Sunteți pe pagina 1din 9

CARACTERIZAREA PIEEI DIGITALE DIN ROMNIA; COMPARAII I TENDINE Utilizarea pe scara mai larga a tehnologiilor digitale va permite Romaniei

sa ofere populatiei o viata de mai buna calitate. Piata digitala poate oferi mult mai mult in transport, in serviciile de asistenta medicala dar si sociala, posibilitati de comunicare usoara, dezvoltarea industriilor (mentionez aici industria turismului) etc. Majoritatea sectoarelor converg spre o era digitala, o piata digitala unica dinamica prin continut, servicii. Se estimeaza ca pana in anul 2020 aplicatiile digitale vor fi furnizate online. Studiul realizat de Digital FactBook concluzioneaza faptul ca piata locala de digital din Romania a atins valoarea de 65 de miloane de euro in anul 2013, valoare care arata tendinta de crestere fata de anul 2012. Cei mai mari investitori de digital au fost "Industria Auto""Telecomul", Industria Financiara". Cand vorbim de anul 2013 trendurile si elementele de baza pe piata digitala in materie de servicii vor fi social media, e-commerce, video, mobile. Specialistii considera ca banii alocati publicitatii in categoria SOCIAL MEDIA, vor creste cu aproximativ 40%, in cele dim urma acest segment va fi considerat ca instrument de bussiness. Romania Din punct de vedere al coninutului cultural este novice. Nu exista inca baza tehnologica pentru Serviciile online comerciale. Serviciile de eGuvernare sunt dezvoltate mult mai intens existnd numeroase initiaive la nivelul MCSI implementate sau n curs de implementare ns corelaia acestora pe piaa digital European este una adhoc. Romanii inca nu utilizeaza servicii online sofisticate deoarece nu exista nici o reglementare privind corectitudinea datelor de natura personala dar nici nu exista confidentialitate. Riscul de incredere in Romania este practic neexistent la nivel international dar si european.

PIATA DIGITALA A ROMNIEI ASTAZI


UTILIZAREA INTERNETULUI De-a lungul ultimilor ani datele demografice ale utilizatorilor de Internet s-au

schimbat. Consumatorul de Internet este omul cu o activitate (tineri) profesional activ, care utilizeaz internetul pentru a rezolva o parte din sarcinile sale de zi cu zi, pentru a pstra legtura cu prietenii i familia, pentru a face cumprturi i de cercetare cu privire la ultimele nouti sau diverse produse sau servicii

Rata de utilizare a Internetului indica faptul ca in Romania exista un numar mic de conexiuni la retelele de comunicatii. Conform ultimilor indicatori, Romnia are cea mai mic rat de utilizare frecvent a internetului n UE cu 34% i 21%. Sunt cetateni ai acestei tari care nu au utilizat niciodata Internetul. De abia in ultimii cinci ani comertul electronic si-a facut prezenta aparitia. In Europa, Romania este situata pe ultimul loc privind oferta de pret dar si la si oferirea serviciilor electronice pentru companii si pentru cetateni. n furnizarea de servicii on-line, Romnia este mult sub media UE, ceteni (50%) i companii (75%). Progresele inregistrate sunt date de disponibilitatea Internetului in banda larga si accesul la Internet. Disponibilitatea serviciilor publice on-line a crescut dar utilizarea de ctre companii este n scdere i de asemenea utilizarea lor de ctre ceteni rmne limitat. Pietile online din Romania arata ca un puzzle care nu poate fi facut. Atunci cand nu vor mai exista obstacole de tip normativ, atunci cand nu se vor mai intampina erori si greutati la plata facturilor online vom putea discuta de o piata digitala cu posibilitati de crestere in Romania si nu numai, putem vorbi de tot ce inseamna peste hotare. Platformele trebuiesc deschise, se impun anumite standarde, trebuie corelate achizitiile publice cu autoritatile publice. Atunci cand retelele utilizate vor oferi confidentialitate, cand nu vor exista furturi de identitate, piata digitala va oferi incredere, vor creste numarul de cetateni ce prefera platforme online

