Sunteți pe pagina 1din 39

DREPT INTERNAIONAL PRIVAT

CURS 1 Ce este dreptul internaional privat? Se ocup de relaiile internaionale, similar cu dreptul internaional public. Are anumite particulariti: normele juridice specifice acestor materii se adreseaz subiectelor de drept care pot fi persoane fizice sau juridice care particip n calitate de subiecte de drept privat. Definiie: reprezint ansamblul normelor juridice care reglemeneaz relaiile sociale cu elemente de extraneitate dintre persoanele fizice i/sau juridice ca subiecte de drept privat. Este o ramur autonom. (obiect, metoda de regl i coninutul reglem, subiectele, poziia juridic a prilor) Obiectul de reglementare: relaiile sociale cu elemn de extraneitate. ELEMENT DE EXTRANEITATE: extraneus (latin) = din afar relaiile au un elem strin, din afar, este o mprejurare de fapt care apare n legtur cu unul sau mai multe din elementele de structur ale raportului juridic i care aduce n discuie posibilitatea aplicrii legii strine. Este strin prin raportare la legea forului. Elementele raportului juridic: fiecare dintre cele trei componente poate mbrca forma extraneitii. Subiectele persoane fizice sau juridice (cetenia, domiciliu, reedina obinuit, reedina, persoana fizic religia, ntlnit n alte sisteme de drept, sediul, naionalitatea, fondul de comer etc). Coninut: drepturile i obligaiile se stabilesc n concret n funcie de sistemul de drept care se aplic. Elementele de extraneitate pot fi atrase de locul ncheierii actului jur n sensul de negotium, de instrumentum, de locul executrii actului. Obiect: ne intereseaz n mod special obiectul derivat: dac acest bun este plasat n strintate n anumite situaii atrage incidena legii strine, i bunurile ambasadelor datorit imunitii de jurisdicie. Nu orice raport juridic cu element de extraneitate atrage incidena dr internaional privat. Acestea sunt raporturi de drept civil n sens larg: i dr familie, muncii, dr prop intelectuale, dr comercial, transporturilor => raporturi de drept privat. Nu intr raporturile de drept public. FORUL: instana judectoreasc sau arbitral care este nvestit cu soluionarea unui litigiu. Metoda de reglementare: dreptul int priv are dou categorii de norme juridice: norme conflictuale (sunt predominante i le gsim doar n aceast materie) => metoda conflictual i conflictualist: are 2 variante metoda legii de aplicare imediat i metoda legii adecvat i norme materiale.

Metoda conflictual sau conflictualist: legea se stabilete n raport de norma conflictual. (poate zice c se aplic legea romn, strin sau amndou). Acestea sunt stabilite de legislaia intern a fiecrui stat. Pn la intrarea n vigoare a c civ aveam sediul n egea 105/1992 care a fost abrogat parial prin legea de punere n aplicare a civ i a codului de proc civ. Sediul principal e CODUL CIVIL CARTEA VII. Mai sunt norme conflictuale n Convenii internaionale sau n Reg UE. Are dou variante: - metoda legilor de aplicaie imediat presupune existena unor categorii de norme speciale: norme de aplicaie imediat, o serie de dispoziii imperative care au legtur cu legea forului i care sunt luate n considerare cu prioritate. nainte de a ajunge s vad dac este sau nu o norm conflictual instana trebui s vad dac nu are o norm de aplicare imediat, imperativ care soluioneaz direct. Art 1966?? (1) C civ. - metoda legii adecvate sau care prezint cele mai strnse legturi: 2614 c civ.

Medota normelor materiale sau substaniale: se aplic direct raportului juridic nu mai e nevoie de o intermediere din partea normei conflicuale. 2852 alin (1). Coninutul reglementrii: Norma conflictual este o norm de fixare sau de trimitere, ea nu rezolv n mod direct ligitiul ci arat legea care trebuie s se aplice, ea rezolv o chestiune prealabil. 2572 alin. (1). Din punct de vedere al structurii norma conflictual difer puin n funcie de elementele de structur ale normei juridice (ipotez, dispoziie i sanciune). Structura este dihotomic (are doar 2 elem) care poart denumiri specifice: coninutul normei conflictuale care reprezint ipoteza i legtura normei conflictuale care este dispoziia. Coninutul ne arat raporturile juridice la care se refer norma conflictual. Legtura normei conflictuale ne arat sistemul de drept care urmeaz sa se aplice. 2609. Legtura se concretizeaz n elem sau factorul de legtur adic acel element concret prin care se stabilete legtura dintre raportul juridic i legea aplicabil: cetenia, punct de legtura pt persoana fizic n privina statului acesteia, a motenirii i a jurisdiciei competente, trimite la sistemul de drept lex patrie; teritoriul, care mbrac mai multe forme, reedina obinuit, este folosit de noul cod civil reprezentnd n cadrul persoanei fizice locul unde i-a stabilit locuina principal, iar dac desfoar activ comercial locul unde are stabilimentul principal. Este punct de legtur pt mai multe instituii: statutului pers fizice, condiiilor de fond ale unor acte juridice, etc. Reedina obinuit trimite la sistemul de drept lex domicilii. Poate mbrca forma sediului social i este punct de legtur pt statutul organic al persoanei juridice, pt condiiile de fond ale unor acte juridice i altele i el trimite la sistemul de drept lex societatis. Fondul de comer. Autoritatea care examnieaz validitatea actului juridic, trimite la regula de drept autor regit actum. Pavilionul navei sau

aeronavei. Voina prilor destul de important mai ales n cazul legilor dispoziive, trimite la sistemul de drept lex voluntatis. Instana forului aplic norma conflictual proprie. Excepie: n cazul retrimiterii de gradul I i n cazul arbitrajului ad hoc internaional. Normele materiale care se aplic direct raportului juridic: se mpart n norme de drept material i norme de drept procesual. Subiectele: care se afl pe poziii de egalitate juridic.

DOMENIUL DREPTULUI INTERNAIONAL PRIVAT 4: conflictul de legi: nelegem situaia n care un raport juridic cu elemente de extraneitate este susceptibil de a fi guvernat de dou sau mai multe legi aparinnd unor state diferite. Este improprie.. mai potrivit ar fi concurs de legi. Izvorul conflictului este elemen de extraneitate. Conflictul de legi nu atrage i un conflict de suveranitate. Conflictul de jurisdicii: situaia n care un litigiu de drept internaional privat este susceptibil de a fi soluionat de dou sau mai multe instane aparinnd unor state diferite dup norme procedurale proprii. Instane=inst jud sau arbitrale. Competena juridisdicional Procedur de judecat Eficacitatea hotrrii care se pronun Condiia juridic a strinului: ansamblul normelor juridice care reglementeaz drepturile i obligaiile acestuia ntr-o anumit ar. Din acest punct de vedere actul juridic principal care se ocup: OUG 194/2002. E diferit de capacitate. Cetenia: studiat n principal la dreptul constituional. Este punct de legtur pt mai multe materii ceea ce justific studiul ei i aici. Cetenia = Legtura politico -juridic dintre un stat i o persoan care este cetaean al statului respectiv i n virtutea acestei caliti titular de drepturi i de obligaii. IZVOARELE DREPTULUI INTERNAIONAL PRIVAT 2 categorii: Interne: actele normative

Izvoare specifice: care se ocup n mod special de aceast materie: C. Civ, l. 189/2003 privind asistena juridic, etc. Izvoare nespecifice dreptului internaional privat: se ocup de alte ramuri dar n mod subsidiar conin i disp de dip. Constituia, l. 119/1996 actele de stare civil. Practica judiciar, arbitral, doctrina nu e izvor de drept Lacunelor n legislaia intern: uzanele, analogia legii (dispoziiile legale privind situaiile asemntoare) i analogia dreptului (principiile generale ale dreptului) Internaionale: actele UE, Conv int., hotrrile cje, cedo, cutuma int (cutuma presupune un elem obiect-conduita ca deprindere i un elem subiectiv- convingerea ca respectiva conduit c este obligatorie) i uzanta int (are doar elem obiectiv) Ce are prioritate? Reglementarea intern sau internional? n unele state intern n altele internaional n altele internaional intr n dreptul intern. (RO intr n dreptul intern). Conflictele de legi: 3 categorii: Conflictele de legi n timp: att norme de drept materiale ct i conflictuale, legea forului sau legea celuilalt stat. Dac nu avem dispoziii tranzitorii conflictul se rezolv prin aplicarea principiilor generale. n spaiu: pozitiv: fiecare dintre normele conflictuale susceptibile s se aplice unui raport juridic cu elem de extraneitate reclam reglementarea respectivului raport negativ: apare at cnd fiecare dintre normele conflictuale susceptibile s se aplice unui raport cu elem de extraneitate se declar necompetente s reglementeze respectivul raport i trimit fie la legea celuilalt stat fie la legea unui stat ter. n timp i spaiu: mbrac 2 forme: conf. De legi n timp i spaiu fr schimbarea punctului de legtur: apare n situaia n care efectele unui rap juridic nscut modif sau stins sub imperiul legii unui stat sunt invocate ntr-un alt stat. Are dou forme principale: cnd se nate se modif sau se stinge n dr intern al unei ri i se invoc n ara forului. i cnd se nate, stinge n dreptul internaional privat al unei ri i se invoc n alt ar. Poate s apar att n domeniul dr material ct i n domeniul dr procesual cnd dr a fost dobndit n baza unei hot jud a crei recunoatere se solicit n ara forului. Condiiile recunoaterii n Ro a unui drept dobndit n strinate: Dr s fie nscut modif sau stins n conformitate cu legea strin competent S existe identitate ntre dreptul invocat i dreptul nscut modif sau stins n strintate
4

Dreptul invocat s nu fie contrar ordinii publice de drept internaional privat din ara forului. Dreptul dobndit n strintate produce n ara forului efectele pe care i le recunoate legea strin, excepie: sist de dr al forului poate limita producerea anumitor efecte chiar dac acestea nu contravin ordinii publice de dip. Exemplu: pers juridice

i e tot conflict n timp i spaiu: conflictul mobil de legi: este o form de legi n timp i spaiu care presupune schimbarea punctului de legtur al normei conflictuale i pe cale de consecin supunerea raportului juridic n mod succesiv la dou sau mai multe sisteme de drept diferite. Punctele de legtur pot fi fixe sau variabile (mobile), conflictul mobil este specific rap jur care au puncte de legtur mobile sau variabile: locul siturii unui imob e fix.! Exemple: statutul persoanei fizice: cetenia, reedina obinuit, domiciliul, religia; pers jur: statut organic al pers jur: se schimb sediul social; drepturile creditorilor asupra patrimoniului debitorului, cnd acestea sunt guvernate de legea reedinei obinuite. Soluionarea conflictului mobil de legi: c civ: 1. Se aplic legea veche: 2596; 2. Se aplic fie legea veche, fie legea nou; 3. Se aplic legea mai favorabil: filiaia copilului din afara cstoriei 2605. => legiuitorul romn nu are o soluie unitar cu privire la conflictul mobil de legi. Dac legea tace/ nu identificm o anumit soluie: dispoziiile dr tranzitoriu intern. Astea 3: sunt conflicte de legi n situaii obinuite. Conflicte de legi n situaii speciale: 1. Conflictele de legi n situaia succesiunii de stat: n mom n care se nate un anume raport juridic cu elem de extraneitate exista un anume stat. n mom soluionrii ligitiului nu mai exist statul respectiv, i-a luat locul un alt stat: contopiri, divizri. Care legea se aplic? Legea statului de la mom naterii rap juridic sau legea statului care i-a luat locul? Trebuie s analizm dac este o operaiune voluntar i s-a materializat ntr-un tratat ncheiat n acest sens: se vor aplica dispoziiile tratatului. Dac nu a fost voluntar i a fost realizat prin constrngere prerile sunt mprite: majoritatea autorilor: n ideea protejrii intereselor legitime care s-au nscut sub imperiul legii vechi se aplic legea statului disprut. Cum tim dac a fost sau nu contrngere? Ceea ce ne intereseaz este poziia oficial a statului forului. Dac recunoate este o ipotez dac nu recunoate este alta ipotez: kosovo. Stat nerecunoscut: la fel!! 2. Conflictul de legi n cazul statelor n care coexist mai multe sisteme legislative: statele federaie, dar mai exist i alte state unde legea este difer de la o provincie ori de la o regiune la alta. Dac legea forului trimite la un sistem de drept unde coexist mai multe sisteme legislative care dintre ac estea
5

se aplic? i dezlegarea: 2560 C civ. care spune c dac legea strin aparine unui stat unde coexist mai multe sisteme legislative dr acelui stat determin legea aplicabil, iar dac nu exist o asemenea dispoziie se aplic sistemul legislativ din cadrul acelui stat care prezint cele mai strnse legturi cu raportul juridic. 3. Conflictul de legi interpersonal sau interconfesional/ interetnic. De aceast dat este vorba despre acele state unde legea este diferit de la o persoan la alta sau de la o etnie la alta, n raport de cetenia respectivei persoane. Apare aceeai problem: dac legea conflictual trimite la legea acelui stat: n prealabil trebuie s stabilim crei etnii/religii aparine respectiva persoane i dup s vedem care este legea aplicabil.

