Capitolul 2: Cunoastere, Comunicare si Internet; Informatica Aplicata

CITIREA SI SCRIEREA INFORMATIEI DE SPECIALITATE

A. CRESTEREA EFICIENTEI IN ASIMILAREA INFORMATIEI SCRISE (Dupa informatiile cuprinse in articolul scris de Tara Kuther, Ph.D.) Dificultatea retinerii informatiei citite este un fapt unanim recunoscut, mai ales cand ne referim la insusirea de catre studenti a cunostintelor de specialitate. Se impune o maniera diferita de cea folosita in cazul citirii obisnuite a ziarului sau unui material beletristic. Specialistii recomanda insusirea unor tehnici si deprinderi si anume: Trebuie citita Prefata:Cei mai multi studenti nu citesc prefata ceea ce reprezinta o atitudine gresita deoarece in prefata autorul prezinta cadrul general in care este plasata tematica abordata. Prefata prezinta scopul lucrarii, organizarea materialului informativ, prin ce se deosebeste de alte materiale in domeniu precum si date despre experienta si competenta autorului. Prezentarea structurii in viziunea autorului defineste traseul pentru studiu. Trebuie citita Introducerea:Introducerea face parte integrala din carte si fixeaza coordonatele esentiale pentru dezvoltarea mult mai ampla a tematicii in capitolele urmatoare ale cartii. Se recomanda utilizarea Metodei SQ3R:Metoda SQ3R reprezinta o abordare sistematica a activitatii de citire. Desi la prima vedere citirea pare mai lenta, in final se dovedeste a fi mult mai eficienta (se retine mai multa informatie). Metoda SQ3R se prezinta mai jos intr-un paragraf separat. Tehnica iterativa de citire si recitire Articolele si cartile de specialitate necesita o atitudine specifica in citirea si retinerea continutului lor in comparatie cu alt tip de informatie scrisa (beletristica, ziare, reviste, etc.). De obicei se efectueaza doua, trei sau chiar mai multe treceri prin materialul scris pentru descifrarea, intelegerea si fixarea cunostintelor. Indiferent daca se alege sau nu metoda SQ3R se recomanda la inceput o parcurgere rapida a paginilor de prezentare si sinteza (cuprinsul, prefata, cuvant inainte si concluzii). Se va tine cont de scopul, intentia si recomandarile autorului pentru parcurgerea si insusirea continutului scris. Importanta adnotarilor In faza de frunzarire a materialului scris se recomanda: inserarea unor semne si adnotari pe margine; scurte sublinieri in text; identificarea paginilor de unde se vor extrage notite mai consistente; in timpul citirii se formuleaza atent notite ample si bogate in continut; abia dupa parcurgerea intregului material se revizuiesc si reformuleaza concis notitele si se adauga observatii personale. Se evita sublinierile excesive Daca totusi se subliniaza text, se recomanda a fi minim si numai detalii esentiale; se va evita tendinta de subliniere a fiecarui rand deoarece nu selecteaza sau ordoneaza informatia ci doar ingreuiaza recitirea.

Page 1 of 16

Se citeste materialul scris inaintea participarii la curs In vederea lamuriri unor sectiuni/aspecte mai dificile ale cursului si pentru a formula intrebari si comentarii in cunostinta de cauza, se recomanda parcurgerea in avans a materialului ce va fi prezentat la curs.

Metoda de citire SQ3R

Metoda de citire SQ3R urmareste cresterea eficientei prin accelerarea citirii si amplificarea retinerii; denumirea in limba engleza a metodei semnifica etapele citirii: survey, question, read, recite, review. Vedere de ansamblu (Survey ) Inainte de a citi in detaliu materialul se frunzareste/trece in revista titlurile modulelor, al capitolelor si sectiunilor si se consulta paragrafele concluzive; pe baza acestor componente se formuleaza o idee si o vedere de ansamblu. Formuleaza intrebari (Question) Se fixeaza atentia asupra primului titlu de paragraf din capitol si se formuleaza o intrebare la care se va raspunde in timpul lecturii. Acest pas solicita un efort mental considerabil dar dezvolta o atitudine activa/participativa in timpul cititului, singura tehnica recomandata pentru a retine cunostintele prezentate in forma scrisa. Formularea intrebarii clarifica scopul si subiectul lecturii. Cititul (Read) Se citeste prima sectiune a materialului scris si se incearca cu asiduitate un raspuns la intrebarea pusa in pasul anterior. Daca dupa parcurgerea sectiunii nu s-a formulat un raspuns multumitor se va reciti materialul, timp in care se vor emite judecati si aprecieri asupra informatiei citite si se evalueaza utilitatea acestei informatii. Recitirea (Recite) Dupa citirea primei sectiuni, se recomanda detasarea de textul scris si folosirea expresiilor si exemplelor proprii in formularea raspunsului la intrebarea pusa anterior. Reusita acestui pas certifica intelegerea materialului scris iar daca sunt dificultati in exprimare se va revedea sectiunea. Dupa formularea unor raspunsuri multumitoare se recomanda exprimarea lor in scris. Recapitularea (Review) Dupa citirea intregului material se verifica memorarea cunostintelor prin testul de raspuns la intrebarile formulate anterior. Se revad notitele pentru o recapitulare finala a capitolului. Se apreciaza integrarea noilor cunostinte in ceea ce se stia deja in domeniul respectiv. Care este semnificatia si importanta materialului? Care sunt consecintele si aplicatiile posibile? Ce intrebari au ramas nesolutionate?