Accesarea de
1

servicii online din

(%

populaia totala) 2010

Agenda Digital pentru Europa Cadru general de aciune pag.14

Accesarea de servicii (% utilizatorii Internet) 2010 Din baza de date putem concluziona c, n ultimii 2 ani, romni utilizatori de Internet au devenit mai educati, frecventa de utilizari online i activitile lor de e-commerce si online banking sunt n cretere. nc departe de media european, aceti indicatori reprezint un potenial de cretere important, care face ca activitile on-line pentru mai multe companii de afaceri sa fie orientate spre rezultate pozitive. Site-uri de retele sociale au nregistrat rate de cretere fr precedent. De exemplu, Facebook.com a crescut n termeni de nivel mondial de la 10% la nceputul lui august 2008 la 36% n luna august 2010 i a trecut 500 milioane de utilizatori, in timp ce Twitter.com ajunge astzi 11% din utilizatorii de Internet.. Aproximativ 70% din toate bugetele sunt estimate a fi introduse pe campanii de sensibilizare - formate tradiionale sau inovatoare. Ca o concluzie pentru anul 2010, publicitatea online a continuat s fie folosit mai ales pentru marca / contientizare activiti, dar performana conduse de campanii sunt n cretere rapid. Iniiativa estimeaz bugetele tot mai mari alocate de la alte activiti dect comunicarea comercial (ex.: vnzri, PR). Cuvinte cheie i tendinele mass-media pentru anul 2011: social media de publicitate, publicitate video, e-commerce, comert sociale. online din de

COMER ELECTRONIC De abia in ultimii cinci ani comertul electronic si-a facut prezenta aparitia. Comerul electronic deschide noi frontiere pentru creterea ofertei i ofer in acelasi timp o mai mare posibilitate de alegere consumatorilor. Cu toate acestea, regulile diferite privind TVA-ul i protecia consumatorilor mpiedic att companiile ct i consumatorii s profite pe deplin de revoluia digital. Romanii sunt slabi cumparatori on-line, deoarece nu exista promovare in acest sens, nu se explica care sunt avantajele si dezavantajele cumpararii on-line. Persoanele trecute de 60 de ani nu cumpara niciodata online. Conform EuroStat doar 3% dintre romni i fac cumpraturile on-line. 2

http://oldrbd.doingbusiness.ro/ro/5/articole-recente/2/551/the-romanian-media-industry-whereto

Anul 2011 a fost un an plin de curaj la nivel de client, acestia cere nou dar este dornic sa si experimenteze. Agentiile au propus proiecte diverse tip out of the box dar si proiecte Atl-Online-btlPr consumatorii diversificandu-se in orice moment. Asteptarile clientilor sunt legate de executie si mai putin de planning.Romania inca nu gandeste la nivel strategic ci doar la implementare. Trebuie sa se vina cu solutii creative in comunicare marcii, pentru a avea impact pozitiv asupra clientului. Pornind din zona de digital agentiile trebuie sa integreze servicii de PR in legatura cu serviciul social media. Vorbind de marketing-ul mobil suntem de abia la inceput dar va fi in crestere odta cu penetrarea pe piata a smartphone-urilor. Cretere cu 50% a vanzarilor de smartphone-uri ateptate n Romnia n 20133 Gersim Impex, unul dintre cei mai mari distribuitori de smartphone-uri din Romnia, raporteaz c vnzarea de smartphone-uri din ar ar putea ajunge la aproximativ 1,5 milioane de uniti n 2013, ceea ce nseamn o cretere de 50% fa de 2012, Ziarul Financiar a raportat. Dan Stefanescu, proprietarul Gersim si CEO, a declarat c se ateapt ca achiziionarea de smartphone-uri de la compania sa, n 2013 s-ar putea dubla, comparativ cu 2012. Potrivit datelor Gersim, piata de telefonie mobila din tara sa stabilizat la un nivel de aproximativ 3.5-4 milioane de uniti n 2012. Au crescut vanzarile de smartphone-uri, care sa triplat n 2012, a contribuit la creterea piata de telefonie mobila din punct de vedere al veniturilor. CEO-ul Gersim, de asemenea, a raportat c preul mediu al unui telefon mobil, n 2012, a fost de aproximativ 60 , ceea ce nseamn piaa a avut o valoare de aproximativ 210-240m. Ca o concluzie pentru anul 2012, publicitatea online a continuat s fie folosita mai ales pentru marca / contientizare activiti, iar performana campaniilor sunt n cretere rapid. Iniiativa estimeaz bugetele tot mai mari alocate la alte activiti dect comunicarea comercial (ex.: vnzri, PR).