Calificare i conflictul de calificri: nainte de a aplica o lege, n orice domeniu, trebuie s efectum o anume operaiune: dac sunt probleme legate de sensul/semnificaia respectivei legi: interpretarea normei juridice.n dip interpretarea poart denumirea de calificare. Calificarea este o operaiune logico-juridic care urmrete stabilirea sensului noiunilor juridice din coninutul i legtura normei conflictuale. De ce este nevoie de calificare? Care sunt factorii care impun calificarea: sensurile diferite ale noiunilor i termenilor din normele conflictuale ale diferitor state i ncadrarea juridic diferit a unor situaii, existena unor instituii juridice sau noiuni cu aplicaia doar n anumite sisteme de drept, sistemele de drept folosesc modaliti diferite pt a obine acelai rezultat. Clasificarea calificrii: 1. Dup natura ei: calificare primar care determin legea competent s reglementeze raportul juridic, e o prob de dip: regimul matrimonial: ine de efe cstorie sau regimul bunurilor Calificarea secundar: e o prob d dr intern: determinnd semnificaia noiunilor folosite de legea material aplicabil n spe i reprezint un exemplu de calificare secundar: problema dac un colectiv de oameni ntrunete sau nu cond pt a fi pers jur. 2. Dup caracterul su: legal: legea este cea care calific noiunea Jurisdicional: autorul este o instan jud sau arbitral inclusiv CJE. Conflictul de calificri: situaia n care noiunile juridice din coninutul i/sau legtura normei conflictuale au nelesuri diferite n diverse sisteme de drept: spea testamentul olandezului: care n rezumat nseam: un cetean olandez, domiciliat n Frana unde a i
6

ntocmit un testament n form olograf, legea francez permitea, legea olandez nu ngduia ntocmirea n form olograf. Respectivul testament este sau nu valabil, spea fiind judecat de instana francez?. Dac carac. Olograf era o problem de form: se aplica legea francez ca locul unde a fost ntocmi, dac era de capacitate: se aplica legea olandez, s-a considerat c este o problem de form i s-a aplicat legea francez i testamentul a fost considerat valabil. n ce calitate culege statul succesiunea? Statul culege succesiunile vacante n calitate de motenitor sau n virtutea titularului suveranitii? Nu se tie :))). Cum se soluioneaz? Regula: soluionarea conflictului de calificri dup legea forului. Excepie: calificarea legal, calificarea prin voina prilor, calificarea secundar RETRIMITEREA: este situaia juridic care apare n situaia n care norma conflictual a forului trimite la un sistem de drept strin iar acesta nu primete competena ce i se atribuie, ci fie trimite napoi, fie trimite mai departe la sist de drept al unui stat ter. Nu se confund cu declinarea internaionalp de competene: o instan romn are de soluionat un litigiu de dip i constat c nu i aparine competena ci este competent o alt ar i declin n favoarea instanelor din ara respectiv. Retrimiterea este doar o operaiune logic, retrimiterea are loc doar n mintea jud sau arbitrului nvestit cu soluionarea litigiului, dosarul rmne la el. Condiiile retrimiterii: 1. Existena unui conflict negativ de legi al normelor conflictuale cu privire la acel raport juridic cu element de extraneitate (Forul trimite la statul strin, statul strin retrimite la for sau trimite mai departe). 2. Norma conflictual a forului s admit retrimiterea. Spea FORGO: ceteanul Forgo era bavarez, copil din afara cstoriei i locuia n Frana fr s i stabileasc domiciliul legal n Frana. Decedeaz i de pe urma lui rmne o avere mobiliar. Introduc petiie de ereditate rudele colaterale din partea mamei la instana francez. Dup normal conflictual francez succesiunea era culeas, crmuit de legea de la ultimul domiciliu: bavarez, nu avea domiciliu legal n Frana. Legea bavarez acorda un drept de succesiune rudelor n linie colateral, ca atare s-a admis aciunea i a recunoscut dreptul de a culege succesiunea. Statul francez a introdus recurc, Curtea de casaie din Frana a analizat norma conflictual bavarez i a vzut c trimitea la domiciul de fapt: adic legea francez, care nu recunotea un drept de motenire rudelor n linie colateral, ca atare s-a admis recursul, nemaexistnd alte rude i succesiunea vacant a fost culeas de statul francez. Formele retrimimiterii: 1. Retrimiterea de gradul 1: retrimitere simpl sau trimitere napoi, adic acea retrimitere fcut de norma conflictual strin la norma conflictual a forului

2. Retrimiterea de gradul 2: retrimitere complex sau trinitere mai departe, adic trimiterea fcut de norma conf strin la norma conflictual a unui stat ter.

Retrimiterea este posibil dac legea forului admite acest lucru. Deci normal conflictual strin nu se aplic n ara forlulkui n virtutea autoritii sale, ci se aplic pt c norma conflictual proprie recunoate eficiena respectivului mecanism. n anumite situaii nu se aplic retrimiterea: cnd prile au ales legea aplicabil contractului, este vorba de o aplicaie a principiului libertii contractuale, sau autonomia de voin. UN al doilea caz: n materia legii aplicabile obligaiilor contractuale i a celor extracontractuale, mai precis ROMA 1 SI 2. Cnd retrimiterea de gradul 2 nu permite determinarea legii aplicabile. Norme conflictuale ale diferitelor sisteme de drept au acelai coninut. Raportul sau relaia dintre chestiunea principal i chestiunea secundar dintr-un litigiu. Se aplic aceeai norm conflictual sau sunt aplicabile norme conf diferite? Ne raportm la materiile respective care pot fi reglementate de norme conflictuale diferite n raport de specificul respectivei probleme ceea ce are drept consecin eventuala aplicare a unei legi aparinnd unor state diferite. n sistemul nostru de drept este n principiu admis doar retrimiterea de gradul 1. Excepii: n materia Reg ROMA 2 i atunci cnd se aplic regula locus regit actum. APLICAREA LEGII STRINE: lege strin = ansamblul reglementrilor din ara strin!!. Nu n sens strict. nelegem cele dou categorii de norme: conflictuale i materiale. Ca i n cazul retrimiterii apare problema temeiului de aplicare a legii strine. Aplicarea legii strine nu se face n virtutea propriei autoriti. Suntem n ara forului, vorbim de o lege a altui stat, legea aceea nu se impune n virtutea propriei autoriti ci pt c legea noastr recunoate aptitudinea legii strine de a se aplica. Titlul cu care se aplic legea strin: lege strin element de drept strin, instana romn nu o ncorporeaz n dreptul internaionbal. Formele aplicrii legii strine: Aplicarea legii strine ca lex causae: nseamn determinarea efectelor raportului juridic cu element de extraneitate n conformitate cu aceast lege. Aplicarea se face independent de existena unei norme cu coninut similar, exist situaii n care aplicarea este condiionat de existena reciprocitii (legislativ (identitate de reglementare n ceele 2 sist de drept), diplomatic (care se stabilete prin convenie internaional) i reciprocitate de fapt (existent n practica autoritilor competente din acele ri)). n anumite situaii legea impune condiia reciprocitii (reciproc legislativ): n privina pers jur fr scop lucrativ, pot fi recunoscute n Ro dac n ara lor de origine sunt recunoscute persoane romne de acelai tip. C. civ. mbin dou principii: principiul rolului activ cu principiul disponibilitii: => urmtoarele consecine: dac norma juridic este imperativ judectorul este obligat s o invoce din oficiu, dac nu este imperativ instana poate invoca din oficiu. Partea poate invoca dreptul strin, chiar dac e imperativ sau nu.

Prin nelegerea prilor ele pot s convin si cu privire la alegerea unei instane competente care va aplica legea stabilit de ctre pri: lex voluntatis. Atunci cnd ele aleg prin contract se spune c ele ncheie un pactum de legem utendam. Disponibilitatea la permite prilor s renune la aplicarea legii strine, acolo unde funcioneaz lex voluntatis. Materia probelor: n sarcina cui este stabilirea coninutului legii strine/sarcina probei legii strine: n reglementarea din codul civil se instituie obligaia instanei de judecat de a stabili coninutul legii strine, sens n care se spune c instana trebuie s manifeste un rol activ. De asemenea, n anumite situaii partea care invoc legea strin poate fi obligat s fac dovada coninutului respectivei legi. Observm c n aceast situaia nu mai funcioneaz prezumia iura novia curia (judectorul este presupus a cunoate legea). Prin ce mijloace se stabilete coninutul legii strine: n practic se folosesc dou categorii de mijloace pentru stabilirea legii strine: mijloace directe (culegerile de acte normative sau de jurispruden) i mijloace indirecte (certificate eliberate de autoritile competente, de cutum, informaii cerute de la organizaiile de cult, etc). n afar de reglementarea din Codul civil, mai exist legea nr. 189/2003 privind asistena judiciar n materie civil i comercial care instituie o procedur privind obinerea de informaii asupra dreptului strin. Potrivit acestui act normativ autoritatea central n aceast procedur este ministerul justiie care n colaborare cu Min Af externe procur aceste informaii. n ce privete fora probant a informaiilor obinute distingem dup cum acestea au fost obinute pe cale oficial, de exemplu atestri, certificate,emise de aut competente, dac au fost obinute aa fac dovad irefragabil, deci nu pot fi combtute cu nici un alt mijloc de prob. n ipoteza contrar, au valoarea unei prezumii iuris tantum. Convenia de la Londra 1968, privind informarea asupra dreptului strin care reglementeaz n mod detaliat modalitatea de obinere a informaiilor cu privire la dreptul strin. Mai apare problema n situaia n care nu se poate dovedi coninutul legii strine: sistemele juridice conin soluii difereniate, de pild unele ri resping aciunea, altele aplic un drept asemntor, altele aplic principii fundamentale ale dreptului, alte state aplic legea forului: ara noastr. Trebuie s fie vorba de o imposibilitate care s rezulte in mod clar, nu determinat de deprtare geografic. Tot n legtur cu aplicarea legii strine ca lex cauza apare problema interpretrii legii strine, dup ce lege se face interpretarea i aplicarea legii strine. Instana forului interpreteaz i aplic legea strin dup regulile proprii sau dup regulile prevzute de dreptul strin. Rspunsul corect este al doilea => interpretarea i aplicare se face dup regulile prevzute n sist de drept strin din care face parte respectiva lege. Remediile procedurale n cazul greitei interpretri/aplicri a legii strine: dac isntana jud.arbitral d o soluie care se vdete a fi greit n privina aplicrii i interpretrii legii strine. Care sunt remediile? Remediile sunt cile de atac: ap el, recurs, contestaie n anulare i revizuire. Recursul n interesul legii: n codul de proc civil vechi RILul era plasat n categoria cilor extraordinare de atac, n NCPC RIL nu mai este plasat la cile de atac ci la seciunea Mecanisme de unificare a practicii judiciare.
9

Aplicarea legii strine ca o condiie pt aplicarea legii forului: o ntlnim n urmtoarele cazuri: n privina chestiunilor prealabile reglementate de legea

strin, atunci cnd pt aplicarea legii romne se cere condiia reciprocitii, n situaia recunoaterii hotrrii strine i n situaia ncuviinrii executrii hotrrii strine.

