Sunteți pe pagina 1din 58

Tratamentul psihofarmacologic al schizofreniei

Dr. Daniel Vasile

medic primar psihiatru doctor în ştiinţe medicale Spitalul Clinic de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila”, Bucureşti

Dimensiunile simptomatologiei din schizofrenie

Dimensiunile simptomatologiei din schizofrenie St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ.

St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

Ipoteza dopaminergică a schizofreniei (1)

Cele patru căi dopaminergice de la nivelul sistemului nervos central implicate în schizofrenie

sistemului nervos central implicate în schizofrenie St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd

St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

Ipoteza dopaminergică a schizofreniei (2)

Ipoteza dopaminergic ă a schizofreniei (2) R.Shiloh, R.Stryjer, A.Weizman, D.Nutt, “Atlas of Psychiatric

R.Shiloh, R.Stryjer, A.Weizman, D.Nutt, “Atlas of Psychiatric Pharmacotherapy”, Informa, 2006

Calea mezolimbică şi simptomele pozitive (1)

Calea mezolimbic ă ş i simptomele pozitive (1) St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ.

St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

Calea mezolimbică şi simptomele pozitive (2)

Hiperactivitatea neuronilor dopaminergici din regiunea mezolimbică sunt implicaţi în apariţia delirului, halucinaţiilor, comportamentului dezorganizat, agitaţiei psihomotorii şi altor simptome pozitive

agita ţ iei psihomotorii ş i altor simptome pozitive St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd

St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

Calea mezocorticală -simptomele cognitive şi negative (1)

mezocortical ă -simptomele cognitive ş i negative (1) St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd

St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

Calea mezocorticală (2)

Calea mezocortical ă (2) St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

Ipoteza GABA-ergică a schizofreniei

Ipoteza GABA-ergic ă a schizofreniei R.Shiloh, R.Stryjer, A.Weizman, D.Nutt, “Atlas of Psychiatric

R.Shiloh, R.Stryjer, A.Weizman, D.Nutt, “Atlas of Psychiatric Pharmacotherapy”, Informa, 2006

Profilul psihofarmacologic al antipsihoticelor convenţionale

psihofarmacologic al antipsihoticelor conven ţ ionale St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd

St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

Mecanismul de acţiune al antipsihoticelor tipice

Mecanismul de ac ţ iune al antipsihoticelor tipice R.Shiloh, R.Stryjer, A.Weizman, D.Nutt, “Atlas of Psychiatric

R.Shiloh, R.Stryjer, A.Weizman, D.Nutt, “Atlas of Psychiatric Pharmacotherapy”, Informa, 2006

Profilul psihofarmacologic al antipsihoticelor atipice (1)

Profilul psihofarmacologic al antipsihoticelor atipice (1) St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd

St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

Profilul psihofarmacologic al antipsihoticelor atipice (2)

Profilul psihofarmacologic al antipsihoticelor atipice (2) St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd

St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

Mecanismul de acţiune al antipsihoticelor atipice

Mecanismul de ac ţ iune al antipsihoticelor atipice R.Shiloh, R.Stryjer, A.Weizman, D.Nutt, “Atlas of Psychiatric

R.Shiloh, R.Stryjer, A.Weizman, D.Nutt, “Atlas of Psychiatric Pharmacotherapy”, Informa, 2006

Tratamentul simptomelor pozitive (1)

Tratamentul simptomelor pozitive (1) St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

Tratamentul simptomelor pozitive (2)

Eficacitatea terapiei simptomelor pozitive: risperidonă vs. olanzapină.

simptomelor pozitive: risperidon ă vs. olanzapin ă . PANSS-P ini ţ ial: risperidon ă 24.4 (n=183),

PANSS-P iniţial: risperidonă 24.4 (n=183), olanzapină 23.7 (n=186)

S.Kasper, “Optimisation of long-term treatment in schizophrenia: Treating the true spectrum of symptoms” in European Neuropsychopharmacology, vol.16, Suppl.3, 2006

Terapia simptomelor negative şi cognitive

Terapia simptomelor negative ş i cognitive St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ.

