Lacan Flaviu Victor Babaes, an 2 C

Cercetarea Cantitativa

Victor Jupp definete cercetarea cantitativ ca fiind cercetarea ce presupune culegerea unor date n form numeric n vederea analizei cantitative(V.Jupp, 2010). Din aceast definiie reiese faptul c cercetarea cantitativ este definit prin intermediul a dou elemente:date numerice i analiz cantitativ. Conform lui Jupp(2010) aceste date numerice pot fi durate,scoruri, calcule ale incidentelor, ratinguri sau scale i pot fi culese att n medii controlate ct inaturale, n laboratoare sau studii de teren, de la populaii speciale sau din eantioane ale populaiei generale.Metodele asociate de cele mai multe ori cu cercetarea cantitativ sunt: anchetasociologic i sondajul de opinie. Cele mai folosite tehnici de colectare de date n cadrul acestor metode sunt chestionarul i analiza de coninut cantitativ, dup cum afirma i SeptimiuChelcea(2001): indiferent dac este vorba de un sondaj de opinie public, de o anchetsociologic sau de o cercetare de teren, chestionarul se dovedete a fi una din tehnicile cele maifrecvent utilizate n tiinele socioumane.

n ceea ce privete metodele cantitative, Alfred Bulai(2000) afirm c acestea au o seriede avantaje cu totul deosebite, n special n privina posibilitilor de prelucrare i de oferire aunor date sintetice care s caracaterizeze un anume proces sau fenomen social. Mai mult, acestaconsidera c, n situaiile caracterizate de un grad nalt al comunicrii publice, i n caredefiniiile date problematicii semnifica acelai lucru pentru majoritatea subiecilor, este oportuns folosim metodele cantitative.Cercetarea cantitativ reflect filosofia potrivit creia toate aspectele lumii sociale pot fi descriseconform unui fel de sistem numeric(...), iar toate formele de comportament pot fi cuantificate nmod similar(R.A.McQueen, C.Knussen, 2006). Aceast abordare ncadreaz cercetareacantitativ n paradigma pozitivist, care are la baza doctrina filozofic a lui Comte, potrivitcreia cunoaterea tiinific este singura cunoatere autentic. Auguste Comte a fost un sociolog i un filosof francez, care a pus bazele filosofiei pozitiviste. n opinia sa, oamenii, n dezvoltarealor de la copilrie la maturitate, treceau prin trei etape: etapa teologic, etapa metafizic i etapa pozitiv. n filosofia pozitivist cunoaterea este confundat cu tiina, iar adevrata tiin estetiina concret, experimental. Auguste Comte cauta, prin pozitivism, s renune la explicareacauzelor insignifiante ale fenomenelor, i s foloseasc, doar studierea datelor experienei

Cercetare Cantitativa: - se desfoara cu ajutorul culegerii si prelucrrii de date prin experimente, anchete, observaii etc., i va pune in evidenta anumite rezultate ale prelucrrii datelor; esteextinsa si costisitoare, deoarece este nevoie de o anumit cantitate, de un anumit volum de date, pentru ca prelucrarea si rezultate le s aib relevan. Datele sunt culese din variate surse: a).primare cele adunate de ctre cercettor, apelnd la diverse tehnici (experiment, interviu,chestionar, observaii etc.); Startul il reprezinta o tatonare de ordin calitativ cu privire la ceea ce urmeaza sa fie masurat, operaiune n care este importanta experiena cercettorului Dezvolt anumite variabile, concepte care pot fi msurate i apoi regsite n date colectate prin diferitetehnici.; conceptele abstracte se transform n reprezentri empirice; explicare obiectiv, apelnd ladate culese sau la statistici publicate n variate surse; f.important: datele s nu fie gresite/eronate si sa fie completeElaborarea unui model teoretic care sa permita masurarea unor corelatii, contributia unor factori(variabila dependenta si variabile explicative), desprinderea unui trend (daca datele se intind pe operioada suficient de lunga), a unor corelatii in cercetari de tip exploratoriu, comparatii intre unitatiTestarea/verificarea empirica a unor ipoteze enuntate, a unui model teoretic, Exprimarea uneicaracteristici in termeni numerici. Chestionarele, n cazul cercetrii cantitative, sunt structurate (cu intrebari inchise) i se adreseaz unui esantion/panel (survey), selectat aleatoriu 5 b). secundare -date statistice publicate de catre diverse organisme, publicate in anuare sau in altesu rse, sub forma de statistici oficiale, care sunt procesate pentru a verifica validitatea ipotezelor Cele doua metode pot fi comparate astfel (vezi, Grix, 2001:34): Calitativa: analize microstrategie de cercetare inductivageneratoare de teoriiisi propune sa interpreteze evenimente cu semnificatie istorica si culturala

Cantitativa: abordeaza

chestiuni

macroo

strategie

de

cercetare

deductivatesteaza

teoriaeste

predictivaidentifica modelul general si legaturile dintre variabileF. important: Delimitar ea acestor dou metode nu este foarte rigida, de foarte multe ori fiind nevoie de ambele metode. Mai mult, o cercetarea calitativa prin interviu poate fi structurata,aplicand interviul unui numar de cazuri selectate dupa un anumit criteriu, si procedand apoi laprelucrare cantitativa. De asemenea, un survey , rezultat dintr-o cercetare cantitativa, poate apelala interviuri pe baza de chestionar cu intrebari deschise, pentru analize in profunzime sub forma destudii de caz, completand astfel cercetarea cantitativa. Metoda mixta- calitativa si cantitativa Instrumente la care se apeleaz Chestionare cu intrebari deschise .Trebuie sa se cunoasca metodologia elaborarii de chestionare,tipurile de intrebari, stabilirea esantionul pentru aplicarea chestionarului Discutii cu persoane implicate (factori de decizie, responsabili cu punerea in aplicare etc.) ;interviu in profunzime Focus group Completarea unor formulare Rapoarte asupra temei cercetate. Studiul de caz Cercetatorul se bazeaza pe teorii, abordari personale, descrierea cazului-situatiei, interpretare,formularea unor constatari; se pune sub semnul intrebarii posibilitatea de generalizare, dat fiindnumarul mic de cazuri, cercetare pe scara mica; totusi, exista posibilitati de generalizare Studiile de caz : necesare atunci cand se doreste o privire holistica asupra unui fenomen, a unei persoane, gospodrii, organizaii, politici etc. . Presupune o analiza att extins, ct i n profunzime, a unor situaii obinuite, care pot fi gsite frecvent (tipice, similare, omogene), situaii heterogene, variate, pentru a caracteriza un ansamblu, sau mai puin comune/particulare, chiar aunor situaii extreme/critice (ex. crahuri bancare: Barings vs Socit Gnrale), sensibile, comparatii cu alte cazuri, pentru a nelege cauzele unor rezultate/situaii excepionale/bune saurele, din cele constatate;- cazuri de tip bulgare de zpad-de la cteva cazuri, cercetarea se extinde la noi cazuri, pentruadncirea cunoaterii .Chiar dac aceste studii se refer la nivelul micro (uniti, indivizi), constatrile pot fi utile si la nivel macro, mai ales n cazul unor politici al cror impact se exercit i se evalueaz la nivel micro (cazul politicilor economice ex. impactul politicii fiscale asupra investitorilor; impactul legii salarizrii asupra firmelor, a angajailor etc.) Foarte important: selecia cazurilor, a stabili tipologia acestora, n funcie de obiectivul i scopulcercetrii, gradul de acoperire din perspectiva relevantei temei urmarite.