PIATA DIGITALA IN INDUSTRIA TURISMULUI ROMANESC-TENDINTE


Site-urile web au fost ntotdeauna considerate o component esenial a oricrui plan de marketing on-line n industria turismului. Platformele on-line aparute pe piata digitala din Romania sunt necesarea pentru a facilita rezervarile de catre operatorii de turism.Utilizarea platformelor de massmedia continu s creasc i are multe beneficii, acestea includ raportul cost-eficien i atracie pentru toate gruprile i demografice - piee de ni i de mas, de afaceri i de cltorie de agrement, brbai i femei i toate grupele de vrst.O gam larg de canale sociale sunt disponibile pentru companiile de turism i turism, dintre care multe pot fi extinse fara ajutorul unui dezvoltator de social media. Aplicaii i pagini care s-au bucurat de succes gam de mas de la rezervrile (Facebook.com /
3

http://www.ceeitandtelecom.com/180141/50-increase-in-smartphone-sales-expected-in-Romania-in-2013.shtml

trumpchicago) galerii foto i video simbolizeaz cazare si excursii, YouTube agregare (Facebook.com / TourismRoumania), concursuri de sensibilizare brand awareness, , abonamente newsfeed i mai mult. Aplicatii pe Tablete Principalul punct de atractie sunt aplicaiile care se gasesc pe orice platforma - iPad, Android, Windows sau BlackBerry iar acestea ofer companiilor de turism distribuie la nivel mondial. Rezervrile de cltorie de pe aceste dispozitive sunt n cretere. Industria turismului trebui s includ acest mediu digital si virtual, ca parte a planului lor de marketing. Un exemplu de aplicatii iPad de mare valoare este cel folosit pentru a conduce rezervrile de cazare, oferind o ambian captivant, o experien de utilizare interactiv pentru potenialii clieni. Brosuri digitale Sunt o form de tablete portabile, aplicaii pentru mobil, sociale sau on-line conectate la platforme digitale interactive. In Romania sunt aproape sunt inexistente desi in alte tari sunt deja utilizate, oferind o fata interactiva dar si o leagtura instant cu cumparatorul . Tendinta este ca piata de turism digital sa evolueze. PIATA DIGITALA IN SANATATE IN ROMANIA-TENDINTE Romania ca si alte state din Europa promit o cotitura in sanatate adoptand platforme digitale pentru gestionarea bolnavilor si bolilor dar si pentru apeluri de urgenta. Tele-medicina va promova conexiuni noi pentru ngrijire i va oferi o interactiune mai puternica medic pacient. Dosarul electronic pentru fiecare cetatean va oferi in orice moment o sursa bogata de informatii privind istoricul familial al pacientului, studii epidemologice, boli cronice ale acestuia. 4 Piata digitala in sanatate inseamna bazele de date - pentru nregistrri pacient, monitoare sau mobile, sisteme de manipulare pentru centre de apel pacient.Prin urmare, politica de eHealth UE intra acum in Romania ea acoperind diverse domenii, precum drepturile pacienilor n cadrul asistenei medicale transfrontaliere, finanarea de cercetare avansat i de dezvoltare, precum i asigurarea faptului c sistemele de eviden electronic a datelor medicale sunt compatibile pe plan internaional. Tehnologiile digitale permit medicilor sa aiba acces la nregistrrile medicale ale pacienilor mai uor, acces imediat la rezultatele testelor de laborator, i s livreze retetele direct la farmaciti, fcnd livrarea heathcare mai rapid i mai eficient. Pentru pacienii, tehnologiile digitale salveaza viei

http://ec.europa.eu/digital-agenda/about-health

STIINTA SI TEHNOLOGIE-TENDINTE Piaa global a robotic este acum n valoare de 15.5 miliarde de euro pe an. Pn n 2020, ntreaga pia de servicii robotic ar putea fi n valoare de peste 100 miliarde de euro. Pentru a menine i de a mbunti aceast poziie promitoare, Romania si alte state din Europa, care lucreaza impreuna in industrie i mediul academic vor lansa un parteneriat public-privat (PPP). Se va urmri: mbuntirea competitivitii UE prin intermediul tehnologiilor industriale robotizate; furnizeaz servicii de roboi i robotizate pentru a ajuta la rezolvarea unora dintre provocrile societale UE, cum ar fi mbtrnirea; aborda aspectele etice i juridice; dezvolta obiective strategice.

