Sedinta de kinetoterapie se incepe cu o incalzire musculara iar la final se efectueaza de obicei un masaj terapeutic pentru relaxarea zonei lombare.

Asuplizarea partii inferioare a trunchiului se face cu exercitii de remobilizare a coloanei vertebrale lombare, basculari ale bazinului, intinderea muschilor paravertebrali. Bonavul trebuie sa inteleaga ca e important sa nu neglijeze sfatul kinetoterapeutului si sa respecte cu strictete programul de tratament alcatuit de catre acesta, chiar daca efectuarea unor exercitii sunt insotite de durere. De asemenea, primele sedinte de kinetoterapie pot intensifica durerea lombara. Tratamentul insa nu trebuie oprit decat daca durerile sunt foarte mari. Mergand la un centru de recuperare, bolnavul beneficiaza de sprijin in efectuarea exercitiilor care sunt necesare pentru a reda activitatea partilor afectate de inflamarea nervului sciatic. De asemenea, kinetoterapeutul va alcatui tratamentul pe termen lung al acestei afectiuni, tratament ce va fi continuat la domiciliu timp de mai multe luni. Sedinta de kinetoterapie este alcatuita in functie de situatia fiecarui pacient in parte. Aceasta ar putea sa fie structurata in felul urmator: - bolnavul va lua pozitia de decubit dorsal si va face cateva flexii si extensii ale genuchilor - bolnavul se va aseza in pozitia de decubit dorsal dupa care va trage cate un genunchi cu mainile avand ca scop atingerea fruntii - se va repeta procedura si cu celalalt genunchi - se va repeta acest exercitiu cu ambii genunchi simultan - din pozitia decubit dorsal cu ambele maini sub cap, se va trage cate un genunchi cat mai mult

catre piept apoi ambii genunchi deodata - din decubit dorsal cu ambele maini ridicate in sus pe langa cap, cu genunchii flectati la unghiul de 90 de grade tinand talpile pe pat, se va impinge partea lombara spre pat iar apoi se vor contracta muschii abdominali pentru a bascula osul sacru spre inainte - fiecare exercitiu se va repeta de doua, trei ori pe zi, si de cinci ori intr-o sedinta - bolnavul se aseaza in pozitia de decubit dorsal cu genunchii flexati, avand talpile pe suprafata patului - apoi genunchii vor fi inclinati spre partea dreapta si partea stanga tinandu-i unul langa celalat pana ating suprafata patului - bolnavul se aseaza in pozitia de decubit dorsal dupa care va ridica cate un calcai si il va pune pe genunchiul opus - din aceasta pozitie se aduce coapsa pana la atingerea suprafetei patului - din decubit dorsal se va ridica fiecare picior pe rand cu genunchiul extins - din picioare se vor face genuflexiuni cu mainile sprijinite de un scaun tinand spatele drept si talpile lipite de sol - din pozitia cu corpul aplecat spre inainte si sprijinind mainile pe sol se va ridica fiecare genunchi pentru a face o balansare care va intinde muschiul psoas-iliac - cu spatele lipit de spalier si cu mainile pe langa cap se va prinde o bara a spalierului si se vor face urmatoarele exercitii: se vor ridica genunchii catre piept, se va efectua rotirea trunchiului catre partea stanga respectiv dreapta cu ambii genunchi flexati, se vor balansa ambele picioare spre partea stanga si spre partea dreapta cu fata spre spalier, pendulare de bazin Scopul acestor exercitii este de a intari

musculatura abdominala si lombara extensoare, urmand ca trunchiul inferior sa reia pozitia normala, fiziologica a pelvisului. Este important ca bolnavul sa ia o pozitie cat mai corecta. Lombosciatica constituie un sindrom manifestat prin dureri bipolare care intereseaz regiunea lombar, iradiind de-a lungul membrului inferior pe faa posterioar a coapsei i a gambei, extinzndu-se uneori spre direcia halucelui (a degetului mare) sau a degetului mic de la picior. Odat cu apariia lombosciaticii, pacientul devine un om constrns datorit imposibilitii de a-i efectua activitatea ntr-un mod firesc, fiind astfel scos din circuitul productiv, ct i din cel social, fapt ce are o influen nefast i asupra psihicului acestuia. n cazul recuperrii persoanelor care prezint lombosciatic, kinetoterapia se poate prelungi i trebuie urmat uneori chiar toat viaa. Aparent simpl, kinetoterapia impune reguli stricte de aplicare, ce in n acelai timp i de kinetoterapeut. De o importan capital, este respectarea regulii non-durerii, care dac nu poate fi stpnit, exclude micarea. Efortul kinetoterapiei trebuie orientat spre calitatea micrii nc de la nceput, deoarece bttorirea greit atrage dup sine munca fr de folos, exprimat prin insucces. Pentru a se asigura o reuit terapeutic pe un termen ct mai lung posibil, se adopt un riguros program recuperator, bazat pe urmtoarele obiective terapeutice: - Contientizarea de ctre bolnav n sensul acordrii importanei juste durerii sale lombare datorate de lombosciatic; - Combaterea durerii;