Aplicarea legii strine ncorporat n contractul prilor (recepiunea contractual).: recepiunea contractual: aplicarea legii strine ncorporat n

contractul prilor: nu trebuie s facem confuzie ntre situaia n care prile supun contractul legii strine ca lex cause: vorbim de lex voluntatis (legea voinei prilor), cnd prile n contractul pe care l ncheie apeleaz la legea strin ca un mijloc de completare sau de interpretare a contractului. n prima situaia cnd fac referire la legea strin ca lex cause, legea strin este luat n considerare ca elem de drept strin, n a doua situaie cnd fac trimitere ca mijloc de completare sau de interpretare, legea strin devine element de fapt, i are soarta oricrei clauze contractuale. Consecinele: dac este vorba de lex cause devin aplicabile o serie de instituii: retrimiterea, fraudarea legii, etc. NLTURAREA APLICRII LEGII STRINE: de regul, norma conflictual a forului trimite la legea strin: situaie n care instana forului aplic legea strin. n anumite situaii ns este posibil ca legea strin indicat de norma conflictual a forului s nu poat fi aplicat, s fie nlturat aplicarea acelei legi strine indicat de norma conflictual a forului: enumera limitativ astfel de situaii: 2 categorii: (n cazuri obinuite i excepionale) 1. nlturarea aplicrii n cazuri obinuite: 2 instituii: ordinea public de dip i fraudarea legii 1.1 Ordinea public de drept internaional privat romn: Ordine public n limbajul comun: avem n vedere o serie de norme imperative. Definiie: ordinea public dip este format din ansamblul principiilor fundamentale de drept ale forului aplicabile n raporturile cu elem de extraneitate. = def in general, dac ne raportm la dreptul romnesc: principiile fundamentale prevzute n dreptul intern i in dreptul ue i principiile fund privind dr omului. Elemente definitorii: - este o stare juridic determinat de un anumit coninut - Coninutul este format din principiile dr intern, ue i dr fund ale omului, aplicabile n raporturile cu elem de extraneitate = coninutul abstract. - constituie un mijloc de protecie a ordinii interne
10

- relev vocaia subsidiar de aplicare a legii forului - n plan procedural se concretizeaz n excepia de ordine public: este o excepie de fond ce poate fi invocat chiar i de instan din oficiu. - dac aceast excepie este admis se nltur producerea efectelor legii strine n ara noastr. Caractere juridice: - variabilitate: ordinea public este diferit att n timp ct i n spaiu, n timp se schimb coninutul ordinii publice, n spaiu: de la un stat la altul. - Actualitatea: nelegem faptul c instana trebuie s aib n vedere coninutul ordinii publice din momentul litigiului i nu din momentul naterii raportului juridic, - caracterul de excepie sub aspect material, constituind un mijloc de neaplicare a legii strine - relativitatea n sensul c nu vizeaz anihilarea legii strine ci doar nlturarea producerii efectelor sale. Domeniul ordinii publice de dip: de principiu n orice materie a dip putem ntlni cazuri de ordine public. Exista ns anumite domenii unde aceste cazuri sunt mai frecvente: cel mai frecvent de vorbete de ordine public n privina statului persoanei fizice. Invocarea excepiei de ordine public: efectele: un efect negativ: care const n nlturarea aplicrii legii strine i un efect pozitiv care const n aplicarea legii romne. 1.2. Fraudarea legii: este operaiunea prin care prile unui raport juridic folosesc n scop fraudulos un mijloc de drept internaional privat pentru a se sustrage de sub incidena legii competente i a se supune unei alte legi convenabile lor. Modalitile de fraudare sunt n nr de dou: atunci cnd la origine este un raport de drept intern n care prile introduc un elem de extraneitate ce atrage incidena unei legi strine: atunci cnd se ncheie un c d vanzare c al unei nave i schimba pavilionul navei n pavilion strin. Al doilea caz: la origini este un raport de drept intenaional privat n care prile schimb n scop fraudulos punctul de legtur fcnd aplicabil o alt lege dect cea normal competent. Structura fraudrii legii n dip cuprinde dou elemente: un elem material sau obiectiv care const n manopera respectiv adic schimbarea punctului de legtur i un elem intenional sau subiectiv concretizat n intenia prilor de a nltura aplicarea unei legi i de a atrage incidena unei alte legi
11

Condiiile fraudrii legii: a) existena unui act de voin al prii sau prilor n sensul schimbrii punctului de legtur: aceast schimbare trebuie s fie efectiv, pt cp dac eset doar formal: simulatie b) utilizarea unui mijloc de drept intenaional privat care prin el nsui este licit sau legal c) scopul urmrit de parte sau de pri s fie ilicit i acest scop const n nlturarea aplicrii legii normal competente i atragerea incidenei unei alte legi d) rezultatul s fie ilicit n sensul c el contravine normei conflictuale competente. Trebuie ntrunite cumulativ. Materiile n care poate interveni aceast operaiune: doar n cazul normelor conflictuale cu puncte de legtur variabile. Cele mai ntlnite operaiuni de acest gen se regsesc n materia statutului persoanei fizice: 1 prim domeniu: statutul persoanei fizice, cnd se schimb cetenia, reedina obinuit, domiciliul, religia. Doi ceteni italieni doreau sa divoreze n Ro cnd legea italian nu admitea divorul: consecina respingerea aciunii pt c norma conflictual face trimitere la legea italian. i ei renun la cetenia italian, devin apatrizi i se aplic legea romn. Un alt domeniu: statutul organic al persoanei juridice prin mutarea sediului social mai ales n cazul cnd prile urmresc evaziune fiscal, sau urmresc un regim fiscal mai convenabil, fraudeaz legea s nu plteasc impozite sau s plateasc impozite mai mici, n statele numite paradis fiscal. Statutul real mobiliar prin schimbarea locului siturii bunului mobil dintr-un stat n altul. Al partulea domeniu: forma exterioar a actelor juridice. Dovada fraudrii legii: dat fiind structura format din dou elemenete, obiectiv i subiectiv, fiind vorba de o situaie de fapt este admis orice mijloc de prob. Anumite dificulti apar ns n ceea ce privete cel de-al doilea elem cel subiectiv/intenional: Sancionarea fraudrii legii n dip: c civ sancioneaz fraudarea legii romne n favoarea legii strine, cnd e invers codul tace. Sunt dou sanciuni: inopozabilitatea actului i ca atare nu poate produce efecte juridice i al doilea mijloc: nulitatea actului. nlturarea excepional a aplicrii legii strine: presupune ntrunirea urmtoarelor condiii: 1. datorit circumstanelor cauzei raportul juridic prezint o legtur ft ndeprtat cu legea determinat potrivit normelor conflictuale din c civ. norma conflictual trimite la o norm strine ns se constat ca raportul juridic prezin legturi ft ndeprtate cu legea respectiv, trebuie fcut o comparatie i avut n vedere toate mprejurrile concrete. S vezi care e legea care prezint legturi mai strnse. 2. legea aplicabil potrivit normei conflictuale a forului nu privete starea civil sau capacitatea persoanei.
12

3. prile nu au ales legea aplicabil. Consecina ntrunirii acestor 3 condiii este nlturarea aplicrii legii stabilit potrivit normei conflictuale a forului i aplicarea legii cu care raportul prezint cele mai strnse legturi.

PARTEA A II-A: CONFLICTE DE LEGI: LEGEA APLICABIL STRII CIVILE I CAPACITII PERSOANEI FIZICE: Regula este aplicarea legii naionale: adic statului a crei cetenie o are persoana respectiv, lex patrie. Dac persoana are 2 sau mai multe cetenii se aplic legea statului a crei cetenie i de care este cea mai strns legat prin reedina sa obinuit . n cazul apatrizilor i al refugiailor: trimiterea la legea naional este neleas ca fiind fcut la legea statului reedinei obinuite. Reedina obinuit: reedina principal chiar dac nu a ndeplinit formele legale de ...... dac exercit o activ profesional: cea de la stabilimentul su principal. Legea prevede expres n aceste materii aplicarea unor alte legi dect legea naional: stabilirea datei morii: se aplic ......................... dac cel disprut nu era cetean romn avea o cetenie strin i litigiul legat de motenire se judec n Ro i nu se poate stabili care este legea naional, se aplic legea romn. Un alt exemplu: n situaia incapacitilor speciale la un rap juridic care sunt guvernate de legea aplicabil acelui raport ce poate fi diferit de legea naional. Legea naional i legea domiciliului/re obinuite, lex patrie+ lex domicilii formeaz legea personal a pers fizice: lex personalis. Normele conflictuale sunt imperative, ceea ce inseamna ca nu functineaza lex voluntatis in aceasta materie si sunt de ordine publica in dreptul international privat roman. Domeniul de aplicare al normelor conflictuale privind starea si capacitatea persoanei fizice: se discuta 2 aspecte, cum se determina normele si domeniul de aplicare. Aceste norme conflictuale se refera la filiatie, daca filiatia este sau nu stabilita, daca este din casatorie sau din afara casatorie, se mai refera la casatorie, la rudenie si afinitate, la posesia de stat (folosinta starii civile), la actiunile de stare civila etc. Sunt insa anumite aspecte care nu cad sub incidenta lex personalis: intocmirea, modificarea si inregistrarea inscrisurilor care consemneaza acte si fapte de stare civila exced domeniului legii personale, fiind supuse fie regulii locus regit actum, fie regulii autor regit actum. Normele conflictuale privind capacitatea civila a persoanei fizice reglementeaza urmatoarele aspecte principale: inceputul si incetarea capacitatii de folosinta. Anumite aspecte privitoare la procedura declararii judecatoresti a mortii sunt carmuite de ultima lege nationala a persoanei disparute, iar daca aceasta nu poate fi stabilita, se aplica legea romana.

13

Un alt aspect la care se refera domeniul de aplicare sunt drepturile si obligatiile, incapacitatile de folosinta care reprezinta fie sanctiuni civile, fie masuri de protectie, capacitatea de exercitiu restransa si cea deplina, lipsa capacitatii de exercitiu si altele. In legatura cu capacitatea de exercitiu retinem ca dobandirea majoratului este supusa legii nationale a respectivei persoane. Orice influenta determinata de deplasarea persoanei nu are nicio inraurire asupra majoratului. Exced domeniului de aplicare al acestei norme conflictuale unele aspecte precum incapacitatile de folosinta relative, ci sunt supuse legii actului respectiv, adica lex contractus sau lex succesionis. Nu intra reprezentarea legala a persoanei fizice fara capacitate de exercitiu si asistarea aceleia cu capacitate de exercitiu restransa. In aceste situatii se aplica Conventia de la Haga din 1996 privitoare la raspunderea parinteasca si masurile pt protectia copiilor.Alt aspect este ocrotirea persoanei majore, este supusa de regula legii statului resedintei obisnuite. O problema importanta o constituie teoria interesului national. Daca o persoana este considerata capabila potrivit legii sale nationale, ar trebui sa fie considerata capabila in orice tara, la fel si in situatia incapacitatii. Speta Lizardi, un cetatean mexican a cumparat in Franta o anume cantitate destul de insemnata de bijuterii, pentru plata carora a emis o cambie. In momentul platii, prin reprezentant legal, mexicanul a invocat nulitatea contractului de vanzare a bijuteriilor pe motiv ca potrivit legii statului francez unde el avea domiciliu era considerat capabil, implinind 21 de ani, iar potrivit legii mexicane era considerat incapabil, neavand inca 25 de ani. S-a dat castig de cauza bijutierului francez. Teoria presupune o serie de conditii: 1. Persoana sa fie lipsita de capacitate sau aceasta sa fie restransa, potrivit legii sale personale (lex patriae+ lex domicilii, dupa caz), dar sa fie pe deplin capabila potrivit legii forului; 2. Actul juridic sa fie incheiat in tara forului; 3. Cocontractantul local sa fie de buna-credinta (faptul ca nu a cunoscut incapacitatea celui cu care a contractat); 4. Anularea actului sa fie de natura a produce un prejudiciu nejustificat cocontractantului national. Daca conditiile sunt indeplinite, consecinta este inlocuirea legii personale cu legea locului unde a fost intocmit actul. Codul Civil impartaseste teoria interesului national, exceptand insa o serie de acte juridice de la aplicarea acesteia si anume cele in materie de familie, de mostenire si de drepturi reale aflate intr-un alt stat decat cel al intocmirii actului. Nu numai ca impartaseste aceasta teorie, ci, mai mult, dezvolta o aplicatie a acestei teorii, extinzand aplicarea teoriei si in situatia incheierii unui act juridic de catre un tert cu o persoana care nu avea calitatea de reprezentant. Pentru aceasta sunt necesare urmatoarele conditii:

14

1. Actul a fost incheiat cu o persoana care nu are calitatea de reprezentat potrivit legii aplicabile ocrotirii persoanei fizice, dar are aceasta calitate potrivit legii locului intocmirii actului 2. Actul a fost incheiat intre prezenti; 3. Cocontractantul a fost de buna-credinta, necunoscand lipsa calitatii de reprezentant; 4. Actul a fost incheiat in tara forului; 5. Anularea actului ar produce un prejudiciu nejustificat cocontractantului local. Legea personala este inlocuita cu legea forului.

Legea aplicabila atributelor de identificare a persoanei fizice: Numele in sens larg, nume si prenume, nume in sens restrans doar numele patronimic. Legea aplicabila numelui persoanei fizice este carmuita de legea sa nationala ca regula. b: stabilirea numelui copilului la nastere este guvernata, la alegere, fie de legea statului a carui cetatenie comuna o au parintii si copilul, fie de legea statului unde s-a nascut si locuieste copilul. O a doua exeptie este in cazul copilului gasit, nascut din parinti necunoscuti sau aceluia abandonat de mama in spital a carui identitate nu a putut fi stabilita in termen de 30 de zile, stabilirea numelui este supusa regulii autor regit actum. Domeniul legii aplicabile vizeaza urmatoarele aspecte principale: 1. Stabilirea numelui, structura numelui, schimbarea pe cale administrativa si altele. Nu intra in acest domeniu schimbarile determinate de modificarea statutului civil al persoanei fizice, prin casatorie, adoptie, filiatie, in acest caz aplicandu-se legea care guverneaza efectele nepatrimoniale ale acelor institutii juridice. 2. Domiciliul si resedinta. O persoana fizica poate avea in acelasi timp un singur domiciliu si o singura resedinta, chiar daca are mai multe proprietati. Resedinta presupune indeplinirea unor formalitati administrative. Domiciliul poate fi privit sub mai multe aspecte, daca ne raportam la modul de stabilire vom avea domicliu de drept comun, domiciliu legal si domiciliu ales. Domiciliul de drept comun este locul unde persoana are locuinta principala nu ridica probleme. Notiunea de domiciliu legal o intalnim in situatia persoanei lipsite de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, plus situatia disparutilor, carora li se instituie o curatela. Domiciliul ales se mai numeste si domiciliu conventional pe care il intalnim in contracte, in procedura civila, locul unde persoana doreste sa i se comunice anumite acte. Legea aplicabila, in CC nu exista reglementari exprese, aceste notiuni fiind tratate ca puncte de legatura in cadrul altor norme conflictuale. In ceea ce priveste domiciliul persoanelor straine, acesta este supus OUG 94/2002. De asemenea, pierderea domiciliului de drept comun este supusa legii romane de catre cetateanul roman stabilit in strainatate. Domiciliul conventional este supus legii actului juridic respectiv.
15

3. Legea aplicabila drepturilor inerente fiinte umane. Acestea sunt reglementate detaliat de CC. Drepturile inerente sunt dreptul la viata, la sanatate si integritate fizica si psihica, dreptul persoanei de a dispune de sine insasi, dreptul la exprimare, dreptul la viata privata, dreptul la demnitate, dreptul la propria imagine si dreptul la respect pentru persoana decedata. Dreptul persoanei de a dispune de propriile funerali si ordinea persoanelor care decid: sot, parinti, descendenti, rude in linie colaterala, legatarul universal sau cu titlu universal, primarul localitatii respective, bineinteles, in functie de confesiune. Legea aplicabila este legea nationala a persoanei fizice care reglementeaza atat existenta cat si continutul lor.