CULTURA-TENDINTE PATRIMONIUL CINEMATOGRAFIC, BIBLIOTECI DIGITALE ON-LINE O mare parte din patrimoniul cultural al Romaniei va fi stocata, digitalizarea acestor colectii de carti, filme le va face disponibile si generatiilor care urmeaza precum si asigura accesibilitate permanenta. MEDIA Sectorul mass-media joac un rol-cheie economic, social i cultural n Romania.Romania nu are dezvoltata industria mass-media, dar se incearca o crestere puternica a acesteia, astfel TV rmne cea mai importanta surs de informare i divertisment , sectorul audiovizual angajeaz peste o suta de mii de oameni. Pentru a functiona optim, sectorul media are nevoie de un set minim de norme comune care vor viza publicitatea, promovarea culturii i protecia minorilor. TENDINTE IN ONLINE, IN ECOMMERCE SI MARKETING DIGITAL 2013 ROMANIA
Economia digitala romaneasca reuseste sa copieze si sa transfere know-how din vest in proiectele nationale suficient de repede. Comertul online in particular este mereu in avangarda, fiind mereu primul in a experimenta noi instrumente si tehnici prin care sa aibe succes. In randurile de mai jos veti gasi parte din gandurile mele, ceea ce cred eu ca va fi important in 2013 aici la noi in online-ul marca .ro dar si in .com/.eu.

1. In continuare SoLoMo Social, Local, Mobile devine din ce in ce mai palpabil, mai adevarat si mai comercializabil. Daca pana acum nu multi i-au acordat atentie acestui concept, anul acesta nu mai au cum sa il ignore.

La noi Social Media a avut o expansiune mare in 2012 si aceasta se va intampla si in 2013. Vor fi mult mai multe campanii desfasurate in social medie iar comertul online romanesc nu va fi singurul care va profita de

acest lucru. Stiu ca inca se cauta sfantul graal cu social media, sunt companii care inca nu si-au gasit locul corect printre bloggeri sau influenceri, dar stiu multe exemple de magazine online care au deja succes si vand efectiv cu ajutorul acestui nou (sau e deja vechi?) canal media. Social Media vinde, daca stii cum sa o abordezi, Social Media influenteaza SEO in mod major, Social Media influenteaza imaginea si PR-ul. Daca au mai fost companii care au ignorat acest canal media in 2012, in 2013 numarul lor se va reduce catre zero.

Tendinta de mai sus este una la nivel international. Cum tot la nivel international si national asistam la primii pasi mai importanti ai Mobile. In 2012 s-a vazut cat de puternica este forta de cumparare a celor ce detin tablete si smartphone-uri. Am prieteni in online care mi-ar zice acum ti-am zis eu.., si au avut dreptate. Mobilul si tot ceea ce inseamna accesorizarea cu tehnologie la purtator devine o importanta tendinta in 2013. Daca despre social media nu as putea zice ca in 2013 va exploda (oricum o va face mai bine decat in 2012), despre Mobile, cu tot ce inseamna marketing mobile, ecommerce pe mobile, advertising pe mobile, aplicatii pe mobile, pot spune la unison cu alti specialisti de afara ca anul acesta va fi anul exploziei in Mobile. Mai mult decat atat, si la noi marile magazine online cu sute sau mii de comenzi pe zi, vor asista la cresterea procentului de vanzari facute de posesorii de tablete si smartphones. Anul acesta la sarbatorile de Craciun ce vor veni procentul de cumparatori mobili va creste de cel putin 2-3 ori. Si credeti-ma cand spun ca deja este un procent semnificativ pentru aceste magazine online mai mari. Nu stiu daca sa ma hazardez sa spun ca orice magazin online din Romania va avea de sarbatori in iarna cel putin 1 comanda din mobile, dar cred ca nu sunt departe de acest indicator. Rata de conversie si comanda medie sunt mult mai bune pentru segmentul de mobile. Si vor mai fi inca 2-3 ani pana cand probabil se va ajunge la un echilibru intre mobile si desktop.