St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

Tratamentul simptomelor negative (1)

Tratamentul simptomelor negative (1) St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

Tratamentul simptomelor negative (2)

Efectul comparativ al haloperidolului şi aripiprazolului asupra efectelor negative

ş i aripiprazolului asupra efectelor negative PANSS-N ini ţ ial: aripiprazol 24.7 (n=853), haloperidol

PANSS-N iniţial: aripiprazol 24.7 (n=853), haloperidol 24.7 (n=430)

S.Kasper et al., “Efficacy and safety of aripiprazole vs. haloperidol for long-term maintenance treatment following acute relapse of schizophrenia”, Int. J. Neuropsychopharmacol., 2003; 6(4):325-337.

Tratamentul simptomelor cognitive

Tratamentul simptomelor cognitive St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

Eficacitatea antipsihoticelor atipice în prezervarea funcţiei cognitive

Modificările funcţiei cognitive în schizofrenie (n=77), la pacienţii care au efectuat switch de pe antipsihotice convenţionale pe cele atipice şi la care s-au eliminat anticolinergicele (Mori et al., 2004)

la care s-au eliminat anticolinergicele (Mori et al., 2004) Ph. Gorwood, “Meeting everyday challenges: An tipsychotic

Ph. Gorwood, “Meeting everyday challenges: Antipsychotic therapy in the real world” in European Neuropsychopharmacology, vol.16, Suppl.3, 2006

Tratamentul simptomelor afective

Tratamentul simptomelor afective St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

Tratamentul simptomelor depresive

Reducerea scorurilor pe Calgary Depression Scale for Schizophrenia în timpul terapiei cu ziprasidonă vs. olanzapină pe termen scurt (6 săptămâni) şi lung (până la 2 ani)

scurt (6 s ă pt ă mâni) ş i lung (pân ă la 2 ani) Scorurile

Scorurile iniţiale la Calgary Depression Scale for Schizophrenia: ziprasidonă 6.0 (n=107-126), olanzapină 5.7 (n=114-129)

S.Kasper, “Optimisation of long-term treatment in schizophrenia: Treating the true spectrum of symptoms” in European Neuropsychopharmacology, vol.16, Suppl.3, 2006

Tratamentul simptomelor discomportamentale

Tratamentul simptomelor discomportamentale St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press,

St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

Farmacocinetica antipsihoticelor atipice (1)

Farmacocinetica antipsihoticelor atipice (1) St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ.

St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

Farmacocinetica antipsihoticelor atipice (2)

Farmacocinetica antipsihoticelor atipice (2) St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ.

St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

Farmacocinetica antipsihoticelor atipice (3)

Farmacocinetica antipsihoticelor atipice (3) St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ.

St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

Farmacocinetica antipsihoticelor atipice (4)

Farmacocinetica antipsihoticelor atipice (4) St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ.
Farmacocinetica antipsihoticelor atipice (4) St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ.

St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

Farmacocinetica antipsihoticelor atipice (5)

Farmacocinetica antipsihoticelor atipice (5) St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ.

St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

Mecanismul psihofarmacologic al efectelor extrapiramidale (1)

psihofarmacologic al efectelor extrapiramidale (1) St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd

St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

Mecanismul psihofarmacologic al efectelor extrapiramidale (2)

psihofarmacologic al efectelor extrapiramidale (2) St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd

St.M.Stahl, “Essential Psychopharmacology”, 2nd Ed.,Cambridge Univ. Press, 2000

Probleme ale îmbunătăţirii sănătăţii somatice în schizofrenie

Speranţa de viaţă a persoanelor cu schizofrenie este cu 20% mai mică decât cea a populaţiei generale

Schizofrenia implică risc de mortalitate de 1,5 - 3 ori mai mare decât cel din populaţia generală

Risc de morbiditate crescut:

Boli medicale

Co-morbidităţi psihiatrice

Acces la asistenţă descrescut

Sărăcie

Conştientizare limitată

1. Harris EC, Barraclough B. Br J Psychiatry. 1998;173:11-53. 2. Brown S et al. Br J Psychiatry. 2000;177:212-217.

Coştientizare crescândă a importanţei recunoaşterii efectelor metabolice şi cardiovasculare în tratamentul pacienţilor cu schizofrenie