Conflicte de legi cu privire la persoana juridica Nationalitatea persoanei juridice reprezinta apartenenta acesteia la un anumit stat. Daca vorbim de persoanele juridice de stat, prin ipoteza acestea au nationalitatea statului respectiv. Problema apare la persoanele juridice de drept privat, care sunt criteriile avute in vedere pentru a stabili daca o entitate are o anumita nationalitate. Determinarea nationalitatii unei persoane juridice se face dupa legea forului, in raport de criteriile stabilite de legislatia fiecarui stat. Dintre aceste criterii, mai reevante sunt urmatoarele: 1. Criteriul sediului social, care insemna ca persoana respectiva are nationalitatea statului unde si-a stabilit sediul. Pentru a fi eficient acest criteriu, trebuie indeplinite 2 conditii, si anume sediul social sa fie real si nu fictiv, in sensul ca principalele organe de conducere se afla acolo, iar a doua conditie este ca sediul sa fie serios, adica stabilit intr-un stat cu care exista o legatura semnificativa si nu doar pentru a beneficia de anumite avantaje, cum ar fi facilitatile fiscale. 2. Criteriul vointei fondatorilor; 3. Criteriul locului de inregistrare a statutului persoanei juridice; In legislatia noastra este reglementat criteriul sediului social. Poate sa apara situatia in care o persoana juridica are mai multe sedii in mai multe tari, atunci fiind important sediul unde se gasesc organele principale de conducere. Legea aplicabila statutului organic al persoanei juridice Statutul organic desemneaza ansamblul reglementarilor privitoare la capacitatea persoanei juridice. Legea aplicabila este legea nationala a persoanei juridice, care se numeste lex societatis. Filiala are persoanlitate juridica, iar sucursala nu. Statutul organic al sucursalei infiintate intr-o alta tara este supus legii nationale a societatii-mama. In cazul filialei, statutul organic este supus legii nationale a statului pe teritoriul caruia si-a stabilit sediul propriu.
16

Domeniul de aplicare a legii statutului organic vizeaza in principal urmatoarel aspecte: capacitatea persoanei juridice, dobandirea si pierderea calitatii de asociat, drepturile si obligatiile asociatiilor, reprezentarea, raspunderea, dizolvarea si lichidarea etc. In cazul schimbarii nationalitatii persoanei juridice, nu exista o reglementare expresa privind aceasta operatiune, fiind acceptata opinia ca trebuie indeplinite atat cerintele legii vechiului sediu, cat si cele ale legii noului sediu. De asemenea, in cazul fuziunii persoanelor juridice de nationalitati diferite, de regula trebuie indeplinite cerintele ambelor legi, cu exceptia fuziunii transfrontaliere, care este supusa legii romane, legea 31/1990. Regimul juridic al persoanelor juridice straine in Romania: drepturile si obligatiile persoanelor juridice straine. Spre deosebire de persoanele fizice, unde avem OUG 94, la persoane juridice nu avem o reglementare unitara, ci avem mai multe dispozitii. Pentru a vorbi de drepturile si obligatiile persoanelor straine in tara forului, trebuie sa vorbim depre recunoasterea acelor persoane. Pentru ca o persoana juridica sa se manifeste juridic in tara forului trebuie in prealabil sa fie recunoscuta, acordandu-i-se efecte juridice. Recunoasterea este operatiunea prealabila conferirii posibilitatii de manifestare juridica pe teritoriul altui stat, al carui continut presupune constatarea calitatii de subiect de drept a persoanei juridice si admiterea efectelor extrateritoriale ce decurg din personalitatea juridica, avand efect declarativ. Este diferita in raport de felul persoanei juridice. In cazul persoanei juridice cu scop lucrativ, recunoasterea se face de plin drept, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: 1. Este valabil constituita in tara a carei nationalitate o are; 2. Ordinea publica de drept international privat roman nu se opune la recunoastere. Persoana juridica fara scop lucrativ: asociatii, fundatii, sindicate, poate fi recunoscuta in tara noastra prin hotarare judecatoreasca daca sunt intrunite urmatoarele conditii: 1. 2. 3. 4. Exista hotararea prealabila a Guvernului; Exista reciprocitate in privinta recunoasterii; Este valabil constituita in statul a carui nationalitate o are; Scopurile statutare urmarite nu contravin ordinii sociale si economice din Romania.

Procedura necontencioasa, hotararea se publica in Monitorul Oficial partea a III-a si intr-un ziar central, si este supusa apelului in 60 de zile de la data ultimei publicari, apel care poate fi exercitat de orice persoana interesata. Efectele recunoasterii persoanelor juridice straine in Romania, persoanele astfel recunoascute beneficiaza de drepturle si obligatiile ce decurg din legea statutului lor organic, cu exceptia drepturilor pe care statul roman le refuza prin dispozitii legale. Sub aspect procedural, persoana juridica straina se bucura de aceeasi pozitie ca si persoana juridica romana. Cu alte cuvinte,
17

regimul aplicabil in aceasta materie este regimul national. Persoana juridica straina nu poate avea in tara noastra mai multe drepturi decat in tara a carei nationalitate o are si nici mai multe drepturi decat o persoana juridica romana de acelasi fel. Tratatele pot stabili alte dispozitii.

Norme conflictuale in materia dreptului familiei A. LOGODNA: Legea aplicabila logodnei este legea nationala a fiecaruia dintre soti la data incheierii logodnei. In privinta efectelor logodnei si a consecintelor ruperii logodnei, se aplica, in ordine: 1. Legea resedintei obisnuite comune a viitorilor soti la data incheierii logodnei; 2. Legea nationala comuna a logodnicilor, daca acestia nu au resedinta obisnuita in acelasi stat; 3. Legea romana, daca nu exista lege nationala comuna. Domeniul legii aplicabile logodnei: Intr urmatoarele aspecte: condiiile de fond i efectele acestora, eventualele dispense pentru ncheierea logodnei i cnd vbim de dispense ne referim la dispensa de vrst, de rudenie, intr i viciile de consim la logodn care sunt la fel ca la cstorie.. intr efectele logodnei i consecinele ruperii acesteia. B. LEGEA APLICABIL NCHEIERII CSTORIEI: Legea aplicabil condiiilor de fond: sunt supuse legii naionale a fiecruia dintre viitori soi la mom ncherii cstoriei. Unii spun c trebuie s se raporteze i la legea naional a celuilalt opinia noastr: se apreciaz n funcie de legea naional a fiecrui so.. nu trebuie cumulativ, prin raportare la celalalt so. n principiu ncheierea unei cstorii ntre un romn i cu o pers care nu are exclusiv cetenia romn sau apatrid... excepie: preotul miliar are nevoie de autorizarea comandantului. Dac legea naional a vreunuia dintre viitori soi prevede un impediment, acel impediment poate fi nltura prin invocarea ordinii publice de dip => poate fi nlturat. Domeniul legii aplicabile condiiilor de fond ale cstoriei: acest domeniu include stabilirea condiiilor de fond i efectele acestora, viciile de consim, eventualele dispense i altele. n privina diferenei de sex: dac i schimb sexul se poate. Consimmntul la cstorie: mai ales n cazul legislaiilor care interzic cstoria ntre persoane care nu sunt de aceeai ras sau religie, in Ro pe calea excepiei de ordine public internaional este nlturat aceast interdicia, la fel i cnd legea strin ar face posibil ncheierea cstoriei prin consim viciat, violen. Vrsta minim pentru ncheierea cstoriei: cea mai ridicat limit de vrst china 22 barbati 20
18

femei.,cea mai scazuta paraguai 16 ani barbati 14 femei. Se admite c un cetean strin a crei tara prevede o limita superioara se poate casatori in ro chiar daca nu a atins limita de varsta prevazuta de propria lege nationala, fiind socotita o ingradire a dreptului de a casatori => un chinez care vrea sa se casatoreasca cu o femeie de cetatenie romana poate daca are 18 ani. Impedimentele legate de rudenie sau afinitate: sunt state care recunosc casatoria intre cumnati, sau in Germania care a inlaturat prohibitia intre unchi si nepoti, Suedia a prevazut posibilitatea intre fratii si surorile vitrege, in ro baza de referinta este regula de la noi, interzisa intre rude. Bigamia > nu se poate casatorii cu o romanca, dar daca se casatoreste intr-o tara care recunoaste poligamia si ulterior vine sa ceara inregistrarea in Romania in aceasta situatie este posibila recunoasterea casatoriei.

Legea aplicabila formalitatilor casatoriei: sunt supuse principiului locus regit actum, ceea ce inseamna ca forma incheierii casatoriei este supusa legii statului pe teritoriul caruia se celebreaza. In situatia unui cetatean roman care doreste sa se casatoreasca in strainatate: o incheie la oficiul consular/misiunea diplomatica al Romaniei, la autoritatea locala competenta in tara respectiva si pe o nava sub pavilion romanesc in afara spatiului teritorial roman casatoria se celebreaza de catre comandantul navei, care oficiaza, o trece in jurnalul de bord. Domeniul legii aplicabile formalitatilor casatoriei: se ocupa de organul competent sa incheie casatoria, formalitatile premergatoare si cele privind incheierea casatoriei, regula locus regit actum si autor regit actum (casatoriile incheiate pe o nava sub pavilion romanesc sau....), se mai ocupa de inregistrarea si dovada casatoriei. Legea aplicabila nulitatii casatoriei: este supusa legii care reglementeaza cerintele incheierii casatoriei. In cazul unei casatorii care s-a incheiat in strainatate indiferent de cetatenia sotilor nulitatea pentru nerespectarea conditiilor de forma poate fi admisa in RO, numai daca sanctiunea nulitatii este prevazuta si de legea Ro. Domeniul legii aplicabile nulitatii: vizeaza: cazurile de nulitate, efectele nul,regim juridic, felurile nul, casatoria putativa, altele. Competena jurisdicional i procedura de judecat care sunt reglementate de lex fori. C. LEGEA APLICABIL EFECTELOR CSTORIEI: C. civ. vorbete de efectele generale ale cstoriei i mai vorbete i de alte efecte. Legea aplicabil efectelor generale ale cstoriei: ne intereseaz determinarea legii aplicabile i domeniul legii aplicabile. Determinarea legii: trebuie s observm situaia n care se afl soii din punct de vedere al reedinei obinuite i al ceteniei. 2 categorii de situaii:

19

Cnd soii au reedin obinuit comun: legea aplicabil este legea reedinei obisnuite comune. A doua situaie nu au reedin obinuit comun dar au cetatenie comuna: se aplica legea statului cetateniei comune si a 3a situatie lipseste atat resedinta obisnuita cat si cetatenia comuna caz in care se aplica legea statului unde a fost celebrata casatoria. Domeniul legii aplicabile: include n principal efectele personale i cele patrimoniale dintre soi. n cazul celor patrimoniale inclusiv relatiile dintre soti si tertii cu care acestea au intrat in raporturi juridice, cat si efectele cu privire la capacitatea de exercitiu a sotului minor. Nu intra in acest domeniu alte aspecte, ca de exemplu: capacitatea unei persoane de a casatorii inainte de majorat, carei legi este supusa? Lex patrie. Aspectele legate de regimul bunurilor soilor: aspectele reale lex resite i un alt exemplu: drepturile soilor asupra locuintei familiei i regimul unor acte privind locuina supuse legii locului unde este situata aceasta locuinta. Legea aplicabil regimului matrimonial: Determinarea legii aplicabile regimului matrimonial: 2 variante: cand partile aleg legea aplicabila: determinare subiectiva: prin actul de vointa al partilor si a doua varianta in lipsa unui acord de vointa al partilor stabileste legea cum se determina: determinarea obiectiva a legii aplicabile: Determinarea subiectiva: lex voluntativ (legea vointei partilor) numai ca legiuitorul limiteaza dreptul de alegere, nu permite partilor sa aleaga orice lege aplicabila regimului matrimonial, ci ofera niste variante in lege, variante din care partile pot sa aleaga regimul. Aceasta posibilitate este limitata intre urmatoarele variante: legea statului pe teritoriul caruia unul dintre soti are resedinta obisnuita la data alegerii, legea statului a carui cetatenie o are unul dintre soti la data alegerii, legea statului unde sotii isi stabilesc prima resedinta obisnuita comuna dupa celebrarea casatoriei. Determinarea obiectiva: regimul matrimonial este supus legii aplicabile efectelor generale ale casatoriei, cele de mai sus. Domeniul legii aplicabile regimului matrimonial: vizeaza in principal urmatoarele aspecte: condiiile de validitate ale conventiei de alegere, cu exceptia capacitatii, capacitate ca va fi reglementata de legea nationala. Admisibilitatea si conditiile de validitate ale conventiei matrimoniale, cu exceptia capacitatii. Un alt aspect: limitele alegerii regimului matrimonial, incetarea si lichidarea acestuia, publicitate si opozabilitatea regimului matrimonial si altele. C civ. in aceasta materie contine o dispozitie pt a inlatura fraudarea legii: daca unul dintre soti isi schimba, dupa caz, resedinta obisnuita sau cetatenia efectele casatoriei vor continua sa fie reglementate de legea veche, in situatia in care avem un conflict mobil de legi si se incearca fraudarea legii. Daca ambii soti isi schimba resedinta obisnuita sau cetatenia, se va aplica pt viitor legea resedintei obisnuite comuna sau legea cetatenie comuna daca ei nu au convenit altfel, indiferent de situatia concreta se asigura protectie intereselor tertilor.
20

