Coordonatorulcolectiei: dr. LEONARD GAVRILIU CCoperta: VENIAMIN & VENIAMIN ISBN 973.97229.6.2 MICA BIBLIOTECA DE PSIHOLOGIE ALFRED ADLER CUNOASTEREA OMULUI Traducere, studiu introduetiv sinote de dr. LEONARD GAVRILIU IRI EDITURA IRI 1996Coperta reproduce: Salvador Dali, Autoportret moale cu slanin’ rajits, 1941 ‘Traducere dupa volumul Allred Adler, Menschenkentnnis, Rascher Verla Bicherci, Zirich, 1966 CUPRINS, Studi introduetiv Alfred Adler — o revansé'asocialuli asupra biologismuluifreudian (Dr. Leonard Gavel) Cv inainve Partea generals Introdcere Capitolul I Vista psihicd a omulus (1. Notiunea de psibic $1 lt viet psiice; 2, Funeta organului psibic: 3. Final in viata psi) (Capitolul It Esenta socialé viet psibice (1. Adevirul absolut; 2. Necesitatea viel in comun; 3. Securitate si adaptare; 4. Sentiment de comuniune social) Capitola 4ll Copiut ssociettea (1 Situaia sugaruli:. Tafa. nla difculjilor, 3, Omul e hint socials) Capitolul TV Amprenteleiumii exteioare (1. Generali privind ‘conceplia despre lume; 2, Elementcle dezvoltiis conceplici ‘espe lume: a) Perceptile;b) Amine; c) Reprezentile 3.Fantezia; 4. Vise (generalitti); 5. Transpunereaafect (Einuhiungy; 6 Influena omuluissupra celrlalt (hipnoza si sugestia) Capitolul -V Sentimentul de infeiortae si tendinta de a se ‘impune (1. Situatia din prima copilirie; 2. Compensarea sentimentului de inferioitate;aspraia de a se pune in valoare side a dobiindisuperiortates: 3. Liniadirectoae i conceptia despre lume) a 9 41 31 59 65 ”CCapitolul VI Pregatrea pentru viata (1. Jocul; 2. Atenia $1 istragerea ei, 3. Delisarea si uitarea; 4. Inconstentul, 5. Visele; 6. Aptitudini talent) (Capitolul VII Relauiedinte sexe (1. Divizinea munci si cele ddoud sexe: 2. Suprematia irbatului in eivilizatia actual: 3.Prejudecata inferioritatiifemeii: 4. Fuga de rolul de femeic; 5. Tensiunea dintre cele ous sexe; 6, Incereare de reform) CCapitolul VIL Fray suront Caracterologie Capitotul I Generalitati (1. Esenjacaracteruli gi formarea sa 2. Importanta sentiment de comuniune social pena dez Voltaea caracterulu; 3. Direct ale dezvoltii caracterululs 4. Delimitii faa de vechea scoala psihologid; 5. Tempera- smentele si secreya endocrind; 6. Recapitulare) (Capitlul I Tristur de caraeter de natu agresiva(1. Vanitaten; 2. Geloria 3 Invidia; 4. Avaritia; 5. Ura) Capitolul IT Trisituri de carseter de naturd neagresiva ( Teolarea 2 Angoasa; 3. Laslate; 4, Impulsi neintdnate,ca cexpresie a unei adapt deiciente) CCapitolul IV Alte forme de expresie ale caracterulu (I, Voisias 2. Moduri de panies de exprimare; 3. Aitudineascol3- easel; 4, Oameni cu principii si pedanti; 5. Subordonatea: 6. Infatuares; 7. Suscepibilitatea; 8, Ghinionist $i pieze-rele: 9-Religioztatea) Capitlul V Afectele(A. Afecte disociane: 1. Mania; 2, Tastee 3.Folositeashuziva afectelor 4, Dezgustl 5. ia (spl B.Afecteasociante 1, Bucura, 2. Compasiunes; 3. Rusinea) : Anexti Observati generale privind educa (Cuvnt de incheiere Indice de nume us 136 160 168 191 2204 240 2st 262 268 21 ‘STUDIU INTRODUCTIV ALFRED ADLER - O REVANSA A SOCIALULUI ASUPRA BIOLOGISMULUI FREUDIAN De obicei numele lui Alired Adler este asociat cu psihanaliza, ‘cae pentru multi nu este de conceput fra faimosul et ,triumvirat: Freud, Adler, Jung. fn realitatefnsi ambitiosul concetitean al prin {elu legtim al psibanalizei nu a fost mai mult decit unul din efeme- tii ,tovardsi de drum" ai lui Sigmund Freud, firi a fi si un psihanalist fn adev8ratul ineles al cuvSntului, eu toate ei intr-0 ‘yreme a indeplinit functia de pregedinte al Asociatiei Psihanaltice din Viena, Adler. never practised psychoanalysis" (nu a practicat niciodatd psihanaliza"), sustin apodictic, pe drept cuvant, J.P. (Chaplin si T. S. Krawiec', Freud insusi s-a vazut obligat si fc precizarea el Adler ,nu are nimic comun cu psihanaliza’®, ci ela avut ined de la inceput propriul su ,sistem™, doctrina sa, pe care incerca si 0 substituie psihanalize, atunci cind nu incerca sisi revendice idei manifest freudiene, steiduindu-se si le travesteaset {nt-0 terminologiedifeits ‘Adevirul este ,psihologia individuals profesati de Aled ‘Adler? nu se cadrear3 si nici nu s-a putea incadra fn psihanalizs, nici ca teorie, nici ca practic’, asa cum lucrul este fn bund masur posibil cu ,psihologia analiticd™ a lui Carl Gustay Jung. Dar cum conceptia lui Adler s-adezvoltat paalel cu psihanaliza, sabilind ct aceasta i relevante puncte de coatact,ea poate fi considerat foarte bine drepto conceptie purapsibanalitied, cunoscndu-se c&etimonul ‘para Inseamnd In greceste in afar sau ,pe ling’, ,vecin”. Ne 7