surplusul contului capitalului (intrari de capital>iesiri de capital) este favorabil atunci cand pe piata interna nu exista suficienta economisire, deci nu sunt destule capitaluri=>este nevoie de intrari de capital. Ideea e ca simplul fapt ca exista niste surplusuri nu indica nimic in sine, trebuie sa vezi situatia reala a economiei unei tari ca sa poti spune daca sunt favorabile. 30. Cursurile de schimb fixe: avantage si dezavantaje
Cursurile de schimb fixe raman nemodificate pe perioada indelungata ca urmare a interventiei Guvernelor care se angajeaza sa le mentina la o anumita valoare.

Avantaje:exista o mare stabilitate in tranzactiile internationale.Partenerii de afaceri nu vor avea nici pierderi dar nici castiguri exclusiv din cursul de schimb. Dezavantaje:Guvernul pierde independenta politicii monetare(ori de cate ori au de gand sa foloseasca politica monetara trebuie sa se gandeasca la efectele produse pe piata monetara).

31. Cursurile de schimb flotante: avantaje si dezavantaje

Cursurile de schimb flotante sunt fixate exclusiv de evolutiile pe pietele valutare. Avantaje:in elaborarea politicilor monetare nu trebuie sa se tina cont de piata valutara. Dezavantaje:antreneaza o mare stabilitate si un mare risc pentru tranzactiile internationale

32. Ratele inegale ale inflatiei ca determinant al modificarii cursurilor de schimb Luand un exemplu, daca in romania rata inflatiei este mai mare decat in sua, atunci cursul leului scade fata de dolar. 33. Modificarea veniturilor relative ca determinant al modificarii cursurilor de schimb -daca in romania, veniturile relative sunt mai mari decat in sua (cresteri procentuale mai mari), la fel, cursul leului scade. 34. Modificarea dobanzilor relative ca determinant al modificarii cursurilor de schimb -daca in ro, dobanzile relative sunt mai mari decat in sua, cursul leului creste. 35. Balanta de plati internationale: componente si proprietati Balanta de plati internationale: componente si proprietati Balanta de plati internationale:inregistrarea contabila a tuturor tranzactiilor externe ale unei tari. Componente: 1.balanta contului curent -balanta de comert exterior:exporturi(+) Importuri(-) In acest caz putem avea excedent(e>i) sau deficit(i>e). !Excedentul nu inseamna automat o situatie pozitiva!! Trebuie mai intai vazuta si analizata situatia tarii pentru a stabili care situatie este favorabila/pozitiva. 2.contul capitalului:iesirile de capital(-) si intrarile de capital(+) 3.miscarea rezervelor oficiale de aur si valuta:cresteri de rezerve(-) si descresteri de

rezerve(+) Am atasat (+) operatiunii care aduce valuta in tara si (-) pentru scaderea ofertei de valuta. Aceasta balanta este conceputa pe principiul dublei inregistrari=> orice tranzactie se inregistreaza simultan in doua locuri ale balantei cu semne distincte.Acest lucru ajuta la mentinerea echilibrului balantei de plati. 36. Impozitarea justa si principiile ei Principiile taxarii echitabile(juste) 1.Principiul beneficiului(taxam grupa de indivizi care beneficiaza de venituri guvernamentale) 2.Principiul capacitatii de plata -doua abordari:1.principiul echitatii orizontale(principiu de evitare a discriminarii=>persoanele cu venituri egale vor plati intotdeauna venituri(impozite) egale) 2.principiul echitatii verticale(la venituri inegale se platesc impozite inegale.Venituri mari=>impozite mari) 37. Deplasarea de taxa si incidenta (distribuirea) taxei 38. Sistemul de impozitare cu rata fixa (plata): avantaje si dezavantaje sistemul proportional (taxa plata) --> avantaje: cost de administrare mai mic, dezavantaje: creeaza posibilitatea unei discrepante mai mari intre venituri, nu reprezinta un mecanism pt apropierea veniturilor, poate genera probleme sociale sistemul progresiv: avantaje-> venituri mai mari, rate de taxare mai mari, prin urmare veniturile se pot apropia, se pot produce redistribuiri prin taxare. dezavantaje-dezavantajele sistemului progresiv era ceva legat de treptele de taxare, in functie de cum sunt concepute treptele sistemul poate fi mai mult sau mai putin eficient in redistribuire (cate trepte sunt, la ce nivel de venit sunt fixate, care e procentul fixat pt fiecare nivel de venit 39. Sistemul de impozitare cu rate progresive: avantaje si dezavantaje
Impozitul difereniat definete un sistem progresiv de taxare a veniturilor personale prin care cota de impozitare crete odat cu msura valorii impozabile de baz. Conceptul a fost lansat n ideea c trebuie s existe o difereniere ntre distribuia pe venituri i pe cheltuieli. n cazul n care rata de impozitare medie este mai mic dect cea marginal, aceast cot crete progresiv, de la mic la mare. Ea poate fi aplicat pe taxe individuale sau ntr-un sistem general de impozitare pentru un an, mai muli sau chiar pe via. Principalul scop al impozitului difereniat este acela de a reduce pe ct posibil incidena taxelor pe care le suport cetenii cu venituri mici sau foarte mici i transferarea acestora asupra celor pe care nu i afecteaz n acelai mod negativ, cei cu venituri peste medie.

