1.

Definitia si diviziunile fondului funciar

A. Definitia si diviziunile fondului funciar al Romaniei. Definitie conform art1 din legea 18. Reprezinta totalitatea terenurilor indifferent de destinatie, de titlul pe baza caruia sunt detinute sau a mediului privat din care fac parte; din pct de vedere economic, terenurile pot avea diferite destinatii : Diviziunile potrivit art. 2 din legea 18. Potrivit legii, fondul funciar al Romaniei este constituit, in functie de destinatia terenurilor, din : i. Terenuri cu dest Agricola : 1. Terenuri agricole colective ii. Terenuri cu dest forestiera (daca nu fac parte din amenajamente silvice); iii. Pasuni impadurite; iv. Terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrohidrotehnice; constructii si instalatii agro zootehnice; amenajari piscicole si de imbunatatiri funciare; v. Grupurile tehnologice de exploatare vi. Terenurile care pot fi amenajate pt agricultura vii. Terenurile impadurite sau cele ce deserves nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica; viii. Terenuri destinate impaduririlor ix. Terenuri neproductive (daca sunt incluse in amenajamente silvice) b. Terenuri aflate permanent sub ape i. Albiile minore; ii. Cuvetele lacurilor la nivelurile maxime; iii. Fundul apelor maritime interioare si a marilor interioare

c. Terenuri din intravilan aferenete localitatilor urbane si rurale, pe care sunt amplasate constructiile, alte amenajari ale localitatilor d. Terenuri cu destinatie speciala e. Terenuri folosite pt transporturi rutiere f. Terenuri folosite pt transporturi rutiere, feroviare, navale si aeriene, constructiile aferente; g. Constructii si instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor natural, pt exploatari miniere si petroliere h. Cariere si hale de diferite de orice fel. i. Plajele si rezervatiile naturale j. Monumente ale naturii, ansamblurile si siturile arhelogice si istorice

2.Def,continutul si formele dreptului de proprietate

Dreptul de proprietate e dreptul real cel mai deplin deoarece este singurul drept subiectiv care confera titularului, prin continutul sau, toate cele 3 atribute: posesia, folosinta, dispozitia). Structura Dreptului de proprietate: -Dupa subiectele dreptului: drept de proprietate a personelor fizice si drept de proprietate a persoanelor juridice; -Dupa modalitatile de dobandire : prin acte si fapte juridice si prin acte intre vii si pt cauza de moarte; -Dupa cum dreptul de proprietate este sau nu afectat de modalitati: dreptul de proprietate afectat de modalitati (drept de proprietate comuna) si drept de proprietate neafectat de modalitati (titularul dreptului este o singura persoana). Formele dreptului de proprietate

Constitutia romana consacra doua forme de prorprietate si anume : proprietatea publica si proprietatea private -Proprietatea domeniului public este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor administrative teritoriale in calitate de personae juridice de drept public. -Proprietatea privata este garantata si ocrotita prin lege si apartine personelor fizice si juridice de drept privat, dar si statuluisi unitatilor administrative teritoriale in calitate de persoane juridice civile.

3.proprietatea in regim de drept public

Definitia si caractere : Proprietatea publica reprezinta o categorie speciala a proprietatii unor bunuri care, potrivit legii si prin natura lor sunt de interes public Caractere : -Inalienabil. Bunurile din proprietatea publica sunt scoase din circuitul civil. Acestea nu pot fi instrainate sau dezmembrate, prin constituirea de drepturi reale derivate (uz, uzufruct, abitatie, servitute) -Inprescriptibil. Extinctiv si achizitiv : -Extinctiv, in sensul ca dreptul de proprietate nu se stinge prin prescriptie extinctiva;