Obezitate

42% vs 27% în comparaţie cu populaţia generală

Diabet

Prevalenţă de 2 ori mai mare ca în populaţia generală

Dislipidemie

Frecventă şi adesori agravată de antipsihotice

Fumat

85% vs 23% în comparaţie cu populaţia generală; risc de 3 ori mai mare

Cardiopatie ischemică (CHD)

Cea mai frecventă cauză de deces; rată de deces de 2 ori mai mare ca în populaţia generală

1. Allison DB et al. J Clin Psychiatry. 1999;60:215-220; 2. Hughes JR et al. Am J Psychiatry. 1986;143:993-997; 3. Osby U et al. Schizophr Res. 2000;45:21-28; 4. Mokdad AH et al. JAMA. 2003;289:76-79; 5. Ryan MC, Thakore JH. Life Sci. 2002;71:239-257; 6. Ford ES et al. JAMA. 2002;287:356-359.

Riscul de sindrom metabolic Rezumat al studiilor CATIE şi NHANES

Riscul de CHD a fost semnificativ crescut la bărbaţii (9,4% vs 7,0%) şi femeile (6,3% vs 4,2%) cu schizofrenie, în comparaţie cu subiecţii de control (P=.0001)

A rămas semnificativ crescut după controlarea indicelui masei corpului (IMC/BMI) (P=0,0001)

Un procent semnificativ mai mare de pacienţi cu schizofrenie au fost fumători (68% vs 35%) (P=0,0001)

Ratele de diabet au fost mai mari la pacienţii cu schizofrenie (13% vs 3%)

Ratele de hipertensiune au fost mai mari la pacienţii cu schizofrenie (27% vs 17%)

Pacienţii cu schizofrenie au avut niveluri mai mici ale HDL colesterolului (43,7 vs 49,3 mg/dL), în comparaţie cu subiecţii de control (P=0,001)

Nu au existat diferenţe ale colesterolului total între grupe

CATIE=Clinical Antipsychotic Trials of Intervention Effectiveness; CHD=coronaropatie; HDL=high-density lipoprotein; NHANES=National Health and Nutrition Examination Survey. Goff DC et al. Schizophr Res. 2005;80:45-53.

Profilul diferit al evenimentelor adverse ale antipsihoticelor de prima şi a doua generaţie

A doua generaţie Diabet Creştere în greutate Hiperlipidemie Glucoză crescută Diskinezie tardivă Rezistenţă
A doua generaţie
Diabet
Creştere în
greutate
Hiperlipidemie
Glucoză
crescută
Diskinezie tardivă
Rezistenţă la
insulină
Coronaropatie
QTc
EPS
Efecte secundare
sexuale
Prima generaţie

EPS= simptome extrapiramidale.

Afinitatea pt. receptorul histaminic H 1 prezice creşterea în greutate 4 Spearman P= 0,72; P<
Afinitatea pt. receptorul
histaminic H 1 prezice creşterea în
greutate
4
Spearman P= 0,72; P< 0,01*
3
2
1
0
CLOZ
OLA
QUE
RIS
ARI
ZIP
HAL
Modif. greutăţii (kg/10 săpt.)
1,2 2 11 15 29,7 43 1800 Descreşterea afinităţii pt. receptorul H 1 , K
1,2
2
11
15
29,7
43
1800
Descreşterea afinităţii pt. receptorul H 1 , K i nM
*Corelaţia dintre creşterea în greutate indusă de 17 agenţi şi afinitatea pentru 12 receptori.

Modificat după Kroeze WK et al. Neuropsychopharmacology. 2003;28:519-526.