Am mai vazut cateva statistici internationale cu vanzarile de tablete si smartphone-uri. Inca din 2011 numarul de unitati de dispozitive mobile a depasit numarul de PC-uri: desktop si laptop. Este clar ca lumina zilei ca oricine poate face predictii pe aceste cifre, si ca magazinele online care ignora in continuare traficul de mobil vor avea mult de suferit in 2013. Vor pierde daca nu vor actiona ieri.

Cat despre Local, inca nu i-a venit vremea, cel putin nu la noi in tara. Sunt tendinte de localizare si la noi in ecommerce mai ales. La acest lucru contribuie major motoarele de cautare care ofera rezultate din ce in ce mai bune functie de locul unde facem interogarea. Probabil ca influenta acestui factor in tot ceea ce inseamna marketing online va fi mai mica, dar nu neglijabila. Cred ca SEO va fi cel mai ok motor de raspandire a componentei de local. La nivel international lucrurile stau altfel si cred ca vom vedea cum anumite servicii gratuite din zona aceasta vor gasi cai de monetizare.

2. Marketingul online va deveni din ce in ce mai sofisticat. Nu vom mai vorbi de un funnel, ci despre un Customer Journey cu mai multe touch-points, nu vom mai vorbi despre ecommerce, ci despre multi-channel commerce. Si in orice caz peste tot la comanda va fi maria sa, Clientul.

Abstractizarile simple de tipul funnel, palnie vor deveni partial incorecte si invechite in 2013. Am vorbit cu Andrei RADU la Scoala de Vara GPeC despre acest Customer Journey, am moderat un panel la IMWorld cu titulatura The future of Retail: convergence of mcommerce, social commerce, ecommerce and traditional stores, am vorbit anul care a trecut in prezentarea mea Feng Shui pentru site-ul tau. Maximizeaza-ti conversiile! despre marketingul 1-la-1, despre ce inseamna sa fii Customer Oriented.

Au aparut instrumente care sa ne permita sa fim alaturi de client in calatoria pe care o are de la intentie la decizia de cumparare, si cel mai important este tool-ul de Remarketing de la Google Adwords. Si nu e singurul instrument. Anul acesta cum deja v-am anuntat la o mica intalnire a Lumea Seo PPC cand am vorbit despre Universal Analytics, v-am spus despre Attribution Modeling. Impreuna cu remarketingul acest al doilea instrument, tot de la Google, ne va ajuta sa intelegem mult mai bine acest customer journey, vom aloca mai corect bugetele de promovare pe canale media poate vaduvite pana acum de last click conversion, atribuirea meritului ultimei campanii de marketing.

Imi place mult expresia There is no line between online and offline si am vazut-o prima oara intr-o prezentare a echipei Google Romania. Si este adevarata. Cu cat penetrarea internetului in Romania creste, cu cat numarul de device-uri diferite cu care accesam netul creste, vom asista la redefinirea termenului de comert, de retail. Site-urile de ecommerce sunt cumva mai aproape de a adopta acest nou tip de comert, insa pentru ca la noi inca se cumpara putin online (2.5% din total retail), avantajul la abordarea corecta si cu resurse a acestui nou tip de COMERT va reveni probabil retailului clasic, daca va stii sa se adapteze rapid la schimbarile pe care Internetul le-a adus. Sunt semne ca piata de retail online si offline e in plina schimbare, se duc lupte in culise. Adoptarea tehnologiilor pe care le folosesc cu atata usurinta clientii pentru a calatorii offline sau online va fi calea catre succes. Departamentele de Programare/Dezvoltare sau acei CTO Chief Technology Officer vor avea mult de lucru in acest an, 2013.

3. Afacerile de familie cu produse deosebite care sunt de negasit in marile lanturi comerciale, Marketplaceurile ca platforme de marketing pentru producatori, si SaaS-urile din zona de ecommerce mi se par alte trei tendinte extraordinare de urmarit in 2013.