-Achizitiv, in sensul ca bunurile domeniului public nu pot fi dobandite prin prescriptie achizitiva (uzucapiune); Insesizabil bunurile din proprietatea publica nu pot fi urmarite de creditori. Proprietatea domeniului public (domeniala publica): Obiectul. -Prin domeniu public intelegem toate bunurile ce constituie obiectul dreptului de proprietate publica al statului si unitatilor administrativ teritoriale. Sunt de interes public sau de uz public acele bunuri care, prin natura lor, sunt de folosinta generala (piete, parcuri, poduri), respectiv sunt folosite in cadrul unor servicii publice (cai ferate, teatre). Legea 18 din 1991 enumera urmatoarele bunuri de interes public -Terenurile pe care sunt amplasate constructii de interes public, piete, cai de comunicatii, retele stradale, parcuri publice, corturi, aeroporturi -Terenuri cu dest forestiera :albiile raurilor si fluviilor; cuvetele lacurilor publice, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale, plajele; -Terenuri pentru rezervatii naturale, parcuri nationale, monumente, ansamblurile si siturile arheologice si istorice, monumentele naturii Terenurile pentru nevoile apararii -Domeniul public al statului-Potrivit constitutieifac obiectul exclusiv al proprietatii publice urmatoarele bunuri : spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil de interes national, plajele, -Domeniul public al unitatilor administrativ teritoriale -Administrarea domeniului public. Exercitarea dreptului de proprietate apartine organelor centrale ale puterii executive si oragenele de specialitate ale adm pub centrale cand este vorba de bunurile din domeniul public national si orgeanelor autoritatilor publice judetene si locale (consiliile judetene, municipale, orasenesti si comunale.

4.Propr in regim de drept privat

Definitia si caractere - Se constituie din dreptul de prop privata, unitatilor adm. ter. Si din dreptul de prop. Particulara al pers. fizice si juridice, din dreptul de prop. Al regiilor autonome si al soc com cu capital integral sau majoritar de stat, precum si al altor pers juridice infiintate de aut centrale si locale Caractere. Proprietati:

-Alienabila; -Prescriptibila; -sesizabile. Proprietatea domeniului privat Obiect.-Bunurile care fac parte din dom privat al statului si unitatilor adm ter formeaza obiectul domeniului privat drept pt care se mai numeste si prop domeniala privata. -Prop dom privata nu este supusa dispozitiilor de drept comun care guverneaza prop privata in general Constituire-Prop dom priv se constituie prin diferite modalitati de drept civil : a. Achizitii prin cumparare (licitatie) organizate in cadrul executarilor silite b. Dobandirea potrivit legii a bunurilor vacante, abandonate c. Confiscarea, rechizitia ca moduri exceptionale d. Dezafectarea dependentelor domeniului public e. Donatii, testamente De asemenea prop dom priv se constituie si prin modalitati de drept administrativ: -Trecerea unor bunuri din prop dom public in prop dom privat printr-un act admin -In ceea ce priveste admin bunurilor dom privat, acesta se face fie direct, adica de catre titularii dreptului de prop domeniala privata -Regim juridic obs unele deosebiri fata de dreptul de prop, de drept comun:Ex in cazul instrainarii fortate a bunurilor de prop. Privata care nu se face prin executare silita instrainarea volutara se poate face doar prin adm publica Prop privata de drept comun -Obiect.:Oricare pct care nu este scos prin lege din circuitul civil, constituie obiectul prop private a personei fizice si juridice -Regimul juridic:Terenurile in prop privata, indiferent de titularul lor, persoana fizica sau juridica sunt si raman potrivit legii in circuitul civil; Ele pot fi dobandite sau instrainate prin modurile stabilite de legislatia civila

in concordanta cu cea funciara. Pentru a produce efecte juridice, transferul dreptului de proprietate, se face potrivit sist noastre de publicitiate imobiliara (vezi cartea funciara)