Modif. greutăţii (kg)

Modificarea medie a greutăţii de către antipsihotice

A

B

C

6 5 4 3 2 1 0 -1 -2 -3
6
5
4
3
2
1
0
-1
-2
-3
6 5 4 3 2 1 0 -1 -2 -3 Modif. greutăţii (kg)
6
5
4
3
2
1
0
-1
-2
-3
Modif. greutăţii (kg)
-3 6 5 4 3 2 1 0 -1 -2 -3 Modif. greutăţii (kg) 6 5
6 5 4 3 2 1 0 -1 -2 -3 Modif. greutăţii (kg)
6
5
4
3
2
1
0
-1
-2
-3
Modif. greutăţii (kg)
6 5 4 3 2 1 0 -1 -2 -3 Modif. greutăţii (kg) A . 10

A. 10 săpt., meta-analiză. Modif. după Allison DB et al. Am J Psychiatry. 1999;156:1686-1696

B. *Date la 4-6 săpt., adaptate după Marder et al. Schizophr Res. 2003;61:123-136.

C. Date la 6 săpt., adaptate după Jones et al. Poster presented at the ACNP annual meeting; December

1999; Nashville, TN.

CONFIDENŢIAL: INFORMAŢII DE FUNDAL, PENTRU COMUNICARE EXCLUSIV LA CERERE. A NU SE DUPLICA, DISTRIBUI SAU FOLOSI LA PROMOVARE

Diabet ale glucozei

Sdr. Altele metabolic

Probleme de sănătate somatică pe care psihiatrii le asociază cu antipsihoticele atipice

70 59 60 51 50 40 30 22 19 20 10 4 3 3 2
70
59
60
51
50
40
30
22
19
20
10
4
3
3
2
2
1
0
Respondenţi (%)
Hiperglicemie/modif.
Hiperglicemie/modif.

Newcomer JW et al. J Clin Psychopharmacol. 2004;24:S1-S6.

10 4 3 3 2 2 1 0 Respondenţi (%) Hiperglicemie/modif. Newcomer JW et al. J

CATIE: Discontinuarea tratamentului datorită creşterii în

20 Olanzapină Quetiapină Risperidonă Perfenazină Ziprasidonă 15 * 10 5 0 Discontinuări (%)
20
Olanzapină
Quetiapină
Risperidonă
Perfenazină
Ziprasidonă
15
*
10
5
0
Discontinuări (%)
 

Creştere

în greut.

>7%

OLZ

30%

QTP

16%

RIS

14%

PER

12%

ZIP

7%

*P< 0,05. OLZ=olanzapină; PER=perfenazină; QTP=quetiapină; RIS=risperidonă; ZIP=ziprasidonă.

Lieberman J et al. N Engl J Med. 2005;353:1209-1223.

Modificarea greutăţii cu aripiprazol şi placebo la 26 Săpt.

6 Aripiprazol 4 Placebo 2 0 -2 -4 Toţi pacienţii BMI <23 BMI 23-27 BMI
6
Aripiprazol
4
Placebo
2
0
-2
-4
Toţi pacienţii
BMI <23
BMI 23-27
BMI >27
Modif. greutăţii (kg)

n =

151/151

BMI iniţial (kg/m 2 )

54/59

48/39

49/53

BMI= indicele masei corpului. Ultima observaţie transpusă înainte (LOCF).

Modificat după Pigott TA et al. J Clin Psychiatry. 2003;64:1048-56.

Modif. medie a greutăţii (kg)

Modif. medie a greutăţii cu aripiprazol şi olanzapină pe

5 parcursul a 26 săpt. * 4 * * * * * * 3 *
5
parcursul a 26 săpt.
*
4
*
*
*
*
*
*
3
*
*
2
*
*
1
*
Olanzapină (n=161)
Aripiprazol (n=156)
5,6 kg
0
-1
-2
-3
-4
-5
0
5
10
15
20
25
30

*P< 0,002. Cazuri observate. Iniţial: aripiprazol= 81,3 kg; olanzapină= 81,7 kg.

Weeks

Diabetul la pacienţii cu schizofrenie trataţi cu antipsihotice: Rezumat al studiilor cohortale

Rezultatele

Gianfrancesco FD et al. (2002) 1

Fuller MA et al. (2003) 2

RIS = netrataţi; OLZ > netrataţi

RIS = netrataţi; OLZ > netrataţi

Caro JJ et al. (2002) 3

OLZ > RIS

Moisan J et al. (2005) 4

OLZ > RIS

Sowell MO et al. (2002) 5

Gianfrancesco FD et al. (2006) 6

Sernyak MJ et al. (2002) 7

Koro CE at al. (2002) 8

CON= antipsihotice convenţionale.