Tehnici pentru marirea vitezei de citire

Material inspirat si adaptat din The Psychology Major's Handbook (2003, Wadsworth). Marirea ritmului citirii Se apreciaza ca fiecare persoana isi poate dubla viteza de citire pastrand cel putin aceeasi capacitate de intelegere si retinere; cu alte cuvinte oricine isi poate inbunatati viteza de asimilare a informatiei scrise. Studentul mediu citeste lectura de fictiune cu viteza cuprinsa intre 250 si 350 cuvinte pe minut; o viteza de citire buna este intre 500 si 700 cuvinte pe minut, dar exista oameni care citesc cu cel putin o 1000 de cuvinte pe minut aceste materiale. In ce consta diferenta? Exista trei factori

Page 2 of 16

principali inplicati in marirea vitezei de citire: (1) dorinta de imbunatatire, (2) vointa de a incerca tehnici noi si (3) motivatia de a practica cititul rapid. Insusirea tehnicii de a citi repede si bine presupune posesia unui vocabular adecvat si a unei deprinderii de a intelege si asimila cunostinte. Dupa atingerea unui nivel multumitor de intelegere si asimilare a cunostintelor predate/prezentate in scris in facultate esti pregatit sa abordezi cu incredere cititul rapid. Rolul ritmului/vitezei in procesul citirii In procesul citirii este esential sa intelegem rolul ritmului/vitezei. Cercetarile recente au aratat o legatura stransa intre ritmul citirii si intelegerea materialului. De exemplu in analiza progresului a mii de persoane in insusirea tehnicii de citire, s-a constatat in cele mai multe cazuri ca o crestere a ritmului a fost dublata de o crestere a gradului de intelegere si de asemenea unde viteza de citire a fost redusa s-a micsorat si gradul de intelegere. Desi exista putine dovezi statistice, se pare ca cititul cuvant-cu cuvant inhiba/micsoreaza intelegerea materialului. Este rational sa consideram ca factorii care determina citirea lenta sunt implicati si in deficienta in intelegerea si retinerea informatiei citite. Cei mai multi adulti sunt in stare sa-si creasca considerabil si destul de repede ritmul citirii fara a micsora gradul de intelegere a materialului scris. Aceeasi indivizi prezinta destul de rar o marire a gradului de intelegere a materialului scris daca micsoreaza ritmul citirii; in alte cazuri, intelegerea este favorizata de cresterea ritmului. Aceste rezultate depind in mare masura de metoda folosita pentru insusirea deprinderii de a citi rapid. A citi mai repede dar fara o modificare corespunzatoare a atitudinii in timpul citirii conduce de obicei la o micsorare a gradului de intelegere a materialului scris. Factori care micsoreaza viteza de citire Se identifica urmatorii factori care reduc viteza de citire: (a) cititul cuvant-cu-cuvant, care reduce orizontul de perceptie; (b) timp mare de reactie mentala adica identificarea si recunoasterea intarziata a informatiei; (c) vocalizarea, inclusiv nevoia de a citi cu voce tare pentru a intelege si retine; (d) miscari neadecvate ale ochilor, inclusiv plasarea gresita a paginii, in ritmul si cadenta miscarii, etc.; (e) regresia (revenirea la un paragraf deja citit) ca obicei sau ca stimulare a concentrarii; (f) obiceiuri gresite legate de atentie si concentrare, incepand cu momente de neatentie in timpul citirii si sincope in procesul de retinere; (g) lipsa exercitiului de a citi, datorat in primul rand faptului ca persoana respectiva a citit foarte putin si are motivatie redusa in activitatea de a citi; (h) teama de a nu pierde firul, determinand reducerea constienta a ritmului in convingerea ca intelegerea si retinerea materialului este imbunatatita daca aloca mai mult timp fiecarui cuvant in parte; (i) obisnuinta de aciti lent, in care persoana nu poate citi mai repede deoarece a citit totdeauna rar; (j) o slaba capacitate de discernamant in identificarea aspectelor importante; si (k) efortul de a memora totul si nu selectiv. Intrucat aceste caracteristici individuale afecteaza negativ intelegerea si retinerea informatiei scrise, se poate afirma ca accelerand cititul simultan cu eliminarea lor duce la o intelegere si memorare mai buna. Aceasta abordare este cu totul diferita de cea in care ne rezumam la cresterea ritmului de citire fara a identifica si elimina factorii care conduc la o citire lenta; simpla marire a ritmului de citire printr-o accelerare fortata poate conduce la o deteriorare a performantelor in procesul citirii. Mai mult, accelerarea fortata a ritmului de citire poate chiar distruge increderea in capacitatea de a intelege si retine informatia scrisa. Solutia evidenta consta in cresterea ritmului de citire in acelasi timp cu alte masuri de imbunatatire a intregului proces de citire, adica parcurgerea unui program special de antrenare pentru cititul eficient. Conditii esentiale pentru marirea ritmului de citire Un program bine gandit stabileste conditiile necesare pentru obtinerea unei cresteri substantiale a vitezei de citire. Se identifica patru conditii fundamentale:

Page 3 of 16

1. Se verifica starea de sanatate a ochilor. Inainte de a incepe un program de insusire a tehnicii de citire rapide, ne asiguram ca am corectat toate defectele de vedere cu ajutorul unui doctor specialist. Deseori, citirea lenta se datoreaza unor defecte necorijate de vedere. 2. Se va elimina obiceiul pronuntiei cuvintelor in timpul citirii. Daca pronunti cuvintele tare sau numai soptit poti citi aproape tot asa de repede dupa cum poti citi cu voce tare. Trebuie sa citesti cele mai multe materiale cel putin de doua sau trei ori mai repede decat daca le-ai citi cu voce tare. Daca esti constient de sunetul cuvintelor sau auzi cuvintele citite, cand te fortezi sa citesti mai repede incearca sa te concentrezi pe cuvinte cheie si idei. 3. Se va evita regresia (recitirea). Studentul mediu care citeste cu 250 cuvinte pe minut reciteste aprope de 20 de ori pe pagina. Recititul cuvintelor si frazelor este un obicei care micsoreaza dramatic viteza de citire. De obicei nu este necesara recitirea cuvintelor, deoarece ideile urmarite sunt explicate si elaborate mult mai amplu in cele ce urmeaza. De obicei cel mai lent cititor reciteste cel mai des. Deoarece citeste lent/rar, mintea sa are timp sa zboare si recitirea reflecta deficienta de a se concentra si totodata lipsa de incredere in capacitatea sa de intelegere. 4. Se va practica o privire cuprinzatoare si aceasta te va ajuta sa citesti mai mult de un cuvant la o privire; deoarece materialul scris este mai putin sugestiv daca este citit cuvant-cu-cuvant, vei invata sa citesti direct fraze sau unitati de gandire Ajustarea ritmului Rezultatele slabe sunt inevitabile daca cititorul incearca sa foloseasca acelasi ritm de citire pentru orice material si orice scop. Trebuie sa invete sa acordeze ritmul citirii in functie de scopul propus si dificultatea materialului citit. Ritmul citirii se incadreaza intre unul maxim specific unui material usor, familiar si interesant sau cand se aduna informatie asupra unui subiect particular si un ritm minim pentru un material nou in continut si structura lingvistica, sau care trebuie insusit pe deplin. Un cititor eficient isi ajusteaza ritmul de citire; unul ineficient foloseste acelasi ritm pentru orice material Adoptarea unui ritm poate fi valabila pentru intregul material sau ritmul poate fi modificat in diferite puncte ale materialului citit. Ca o analogie ganditi-va la planificarea unei excursii de 150 Km cu autoturismul la munte. Deoarece va fi o calatorie dificila cu dealuri, curbe, si trecatori, te hotarasti sa aloci trei ore pentru intrega excursie cu o viteza medie de 50 km/ora. Acesta este ritmul mediu propus. Pe parcursul calatoriei poti fi obligat de conditiile drumului sa mergi chiar cu 15 km/ora in curbe si dealuri iar pe anumite portiuni sa depasesti 50 km/ora; acesta este adaptarea vitezei la conditiile de drum; acelasi lucru se intampla si cu cititul, nu se fixeaza un anumit ritm care sa fie respectat cu rigurozitate in citirea intregului material, chiar daca pe medie a fixat o anumita cadenta, un anumit ritm. Ritmul mediu trebuie sa reflecte planul propus pentru lectura, precum si natura si dificultatea materialului si se bazeaza pe timpul avut la dispozitie. Pentru a intelege informatia, se frunzareste materialul cu o viteza mare. Pentru a stabili valoarea materialului sau pentru cititul de placere, se citeste rapid sau lent in functie de implicarea sentimentala. Pentru a citi analitic, se citeste intr-un ritm moderat pentru a permite formarea unor idei conexe. Evident, totul depinde de individ. Daca teoriile lui Einstein pot fi extrem de dificile majoritatii, ele pot fi foarte simple si clare unui profesor de fizica; deci omul de rand si profesorul de fizica vor folosi ritmuri diferite cand citesc acelasi material. Ajustarea ritmului pe parcursul lecturii presupune: a. micsorarea lui cand se intalneste: (1) o terminologie nefamiliara si/sau neclara in context; daca nu se intelege, se recomanda continuarea cititului si revenirea ulterioara la pasajul respectiv; (2) continut dificil si constructie greoaie a frazei; se micsoreaza ritmul si se incearca descifrarea formularii pentru a extrage adevarata semnificatie din context (3) concepte noi sau abstracte; se cauta si se analizeaza cu atentie exemple si aplicatii proprii sau oferite de autor; (4) explicatii tehnice, de detaliu, principii si tehnologii dificile, subiecte despre care ai informatii precare

Page 4 of 16

b. marirea lui lui cand se intalneste: (1) un material simplu cu putine idei noi; parcurgerea rapida a ideilor cunoscute si atentie marita asupra cunostintelor noi; (2) exemple si ilustratii inutile; avand scop clarificarea ideilor, sunt sarite daca totul este clar; (3) explicatii detaliate si formulari alternative inutile. Pentru a pastra obisnuinta de citire flexibila, se recomanda adaptarea ritmului in functie de articolul sau materialul respectiv; pentru perfectionarea tehnicii, se exerseaza ritmuri diferite in cadrul fiecarui material in parte. B. REGULI SI RECOMANDARI PENTRU SCRIEREA MATERIALELOR DIDACTICE SI STIINTIFICE (Dupa articolul Standards for the Presentation of Written Assignments de Dan Eaves and John Hurst) Introducere Aspectul oricrei lucrri scrise are efect imediat asupra cititorului. Ca student, o mic atenie n prezentarea lucrarii scrise poate aduce cteva puncte in plus in momentul evaluarii si notarii; in afaceri sau in alte activitati importante, aceast grija poate face diferena ntre succes i eec. Pentru a v ajuta s v formati deprinderi bune pentru editarea lucrrilor, am pregtit urmtoarele indicatii pe care s le urmai in editarea tuturor lucrrilor scrise. Reinei c acestea sunt standardele Facultii de Tehnologia Informaiei, i alte departamente sau organizaii pot s se ghideze dup altele. Una dintre cele mai frecvente reprosuri ale angajatorilor la adresa celor care au absolvit de curnd este aceea c cei mai muli dintre ei par incapabili s scrie o propoziie ntr-o englez acceptabil. Pentru a avea succes n lumea afacerilor din domeniul tehnologiei informaiei, stpnirea sintaxei limbii engleze este la fel de important ca i stpnirea sintaxei unui limbaj de programare. Se poate ca munca dumneavoastr s fie respins, depunctata sau chiar respinsa dac nu este exprimata intro englez acceptabila. 1. Aspectul 1.1 Legarea foilor Toate lucrrile scrise trebuie prinse ntr-o nvelitoare, precum un dosar cu sina de plastic sau carton. Nu folosii dosare plic sau sa prezentai foile dezlegate; in schimb, listingurile de program pot fi aezate n astfel de nvelitori deoarece trebuie s se poat lectura fiecare pagin fr a fi nevoie s se desfaca inele dosarului/mapei. 1.2 Identificarea Fiecare lucrare trebuie s fie clar identificata; urmtoarele detalii trebuie s apar i pe copert i n pagina de titlul: Numele Numele lucrarii Subiectul ndrumtorul (dac exist) Data limit pentru predare Nr. matricol Codul subiectului Recenzorul