5.Regimul juridic al instrainarii si schimbul de terenuri cu destinatie Agricola

a)Trasaturile regimului juridic al instrainarii i)Circulatia juridica a terenurilor este caracterizata, potrivit legii 54/1998 de urmatoarele trasaturi fundamentale: 1.Terenurile proprietate private, indifferent de titular, sunt in circuitul civil, li se aplica urmatoarelor subiecte de drept :Toate persoanele fizice ce au cetatenie romana, indifferent de domiciliu;Toate persoanele juridice de drept privat. 2.Forma actelor de instrainare este cea autentica terenurile in intravilan sau extravilan, pot fi instrainate, respective dobandite prin acte juridice intre vii, conform legii 54 din 2008 in forma autentica 3.Suprafata maxima de teren dobandita. Legea 54/2008 prevede ca, in cazul dobandirii prin acte intre vii, proprietatea dobanditorului nu poate depasi 200 ha teren agricol. In echivalent arabil de fiecare familie. In cazul depasirii limitei suprafetei de catre dobanditor, legiuitorul a prevazut sanctiunea reductiei actului juridic, pana la limita suprafetei legale 4.Strainii si dreptul de proprietate in conditii rezultate de aderarea Rom la UE in ianuarie 2007, cetatenii straini si apartizi, pot dobandi dreptul de proprietate private asupra terenurilor, potrivit 5.Investitiile straine. Potrivit legii 54/98, terenurile ce fac obiectul investitiilor, persoanelor fizice sau juridice straine sunt si raman aplicabile prevederile legislatiei in vigoare, privind regimul juridic al strainilor 6.Instituirea dreptului de preemtiune. Prin legea 54/98, se insitutie dreptul de preemtiune in cazul instrainarii terenurilor agricole situate in extravilan, daca aceasta se realizeaza prin vanzare. Dreptul de preemtiune nu se aplica in cazul instrainarii cu titlu gratuit (donatie) si nici in cazul instrainarii cu character aleatoriu (renta diagera, intretinere) potrivit legii mentionate, dreptul de preemtiune e un drept subiectiv, civil, patrimonial, recunoscut :Coproprietarilor (proprietar),Proprietarilor vecini,Arendasilor b)Tipuri de terenuri agricole Legea 54/98 reglementeaza schimbul de terenuri si, in masura in care nu contin prevederi contrare, se completeaza cu prevederile legislatiei civile.Schimbul de terenuri se face numai prin acordul proprietarilor, prin act authentic, evidentiat in documentele de cadastru agricol, indiferent de categoria de folosinta a terenurilor sau de locul amplasarii lor in intravilan sau extravilan. Contractului de schimb ii sunt aplicabile toate regulile

prescrise pentru vanzare, in masura in care nu exista prevederi specific. Principalul efect al actului de schimb il constituie transmiterea reciproca a dreptului de proprietate intre copermutanti. Suntem in situatia de a defin contractual de schimb, drept un contract sinalagmatic, oneros, cumulative, consensual si translativ de proprietate. Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobandeste situatia juridical a terenului inlocuit cu respectarea drepturilor si sarcinilor anterior si legal constituite. In urma schimbului realizat, punerea in posesie a noilor detinatori se face de catre delegatul oficiului judetean de cadastru, in prezenta partilor contractante sau a reprezentantilor acestora, operandu-se in documentele cadastrale si in registrul agricol, modificarile aparute.

6.Regimul juridic al instrainarii si schimbului de terenuri cu destinatie forestiera

a. Instrainarea si dobandirea i. Terenurile din fondul forestier proprietate privata, pot fi instrainate si dobandite potrivit ordonantei de urgenta 226/2000 privind circulatia juridica a terenurilor cu destinatie forestiera, in urmatoarele conditii: 1. Incheierea de acte juridice intre vii se face sub forma autentica. Nerespectarea acesti conditii atrage nulitatea absoluta a contractului de v/c. 2. Proprietatea de fond forestier a dobanditorului nu poate depasi 100 ha/familie formata din soti si copii necasatoritidaca gospodaresc impreuna cu parintii incalcarea ei se sanctioneaza cu reducearea actului juridicpana la limita suprafetei legale 3. Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere. Nu pot dobandi terenuri forestiere prin acte juridice intre vii sau pt cauza de moarte nici pentru persoane juridice straine 4. Instrainarea si dobandirea terenurilor cu destinatie forestiera se face cu respectarea dreptului de preemtiune b. Schimburi de terenuri forestiere potrivit ordonantei, schimbul de terenuri se efectueaza in forma autentica. Nerespectarea acestei conditii atrage nulitatea absoluta a contractului de schimb.

i. Autoritatea publica centrala (regia nationala a padurilor are urmatoarele atributiuni: 1. Poate cumpara terenuri degradate proprietate privata inapte pt folosinte agricole in vederea ameliorarii prin impadurire si consituirii lor in perimetre de ameliorare 2. Poate adopta masuri de protejare a procentului de padure in zonele deficitare in vederea combaterii fenomenului de seceta si a schimbarilor climatice prin invaluirea unor terenuri cu destinatie agricola obtinute prin efectuarea schimbului de terenuri 3. Poate dobandi terenuri cu destinatie forestiera sau cu destinatie agricola in vederea impaduririi acestora prin donatie din partea unor persoane fizice sau juridice