D. LEGEA APLICABILA DESFACERII CASATORIEI SI SEPARARII DE CORP: Separare de corp: cum se determina legea aplicabila potrivit c civ? Determinarea legii aplicabile: avem cele doua variante? Subiectiva si obiectiva. Determinarea subiectiva: lex voluntatis, alegerea fiind limitata doar la variantele pe care le prevede c civ. de data asta nu avem o ordine de preferinta si sunt limitative. Prima varianta: legea statului pe teritoriul caruia sotii au resedinta obisnuita comuna, la data conventiei de alegere. Urmatoare varianta?. Legea statului unde sotii au avut ultima resedinta obisnuita comuna daca cel putin unul dintre ei mai locuieste acolo la data conventiei de alegere. O alta varianta: legea statului al carui cetatean este unul dintre soti, legea statului pe teritoriul cruia au locuit cel putin 3 ani si legea romana in calitate de lex fori (ultima varianta) Determinarea obiectiva: legea statului unde sotii au resedinta obisnuita comuna la data introducerii cererii de divort; legea ultimei resedinte obisnuite comune, daca cel putin unul dintre soti mai are resedinta obisnuita pe teritoriul acelui stat la data introducerii cererii de divort; legea statului cetateniei comune la data introducerii cererii de divort; legea statului ultimei cetatenii comune daca cel putin unul dintre ei a pastrat aceasta cetatenie la data introducerii cererii de divort si legea romana in toate celelalte cazuri. Hhhcevavaaaa Domeniul legii aplicabile divortului: urmatoarele ascpecte principale: persoanele care pot cere desfacerea casatoriei, motivele de divort, formele divortului, efectele acestuia, si altele. Nu intra in acest domeniu competenta jurisidictionala si procedura de judecata care sunt supuse lex fori, capacitatea juridica supusa lex patrie, numele sotilor supusi de asemenea lex patrie. O alta chestiune in legatura cu legea aplicabila divortului si separarii de fapt se refera la recunoasterea in Ro a unui act unilateral prin care barbatul isi exprima vointa de a desface casatoria, adica sunt sisteme in care barbatul desface casatoria printr-un act unilateral? Problema se pune daca actul asta de vointa poate fi recunoscut in RO? Nu se poate recunoaste decat in mod exceptional. Pentru protejarea oridinii publice c. civ. prevede ca actul intocmit in straintate prin care se constata vointa unilaterala a sotului de a desface casatoria fara ca legea straina sa recunoasca acelasi drept si sotiei nu poate fi recunoscut in Ro, cu exceptia situatiei in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: actul respecta conditiile de fond si de forma prevazute de legea straina, sotia a acceptat in mod liber si neechivoc aceasta modalitate de desfacere a casatoriei, nu exista nici un alt motiv de refuz a recunoasterii unei astfel de hotarari in tara noastra. Separarea de corp este guvernata in mod corespunzator de legea aplicabila divortului. Reg UE 1959/2010,al carui obiect de reglementare este egea aplicabila divortului si separarii de corp.

21

E. CONFLICTE DE LEGI PRIVIND FILIATIA: Legea aplicabila filiatiei copilului din casatorie: Determinarea legii aplicabile: filiatia copilului din casatorie se stabileste potrivit legii in vigoare la data nasterii copilului care reglementa efectele generale ale casatoriei parintilor: cu cele 3 variante: resedinta obisnuita, cetatenie comubna, locul celebrarii casatoriei. Domeniul legii aplicabile in acest caz: aspecte principale si anume stabilirea filiatiei fata de mama si fata de tata, sfera persoanelor care pot introduce actiuni de stare civila, prescriptia dreptului la actiune, efectele filiatiei si altele. Copilul din afara casatoriei: este legea nationala a acestuia la data nasterii sale. In situatia copilului cu dubla sau multipla cetatenie: avem urmatoarele reguli: daca printre aceste cetatenii este si cea romana se aplica legea romana, daca are numai cetatenii straine se aplica legea care ii este mai favortabila. In cazul refugiatului sau apatridului: trimiterea la legea nationala este socotita a fi facuta la legea resedinte obisnuite. Domeniul legii aplicabile: acelasi ca si in cazul filiatiei din casatorie, exced domeniului o serie de aspecte, Conflicte de legi privind adoptia. Legea aplicabila cond de fond: si retinem cond d fond ale adoptiei sunt stabilite de legea nationala a adoptatorului si a adoptatului, acestia trebuind sa indeplineasca conditiile care sunt obligatorii pt ambii stabilite de cele doua legi. Aceasta dispozitie nu trebuie interpretata gresit, daca un cetatean strain un francez doreste sa adopte un copil din ro, trebuie interpretata in sensul de aproduce efecte. Daca sotii adopta impreuna un copil sau daca unul dintre soti adopta copilul celuilalt sot, conditiile de fond cerute adoptatorului sunt supuse legii care reglementeaza efectele generale ale casatorie. Cond de fond vizeaza in principal felurile adoptiei, efectele cond de fond si ale altele.. Legea aplicabila conditiilor de forma ale adoptiei: se determina regis locus actum: domeniul acestei legi include formalitatile premergatoare adoptiei, procedura incheierii adoptiei , proba si altele, Legea aplicabila efectelor adoptiei: Efectele: Sunt guvernate de legea nationala a adoptatorului, dubla cetatenie legea statului cu care are cea mai stransa legatura, adica resedinta obisnuita. Domeniul: vizeaza in principal efectele adoptiei, adica relatiile dintre adoptat si adoptator, data de la care se produc, si altele. Legea aplicabila desfacerii adoptiei:

22

Deosebim dupa cum adoptia s-a realizat de catre o sg persoana sau de catre soti impreuna. Prima situatie: desfacerea adoptiei este carmuita de legea nationala a adoptatorului. Adoptia realizata de soti este supusa in ceea ce priveste desfacerea de legea care guverneaza efectele casatoriei acestora, adica cele 3 variante in ordine: legea res obis comune, legea cetatenie comune, legea statului pe teritoriul caruia a fost celebrata casatoria Domeniul legii aplicabile desfacerii adoptiei: se refera in principal la cauzele de desfacere, efectele desfacerii, etc. Nu intra in acest domeniu conditiile de fond si de forma ale noii adoptii. Legea aplicabila nulitatii adoptiei: nulitatea atrasa de nerespectarea cond d fond este supusa legii nationale a adoptatorului si adoptatului. Nulitatea pt nerespectarea cond de forma cade sub incidenta regulii locus regit actum. Domeniul legii aplicabile nulitatii adoptiei include, in principal, felurile nulitati, cazurile de nulitate efectele nulitatii si altele. Alte aspecte precum procedura sau competenta sunt reglementate de lex fori.

CONFLICTE DE LEGI PRIVIND AUTORITATEA PARINTEASCA SI PROTECTIA COPIILOR: Legea aplicabila se stabileste potrivit conv de la haga din 1996 privind raspunderea parinteasca si masurile privind protectia copiilor. Copil = pers pana la 18 ani. Competenta autoritatilor: in aceste materii competenta apartine, de regula, autoritatilor judiciare sau administrative de la resedinta obisnuita a copilului. In situatii speciale (copii refugiati) resedinta obisnuita nu este cunoscuta si altele, competenta apartine autoritatilor statului unde se afla copilul. In cazul copilului care a fost deplasat sau nu a fost inapoiat si aceste operatiuni sunt ilicite competenta revine autoritatilor din statul unde isi avea resedinta obisnuita anterior deplasarii sau neinapoierii. Tara noastra este parte la aceasta conventie si a formulat 2 rezerve si anume, prima rezerva: competenta autoritalor romanesti de a lua masuri pt protejarea bunurilor copilului situate pe teritoriul sau si, a doua rezerva, dreptul de a nu recunoaste raspunderea parinteasca sau masurile incompatibile cu cele luate de autoritatile sale, privind aceste bunuri. In aceasta materie: care este legea aplicabila raspunderii parintesti si masurilor de protectie a copiilor? Regula: in aceasta materie este aplicabila, de regula, legea forului, cu titlu de exceptie, autoritatea competenta poate aplica sau poate lua in considerare si legea unui alt stat daca aceasta prezinta o legatura mai stransa. Domeniul legii aplicabile: se refera, in principal, la urmatoarele aspecte:

23

1. Atribuirea, exercitiul, restrangerea si delegarea raspunderii parintesti, dreptul de incredintare, tutela, curatela si alte institutii similare, plasamnetul copilului si altele. Nu intra in acest domeniu stabilirea si contestarea filiatiei, numele si prenumele copilului, obligatia de intretinere si altele. Conflicte de legi privind obligatia de intretinere: legea aplicabila se determina potrivit regulamentului CE 4/2009 si protocolului din 2009. Competenta in aceasta materie apartine instantelor judecatoresti din statele membre UE. Partile au posibilitatea de alegere a instantei competente dintre urmatoarele variante: 1. Instanta in care una dintre parti isi are resedinta obisnuita 2. Instanta dintrun stat a carei cetatenie o detine una dintre parti 3. In privinta obligatiilor de intretinere dintre soti sau fostii soti, fie instanta competenta sa solutioneze litigiile matrimoniale ale acestora, fie instanta unde sotii au avut ultima resedinta obisnuita comuna cel putin 1 an. Aceasta alegere se face printr-un acord scris, iar competenta astfel stabilita este exclusiva. Alegerea nu este posibila in cazul obligatiei de intretinere privind un copil mai mic de 18 ani. Daca este sesizata o instanta necompetenta dintr-un stat membru aceasta isi declina competenta in favoarea instantei declarata competenta. Litispendenta si conexitate: instanta sesizata ulterior poate suspenda judecata pana la momentul la care este investita cealalta instanta. Cum se determina legea aplicabila obligatiei de intretinere? In materia obligatiei de itnretinere se aplica, de regula, lex voluntatis, operatiunea de alegere este limitata la urmatoarele variante: 1. Legea statului cetateniei uneia dintre parti 2. Legea statului resedintei obisnuite a uneia dintre parti 3. Legea aplicabila in fapt regimului de proprietate al bunurilor partilor 4. Legea care se aplica in fapt divortului sau separatii legale a partilor Alegerea legii aplicabile nu este posibila in cazul pers sub 18 ani sau a persoanelor majore care nu-si pot apara singure interesele. In materiile in care este posibila alegerea daca partilor nu au recurs la aceasta operatiune se aplica, de regula, legea resedinte obisnuite a creditorilor. Exista o serie de reguli speciale care favorizeaza anumiti creditori Domeniul legii aplicabile obligatiei de intretinere: cuprinde, in principal, urmatoarele probleme: in ce masura si de la cine se poate solicita intretinerea? Cuantumul si indexarea intretinerii, termenul de prescriptie si cel de decadere si altele exced acestui domeniu: competenta procedura de judecata, capacitatea procesuala si altele. Hotararea pronuntata intr-un stat membru care are obligatii in temeiul protocolului este scutita de procedura de exequatur: recunoasterea si incuviintarea executarii unei hot pronuntate intr-o alta tara. In cazul hotararii pronuntate intr-un stat membru care nu are obligatii in temeiul protocolului de la haga hotararea este, de regula, recunoscuta fara vreo procedura speciala daca nu exista o serie de impedimente