Page 5 of 16

1.3 Standarde de lizibilitate Dei lucrarea/proiectul poate fi scrisa de mn sau btuta la main de scris, se recomanda procesarea pe calculator. Dac va fi scris de mn, trebuie s fie lizibil i se va folosi stiloul. Daca materialul se tipareste la imprimanta, se recomanda una cu laser. Proiectele ilizibile (scrise de mn sau scoase la imprimant) nu sunt acceptate. Toate materialele trebuie s fie dublu spaiate: lsai o jumtate sau o linie ntreag ntre fiecare linie a textului. Folosii numai o parte a colii. Nu utilizai cerneal roie sau verde. Nu colorai marginile. Nu ornati pagina titlul. 1.4 Coninutul 1.4.1 Pagina Titlu Trebuie s existe o pagin titlu care s conin aceeai informaie care apare pe copert (vezi mai sus 1.2). 1.4.2 Cuprinsul Dac este relevant, cuprinsul trebuie s apar pe pagina imediat urmtoare paginii titlu. Un cuprins este necesar n orice disertaie. El trebuie s cuprinda o lista a tuturor seciunilor importante (i anexa, dac exist) i numrul pagini la care sunt poziionate. Acestea includ introduceri, bibliografii, anexe, biografii, lista tabelelor i a figurilor i orice alte seciuni asemntoare utilizate. Depinde de student dac sa includa sau nu n cuprins lista subcapitolelor. Oricum, dac se face acest lucru pentru un capitol trebuie s se fac pentru toate. Nici o pagin anterioar sau care conine cuprinsul nu trebuie afiat n cuprins. Vezi modelul din anexa B. Paginile Cuprinsului trebuie numerotate cu cifre latine minuscule. Aspectul cuvintelor (adica tipul de caracter, mrimea caracterelor i scrierea cu majuscule) din toate capitolele, seciunile i subseciunile din Cuprins trebuie s se potriveasc cu cele din text. Singura excepie, opional totusi, const n utilizarea caracterelor ngroate pentru cuprins. Cel mai ntlnit stil de prezentare este prin folosirea unei singure spaieri n interiorul paragrafelor i spaierea dubl ntre paragrafe mari. Utilizai alinierea la stanga pentru paragrafele mai importante. Subcapitolele pot fi indentate atta timp ct este aplicat permanent indentarea la toate i indica cu claritate o aezare ierarhic a lor. Vezi exemplul din anexa B. Dac titlul unui capitol sau al unei anexe este destul de lung ca s necesite un al doilea (sau al treilea) rnd n Cuprins, cuvintele nu trebuie s intre peste coloana cu numrul de pagina. In general se utilizeaza () puncte-puncte in fata numarului de pagina. Numerele de pagina din Cuprins trebuie s fie aliniate la dreapta. ntocmirea Cuprinsului este dificil uneori. n continuare urmeaz cteva indicatii de baza pentru alctuirea cuprinsului utiliznd Microsoft Word:

Page 6 of 16

Fixati aceste setri nainte de a ncepe s scriei Cuprinsul. - scriei titlul Cuprins n partea de sus a paginii. - fii sigur c formatul este acelai cu al altor titluri importante. - fii sigur c putei vizualiza rigla n MS Word. - din meniu mergei la Format, apoi selectai Tabs. - definii setrile tabulaturii astfel: - setai Tab stop position n apropierea marginii din dreapta. De obicei un tabulator setat n jurul valorii 12cm funcioneaz pentru documentele cu valoarea 2cm n marginea dreapt. - setai aliniamentul la Decimal. - setai captul la 2. - trebuie s dai clic pe butonul Set, apoi OK. - ncepei scrierea Cuprinsului. Dup scrierea n fiecare intrare, apsai tasta tab i programul va sari automat n partea dreapt i va include () puncte-puncte. Apsai tasta Return dup fiecare linie. - pentru a indenta intrrile secundare, ajustai marginea stng utiliznd rigla. 1 1.4.3 Materialul suplimentar Tabelele, trimiterile, etc. la care se face referire n text i care trebuie incluse n subcapitole trebuie incluse ca anexe mai degrab dect s ntrerup curgerea textului; totusi, tabelele i figurile care ocup o pagina sau mai puin de o pagin trebuie plasate n text. 1.5 Structura Toate eseurile i rapoartele trebuie s aiba o structur clar. Aceasta poate varia n funcie de subiect, dar urmtoarele elemente trebuie s fie de obicei prezente: Introducere Privire de ansamblu asupra literaturii de specialitate Corpul principal al expunerii Concluzii Anexe (dac exist) Trimiterile bibliografice 1.6 Numerotarea paragrafelor i indentarea Pentru anumite tipuri de materiale, se potriveste numerotarea paragrafelor, eventual cu diferite indentari,. Daca lucrarea are caracter narativ, o astfel de aranjare fizica a textului abate atentia de la fondul subiectului si in consecinta se recomnada a fi folosita cat mai putin. Dac se utilizeaza numerotarea paragrafelor i niveluri de indentare multiple, ncercai s le limitai la maxim patru niveluri. In orice situatie se recomanda margini de 2-3 cm. la stnga i dreapta. 1.7 Alinierea Cnd utilizai un procesor de text, ar trebui s evitai alinierea la dreapta ct timp nu este disponibil spaierea proporional. Cercetrile arat ce textul aliniat la dreapta este mai greu de citit cnd alinierea impune introducerea de spaii multiple ntre cuvinte. Spaierea proporional introduce fie cateva caracere spatiu cntre litere, fie mareste sau micsoreaza largimea literelor sau ambele metode. 1.8 Tehnoredactarea computerizat Se recomanda tehnoredactarea computerizata i tiparirea cu imprimanta laser. Daca se utilizeaza tehnoredactarea computerizat n-ar mai trebui folosit sublinierea caci aceasta este doar o indicatie pentru a considera materialul subliniat avand aspectul de tip cursiv (italic). Dac utilizai tehnoredactarea computerizat, limitai numrul fonturilor folosite; se recomanda sa utilizati fontul serif (Times, Bookman, etc.) pentru corpul textului si un font sanserif (precum