7.Procedura exercitarii dreptului de preemptiune Titularii dreptlui de preemtiune sunt: proprietarii, vecinii autoritatea publica centrala (regia nationala a padurilor) Etapele procedurii sunt: - Vanzatorul va inregistra oferta de vanzare a eclavelor sau a terenurilor forestiere proprietate privata, la primaria in a carei raza terotoriala este inregistrat terenul respectiv. - Ofeta de vanzare cuprinde numele si prenumele vanzatorului, suprafata si categoria de folosinta, sarcinile care ingreveaza, locul unde este situat terenul, termenii si conditiile vanzarii, pretul; - Secretarul primariei va afisa oferta, sub semnatura si cu aplicarea stampilei, in aceeasi zi la sediul primarie - Titularii dreptului de preemtiune trebuie sa se pronunte in scris asupra exercitarii acestuia in termen de 30 zile de la data afisarii ofertei de vanzare. In oferta de cumparare ce se inregistreaza la primarie, se mentioneaza si pretul oferit; - Vanzatorul va alege una din oferte, daca mai multi titulari, si-au exercitat dreptul de preemtiune in termenul prevazut de lege.

Vanzatorul poate sa vanda terenul cu destinatie forestiera sau eclava oricarei persoane daca pretul oferit de titular nu este convenabil Daca in termenul prevazut de lege, niciunul dintre titularii dreptului de preemtiune nu siau manifestat vointa de a cumpara terenul oferit , acesta se vinde liber Dovada publictitatii celor 30 de zilese face in fata notarului pulbic la incheierea contractului de vanzare cumparare in forma autentica, cu actul eliberat vanzatoruluide catre secretarul primariei dupa expirarea termenului prevazut de lege.

8.Folosirea terenurilor pentru productia Agricola si silvica

a)Schimbarea categoriei de folosinta i)Avizul organelor agricole de specialitate ii)Cazuri: -Pentru persoane juridice a)Terenurile arabile situate in zonele de deal ce constituie enclave in masivele de vii si livezi, in podgoriile si bazinele pomicole consacrate de catre Ministerul Agriculturii, pot fi trasformate in plantatii viticole si pomicole; b)Tereurile arabile din zonele de ses necesare completarii masivelor si bazinelor pomicole destinate culturii piersicului si caisului stabilite de Ministerul Agriculturii pot fi transformate in plantatii viticole si pomicole; c)Terenurile cu soluri nisipoase pot fi transformatein plantatii viticole si pomicole ; d)Terenurile inregistrate la arabil situate in zonele de deal si de munte, pe pante nemecanizabile, afectate de eroziunea de suprafata si adancime, de alunecari active sau semistabilizate care nu mai pot fi ameliorate pot fi transformate in fanete si pasuni; e)Terenurile arabile situate in albiile raului si a Dunarii care nu mai pot fi folosite rentabil pentru alte folosinte agricole pot fi amenajate in bazine piscicole -Pentru persoane fizice. Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor agricolepe care le detin in proprietate persoanele fizicese poate face fara avizul organelor agricole de specialitate, dar cu obligatia de a comunica modificarea intervenita, in termen de 30 de zile, la ANCPI (agentia natioanala de cadastru si publicitate imobiliara) iii)Cu aprobarea ministerelor de profil -Pentru schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor arabile, altele decat pasuni, fanete, vii si livezi, detinute de persoanele juridice, in care statul detine majoritate actiunilor, aprobarea se da de Ministerul Agriculturii si Padurilor; -Pentru schimbarea categoriei de folosinta silvica, respectiv pentru paduri, rachitarii, culturi de arbusti, detinute de persoane juridice, aprobarea se da tot de Ministerul Agriculturii si Padurilor;

-Pentru schimbarea folosintei terenurilor agricole, ce constituie zone de protectie a monumentelor, acordul se da de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice b)Protectia si ameliorarea solului. Se realizeaza prin : -Efectuare lucrarilor de prevenire si combatere a proceselor de degradare si poluare a solului provocate de fenomene naturale sau de activitati umane; -Instituirea perimetrelor de ameliorare in cazul terenurilor care prin degradare si poluare, si-au pierdut total sau partial capacitate de productie pentru culturile agricole sau silvice -Organizarea si amenajarea teritoriului agricol. Conditii : -Fundamentarea lucrarilor de organizare si amenajare a teritoriului sa se realizeze pe baza unor studii si proiectede specialitate;Elaborarea studiilor si proiectelor de organizare si a amenajare a teritoriului agricol sa se faca de catre unitati specializate, centrale sau judeteneDupa elaborare, intreaga documentatie sa se supuna discutiei proprietarilor de terenuri din zona interesata.