24

pe care le prevede regulamentul ca, de exemplu, aceasta hotarare sa nu se concilieze cu o alta, pronuntata in statul respectiv. CONFLICTE DE LEGI CU PRIVIRE LA BUNURI: Status real = ansamblul normelor juridice care alcatuiesc regimul juridic aplicabil bunurilor. Legea aplicabila bunurilor: statutul real este supus, de regula, lex rei site sau lex situs. Aceasta norma conflictuala este imperativa astfel ca nu permite partilor sa deroge de la ea. Domeniul de aplicare a reguli lex rei site: acesta include urmatoarele aspecte principale: calificarea si clasificarea bunurilor, drepturile reale, modul de constituire, de transmitere sau de stingere a drepturilor reale, formele de publicitate asupra bunurilor, actiunile reale, posesia si actiunile posesorii, sarcinile fiscale asupra bunurilor, si altele. De la regula lex rei site sunt prevazute o serie de exceptii ca de exemplu in cazul bunurilor apartinand unui stat strain a universalitatilor de bunuri, a bunurilor aflate in tranzit si altele. Carei legi i se supun bunurile unui stat strain? Legea aplicabila universalitatilor de bunuri: patrimoniul unei persoane fizice poate fi suspus unei operatiuni de divizare si va lua nastere patrimoniul de afectatiune => patrimoniul poate face obiectul unei afectatiuni in cazurile si conditiile prev de lege. Sunt patrimoniii de afectatiune: 1. Masele patrimoniale fiduciare 2. Masele patrimoniale destinate exercitarii unei profesii autorizate 3. Alte asemenea patrimonii Legea aplicabila universalitatii de bunuri: in cazul pers fizice univ de bunuri este supusa lex succesionis. In cazul pers juridice transmiterea totala sau partiala de bunuri este supusa lex personalis, fiind un efect al reorganizarii acesteia. Patrimoniul de afectatiune este guvernat de legea statului cu care are cele mai stranse legaturi. Legea aplicabila revendicarii de bunuri mobile: in cazul furtului sau exportului ilegal de bunuri mobile, inclusiv cele care fac parte din patrimoniul cultural national, proprietarul care le revendica, are un drept de optiune intre legea statului unde se afla bunul la momentul operatiunii respective sau legea statului situarii bunului in mom revendicarii. Pt anumite categorii de bunuri exista o serie de conventii internationale care se aplica in mod prioritar. Legea aplicabila uzucapiunii: mobiliara: c . civ prevede ca pers care a posedat un bun mobil al altuia poate dobandi proprietatea prin uzucapiune, daca bunul respectiv este mutat dintro tara in alta, in privinta legii aplicabila uzucapiunii mobiliare se instituie un drept de optiune intre legea statului unde se afla bunul la momentul inceputului posesiei si legea statului unde se afla bunul la sfarsitul posesiei. Conflicte de legi cu privire la bunurile mobile corporale: in cazul mutarii bunului dintr-o tara in alta constituirea transmiterea sau stingerea dreptului real este supusa, sau sunt supuse legii statului unde se afla bunul in momentul efectuarii respectivei operatiuni. O alta ipoteza: bunurile aflate in tranzit: sunt supuse de regula lex voluntatis, in absenta lex voluntatis se aplica de regula
25

legea statului expedierii. De la aceasta regula exista urmatoarele exceptii: bunurile persoane ale unui pasager sunt supuse legii sale nationale, a doua exceptie: bunurile depozitate sau puse sub sechestu sunt supuse legii locului reasezarii temporare. bunul destinat exportului: in privinta conditiilor si efectelor ce recurg din rezerva dreptului de proprietate este supus, de regula, lex voluntatis. In lipsa acesteia, se aplica legea statului exportator. Conflicte de legi cu privire la mijloacele de transport: natura mijlocului respectiv: nava este supusa legii pavilionului, aeronava este supusa legii statului de inmatriculare, vehicolul feroviar si cel rutier sunt supuse legii statutului organic al intreprinderii de transport care le are in patrimoniu. Aceste legi reglementeza in principal, urmatoarele aspecte: constituirea transmiterea si stingerea drepturilor reale asupra acestor mijloace de transport, competentele comandantului navei sau aeronavei, raspunderea armatorului, publicitatea cu privire la aceste mijloace de transport, si altele. Conflicte de legi cu privire la titlurile de valoare: facem distincte intre emiterea titlului si efectele si conditiile transmiterii: emiterea de actiuni sau obligatiuni nominative sau la purtator este supusa legii aplicabile statului organic al persoanei juridice emitente, adica lex societatis. Conditiile si efectele transmiterii de actiuni sau obligatiuni sunt supuse unor legi diferite, dupa cum urmeaza: 1. Titlul nominativ este supus lex societatis 2. Titlul la ordin este supus legii locului de plata 3. Titlul la purtator: lex rei site Titlul reprezentativ al marfii (conosament si recipisa de depozit si varantul este supus legii aratate expres in cuprinsul sau, iar daca lipseste o asemenea precizare se aplica legea de la sediul emitentului.

Conflicte de legi cu privire la proprietatea intelectuala:


Legea aplicabila dreptului de autor: daca opera a fost adusa la cunostinta publicului se aplica legea statului unde opera a fost pt prima data adusa la cunostinta publicului. Nu a fost adusa (nedivulgata) dreptul de autor este guvernat de legea nationala a autorului lex patrie. Domeniul legii aplicabile dreptului de autor: vizeaza, in deosebi, modul si conditiile de nastere a dr de autor, obiectul si continutul acestuia, raportul dintre subiectele dr de autor, limitele de exercitare, modalitatile de aparare si altele. Nu intra in acest domeniu transmiterea dr de autor pe cale succesorala supusa lex succesionis sau pe cale contractuala supusa legii aplicabile obligatiilor contractuale. in ceea ce priveste detreminarea legii este valabila rgula locus regit actum legea aplicabila este legea locului unde s a efectuat depozitul sau inregistrarea ori s a depus cererea. Domeniul legii vizeaza urmatoarele aspecte principale jodul si conditiile nasteii dreptului de proo industriala, raportul dintr subiectele acestui drept, limitele exercitarii dreptului si altele. Nu intra in acest
26

domeniu reparatia materiala si morala ce cade sub incidenta legii aplicabile obligatiilor extracontractuale, aspectele de procedura supuse lex forii si altele.

Conflicte de legi cu privir la ipotecile mobiliare, ca regula se aplica legea locului unde se afla bunul la momentul incheierii contractului. Cu titlu de exceptie, se aplica legea rsedintei obisnuite a debitorului in urmatoarele situatii 1. bun mobil corporal utilizat in mai multe state 2. bun mibil incorporal 3. titlu de valoare care nu este in posesia creditorului. In ce priveste domeniul de aplicare avem in vedr conditiile de validitate, efectele si publicitatea si altele.

Conflicte de legi cu privir la mosteniri CC prevee posibilitatea alegerii ca lege aplicabila a legii nationale a persoanei respective de cuius. In absenta unei astfel de alegeri, mostenirea ete supusa legii statului ultimei resedinte obisnuite. Pentru conditiile de forma ale testamentului, este prevazuta o rglementare facultativa si alternativa care face aplicarea legii mai favorabile. Concret, intocmirea, modificarea si revocarea testamentului este valabila prin raportare fie la legea din momentul efectuarii acetor operatiuni, fie la legea din momentul decesului lui de cuius. Acete operatiuni sunt valabile daca repecta erintele uneia dintr urmatoarle legi, legea nationala a testatorului, legea resedintei obisnuite a testatorului, legea locului intocmirii, modificarii sau revocarii, legea locului unde se afla imobilul ce formeaza obiectul testamentului si legea instantei sau a organului care ideplineste procedura de transmiter a bunului. In concluzie, mostenirea este supusa lex succesionis, care poate imbraca oricare dintr acete forme. Daca, potruvit, legii aplicabile, succesiunea este vacanta, bunurile situate pe teritoriul statului roman vor fi preluate de catre acesta. Domeniul de aplicare a lex succesionis vizeaz urmatoarele aspecte principale, momentul si locul deschiderii mostenirii. Daca ultimul domiciliu nu este cunoscut sau nu se afla pe teitoriul tarii, mostenirea se deschide la locul din tara aflat in circumscriptia notarului public cel dintai sesizat.Daca in mas succsorala sunt bunuri mobile si imobile, se ia in considerare notarul public cel dintai sesizat unde se afla bunul imobil. Al doilea aspect se refera la persoanele cu vocatie succesorala. A treia problema o reprezinta calitatile necesare pentru a mosteni si vorbim despre
27

capacitatea succesorala si regula este ca au capacitate succesorala din momentul nasterii si pana la moarte, exercitarea posesiei asupra bunurilor adica sezina, conditiile si efectele optiunii succesorale, intinderea obligatiei mostenitorilor de a suporta pasivil succesoral, partajul succesoral si altele.

Conflicte de legi cu privire la actul juridic

Prin conditiile de fond intelegem aspectele de fond privitoare la incheierea actului juridic, efectele, executarea, transmiterea si stingerea raportului juridic. Retinem ca precizare prealabila ca actul juridic unilateal este supus lex actus, iar contractul ete supus lex contractus. Regula in materia legii aplicabile conditiilor de fond, indifernt ca vorbim de act uni, bi sau multilateral este lex voluntatis. Alegerea legii aplicabile se realizeaza prin incheierea unui pactum de lege utendam ori a unei clauze de lectio iuris. Vointa autorului, su, dupa caz a partilor actului juridic are ca obiect sistemul de drept al unui stat si nu doar o anumita lege sau un alt izvor de drept. Lex voluntatis vizeaza doar normele materiale, nu si pe cele conflictuale. Partile pot alege expres sau tacit, atunci cand se deduce dintr o serie de elemente.Momentul alegerii este cel de dinainte de nasterea litigiului, ca regula. Partile pot, totusi, sa aleaga dupa ce s a declansat litigiului, insa cel mai tarziu la inceperea dezbaterilor pe fond. Referitor la intinderea vointei partilor, partile pot alege legea aplicabila pentru tot actul juridic sau numai pentru o parte a acestuia. Partile pot sa modifice legea aplicabila si ca aceasta modificare inseamna ca in mod retroactiv, acel act va fi supus noii legi, cu doua exceptii, prima lege nu poate infirma validitatea formei actului recunoscuta de legea initiala si a doua exceptie este ca nu poate prejudicia interesele tertilor. In ceea ce priveste limitele alegerii, legea aleas nu trbuie sa prezinte o legatura substantiala cu actul juridic, insa libertatea de alegerea nu este nelimitata, avem in vedere limite generale si speciale. Cu titlu de limite generale ne referim la ordinea publica si la frauda la lege. Cu titlu de limite speciale, nu se poate alege o lege care este absolut improprie sa guverneze actul juridic, inclusiv la faptul ca nu avem analogie. O a doua situatie este atunci cand sistemul de drept anihileaza actul juridic. Exceptia in materia conditiilor de fond este localizarea obiectiva. Aceasta are un caracter subsidiar, in sensul ca intervine in caz de lipsa sau ineficienta a lui lex voluntatis. Localizarea obiectiva se face dupa un criteriu principal si un criteriu subsidiar. Criteriul principal este in sensul aplicarii legii cu care actul juridic prezinta cele mai stranse legaturi. Se considera ca prezinta cele mai stranse legaturi legea statului unde debitorul prestatiei caracteristice are, la data incheierii actului, resedinta obisnuita, fondul de comert sau sediul social. Criteriul subsidiar inseamna aplicarea legii locului unde a fost incheiat actul juridic. In situatia incheierii intre absenti, locul incheirii contractului este locul unde se afla ofetantul,
28

exceptie in situatia in care nu este necesara receptiunea acceptarii, situatie in care locul este cel al acceptantului. Domeniul de aplicare se rfera in orincipal la trei dintr conditiile de fond ale actulu juridic, la consimtamant, obiect si cauza.

Legea aplicabila conditiilor de forma

Sens retrans, modul de exteriorizare, in sens larg adaugam si probatiunea si opozabilitatea fata de terti. Operam cu patru forme, forma exterioara, care include atat forma ceruta ad validitatem, cat si forma ceruta ad probationem, forma de publicitate impusa de opozabilitatea fata de terti, forma de abilitare aplicabila in cazul persoanelor incapabile sau avand capacitate de execrcitiu retransa, forma legata de desfasurarea procesului. Legea aplicabila formei exterioare. Regula o constituie legea care carmuieste fondul actului juridic. In subsidiar, .... daca sunt indeplinite formele prevazute de una dintre urmatoarele legi, legea locului unde a fost intocmit, legea cetateniei sau resdintei obisnuite a persoanei care l a consimtit, legea autoritatii care examineaza validitatea actului. Daca legea aplicabila conditiilor de fond impune, sub sanctiunea nulitatii o anumita forma, nicio alta lege dintre cele mentionate mai sus nu poate inlatura aceasta cerinta. Normele conflictuale in aceasta materie sunt imperative, nefii d posibila alegearea unei alte legi, cu anumite exceptii, cum ar fi cazul mijloacelor de proba. Forma exterioara vizeaza conditiile de rdactare, forma de exteriorizare, mijloacele de proba, sanctiunile aplicabile etc.

Legea aplicabila formei de publicitate In aceata materie este aplicabila legea locului unde se face publicitatea.

Legea aplicabila formei de abilitare. Aceata este supusa lrgii nationale a persoanei in cauza. Sub aspect procedural, se aplica lex forii.