Page 7 of 16

Helvetica, Geneva sau Ariel) pentru titluri de paragrafe. Utilizai Courier (fonturi cu dimensiune egala pentru fiecare caracter) pentru listingurile de program coninute in lucrare. 2. Logistica Aceast seciune prezinta o scurt introducere in problematica de organizare a activitatilor pentru crearea i predarea lucrrilor scrise. 2.1 Posesia unui computer personal Se recomanda procurarea unui computer personal cu imprimanta; in acest fel cresc ansele de reuit pentru redactarea si predarea la timp a lucrarii scrise. 2.2 Sursele de programe ieftine Programele aflate n domeniul public sunt gratuite. Programele distribuite pe o perioad de timp sunt gratuite, dar trebuie s v nregistrai i s pltii deintorului de licen dac alegei s le utilizai dup trecerea perioadei de graie. Preurile componentelor shareware reprezint de obicei 10-20% din costul pachetelor comerciale. Ediiile academice sunt disponibile pentru un anumit numr de produse comerciale. Acestea sunt copii ale produselor, completate cu manuale pentru vnzarea exclusiv ctre studeni. Preurile sunt ntre 25 i 33% din preul cu amnuntul. n anumite cazuri, se poate achiziiona licena pentru un intreg set de produse software din comunitatea academica; in astfel de cazuri, copiile programelor sunt gratuite n spaiul comunitii universitare. Normele de etica si copy right nu permit utilizarea unui software furat. 2.3 Respectarea termenului de predare In cele mai multe cazuri se precizeaza o data limita pentru predarea lucrarii catre cadrul didactic examinator. Daca respectati aceasta cerinta la limita si lucrarea are deficiente de exprimarea in engleza sau pe fond, s-ar putea sa nu mai fie timp s-o corectati si preda la timp. Multe cadre didactice accepta primirea in avans a lucrarii in ideea identificarii si remedierii de catre studenti a anumitor deficiente de redactare, fara a depuncta nota finala. Una din diferentele intre studentie si liceu este cresterea gradului de libertate in a face greseli si apoi suportarea consecintelor. Daca predai lucrari de proasta calitate, vor fi respinse; daca nu recunosti defientele si le rezolvi, nu vei fi promovat. Responsabilitatea recunoasterii deficientelor si remedierea lor este exclusiv sarcina studentului. Ca si in cazul recomandarilor de fata, nimeni nu este fortat sa le foloseasca. 3. Citatele Citatele reprezint referine la alti autori si lucrarile lor consultate in faza de documentare. Citatele sunt plasate n corpul textului si ofera cititorului indicii asupra traseului parcurs de autorul lucrarii pornind de la surse de informare pana la forma finala expusa. Citatele i lista de referine bibliografice sunt necesare in cazul in care o surs publicat sau nepublicata a furnizat idei pe care le-ai utilizat, chiar dac nu le-ai precizat printr-o mentiune explicita. Nu este ns necesar s citai sursele unor idei care in de cunoasterea colectiva in domeniu. De exemplu, daca afirmati ca modelul bazei de date relationale considera fisierele ca tabele bidimensionale, nu este nevoie sa indicati o referinta. Pe de alta parte, puteti cita articolul original a lui Codd asupra subiectului. Daca este cazul sau nu sa faceti o referinta in astfel de situatii, este ochestiune de preferinta personala, dar daca exista dubii, se recomnda citarea. (faptul ca o citare atrage atentia examinatorului ca ai citit sau macar ai auzit de articolele lui Codd, poate influenta pozitiv calificativul acordat). Poti pacali vigilenta examinatorului cu lucrari fara citari, cu citari neadecvate sau cu materiale copiate cuvant cu cuvant din lucrari publicate fara sa le pui intre ghilimele. Dar exista si varianta sa fie descoperita frauda intelectuala (plagiatul) si consecintele sunt immediate si grave.

Page 8 of 16

3.1 Privire de ansamblu asupra citatelor Exist metode diferite de a cita sursele, de a afia referinele, de a folosi notele de subsol, de a marca citatele, etc.; cele prezentate mai jos sunt specifice literaturii stiintifice Principiul de baz: cnd citai o referin n text, inserai numele de familie al autorului i data publicrii lucrrii: (Steele 1991). Lista referinelor la sfritul lucrrii este aranjat dup autorii i apoi dup dat. n cazul citrii unei cri putei aduga si pagina: (Steele 1991:123). In cazul citarii recursive (se citeaza o sursa citata de o alta sursa), citarea trebuie indicata publicatia originala. In referinta, se introduce sursa originala, urmata de in si detalii despre sursa unde s-a gasit citarea. Vezi Sectiunea 6.3.2 de mai jos pentru exemple. Totdeauna se foloseste numai numele de familie al(e) autorului/autorilor. Daca acelasi autor va fi citat de mai multe ori si articolele au fost publicate in acelasi an, se adauga o litera dupa fiecare data pentru a le deosebi intre ele. In cazul in care este dificil sau imposibil de a identifica autorul (de exemplu informatie din ziare nesemnata), se introduce informatia citata intre paranteze drepte []. Referirea cu [] este o conventie si indica faptul ca informatia dintre ele a fost importata de autorul lucrarii si nu poate fi gasita intr-o sursa tiparita disponibila. 3.2 Citatele cu un singur autor Unde este necesar se va insera numele autorului i anul publicrii. Utilizai o singur iniial pentru a deosebi autorii cu acelai nume: Intrun studiu asupra diferitelor etnii (Milgram 1988), se afirma. Un studiu asupra monopolurilor corporatiste (H. Smith 1992) a aratat Intro analiza recenta a standardelor GUI (A. Smith 1992), s-a formulat Unde apare numele autorului n text, adugai numai data dup nume. Milgram (1968) a aratat in studiul sau Jones si Ince (1992) afirma ca... 3.3 Citatele cu doi sau trei autori Se citeaza toti autorii in text: Sunt multe probleme in aceasta abordare (Amidon and Carey 1972). S-a demonstrat de catre Amidon si Carey (1972) ca 3.4 Citate cu mai mut de trei autori Daca sunt mai mult de trei autori, se citeaza toate numele prima data cand se face citarea; dupa aceea, este necesar sa fie citat numele primului autor si se insereaza s.a. (et al.) dupa el. Et al. trebuie cursiv (italics) si include punctul. Farley, Brown, Simmons si Heath (1972) au observat ... Dupa care: Farley et al. (1972) au observat ... Nu exista un consens asupra metodei adecvate (Farley et al. 1972). 3.5 Citatele fara numele autorului sau al corporaiei n cazurile n care nu este tiprit numele autorului la incepul articolului de obicei se intalnesc trei situaii: 3.5.1 Autorul este cunoscut dar nu este amintit Se citeaza numele autorului intre paranteze drepte: Exista o mare rezistenta din partea mediului industrial ([Canning] 1979). In lista referintelor, numele este tot intre [] dar acestea nu altereaza contextul. 3.5.2 Proprietarul publicatiei este considerat Autorul