9.Schimbarea destinatiei terenurilor agricole si silvice

a)Procedura schimbarii definitive a destinatiei: i)Scoaterea definitiva din circuitul agricol al terenurilor agricole din extravilan de clasa I si a II-a de calitate, a celor amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare, precum si a celor plantate cu vii si livezi prin extinderea intravilanului localitatilor, se face : La propunerea consiliilor locale,Cu avizul ministerului agriculturii,Prin hotarare a Guvernului ii)Scoaterea definitiva din circuitul agricol si silvic a terenurilor situate in extravilanul localitatilor se face: --La solicitarea persoanelor fizice sau juricide; --Cu plata taxelor efectuate de aceste persoane potrivit legii; din strangerea acestor taxe, se constituie Fondul de Ameliorare a Fondului Funciar, aflat la dispozitia Ministerului Agriculturii. Sunt exceptate de la platat taxelor :Terenurile pentru constructii care deservesc activitatilor agricole si silvice;Lucrarile de imbunatatiri funciare,Lucrarile de regularilzarea cursurilor de apa. b)Procedura schimbarii temporare a destinatiei. Titularul aprobarii este conditionat: -sa depuna o garantie in bani egala cu taxa prevazuta pentru scoaterea definitiva a terenului din circuitul agricol si silvic intr-un cont special al Fondului de Ameliorare a Fodului Funciar; -Sa primeasca garantia depusa in cazul indeplinirii obligatiei cu privire la redarea terenului in circuitul agricol sau silvic;

-Sa-i fie folosita garantia depusa pentru executarea lucrarilor de redarea a terenului in circuitul agricol sau silvic c)Decizia schimbarii destinatiei Folosirea definitiva sau temporara a terenurilor agricole in alte scopuri decat productia agricola se aproba, potrivit legii 18/91, dupa cum urmeaza: -De Guvern, pentru terenurile agricole a caror suprafata depaseste 100 ha; -De Ministerul Agriculturii pentru terenurile agricole in suprafata de pana la 100ha. -De organele agricole judetene, prin agentiile judetene de cadastru, pentru terenurile agricole in suprafata de pana la 1 ha -Folosirea definitiva sau temporara a terenurilor forestiere in alte scopuri decat cele silvice se aproba potrivit legii dupa cum urmeaza:De Guvern pt suprafete de peste 100 ha,De Ministerul Agriculturii pentru suprafete de pana la 100 ha; d)Redarea terenurilor in circuitul agricol si silvic Legea 18/91 obliga titularii de investitii la refacerea si redarea in circuitul agricol sau silvic a urmatoarelor terenuri: -Terenurile din albiile abandonate ale cursurilor de apa, devenite disponibilein urma lucrarilor de regularizare; -Terenurile neproductive sau slab productive, indicate de organele agricole sau silvice; -Terenurile care nu mai sunt folosite in procesul de productie, cum sunt cele ramase in urma escavarii de materii prime sau cele de la sondele abandonate

10.Arendarea bunurilor agricole

1)Contractul de arendare a) arendare = contractul incheiat intre propietar, uzul fructual sau alt detinator legal de bunuri agricole (arendator) si arendasi cu privire la exploatarea bunurilor agricole pe o perioada determinata si la un pret stabilit de parti. b)Continutul contractului. Cuprinde:Partile contractante si domiciliul sau sediul acestora;Obiectul contractului complet si precis determinat(descrierea amanuntita a tuturor bunurilor arendate, inventarul acestora si planul de situatie al terenurilor);Obligatiile fiecareia dintre parti, express si complet mentionate;Durata arendarii, stabilita de parti;Arenda, modalitatile si termenele de plata ale acesteia;Raspunderile fiecarei parti;Alte clauze convenite de parti . 2)Partile contractante:

a)Cine poate fi arendator? - Proprietarul; -Uzufructuarul; -Detinatorul legal de bunuri Proprietarul care are toate atributele dreptului de proprietate este persona fizica cea mai indicata. uzufructuarul care, potrivit legii, poate ceda exercitiul dreptului sau arendasul;detinatorul legal, care poate fi superficiarul, titularul dreptului de folosinta sau persoana careia i s-a reconstituit dreptul de proprietate in coditiile legii 18/91. b)Care sunt interdictiile privind darea in arenda? Sub sanctiunea nulitatii absolute a contractului de arendare sunt interzise, potrivit legii 16/94(legea arendarii), darea in arenda din parteaurmatoarelor persoane juridice: -Regiile autonome; -Institutele si statiunile de cercetare si productie agricola; -Societatile comerciale; -Alte unitati care au in patrimoniul sau, in administrare, tereuri proprietate de stat. c)Cine poate fi arendas?Poate fi arendas potrivit legii, persoa fizica care ideplineste urmatoarele coditii: -Sa aiba cetatenie romana, indiefrent de domiciliu;-Sa aiba pregatire de specialitate agricola(practica, atestat);-Sa prezinte garantiile solicitate de arendator; Poate fi arendas, deasemenea, conform legii, persona juridica, inclusiv cea cu capital integral sau pratial strain, ce indeplineste urmatoarele conditii: -Nationalitate romana cu sediul in Romania;-Sa aiba ca obiect de activitate exploatarea bunurilor agricole;-Sa prezinte garantiile solicitate de arendator. d)Care sunt incapacitatile privind luarea in arenda? Nu pot lua in arenda bunuri agricole, pottrivit legiii 16/94, urmatoarele categorii de persoane: -Functionarii publici in general -Salariatii din conducerile administrative ale institutelor si statiunilor de cercetare si productie agricole sau societati comerciale agricole pe actiuni

2)Obiectul si caracterele juridice ale contractului a. Obiectul contractului.Bunurile agricole care formeaza obiectul cotractului de arenda sunt:

Terenuri agricole productive (arabile, viile, livezile, pepenierele viticole si aguzii);

- Pasunile impadurite; - Terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice; - Amenajari piscicole si de imbunatatiri funciare; Drumurile tehnologice, platformele si spatiile de depozitare ce servesc nevoilor de productie agricola; - Terenurile neproductive ce pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola; - Animalele si constructiile de orice fel, masinile, utilajele si alte asemenea bunuri destinate productiei agricole; Nu vorfi arendate urmatoarele categorii de bunuri: - Terenurile pasuni, fanete si vegetatie forestiera, daca nu fac parte din amenajamentele silvice; - Terenurile impadurite sau cele ce servesc nevoilor de cultura, productie si administratie silvica; - Terenurile destinate impaduririlor si cele neproductive; - Terenurile aflate permanent sub apa: albiile minore ale cursurilor de ape, cuvetele lacurilor, fundul apelor maritime interioaresi ale marii teritoriale. b)Caracterele juridice ale contractului Contractul de arendare face parte din categoria contractelor de locatie si are urmatoarele caractere juridice: - Este un contract sinalagmatic;Este un contract netranslativ de proprietate(arendasului i se transmite doar posesia, folosinta si uzufructul); -Este un contract cu titlu oneros(arendarea este facuta in schimbul unui pret); - Este un contract comutativ(intinderea obligatiei partilor este cunoscuta de la incheierea sa);

- Este un contract ce se incheie pe o perioada determinata; - Este un contract consensual, dar si solemn.Nerespectarea acestei cerinte atrage nulitatea absoluta a contractului; - Este un contract cu titlu personal(se interzic oficiile de arendas, respectiv intermedierea, in ceea ce priveste arendarea totala sau partiala, sanctiunea fiind nulitatea absoluta a contractului). Efectele juridice ale contractului Obligatiile arendatorului sunt: -De a preda bunurile agricole la termenul si sub conditiile stabilite; -De a garanta pe arendasi de evictiunea(pierderea propriului lucru) totala sau partiala De a plati impozitele si taxele datorate protrivit legii, pentru bunurile agricole arendate, Obligatiile arendasului sunt : -de a folosi bunurile arendate ca un bun proprietar in conditiile stabilite;De a mentine potentialul productiv al bunurilor arendate.