OLZ = netrataţi; RIS >netrataţi

RIS, QTP = netrataţi; OLZ > netrataţi

RIS = CON; OLZ, QTP > CON

OLZ > CON

1.

Gianfrancesco FD et al. J Clin Psychiatry. 2002;63:920-930; 2. Fuller MA et al. Pharmacotherapy. 2003:23:1037-1043;

3.

Caro JJ et al. J Clin Psychiatry. 2002;63:1135-1139; 4. Moisan J et al. Pharmacoepidemiol Drug Saf. 2005;14:427-436;

5.

Sowell MO et al. J Clin Endocrinol Metab. 2002;87:2918-2923; 6. Gianfrancesco FD et al. Ann Clin Psychiatry. 2006;18:9-17;

Glicemia bazală: CATIE

16 15,0±2,8 14 12 10 8 6,8±2,5 6,7±2,0 6 5,2±2,0 4 2,3±3,9 2 0 Olanzapină
16
15,0±2,8
14
12
10
8
6,8±2,5
6,7±2,0
6
5,2±2,0
4
2,3±3,9
2
0
Olanzapină
Quetiapină
Perfenazină
Risperidonă
Ziprasidonă
n=330
n=329
n=257
n=333
n=183
Modif. de medie
a glicemiei
baseline
(mg/dL) faţă

Lieberman JA et al. N Engl J Med. 2005;353:1209-1223.

Modif. medie a glucozei serice bazale (mg/dL)

Glicemia bazală:

Aripiprazol vs olanzapină

20 19.81 Aripiprazol Olanzapină 12.02 10 2.04 1.75 0 -2.32 0.9 0.02 -1.44 -3.04 -4.93
20
19.81
Aripiprazol
Olanzapină
12.02
10
2.04
1.75
0
-2.32
0.9
0.02
-1.44
-3.04
-4.93
-10
Săpt. 8
Săpt. 16
Săpt. 26
Săpt. 52
Sfârşitul
Durata tratamentului
LOCF
n=
55/64
41/50
41/53
37/45
60/65

LOCF= last observation carried forward.

Marcus R et al. Poster prezentat la: 158th Annual Meeting of the American Psychiatric Association; May 21-26, 2005; Atlanta, GA.

Gradul de dislipidemie în CATIE- SCHIZ

Modificarea medie faţă de baseline

 

HbA 1c

Colesterol

TG

(%)

(mg/dL)

(mg/dL)

OLZ

0,41 ± 0,09

9,7 ± 2,1

42,9 ± 8,4

QTP

0,05 ± 0,05

5,3 ± 2,1

19,2 ± 10,6

RIS

0,08 ± 0,04

-2,1 ± 1,9

-2,6 ± 6,3

PER

0,10 ± 0,06

0,5 ± 2,3

8,3 ± 11,5

ZIP

-0,10 ± 0,14

-9,2 ± 5,2

-18,1 ± 9,4

HbA 1c = hemoglobină A 1c ; TG= trigliceride.

Lieberman J et al. N Engl J Med. 2005;353:1209-1223.

Modif. medie faţă de baseline (mg/dL)

Modif. medie a colesterolului total, LDL, HDL şi trigliceridelor cu aripiprazol şi olanzapină la 52 Săpt.

n =

15

10

5

0

-5

-10

-15

-20

-25

-30

Aripiprazol Olanzapină † † * Colesterol LDL HDL Trigliceride 113/111 112/104 112/109 111/108
Aripiprazol
Olanzapină
*
Colesterol
LDL
HDL
Trigliceride
113/111
112/104
112/109
111/108

*P= 0,003; P< 0,001. Numai pacienţii cu probe bazale care au fost incluşi în analizele datelor privind siguranţa. HDL= high density lipoprotein cholesterol; LDL= low density lipoprotein cholesterol. Debutul nou exclude pacienţii cu valori iniţiale ridicate.