Page 9 of 16

Se introduce numele publicatiei intre paranteze rotunde: De obicei, aceasta maniera nu se recomanda (Datapro 1985). In viziunea sa asupra mediului financiar (Chantico 1992), tendinta. Aceasta afirmatie se sprijina pe continutul manualului pentru Windows 3.1 (Microsoft 1992). 3.5.3 Organizaia este autorul n acest caz pot fi utilizate prescurtarile comune ntre paranteze rotunde: Exista un ghid australian al bunelor maniere (A.C.S. 1985). In programa analitica pentru aplicatiile la curs (R.M.1-T 1986), prezentarea este superficiala Asa cum se vede din manualul de utilizare (I.B.M. 1988), actualizarile aduse 3.6 Autori cu nume identice Referirile la autori cu acelasi nume necesita iniiala chiar dac datele publicrii sunt diferite: Exista pareri care sustin aceasta abordare (K. Smith 1983), dar diferentele de nuanta sunt semnificative (L. Smith 1975). 3.7 Citri multiple ale aceluiai autor Cnd citai dou sau mai multe lucrri ale aceluiai autor din acelai an, trebuie utilizate literele mici dup anul apariiei: (Smith 1992a) (Smith 1992b) 3.8 Citarea cu detalii asupra pozitiei in text Cand se citeaza articole de marime obisnuita (sub 20 pagini) nu este nevoie de precizarea paginii; pentru articole cu mai multe pagini sau carti, se poate preciza numarul paginii vizate sau a intervalului de pagini: (Milgram 1968, 24-27) (Rosengren 1974, ch. 6) 3.9 Citarea materialelor nepublicate Cnd este utilizat informaia rezultata din convorbiri telefonice, interviuri i coresponden trebuie s fie citat. Urmai regulile de mai sus pentru introducerea citarilor n textul articolului. Scrieti numele persoanei de la care avei informaia, insotita de anul in care ati obtinut-o: Anumite persoane oficiale nu sunt de acord (Smith 1993). n lista cu referine mentionarea respectiv trebuie s cuprinda fraza: [Comunicare personal] 3.10 Citatele multiple Citatele multiple se aranjeaza dup autor sau dat, separate cu punct i virgul: Este o larga majoritate care sustine aceasta idee (Arnott 1991; ODonnell 1989; Perrera 1992). Este o larga majoritate care sustine aceasta idee (ODonnell 1989; Arnott 1991; Perrera 1992). 3.11 Citarea programelor software i a manualelor De obicei cel care a publicat programul este considerat i autor i publicist. Cnd artai c este vorba de autor, includei numele ntreg n paranteze rotunde. Citarea din text e.g., (Pioneer Software 1992) trebuie s corespund unei trimiteri n lista cu referine, adica, (Pioneer Software) (1992). Q+E Database Editor Users Guide. Raleigh, N.C.: Pioneer Software.

Page 10 of 16

4. Citrile i parafrazele Un citat este o transcriere cuvnt cu cuvnt a textului original publicat n alt parte. Parafrazarea este rescrierea extras dint-o alt surs. Citatele directe trebuie puse ntre apostrofuri i ncheiate cu expresia citat inchis. n cazul parafrazrii nu se utilizeaz apostrofuri, dar finalizarea cu citat inchis este necesar. Dac utilizai mai mult de cinci cuvinte dintr-o surs publicata i nu artai c aceasta este un citat v facei vinovat de plagiat. 4.1 Citatele nglobate i citatele bloc Dac un citat este mai mic de patru rnduri, se insereaza n text ntre apostrofuri simple. Citatele mai mari de trei rnduri trebuie aezate ntr-un bloc separat de text, indentat la margini i spaiat la un rnd. Cnd se utilizeaza citarea n bloc de text, nu se foloseste flancarea lui cu apostrofuri dar se introduce expresia citat inchis dedesubtul ultimului rnd al citatului. 4.2 Editarea citatelor Deseori este nevoie numai de anumite portiuni ale unui pasaj dintr-o sursa; trebuie s fie indicate omisiunile i adugrile utiliznd urmtoarele reguli. 4.2.1 Omisiunile dintr-o fraz Pentru omiterea anumitor portiuni dintr-un citat utilizai trei puncte. Regula este valabila pentru pozitia de inceput, interior sau sfarsitul pasajului. Presupunerile se bazeaza pe cateva criterii dupa concatenerea fisierelor. multa informatie poate fi pierduta 4.2.2 tergerea unei fraze ntregi Cnd citai cteva fraze dintr-un pasaj, i omitei una sau mai multe fraze, inserai patru puncte la sfritul frazei nainte de textul lips. Am venit . Am cucerit. 4.2.3 Materialul inserat Adeseori o fraz nu are sens fr adugarea unuia sau a mai multor cuvinte. Aceste cuvinte trebuie nchise n paranteze drepte. [Noi] am incheiat operatiile de numarare. Desi totul a fost expus [pe ecranul TV] convingator, au ramas multe nedumeriri. 4.3 Parafrazele Cnd rescriei cu propriile cuvinte informatie dintr-o surs publicat se spune ca parafrazai; aceasta practic este normal n redactarea materialelor universitare dar trebuie indicat ca un citat. Cnd folosii o parafrazare extins, este o practic standard s ncepei seciunea cu o fraz care indic sursa. Procedand asa, nu este nevoie sa repetati citarea sursei de mai multe ori in text. Cateva din cele mai folosite expresii de introducere in parafraze voluminoase sunt: Urmatoarea discutie se bazeaza pe Bloggs (1987). Argumentatia care urmeaza este o sinteza asupra Bloggs (1987). Sectiunea urmatoare are la baza ideile exprimate in Bloggs (1987). 5. Notele de subsol Notele de subsol sunt folosite pentru a completa cu elemente noi ideia expusa, dar prezenta detaliilor suplimentare in text ar crea o abatere a atentiei de la esenta subiectului.. Numarul notei de subsol se insereaza la sfarsitul frazei in care se face trimitere la nota, de ex. 1.; daca nu este posibil