11.Evidenta funciara
a)Cadrul legislativ specific:Legea privind registrul agricol;Legea administratiei publice locale Legea privind impozitele si taxele locale;Legea privind impozitul pe venitul agricol Hotarari ale Guvernului si ordine ale Ministrului Finantelor. b)Registrul agricol i)Scopul : asigurarea unei evidente unitare cu privire la starea terenurilor pe categorii de folosinta si la dezvoltarea agriculturii, gospodariilor populatiei, la nivel local ii)Obiectivul. Registrul agricol se constituie drept: Document oficial de evidenta primara;Surse de date pentru infaptuirea pe plan local, in primul rand, a politicilor fiscale;Sursa de date pentru realizarea sistemului informational statistic;Baza de date pentru satisfacerea unor solicitari cetatenesti. iii)Inscrirea datelor. In documentul oficial de evidenta primara unitara se inscriu data privind : 1. Terenurile detinute pe categorii;

2. Modul de utilizare a suprafetelor agricole; 3. Suprafata arabila cultivata cu principalele culturi; 4. Suprafata amenajata pentru irigatie; 5. Numarul pomilor; 6. Efectivele animale; 7. Utilajele si instalatiile agricole; 8. Mijloacele de transport; 9. Constructiile gospodaresti. iv)Notiunea de gospodarie prin gospodarie se intelege totalitatea membrilor de familie, rudele sau alte persoane care locuiesc in gospodarie si gospodaresc impreuna avand buget comun si care dupa caz lucreaza laolalta terenul sau intretin animale, consuma si valorifica in comun produsele obtinute. Intocmirea Registrului Agricol Datele cuprinse in registrul agricolsunt organizate pe gospodarii ale populatiei, iar evidenta este centralizata pe comuna, oras, municipiu si sectoare ale municipiului Bucuresti. Ministerul Agriculturii si Institutul National de Statistica elaboreaza norme de completare a acestuia, inclusiv metodologia sondajului. Sunt completate volume separate pentru urmatoarele categorii de terenuri si animale : -Gospodarii ale populatiei cu domiciliul in comuna/orasul (volumul tipul 1); -Persoane fizice cu domiciliul in alte localitati ce detin terenuri, animale si constructii pe raza localitatii (volumul tipul 2); -Unitati cu personalitate juridica avand sediul in localitate : societati comerciale, asociatii agricole, unitati de invatamant, sanatate, industrie, transport, constructii, administratie publica (volumul tipul 3); -Unitati cu personalitate juridica cu sediul in alta localitate, ce detin terenuri, animale sau constructii pe raza localitatii (volumul tipul 4); -Centralizarea datelor pe baza datelor inscrise in registrul agricol (partea 1 ) se organizeaza evidenta centralizata pe comuna/oras/municipiu, sectoare ale municipiului Bucuresti, completandu-se tabelele din registrul agricol (partea a 2-a). -Estimarea productiei Datele privind productia vegetala si animala se stabilesc potrivit normelor tehnice numai pt gospodariile populatiei cu domiciliul in localitate, efectuandu-se calculele pe baza datelor centralizate, inscrise in registrul agricol (partea a 2-a) si a datelor culese cu ajutorul sodajelor