Data on file: CN138-003.

Modificarea medie a lipidelor plasmatice cu aripiprazol şi placebo

5 la 26 Săpt. 0 -5 -10 -15 -20 -25 Aripiprazol -30 Placebo -35 -40
5
la 26 Săpt.
0
-5
-10
-15
-20
-25
Aripiprazol
-30
Placebo
-35
-40
Colesterol
LDL
HDL
TG
total
n=
80
83
74
82
80
83
93
91
Iniţial =
191
177
113 102
47
47
161
143
medie
faţă
de Modif.
baseline
(mg/dL)

Last observation carried forward. Probe de plasmă bazale (pe nemâncate). HDL= high-density lipoprotein cholesterol; LDL= low-density lipoprotein cholesterol; TG=trigliceride.

Adaptat după Pigott et al. J Clin Psychiatry. 2003;64:1048-1056; Data on file: CN138-047.

Efectele aripiprazolului şi olanzapinei asupra colesterolului total, LDL, HDL şi trigliceridelor într-un studiu de 26 săpt. (002)

20 15 10 5 0 -5 -10 -15 -20 -25 Colesterol total LDL HDL Trigliceride
20
15
10
5
0
-5
-10
-15
-20
-25
Colesterol total
LDL
HDL
Trigliceride
n =
85/87
84/87
84/87
84/87
mediană faţă de baselineModif
(mg/dl)

Olanzapină ă

AripiprazolOlanzapin ă

Datele (LOCF la punctul final) au fost obţinute din probe de plasmă bazale Valorile iniţiale - Colesterol: O=185, A=184; LDL: O=110, A=108; HDL: O=44, A=44; trigliceride: O=159, A=162 HDL= high density lipoprotein cholesterol; LDL= low density lipoprotein cholesterol.

Factori de risc ai dezvoltării diabetului şi cardiovasculopatiei

GREUTATE

Factorii de risc

LIPIDE GLUCOZĂ
LIPIDE
GLUCOZĂ

TENSIUNE

ARTERIALĂ

de risc LIPIDE GLUCOZĂ TENSIUNE ARTERIAL Ă Diabet ş i boal ă CV Sindrom metabolic sunt
de risc LIPIDE GLUCOZĂ TENSIUNE ARTERIAL Ă Diabet ş i boal ă CV Sindrom metabolic sunt

Diabet şi boală CV

TENSIUNE ARTERIAL Ă Diabet ş i boal ă CV Sindrom metabolic sunt necesari ≥ 3 factori

Sindrom

metabolic

sunt necesari 3 factori de risc

Definiţii ale sindromului metabolic

ATP III *

ATP III A *

IDF **

Criterii:

Circumferinţa taliei

(cm)

Tensiunea

arterială

***

HDL (mg/dl)

M >102, F >88

130/85

M <40, F <50

TG (150 mg/dl)

150

Glucoza (mg/dl) ****

110

M >102, F >88

130/85

M <40, F <50

M 94, F 80

Criteriu obligatoriu

130/85

M <40, F <50

150

150

100

100

Rezumat al efectelor metabolice ale antipsihoticelor atipice

Medicamentul

Creştere în greutate

Risc de diabet

Dislipidemie

Clozapină

+ + +

+

+

Olanzapină

+ + +

+

+

Risperidonă

+ +

D

D

Quetiapină

+ +

D

D

Ziprasidonă

(+/)

Aripiprazol

(+/)

+ = efect crescut; = date insuficiente; D = rezultate discrepante. (+/—) = date mixte

Adaptat după American Diabetes Association. Diabetes Care. 2004;27:596-601.

Prolactina plasmatică medie după 4 –8săpt. de tratament cu

antipsihotice 100 80 60 40 20 0 Risperidonă Haloperidol Olanzapină Ziprasidonă Quetiapină Aripiprazol
antipsihotice
100
80
60
40
20
0
Risperidonă
Haloperidol
Olanzapină
Ziprasidonă
Quetiapină
Aripiprazol
Doza medie
(mg/zi):
4–7,6
5–12,9
10–17,5
160
307
30
n=64
n=299
n=50
n=294
n=47
n=1294
Prolactina la punctul final (ng/mL)

Perkins DO. Adv Stud Med. 2004;4:S982-S986.