Page 11 of 16

sa fie plasat cu jumatate de rand deasupra randului curent, numarul notei se pune in paranteze de ex. (1). Notele de subsol pot aprea la finalul textului (dar nainte de referine) sau la capatul de jos al paginii. Dac sunt plasate n subsolul paginii, desprii-li de text cu o linie continua lung de cel puin un sfert de latime de pagin. Notele de subsol se spaiaz simplu. 6. Referinele, Lucrrile citate sau Bibliografia Lista referinelor trebuie s apar la sfritul lucrrii pe o nou pagin si trebuie s conin numai materialul citat n text. Materialul referit trebuie s fie afiat cu acuratee astfel nct s permit cititorului s caute materialul dac este interesat. Lista trebuie intocmita in ordine alfabetica dupa autor si apoi dupa data de publicare daca este cazul. Lista poate primi oricare din denumirile Referinele, Lucrrile citate sau Bibliografia. 6.1 Redactarea listei cu referinte 6. 1. 1 Indentarea Primul rnd al citrii trebuie s nceap de la margine i s aib urmtoarele rnduri indentate. Xxxxxx, X. (9999). Xxx X= xxxxxx xx xxxx xxxxxxx xxu xxx xxxx.Xxxxxxxxx: Xxx Xxxxxxxx. 6.1.1 Informaia importat Cnd cunoatei o informaie care ar trebuie s apar n citat, dar care nu este tiprit n documentul citat, aezai-o ntre paranteze drepte: []. Aceasta situatie apare cand se fac referiri la cataloage de firma, fluturasi, brosuri oferite la conferinte sau cursuri si alte materiale ocazionale. 6.1.2 Sublinierile, cursivele i aspectul ngroat n citate, cuvintele sunt subliniate unde ar trebui s fie n format cursiv. Sublinierea este actualmente o instruciune ctre persoana care tiprete. Dac lucrarea va fi tiprit pe o imprimant care dispune de litere cursive, nu folosii sublinierea, ci folosii cursivele. Cnd utilizai un procesor de text care are disponibile numai ngroarea i sublinierea, dar nu cursivele, utilizai ngroarea. 6.1.3 Abrevierile c. or ca. (latinescul circa) aproximativ (ca.1978) cf. (confer) compar vezi este mai utilizat ch., chs capitol, capitole e.g. (latinescul exempli gratia) de exemplu ed. eds. editat de, ediia, editorul, editorii f., ff. i paginile urmtoare. Nu este folosit n mod normal F. franuzescul i.e. (latinescul id este) ca de exemplu, adica ibid. (latinescul ibidem) n acelai loc L. latinescul n. d. (no date provided) fr dat n. p. (no place provided ) fr loc op. cit. (latinescul opere citato) n opera citat mai sus p-, pp-, pps- pagina, paginile rev. Revzut tr., trans. tradus de V., Vol., vols. volumul, volumele 6.1.4 Titluri cu Majusculele

Page 12 of 16

Exist dou modele eseniale de utilizare a majusculelor n titlurile crilor i ale articolelor dereviste. Fie utilizai majusculele numai n primul cuvnt din titlu, fie utilizai majusculele n toate cuvintele cu excepia articolelor i ale prepoziiilor scurte. Dei ambele sunt corecte trebuie s alegei una i s o folosii n toate cazurile. Reinei c dac alegei metoda utilizrii majusculelor numai n primul cuvnt al titlului si dac acest prim cuvnt este un articol l vei scrie cu majuscule. 6.2 Monografiile Monografia este o carte cu un subiect specific. Nu este o antologie sau o colecie lucrri. 6.2.1 Referinele n cazul unei monografii Informaia necesar pentru lista de referine trebuie aezat pe pagina titlu sau n spatele acesteia. Formatul de baz este urmtorul: Numele, Iniiala. (data). Titlul: Subtitlul. Ediia. Volumul. Locul: Editura. Folosii Numele, Iniiala pentru cel mult trei coautori. Pentru patru sau mai muli, punei-l numai pe primul, urmat de et al. (latinescul et alteri = i ceilali). Unde nu avem autor punem cinci linii de dialog i un punct; se continua cu citarea ca si cum am fi introdus si numele. 6.2.2 Exemple de monografii - (1979). Scholarly communication: The report of the national enquiry. Baltimore: Johns Hopkins U. Pr. Braun, E. and MacDonald, S. (1 978). Revolution in miniature: The history and impact of semiconductor electronics, Cambridge: Cambridge U. Pr. Date, C.J. (1986). An introduction to database systems. 4th ed. Reading, Mass.: Addison-Wesley. Fagan, R. (1885). Normal forms and relational database operators. Dodge City, Kansas: Smith & Wesson. 6.3 Coleciile Pot fi colecii de articole, de antologii, de volume ale conferinelor, etc. 6.3.1 Referinele n cazul coleciilor Trebuie oferite detalii de pozitionare att pentru fragmentul particular citat ct i pentru lucrarea n care apare. Formatul de baz este urmtorul: Numele, Iniialele. (data). Titlul articolului n Titlul publicaiei, (ed.) Iniialele Numele editorului. Ediia. Locul: Editura, data dac difer. Volumul, Paginile. 6.3.2 Exemple de colecii Angyal, A. (1940). A logic of systems in Systems thinking: selected readings, (ed.) F.E. Emery. Harmondsworth: Penguin, 1969. 17-29. Miller, G.A., Galanter, E. and Pribram, K.H. (1960). The formation of plansin Thinking and reasoning, (eds.) P.C. Wason and P.N. Johnson-Laird. Harmondsworth: Penguin, 1968. 291306. 6.4 Revistele/Jurnalele O revista/jurnal este orice publicaie cu apariie regulat. Poate fi un ziar, un magazin sau chiar un volum publicat de cteva ori pe an. 6.4.1 Referirea revistelor Articolele de revista sunt citate ntr-o manier asemanatoare coleciilor. Numele articolului este plasat ntre apostrofuri iar numele revistei este subliniat (sau scris cursiv sau ngroat dac este posibil). Numele volumului, tematica (daca este precizata) si numarul paginilor unde se afla se introduc dupa titlul revistei. Precizarea datei (de obicei luna) este optionala.