Legea aplicabila formei de pricedura. Aceasta exte, in principiu, lex forii. Anumite aspecte intra sub incidenta unei alte legi, ca de exemplu capacitatea procesuala, mijloacele de proba preconstituite etc.
29

Legea aplicabila actului juridic Conflicte de legi cu privire la obligatii. In materia contractelor, CC prevede ca legea aplicabila obligatiilor contractuale se determina potrivit reglementarilor dreptului Uniunii europene, iar in materiile care nu intra sub incidenta acestor reglementari se aplica dispozitiile CC privitoare la actul juridic, daca prin conventii internationale nu se prevede altfel. La nivelul UE, legea aplicabila a fost initial reglementata prin Conventia de la Roma din 1980, denumita Conventia Roma 1, ulterior fiind adoptat Regulamentul 593/2008, denumit Regulamentul Roma 1. Acest regulament se aplica obligatiilor civile si comerciale. El se aplica intre toate statele Uniunii Europene, cu exceptia Danemarcei, care aplica in continuare Conventia Roma 1. Potrivit Regulamentului, regula este localizarea subiectiva, acordandu se prioritate lex voluntatis. Vointa partilor se refera la un anumit sistem de drept si nu doar la o anumita lege din acel sistem de drept. Alegerea ete limitata doar la normele materiale si poate imbraca forma alegerii exprese sau alegerii tacite. Partile pot alege legea aplicabila intregului contdact, sau numai unei parti din acesta. Ele pot modifica cu efect retroactiv alegerea initiala, fara a invalida forma stabilita potrivit vechii alegeri si fara a prejudicia tertii. Posibilitatea de alegere cunoaste aceleasi limite generale si speciale ca si in cazul reglementarii interne. In absenta sau in caz de ineficienta a lex voluntatis, Regulamentul prevede localizarea obiectiva, stabilind o serie de criterii de deteminare a legii aplicabile, de exemplu, se stabileste ca un contract de vanzare cumparare ete guvernat de legea tarii de la resedinta obisnuita a vanzatorului. Un contract de prestari de servicii este supus legii tarii de la reedinta obisnuita a prestatorului de sevicii, iar un contract privind un drept real imobiliar este supus regulii lex rei sitae. In cazul contractului de transport, se face distinctie intr transportul de marfuri si cel de pasageri, legea aplicabila fiind ca regula lex voluntatis, iar in absenta aceteia, este conferita partilor posibilitatea de alegere dintre variantele pe care le prevede Regulamentul. Legea aplicabila obligatiilor necontractuale: Reg nr. 864/2007 = ROMA 2. Dispozitiile acestui regulament se aplica obligatiilor necontractuale din materie civila si comerciala cu anumite exceptii: cele izvorate din relatiile de rudenie, din producerea daunelor nucleare si altele. In privinta ariei de aplicare a regulam, reg se aplica intre statele membre UE cu exceptia Danemarcei. Cum se determina legea aplicabila? Regula este alegerea legii aplicabile, adica lex voluntatis si ca de la aceasta regula exista si o exceptie: in cazul incalcarii dr de prop intelectuala, cand nu este posibila aceasta alegere. Constatam ca vorbim de o localizare subiectiva, deci aleasa prin vointa partilor. In masura in care nu exista lex voluntatis: reg stabileste o serie de criterii obiective de localizare, si retinem ca in absenta de lex voluntatis se prevede ca fiind aplicabila, de regula, legea tarii unde s-a produs prejudiciul. Nu trebuie sa facem confuzie intre efectele faptului juridic care a cauzat prejudiciul si urmarile. De la aceasta regula, exista de asemenea o exceptie: in situatia in care atat cel reponsabil cat si victima au resedinta obisnuita in aceeasi tara
30

in mom producerii prejudiciului se aplica legea tarii respective. Tot ca exceptie regulamentul instituie si ceea ce se cheama clauza optativa prevazand ca daca fapta ilicita are in mod vadit o legatura mai stransa cu alta tara se aplica legea acelei tari. Astea sunt reguli comune, pt situatiile particulare sunt intalnite si alte reguli: Legea aplicabila pt produse defectuoase: reg instituie urmatoare ordine de determinare a legii aplicabile: legea tarii in care pers care a suferit prejudiciul a avut resedinta obisnuita la data respectiva daca produsul a fost comercializat in acea tara. In al doilea rand, legea tarii unde a fost achizitionat produsului, daca a fost comercializat in tara respectiva si pe a 3-a pozitie: legea tarii unde a fost cauzat prejudiciul daca produsul a fost comercializat in tara respectiva. Si in cazul prejudiciilor cauzate de produse avem si celelalte alternative: legea resedintei obisnuite comune a producator si a celui care a suferit prejudiciul si legea legaturii cele mai stranse. Legea aplicabila concurentei neloiale: (tot caz particular): 3 alternative: legea tarii unde au fost afectate sau puteau fi afectate relatiile concurentiale, in al doilea rand legea resedintei obisnuite comune, adica a responsabilului si a pers care a suferit prejudiciul, si in al 3-lea rand legea cu care fapta ilicita are o legatura mai stransa. Legea aplicabila daunelor aduse mediului (tot particular): se instituie un drept de alegere a reclamantului intre legea tarii unde s-a produs prejudiciul si legea tarii unde a avut loc faptul cauzator de prejudiciu. Legea aplicabila faptelor juridice licite (tot particular): daca obligatia necontractuala izvoraste din imbogatirea fara justa cauza sau plata nedatorata intre parti existand un raport juridic se aplica in primul rand legea care reglementeaza acel raport. Daca aceasta lege nu poate fi stabilita se aplica legea resedintei obisnuite comune, daca nici acest criteriu nu este aplicabil se aplica legea tarii unde s-a produs imbogatirea fara justa cauza. In ultima instanta este aplicabila legea tarii cu care faptul juridic prezinta cele mai stranse legaturi. Aceleasi solutii sunt valabile si la gestiunea de afaceri. Domeniul legii aplicabile obligatiilor necontractuale: vizeaza in principal temeiul si intinderea raspunderii, persoanele indreptatite sa primeasca despagubiri, raspunderea pt fapta altuia si altele. Legea aplicabila pt atincerea adusa vietii private sau personalitatii c civ prevede un drept de alegere pt persoana lezata si prevede si variantele dintre care aceasta poate sa alega: prima varianta, legea statului resedintei obisnuite, a doua varianta legea statului unde s-a produs rezultatul pagubitor, a 3-a: legea statului in care autorul daunei isi are resedinta obisnuita, iar in cazul dr la replica: se aplica legea statului unde a aparut publicatia sau s-a difuzat emisiunea. Legea aplicabila stingerii obligatiilor: delegatia si novatia sunt supuse legii aplicabile obligatiilor care le formeaza obiectul, iar compensatia este guv. De legea aplicabila creantei respective. Legea aplicabila pluratilitatii de debitori: in acest caz creditorul trebuie sa se conformeze legii aplicabila in relatiile cu fiecare dintre codebitori.
31

Legea aplicabila monedei de plata> legea statului care a emis-o. Legea aplicabila cecului, cambiei si biletului la ordin conditiile generale in principiu si cele speciale sunt supuse legii locului unde se naste angajamentul. Capacitatea este supusa legii nationale a fiecareia dintre persoanele implicate, fiind aplicabila si teoria interesului national. Conditiile de forma se supun regulii locus regit actum. Conflicte de legi cu privire la fiducie: fiducia este operatiunea juridica prin care unul sau mai multi constituitori transfera dr reale, dr de creanta, garantii si alte dr patrimoniale sau un asnsamblu de asemenea drepturi , prezente sau viitoare catre unul sau mai multi fiduciari care le exercita cu un scop determinat in folosul unuia sau mai multor beneficiari. Fiducia isi are intelegerea in contractul partilor, este vba despre c de fiducie. Determinarea: regula in materia legii aplicabile este legea aleasa de catre constituitor. Acesta poate alege legea aplicabila intregului contract sau unei parti a acestuia. Alegerea initiala poate fi modificata cu efect retroactiv fara a putea invalida contractul de fiducie, sau a leza interesele tertilor. Deci in pricinpal lex voluntatis. Daca nu avem lex voluntatis sau daca legea aleasa de parti nu prevede fiducia, se recurge la a doua modalitate de determinare, si anume, localizarea obiectiva. Si solutia localizarii obiective este legea statului celei mai stranse legaturi. Criteriile prev d c. civ. pt det legii cu care are cele mai stranse legaturi sunt: locul de administare a masei patrimoniale fiduciare, locul situarii bunurilor fiduciare, locul resedinte3i obisnuite sau a sediului social a fiduciarului si scopul fiduciei si locul unde aceasta urmeaza sa se realizeze. Anumite elemente ale fiduciei, si in special administrarea, pot fi supuse unor legi distincte. Domeniul legii aplicabile fiduciei: se refera indeosebi la drepturile si obligatiile fiduciarilor, raporturile dintre fiduciar si beneficiar, repartizarea bunurilor, si altele. Conflicte de legi cu privire la prescriptia extinctiva: se aplica legea privitoare la dr subiectiv insusi, aceasta putand fi diferite in raport de natura dreptului si izvorul sau. PARTEA A III-A CONFLICTE DE JURISDICTII: Procesul civil international: proces civil lato sensu privitor la solutionarea unui litigiu cu elem de extraneitate. Intr-un litigiu cu elem de extraneitate se ridica urmatoarele probleme: competenta, procedura de judecata si efectele hotararilor straine. Aceste probleme se rezolva in urmatoarea ordine: 1. Determinarea competentei jurisdictionale 2/ stabilirea legii procedurale aplicabile 3/ determinarea legii materiale aplicabile. Acest al 3-lea aspect semnifica de fapt solutionarea conflictului de legi. Sediul principal: NCPC (intern). Norme generale privind competenta internationala a instantelor romane: in primul rand, noul cod d proc civ prevede ca daca nu este stipulata o alta solutie, instanta romana este compeneta sa judece un ltigiul de dip in situatia in care partea are domiciliu sau resedinta
32

obisnuita in cazul pers fizice, ori sediul principal, sediul secundar sau fondul de comert, in cazul pers juridice pe teritoriul romaniei la data formularii cererii. Aceasta cu titlu de drept comun. A doua regula: partile au posibilitatea sa aleaga instanta competenta in materie patrimoniala, situatie in care recurg la incheierea unui compromis sau a unei clauze compromisorii. Alegerea de competenta este insa lipsita de efecte juridice in anumite situatii, si anume: competenta exclusiva a instantei romane sau instantei straine dupa caz, alegerea de competenta lipseste in mod abuziv una dintre parti de protectia conferita de instanta straina. O alta problema care se pune in legatura cu chestiunea competentei: declinarea competentei, retinem ca daca a fost sesizata o instanta judecatoreasca romana si inaintea acesteia s-a invocat exceptia de arbitraj, de regula, instanta isi va declina competenta. In anumite situatii insa va continua sa judece litigiul, cum ar fi de ex, in cazul caducitatii conventiei de arbitraj cand exceptia nu a fost invocata pana la primul termen, sau tribunalul arbitral nu s-a constiuit sau nu se poate constitui. Mai retinem ca instanta romana este obligata sa isi verifice din oficiu propria competenta, iar partile pot invoca necompeneta internationala in orice stadiu al procesului chiar si direct in caile de atac. Mai retinem ca daca legea nu prevede competenta instantei romanesti, instanta de la locul cu care cauza prezinta o legatura suficienta devine compententa sa solutioneze acea cauza, daca nu se poate introduce o cerere in strainatate, situatie desemnata prin expresia forul de necesitate. In situatia in care instanta romana constata ca competenta apartine instantelor romanesti dar nu este ea cea compententa, va declina competenta catre instanta romana compeneta. Daca constata ca nu este cazul aplicarii forului de necesitate, va respinge cererea ca nefiind de competenta jurisdictiei romane. Pt stabilirea in concret a instantei romane compente, se aplica regulile de competenta din dreptul intern. Daca nu se poate determina instanta competenta, cauza se judeca de jud sec 1 bucuresti, sau tribunalul buc, in raport de competenta dupa materie. Instanta romana competenta pe chestiunea principala este competenta sa solutioneze si chestiunile preliminare, cererile de interventii, cererea reconventionala si sa dispuna masuri provizorii in acel litigu. C proc civ prevede litispendeta internationala si conexitate internationala. Cu privire la litispendeta: daca o cerere este pendinte in fata unei instante straine si este previzibil ca hotararea straina va fi susceptibila de recunoastere sau executare in tara noastra insntata romana sesizata ulterior cu aceeasi cauza poate suspenda judecata pana la pronuntarea hotararii straine. Daca instanta straina se declara necompetenta sau hotararea straina nu este susceptibila de reucnoastere in RO instanta romana va repune procesul pe rol la cererea partii. Norme speciale de competenta a instantelor romane: aceste norme le regasim in domenii: statutul personal, Competenta persoanala exclusiva: si retinem urmatoarele: in materia statutului personal, instantele romane au competenta exclusiva de a judeca litigii cu elem de extraneitate, care se refera la: acte de stare civila intocmite in tara noastra privind persoane domiciliate in RO si care sunt cetateni romani sau apatrizi. A doua situatie: incuviintarea adoptiei daca adoptatul domiciliaza in RO si este cetatean roman sau apatrid. A 3-a: tutela si curatela unei pers
33

domiciliate in RO care este cetatean roman sau apatrid, a4-a: punerea sub interdictie a unei pers domiciliate in ro, a5-a: desfacerea, nulitatea sau anularea casatoriei, precum si alte litigii dintre soti cu exceptia celor privitoare la imobile aflate in straintate, daca la data introducerii cererii ambii soti domiciliaza in ro si unul dintre ei este cetatean roman sau apatrid. A 6-a procese intre persoane cu domiciliul in straintate, referitoare la acte sau fapte de stare civila inregistrare in ro, daca cel putin una din parti este cetatean roman. Competenta exclusiva in materia unor actiuni patrimoniale: priveste litigii referitoare la: 1. Imobile situate pe teritoriul ro, 2. Bunuri lasate de defunctul care a avut ultimul domiciul in ro, 3. Contracte incheiate cu consumatori care au domiciul sau resedinta obisnuita in RO pt prestatii de consum curent destinate uzului personal sau familial in anumite situatii. Competenta preferentiala a instantelor romane: potrivit c proc civ instanta romana este competenta sa judece si litigiile in care: 1. Reclam din cererea de obligare la plata pensiei de intretinere are dom in ro, 2. locul unde a luat nastere sau trebuie executata o oblg contractuala se afla in ro, 3. locul unde a intervenit un fapt juridic din care decurg obligatii extracontractuale sau se produc efecte ale acestuia, se afla in ro. 4. Statia feroviara sau rutiera, portul sau aeroportul de imbarcare sau debarcare se afla in RO. 5. Bunul asigurat sau locul producerii riscului se afla in ro, 6. Ultimul domiciliu al defunctului se afla in ro. De asemenea intr-o serie de alte situatii instituie competenta instantei romane, cum ar fi de pilda cele privitoare la ocrotirea prop intelectuale, la abordajul navelor sau coliziunea aeronavelor.