Managementul schizofreniei:

Punerea accentului pe ameliorarea bună- stării

SCOPUL FINAL

bun ă - st ă rii S C O P U L F I N A

Reducerea

simptomelor

BENEFICII ADIŢIONALE

U L F I N A L Reducerea simptomelor BENEFICII ADI Ţ IONALE Recuperarea, ameliorarea calit
U L F I N A L Reducerea simptomelor BENEFICII ADI Ţ IONALE Recuperarea, ameliorarea calit

Recuperarea,

ameliorarea calităţii vieţii

Consensul ADA asupra antipsihoticelor şi obezităţii/diabetului: Protocol de monitorizare*

 

Start

4 s.

8 s.

12 s.

3 l.

12 l.

5 ani

Istoricul personal/ familial

X

X

Greutatea (BMI)

X

X

X

X

X

Circumferinţa taliei

X

X

Tensiunea arterială

X

X

X

Glicemia bazală

X

X

X

Profilul lipidic bazal

X

X

X

*Pot fi justificate evaluări mai frecvente, în funcţie de starea clinică.

American Diabetes Association. Diabetes Care. 2004;27:596-601.

Scopurile terapeutice

Reducerea greutăţii

BMI: <25

Circumferinţa taliei

M: 102 cm.; F: 89 cm.

Indexul glicemic

HbA 1 c: <7% ADA; <6,5% AACE

FBS: 100 mg/dL; 100-125 mg/dL

OGTT: 200 mg/dL în 2 ore

Hipertensiune

130/85 mm Hg Dislipidemie

LDL: <100 mg/dL

HDL: bărbaţi >45 mg/dL; femei >55 mg/dL Trigliceride:

<150 mg/dL Fumat

Încetare

Adult Treatment Panel III. Third report of the National Cholesterol Education Program (NCEP) Expert Panel on Detection, Evaluation, and the Treatment of High Blood Cholesterol in Adults (Adult Treatment Panel III). Bethesda, MD: National Institutes of Health; 2002. NIH Publication No. 02-5215.

Managementul problemelor metabolice:

Propuneri de modificare a stilului de viaţă şi comportamentului

S-a arătat că progamele comportamentale de scădere în greutate care combină dietele hipocalorice, terapia cognitivă comportamentală şi exerciţiile fizice produc scăderi în greutate în gama 5%–10% în decurs de 6 luni

La pacienţii obezi, se recomandă ţinta iniţială de reducere cu 10% a greutăţii într-o perioadă de 6 luni, nu mai mult de 1 kg pe săptămână

S-a constatat că scăderea în greutate cu doar 5% ameliorează profilul lipidic, scade tensiunea arterială şi îmbunătăţeşte controlul glicemic la pacienţii cu diabet

Blackburn G. Obes Res. 1995;3:211s-216s.

Îmbunătăţirea stării de sănătate la pacienţii cu schizofrenie

Optimizarea tratamentului: trebuie aplicate tratamentele farmacologice şi nefarmacologice care fac posibilă aderenţa şi îmbunătăţesc rezultatele clinice

Profilele eficacităţii şi sigranţei medicamentelor trebuie discutate cu pacienţii şi familiile lor

Alegerea medicamentului celui mai potrivit pentru pacient, care impune cele mai mici restricţii în termenii stilului de viaţă, dietei, costului şi poverii efectelor secundare

Fiecare pacient trebuie evaluat din punctul de vedere al susceptibilităţilor sale medicale

Managementul efectelor secundare induse de antipsihotice

Consiliere despre medicamente şi monitorizare regulată

Luarea în considerare a unui antipsihotic cu tendinţă redusă la creştere în greutate

Modificări ale stilului de viaţă, dietă şi exerciţii fizice

Agenţi antidiabetici, anti-hipertensive şi agenţi hipolipemianţi atunci când au indicaţii clinice, în consultare cu medicul de asistenţă primară