Prin natura afacerii pe care o conduc, accea de consultanta in online si ecommerce, am mult de lucru cu magazine online medii si mari la care problema resurselor umane si materiale e cea mai importanta. Pe de alta parte am si multi clienti care desfasoara afaceri de familie, mici si foarte mici. Anul 2013 va fi cred anul afacerilor foarte mici si foarte mari. Cei foarte mici vor deveni mai vizibili in Internet si vor aduce produse pe care nu si le permit marile lanturi de retail din cauza costurilor de marketing ridicate. Cred ca vom asista in acest an la nivelul tarii noastre la o revenire a numarului de mici magazine lansate, poate undeva ca la nivelul lui 2007-2008, insa de aceasta data ownerii vin cu lectia facuta, cu planificare, cu bugete, cu dorinta de a invata si de a se educa in ecommerce. Cred in puterea acestor mici magazine online care isi vor gasi clientela prin natura produselor comercializate, prin creativitate si prin marketing de gherila.

Pe de alta parte in 2012 spre final am asistat la noi lansari de marketplace-uri. Dupa succesul modelului de business in curtea liderului de piata de la noi, numai eu am numarat 2-3 noi marketplace-uri lansate spre final de an 2012. Acest mecanism va inghiti in timp micul intreprinzator care vinde produse main-stream, produse cu adresabilitate mare. Acum in acest moment micile magazine online care au intrat in hora se simt bine si vand probabil mai mult decat ceilalti. Acum daca privim la un marketplace existent si vechi cum ar fi cel de la Amazon, vom observa ca e dominat de producatori, de creatori de produse. Eu insumi am comandat de la Amazon si de fapt comanda mi-a fost livrata de producatorul X sau Y. Cred ca in timp producatorii vor capata acces direct la consumatorul final prin aceste marketplace-uri, chiar daca poate la inceput vor mai pastra parte din lantul de distributie. Insa e cert ca acesta se va scurta si vom asista la agitatie pe piata de distribuite in

scurt timp. Am remarcat si o alta componenta a acestui nou tip de business care infloreste la noi in .ro: mica firma de tehnologie web care replica succesul in online pentru mai multi producatori. Un alt tip de scurtare a lantului de distributie catre consumatorul care cere preturi mici, din ce in ce mai mici. Nu stiu inca ce model va ramane in picioare peste ani, e cert insa ca marketplace-urile sunt o solutie viabila pentru orice producator care vrea sa fie mai aproape de consumator, iar micile companii super-tehnologizate vor oferi cred in prima faza layerul care face posibila integrarea producatorilor mai putin dezvoltati tehnologic in hub-uri precum marketplace-urile. E de urmarit.

Si ajungand la final de articol, sper sa nu-l fi facut prea lung, am sa vorbesc despre SaaS-uri in ecommerce. Nu degeaba am incercat sa grupez principalele idei expuse aici, pentru ca problema tehnologica este una din cele mai mari pe care trebuie sa le depaseasca comerciantul offline care intelege sa isi dezvolte si canalul de vanzari online. Pare ceva extrem de greu si de irealizabil uneori. Multe discutiii si pierderi de bugete in atingerea acestui obiectiv. La Cluj am discutat despre rolul companiei de dezvoltare web intr-un panel condus de amicii mei de la Netlogiq. Aici vor interveni SaaS-urile, pentru a duce acest risc catre zero. Si vreau sa va spun ca sunt platforme de ecommerce simple si gratuite in acest moment, sau la costuri foarte, foarte mici. Si la noi in tara si afara. Mai avem cred pana sa dovedim si in acest sector insa ce trebuie sa retina de aici managerul de companie ce cocheteaza cu mediul online este ca sunt solutii ce-i permit sa se ocupe de marketing si nu de aspectul tehnologic in continua schimbare. Nu de mult anuntam pe grupul de ecommerce de pe Facebook o noua platforma dezvoltata in tarile nordice si care estetextrem de usor de folosit si e gratuita. Sigur poate nu se preteaza acum pentru comerciantii din .ro, din considerente de limba si procesatori de plati online, insa se va dezvolta si va deveni accesibila si comerciantilor nostri. Avem insa cel putin 2 platforme SaaS in tara care nu implica cine stie ce costuri si in continuare cred in evolutia pozitiva a platformelor de ecommerce de tip SaaS software as a service, platforme inchiriate.