Tematica examen: Sectiunea a 2-a autonomia, cap 2. Fara domeniul dreptului international privat, cap. 3 fara izvoarele dr international privat, cap 4. Fara corelatii, Titlul 2: cap 1: conflicte de legi tot, cap 2 calificarea si conflictul de calificari tot, cap 3. Retrimierea tot, cap 4. Aplicarea legii straine, fara sectiunea 1 aspecte generale, avem sectiunea a 2-a formele aplicarii legii straine, cap 5 inlaturarea aplicarii legii straine: fara sectiunea 1, sectiunea 2 avem sectiunea 3 o avem, la amandoua fara subpunctele cu privire la comparatii si sectiunea a 4-a o avem. Partea a II-a: Titlu I: cap 1: tot, cap 2: fara sectiunea 1, Titlu II: fara cap I, cap II avem tot fara sectiunea 4 pct 2: determinarea legii aplicabile divortului si separarii de corp potrivit regulamentului UE 1259/2010, cap III conflicte de legi privind filiatia, fara sectiunea I, cap 4 fara sectiunea I, cap 5 fara el!!, cap 6 fara el!! Titlul III: cap I fara sectiunea I, cap 2 tot, cap 3 tot, cap 4 fara sectiunea 1, cap 5 fara aspecte introductive, cap 6 ipoteci mobiliare fara aspecte introductive, Titlul IV: cap I nu ! doar cap 2.
34

Titlul V: nu cap 1, avem cap 2 si cap 3. Titlul VI: cap 1 nu, cap 2 roma 1 si roma 2 nu avem. Cap 4 il avem Titlul VII avem Titlul VIII fara sectiunea 1 Titlul IX avem Titlul X nu! PARTEA A III-a avem titlul I, cap 2, cap 3 avem, cap 4 avem, cap 5 nu, Titlul II nu Partea a IV- cap 1 avem, cap 2 avem si atat

Legea aplicabila in procesul civil international Capacitatea procesuala este reglementata de legea nationala a persoanei respective Conditia strainului si apatridului ca parte in proces, cetatenii straini si persoanele juridice straine au in procesul civil aceeasi pozitie procesuala, aceleasi drepturi si obligatii ca si cetatenii romani. Prin urmare, se aplica regimul national. Cu toate acestea, sunt o serie de chestiuni care implica existenta reciprocitatii, de exemplu asistenta juridica sau scutirea de taxe, cautiunea sau garantia pe care legea procedurala romana nu o impune cetateanului strain daca nici legea straina nu impune aceeasi cerinta cetateanului roman. Reprezentarea sau asistarea strainului lipsit de capacitate de exercitiu sau avand capacitate de exercitiu restransa sunt supuse legii nationale a acestuia. Legea aplicabila in materie procedurala este lex fori. In masura in care proesul se desfasoara atat in fata instantei romane cat si a alteia straine, se vor aplica doua proceduri. Cand vorbim de aspectele procedurale vorbim de forma actelor, principii, hotarare, cai de atac etc. Legea romana, in calitate de lex fori stabileste si daca o anumita problema este de drept procesual sau de drept material, dupa legea romana se face calificarea. Intr un singur caz nu se face calificarea de catre legea romana, si anume pt institutiile necunoscute de lex fori, ci dupa legea care reglementeaza acele institutii. Calitatea procesuala, obiectul si cauza procesului sunt deteminate de legea care reglementeaza fondul raportului juridic.

35

Formele raportului sunt supuse lex voluntatis, iar in lipsa acesteia, se aplica legea locului incheierii actului juridic. In privinta faptelor juridice licite sauilicite se aplica legea locului unde acestea s au produs. Mai este de observat ca in anumite situatii legile mentionate sunt inlaturate atunci cand interzic proba testimoniala sau proba cu interogatoriu. Legea romana se mai aplica si in cazul in care are mijloace de proba in plus fata de legea straina. Administrarea probelor este supusa lex fori. Formalitatile de publicitate si de inregistrare sunt guvernate de legea locului unde se efectueaza operatiunea (locus regit actum), iar in cazul imobilelor se aplica lex rei sitae. Daca se depune un act strain in Romania, acel act trebuie sa fie supralegalizat.

Eficacitatea hotararilor straine Hotarare straina= actele de jurisdictie contencioasa sau necontencioasa ale instantelor judecatoresti. Mai intelegem si actele notariatelor si orice acte emise de autoritati competente dintr un stat nemembru al UE. Recunoastea hotararii straine este operatiunea prin care se constata existenta si se accepta efectele hotararii pronuntate in alt stat. Doua cai, recunoasterea de plin drept si recunoastea judecatoreasca. Recunoastea de plin drept este aplicabila in urmatoarele situatii, prima se refera la statutul personal al cetatenilor statului national unde a fost pronuntata, a doua situatie se refera la situatia in care hotararea a fost pronuntata intr un stat tert si a fost mai intai recunoscuta in statul de cetatenie al fiecarei parti si a treia situatie, hotararea a fost prinuntata intr un stat tert, nu a fost inca recunoscuta, a fost data in baza legii considerata aplicabila potrivit legii romane, nu este contrara ordinii publice si a fost repectat dreptul la aparare.

Recunoasterea judecatoreasca Se cer intrunite urmatoarle condirii Hotararea este definitiva potrivit legii statului unde a fost pronuntata, instanta care a pronuntat o a avut competenta sa judece procesul respectiv fara ca hotararea sa fie intemeiata exclusiv pe prezenta paratului sau pe existenta unor bunuri fara legatura directa cu litigiul in acel stat, exista reciprocitate in privinta efectelor hotararii straine. La aceste trei conditii generale se adauga o conditie suplimentara in situatia in care hotararea a fost pronuntata in lipsa partii care a pierdut procesul, in aceasta situatie trebuie sa se faca dovada ca partii respective i s a amanat citatia in timp util, ca a primit actul de sesizare a instantei si a avut prosibilitatea sa exercite calea de atac impotriva hotararii. Mai retinem ca in situatia obligatiilor nascute din legi fiscale straine este necesara indeplinirea conditiei reciprocitatii.
36

Refuzul recunoasterii poate inteveni in urmatoarele cazuri, hotararea este in mod manifest contrara orsinii publice de drept international roman, hotararea pronuntata intr o mateie in care partile nu dispun de drepturile lor a fost obtinuta cu scopul exclusiv de a sustrage cauza incidentei legii aplicabile potrivit dip roman, a treia situatie, acelasi proces s a solutionat chiar prin hotarare nedefinitiva sau se afla in curs de solutionare la o instanta romana, al patrulea caz, hotararea este ireconciliabila cu o alta hotarare straina anterioara susceptibila de a fi rcunoscuta in tara noastra, al cincilea caz, instanta romana avea competenta exclusiva pentru judecarra cauzei, al saselea caz, a fost incalcat dreptul la aparare si ultimul, hotarrarea poate face obiectul unei cai de atac in statul de origine. Pe cale principala, recunoasterea se face de catre tribunalul de la domiciliul sau sediul social al celui care a refuzat recunoasterea, instanta se pronunta prin sentinta. A doua cale principala incidentala, instanta se pronunta printr o incheiere interlocutorie, competenta apartinand instantei sesizate cu un alt obiect. Prin aceasta procedura, partile se citeaza, cu titlu de exceptie, citarea nu este obligatorie daca din hotararea straina rezulta ca paratul a fost de acord cu admiterea actiunii. Cererea de recunoastere intrerupe prescriptia dreptului la executare silita.

SPETA 15.02.2012, AB cetetean roman a chemat in judecata la curtea militara de apel bucuresti pe sotul sau AC, fost cetatean grec, apatrid, cu domiciliul in bucuresti, militar, solicitand desfacerea casatoriei incheiata la data de 28.06.2006 la oficiul de stare civila al primariei sector 2 cu motivarea ca aceasta casatorie este anulabila intrucat 1. AC nu a participat personal la incheierea ei ci a fost reprezentat de fratele sau in baza unei procuri autentificate si 2. casatoria trebuia incheiata exclusiv religios, potrivit legii nationale a sotului. Prin intampinare, paratul a solicitat in principal respingerea actiunii ca fiind prescrisa deoarece s-a depasit temenul de trei ani pentru invocarea nulitatii casatoriei, in subsidiar a invocat exceptia necompetentei teritoriale pt ca reclamanta domiciliaza in sectorul 1, solicitand ca instanta sa repinga actiunea pe fond, in conditiile in care Romania a ratificat conventia ONU din 1962 privind incheierea castoriei prin reprezentare. Cerinte: 1. Obsevatii in legatura cu speta. 2. Ce va hotari instanta competenta?

37

Casatoria se incheie doar intre prezenti, iar Grecia nu interzice incheierea casatoriei si in forma civila. Instanta romana e competenta daca unul dintre ei e cetatean roman si domiciliul comun sa fie in Romania, daca unul dintre soti mai locuieste acolo. Numai actiunea in anulare a castoriei este prescriptibila. Nu era vorba de necompetenta teritoriala, ci generala si materiala. Romania a facut o rezerva la Conventie. Daca reclamanta nu isi modifica obiectul cererii, instanta de la ultimul domiciliu comun va repinge actiunea.

Executarea hotararilor straine Hotararea se executa voluntar sau silit. In acest al doilea caz, pentru a putea fi pusa in executare silita, trbuie incuviintata acea hotarare, procedura speciala "execuatur"= procedura in urma careia hotararea straina este declarata executorie si se incuviinteaza executarea acesteia, fiind o procedura judiciara, este competenta instanta judecatoreasca, tribunalul in circumscriptia caruia urmeaza s se faca executarea silita. Conditii necesare execuatur: 1. hotararea este definitiva potrivit legii statului care a pronuntat-o; 2. instanta care a pronuntat-o era competenta; competenta sa nu fie atras de prezenta paratului sau pe existenta unor bunuri in circumscriptia instantei repective; 3. exista reciprocitate de executare; 4. hotararea este executorie potrivit legii instantei care a pronuntat-o; 5. nu exista vreun motiv de refuz al recunoasterii; 6. este indeplinita conditia reciprocitatii in cazul unei hotarari straine care stabileste o obligatie decurgand dintr o lege fiscala straina.

Instanta nu poate examina pe fond si nu ii poate aduce modificari. Daca acea hotarare contine dispozitii pentru mai multe capete de cerere, atunci este posibil si execuatur partial.

38

Hotarari care nu pot fi puse in executare in Romania hotararile prin care s au luat masuri asiguratorii sau cele date cu executare provizorie. Procedura de execuatur urmeaza regulile dreptului comun, ea presupune formularea unei cereri de incuviintare a executarii, la care se ataseaza dovada caracterului executor al acelei hotarari eliberata de instanta straina care a pronuntat-o. Cererea se soutioneaza cu citarea partilor, instanta pronunta o sentinta supusa cailor de atac in conditiile dreptului comun. Dupa ramanerea definitiva a cererii respective, se emite titlu executoriu. In ceea ce priveste forta probanta, ea are in privinta constatarilor de fapt in fata instantelor romane, cu exeptia situatiei in care se incalca ordinea publica dip roman. Executarea silita se face in conformitate cu legea locului executarii, adica lex loci executionis. PLUS PAG 490-512

39