Termenul este folosit n contextul impozitrii pe venituri personale, atunci cnd implic impozitare difereniat n funcie de mrimea veniturilor. De asemenea, poate fi aplicat n cazul ajustrii bazei de impozitare prin scutirea de la plata taxelor, a creditelor fiscale sau a impozitrii selective. PRO: Impozitarea difereniat reprezint o soluie pentru guvernele cu probleme n bugetare, ntruct, prin ea, se eficientizeaz numrul de taxe care pot fi colectate, odat cu scderea nemulumirilor sociale. Conform teoriei economice denumit Teoria predispoziiei marginale spre consum, odat ce veniturile cresc, oamenii tind s nu mai consume att de mult, drept urmare predispoziia spre consum nceteaz s creasc sau stagneaz. Pentru a stabiliza economia i a ob ine acel echilibru optim, prosperitatea marginal trebuie s se dezvolte. Astfel, o soluie viabil este dat de taxarea difereniat. De asemenea, o alt teorie economic demonstreaz c oamenii cu venituri mai mari se bucur mai mult de venitul discreionar, drept urmare pot plti taxe mai mari. n acest sens se argumenteaz c unei persoane creia i este greu s triasc decent i va fi mai greu s plteasc unele taxe, fr a avea de suferit, n timp ce oamenii care ctig mult mai mult pot plti mai multe impozite. Impozitarea difereniat duce la diminuarea inegalitilor financiare, ceea ce implic mai multe beneficii sociale. n acest sens, Richard Wilkinson susine c, pe msur ce societatea este inegalitar, oamenii din clasele mijlocii sau inferioare sunt expui la un stil de via precar: sunt mai puini sntoi, se implic foarte puin sau deloc n societate i via comunitar, sunt predispui la obezitate i acte de violen domestice. Sistemul face viabil varianta unui TVA difereniat, mai mic pentru produsele de baz i mai mare pentru produsele de lux. Astfel, persoanele cu venituri mai mici primesc un sprijin n achiziionarea produselor de consum necesare unui trai decent. n acelai timp, impozitarea diferen iat permite un sprijin mai mare pentru cet enii cu pensii mai mici, deoarece sistemul progresiv reduce presiunea fiscal i, ca atare, astfel de venituri nu mai sunt att de afectate. CONTRA: Sistemul progresiv nu se justific n cazul celor care ar trebui s plteasc impozite mari, ntruct acetia au la dispozi ie i mijloace corespunztoare de eludare. Astfel, impozitarea difereniat presupune un sistem administrativ financiar diferit i complex prin care se ncurajeaz, inevitabil, birocraia. Impozitarea difereniat duce la eliminarea investiiilor de capital n favoarea bunurilor de consum. Aceasta deoarece persoanele cu venituri peste medie se orienteaz ctre investiiile de capital, n timp ce persoanele din clasele inferioare, cu venituri foarte mari, se manifest ctre bunurile de consum.

De asemenea, impozitele progresive foarte mari pot ncuraja fenomenul de emigrare, din cauza nealinierii la cerinele pieii internaionale. n acest fel, se pot externaliza anumite servicii, pentru ca oamenii s nu mai fie nevoii s plteasc att de multe taxe i s parcurg tot procesul birocratic. Unele studii pun n lumin faptul c taxarea progresiv nu duce, de fapt, la diminuarea inegalitilor financiare[5]. De asemenea, exist argumente aduse de gnditori liberali sau libertarieni (n frunte cu James A. Dorn) care susin c impozitarea difereniat ncalc egalitatea n faa legii

40. Cauzele deficitelor bugetare Cauzele deficitelor bugetare -disparitia sistemului monetar aur(aurul impunea o anumite disciplina monetara) -disparitia regulii morale a prezervarii capitalului acumulat si transmiterii lui catre generatiile tinere -erijarea/propulsarea teoriei keynesiste(J.M Keynes) la statutul de teorie dominanta -miopia politica(fortarea politicienilor sa conceapa planuri economice pe termen foarte scurt avand in vedere periodicitatea alegerilor) -miopia individuala sau comportamentul ignorantului rational -fenomenul de asimetrie dintre disiparea costurilor si concentrarea avantajelor din politicile publice 41. Efectele deficitelor bugetare
Efectele deficitelor bugetare inflatia: deoarece nu mai exista sistem monetar aur scaderea ofertei de credite catre sectorul privat(deficitele sunt alimentate prin imprumuturi; banii imprumutati de stat nu merg inspre investitii) deficitele si datoria publica constituie un pericol deoarece ele fac posibila cresterea puterii politice ce duce la concentratia de putere.