- Decontracturarea musculaturii contractate i asuplizarea trunchiului inferior; - Creterea mobilitii coloanei vertebrale; - Tonifierea musculaturii paravertebrale i abdominale; - Reducerea riscurilor de complicaii radiculare ale sindromului lombosciatic; - Educarea pacientului n scopul utilizrii poziiilor corecte i non-algice; - Profilaxia activ a recidivelor; - Reinseria socio-profesional. Tratamentul kinetic, este recomandat n toate stadiile evolutive ale lombosciaticii, dar trebuie individualizat n funcie de forma clinic i de particularitile bolnavului, putnd fi executate exerciii terapeutice gradate, cu efect relaxant i decontracturant. Programul Williams, este unul dintre mijloacele cele mai des folosite n recuperarea bolnavilor cu lombosciatic, avnd totodat rezultatele cele mai benefice. n stadiul acut, kinetoterapia i gsete locul alturi de tratamentul medicamentos (medicaie antialgic i antiinflamatorie) i de tratamentul igienico-dietetic, a crui prim gest terapeutic este repausul pe un plan dur, nedeformabil, n poziie de decubit dorsal (culcat pe spate) cu genunchii n flexie alternnd cu postura de decubit lateral cu genunchii flectai. Este recomandat ca regimul alimentar s fie hiposodat, cnd i este prescris bolnavului o medicaie antiinflamatorie. n stadiul subacut, pe lng obiectivele din stadiul anterior, (combaterea durerilor i a inflamaiei, relaxarea musculaturii lombare contracturate, asuplizarea trunchiului inferior) se urmresc urmtoarele obiective: recuperarea tulburrilor de static i de dinamic lombar,

recuperarea eventualelor deficiene funcionale musculare radiculare distale. Programul de recuperare n stadiul cronic, se desfoar n dou etape: I etap are la baz exerciii n scopul tonifierii musculaturii abdominale, fesiere i a musculaturii extensoare lombare, contientizrii poziiei corecte a coloanei lombare i a bazinului, creterii mobilitii articulare, ameliorrii forei i rezistenei muchilor abdominali i ai membrelor inferioare, cu accent pe ntinderea musculaturii cu tendin la scurtare-retracie i tonifierea musculaturii cu tendin de hipotonie ,exerciii ce urmresc realizarea unei ,,chingi musculare. Programul specific etapei a II-a, denumit ,,coala spatelui (school back), folosete exerciii corective din diferite poziii i aplicarea tehnicii de facilitare ,,hold-relax (ine-relaxeaz), modificat cu rezisten moderat spre minim. Programele de recuperare sunt adaptate, iar rezultatele reabilitrii medicale sunt de cele mai multe ori foarte spectaculoase, cu un ctig funcional maxim, cu reinseria socioprofesional i familial a pacientului, rapid i la parametrii ateptai. Este esenial contracararea principalilor factori de risc: supraponderabilitatea, sedentarismul, statul sau dormitul n poziii vicioase i incorecte, micrile brute, eforturile fizice, frigul, umezeala, purtarea greutilor ntr-un mod nefavorabil pentru coloana vertebral (ntr-o mn, pe umeri, pe cap). De o importan major este i nvarea modului corect de efectuare a gesturilor uzuale, ce presupun efort fizic susinut sau unele micri de flexie, rotaie, nclinaie a coloanei vertebrale

- Aplecarea pentru ridicarea unui obiect se va face cu genunchii ndoii i spatele drept; - Se vor evita rsucirile brute ( cnd se va muta un obiect dintr-o parte n alta, bolnavul se va ntoarce cu tot corpul, prin deplasarea picioarelor); - ezutul pe scaun se va face cu spatele drept, ct mai lipit de sptar, genunchii fiind flectai iar sub tlpi se va aeza un obiect de o nlime de 10-15 cm. - Condusul mainii se face de asemeni cu scaunul tras ct mai n fa i cu spatele la 90o. - Se vor evita extensiile care accentueaz curbura lombar.