Page 13 of 16

6.4.2 Exemple de reviste (1984). Software commands. Datamation, 30:21 132 (15 December). Clark, C.E. andWong, M.K. (1985). Verifying conformance to the X.25 standard. Data Communications, 14:4 153-160 (April). Damerau, F.J. (1985). Problems and some solutions in customization of natural language database front ends. ACM Trans. Office Info. Sys., 3:2 165-184 (April). Naur, P. (1975). Programming languages, natural languages, and mathematics. Communications of the ACM, 18:12 676-682 (December). 6.5 Materialele ocazionale (temporare) 6.5.1 Referirea materialelor temporare Materialele ocazionale (temporare) sunt definite ca neavnd o durata de existenta considerabila; ele pot fi destul de importante cnd le gasim in zone cum sunt calculatoarele si tehnologia informatiei unde rata modificrii este att de mare nct multe cri i articole sunt depite nainte de a fi publicate. Pe cat este posibil, aceste surse de informatie se vor introduce intre paranteze drepte [], in lista de referinte. 6.5.2 Exemple de referine la materialele temporare Zylog Inc. (1979).Z6132 4K x 8 Quasi-Static RAM: Product Specification. Preliminary ed. (April, 1979). Cupertino, Calif.: Zylog Inc. 7 pages. [Chisholm Institute of Technology Computer Centre]. [(1985)]. Kermit has Arrived. [Cauffield: The Centre]. 1 page. Redpath, R. (1993). [Personal communication]. 6.6 Programele software i manualele de utilizare Editorul unui program software este considerat autorul su. Includei numele ntreg. Avei grij s facei diferena ntre programul nsui i manuale, i inserai [program de calculator] sau [manualul utilizatorului] dac aceasta nu este evident. Considerati versiunea ca si cum ar fi editia. Microsoft Corp. (1 992). Microsoft Exce/[computer program]. Rel. 4. [Redmond, Wash.]: Microsoft Corp. Microsoft Corp. (1 992). Microsoft Excel Users Guide. Rel. 4. Vol. 2. [Redmond, Wash.]: Microsoft Corp. Corel Systems Corp. (1988). CorelDraw[user manual]. Rel. 2.Toronto: Corel Systems Corp. 7. Sfaturi cu privire la stil 7.1 Apostroful posesiv Aceasta este cea mai ntlnit greeal gramatical, dar regulile sunt simple: utilizai s cnd o persoan deine ceva: Johns computer. excepie face numele terminat n s, cnd se folosete numai apostroful: Jones computer. organizaiile sunt tratate ca persoane: Universitys computer, the various departments concerns. Substantivele sunt tratate ca persoane: this weeks work, the ideas implication. 7.2 Complexitatea frazelor Dac o fraz conine mai mult de 17 cuvinte, sau dou virgule, probabil c cititorul n-o va nelege la o prim lectur. Frazele mai ample pot fi mprite n fragmente mai mici. Si nu ncepei (ca aici) o fraz cu o conjuncie! 7.3 Scrierea numerelor cu litere

Page 14 of 16

Numerele mici trebuie scrise cu litere, cele mai mari pot fi scrise cu cifre; ca regula generala daca este mai mic decat 10 se scrie cu litere. Ferii-v s scriei zero sau unu cu cifrele 0 sau 1 n text, deoarece pot fi confundate cu litere. Sunt sapte profesori in catedra X, trei in catedra Y, zero in catedra Z si 10 in toata facultatea. 7.4 Diateza activa i pasiva Fraza cu diateza pasiv are obiectul sau pe post de subiect: S-a hotarat sa mergem la film. Regulile de scriere sunt prezentate in Capitolul 2. Sistemul a fost blocat de programul meu. Frazele la diateza activa sunt totdeauna recomandate: Noi am hotarat sa mergem la film. Capitolul 2 prezinta regulile de scriere. Programul meu a blocat sistemul. 7.5 Utilizarea pronumelui personal Eu ncercai s nu utilizai Eu n textul articolului, in schimb este normal s utilizai Eu n concluziile care v aparin, ca i n alte puncte unde v prezentai opiniile. 7.6 Engleza argotic i neliterar Evitai aceste variante de limbaj. In aceasta categorie intra prescurtarile folosite in vorbirea curenta, de exemplu: cant, isnt, its, wont, lots of, s.a. Engleza scrisa este diferita de cea vorbita. 7.7 Virgulele Cea mai ntlnit eroare n folosirea virgulelor este s folosii una unde sunt necesare dou sau deloc. 7.8 Evitarea anumitor cuvinte Ca problem a standardului academic englez este preferat ntotdeauna: however to though one to you much or many to a lot of which to who when the reference is to a business, department, Organisation or other collective entity. almost anything to solution when that word is being used as a synonym for hardware, software, system, package, configuration, program, facility, product, or some combination of these. 7.9 Paralelismul Cnd scriei o list de puncte n care fiecare este o extensie a unei propoziii incomplete, fiecare membru din list trebuie s se termine cu o virgul (exprimari scurte) sau cu punct i virgul (exprimari lungi), cu excepia ultimului care trebuie s se ncheie cu punct. Anumite chestiuni specifice sunt: 1. securitatea datelor, 2. autenticitatea mesajului, 3. notificarea autorului. 7.10 Timpurile verbale n discursurile literare Cnd discutai despre lucrarea cuiva, timpul primului verb pe care-l utilizai trebuie utilizat pentru toat discuia care urmaeaza.

Page 15 of 16

7.11 i.e. i e.g. Utilizai i.e. naintea unei liste i e.g. naintea unuia sau a mai multor exemple. Ambele forme sunt abrevieri i presupun punct. Ambele trebuie introduse intre doua virgule: There are several factors to consider, i.e., the size, weight and volume. Consider the background of the students, e.g., their first language. 7.12 Majusculele Se recomanda scrierea cu majuscule numai pentru substantivele proprii, desi anumite prescurtari sunt mai expresive daca sunt scrise cu litere mari WYSIWYG or what you see is what you get. AI or artificial intelligence. KBS or knowledge-based system. KE or knowledge engineering. SDLC or system development life cycle. De asemenea, numele produselor, a companiilor, departamentelor s.a.m.d. sunt scrise cu majuscule. MS-DOS or Microsoft Disk Operating System (numele propriu al produsului). IBM or International Business Machines (numele propriu al companiei). CSD or Customer Service Department (numele propriu al departamentului). 7.13 O exprimare non-sexist Aceasta nu este o tema banala; schimbarile de atitudine fata de rolul si pozitia femeilor in societate impune modificarea formularilor verbale si scrise cand se fac referiri generale la o persoana neindentificata. Se recomanda utilizarea formelor alternative precum s/he, he or she or he/she; inversarea ordinii acestora she or he, she/he ajut cteodat! Utilizai she la fel ca he pentru referirea generic uman. 7.14 Sugestii pentru descoperirea greelilor Citii-i cuiva lucrarea cu voce tare. Persoana respectiv nueste obligata sa neleaga subiectul; ideea este s aud ce ai scris i s identifice paragrafele unde ai greit. Nu-i dai lucrarea cuiva care tie bine subiectul; nu va spune nimic de teama sa nu va suparati sau va identifica greseli si veti fi deranjat. Dac avei probleme cu engleza, gsii pe cineva care s citeasc lucrarea i s corecteze greelile simple. Probabil este mai bine dac aceast persoan nu nelege despre ce ai scris, sau cdei la nelegere de la nceput s nu critice coninutul lucrrii dumneavoastr.

Page 16 of 16