c) Calculul impozitelor Impozitul pe terenuri Contribuabilii. Legea defineste pe cei care au obligatia de a plati impozite si taxe locale, si anume: persoanele fizice, persoanele juridice, asociatiile familiale, asociatiile agricole, unitatile economice si unitatile economice ale organizatiilor politice si obstesti, institutiile publice, fundatiile Exceptari :Cladirile institutiilor publice;Cladirile considerate monumente istorice, de arhitectura si arheologie, precum si muzeele si casele memoriale; Cladirile cu terenurile institutiilor de invatamant. Nu se datoreaza impozit pe teren urmatoarelor categorii de cladiri:Terenurilor ocupate de cladiri, proprietate a contribuabililor; Terenurilor apartinand manastirilor, schiturilor, lacasurilor de cult recunoscute de lege Bugetele locale:Impozitele locale constitutie venituri proprii ale bugetelor unitatilor administrativ teritoriale si se utilizeaza pentru acoperirea cheltuielilor acestora Stabilirea impozitului impozitul se stabileste in suma fixa pe metru patrat de teren, diferentiat de 6 categorii de localitati, iar in centrul localitatilor pe 4 zone Modul de determinare :se determina pe baza normelor metodolgice de calcul a impozitelor aprobate prin hotarari de Guvern Stabilirea impozitului. Aceasta se face : -Pentru cladirile proprietate a persoanelor fizice; Pentru cladirile apartinand asciatilor familiale sau agricolePentru cladirile persoanelor juridice si ale altor contribuabili Modalitati de determinare:In cazul contribuabilor persoane fizice impozitul se stabilieste pe baza declaratiei de impunere;In cazul celorlalti contribuabili, impozitul se calculeaza de catre acestia prin declaratia de impunere ce se depune la serviciul de specialitate al consiliului local teritorial unde se verifica Impozitul pe venitul agricol:Contribuabilii sunt toate persoanele fizice cu titlu de proprietate sau cu proces verbal de punere in posesie care datoreaza statului impozit pe venitul agricol, obtinute pe terenurile agricole in suprafata de peste 10 ha, situate in comune, orase si municipii Exceptari. Nu se percep impozitede la urmatoarele persoane juridice:Institutiile publice (organizatii politice si obstesti, sindicate, asociatii, fundatii etc.); Bugetele locale impozitul pe venitul net agricol perceput anualse constituie venit la bugetele locale. Organizarea impunerii. Aceasta se asigura de :Consiliile locale care au obligatia sa intocmeasca si sa tina la zi documentele de evidenta funciara;Organele locale cu atributii fiscal;

Modalitati de determinare:Pe baza normelor de venit stabilite pe ha;Pe baza declaratiei de impunere Reducerea sau scutirea de plata. Aceasta se face: Pentru pierderea recoltei;Pentru contribuabilii invalizi (grad 1, 2)lPentru persoanele handicapate (asimilate cu gradul 1 si 2), ca si pt persoanele fizice de peste 60 ani, impozitul se reduce cu peste 50%.Veteranilor si vadver razboi, necasatorite, reducerea impozitului la 0.

12.Evidenta cadastrala
Scopul multiplu al cadastrului general -Incurajeaza cresterea productiei agricole si a activitatilor; -Furnizeaza date precise si concrete petru sistemul de impozitare -Introduce ordine si siguranta juridica, respectiv:Identifica proprietarul posesorul, circumscrie marimea suprafetei si categoria de folosinta si inregistreaza bunurile imobile, parcela de teren cu sau fara constructii ale proprietarilor detinatorilor; -Inlesneste creditul ipotecar si procedura asigurarilor -Previne conflictele si ajuta la rezolvarea litigiilor dintre vecini ori alte persoane fizice sau juridice, cu privire la terenurile private sau publice Utilizatorii si beneficiarii carora li se asigura prin intermediul documentelor sistemului de evidenta cadastrala o baza de informare si documentare aproape de timpul real, in perspectiva dezvoltarii socioeconomice a localitatilor sunt: -Organele administratiei publice centrale si locale; -Organele statistice (INS); -Organele juridice (BCF, instantele); -Institutii, societati, regii ce au in patrimoniul lor terenuri. Cu privire la utilizarea evidentelor cadastrale pentru rezolvarea unor probleme la nivelul organelor administratiei publice locale sau judetene, mentionam urmatoarele: - Completarea registrelor agricole Folosirea ca suport de date pentru stabilirea taxelor si impozitelor locale; Autorizarea pentru constructii in perimetrele localitatilor; Delimitarea hotarelor comunale si ale localitatilor si delimitarea islazurilor si pasunilor comunale care se arendeaza sau se dau in folosinta

Formele de organizare: ii. Persoanele fizice autorizate (in baza decretului 54/90); iii. Persoanele juridice autorizate (de UGR, potrivti legii); iv. Persoanele juridice autorizate si atestate pentru lucrari specifice de catre titularii cadastrelor tematice care fuctioneaza in baza legii 31/91 v. Persoanele juridice imputernicite sa execute direct lucrari de cadastru in baza legii 7 modificata prin ordonanta de urgenta 70/2001 Lucrari ce se executa: vi. Lucari de delimitare a hotarelor la nivelul unitatilor administrativ teritoriale, finantate de agentiile judetene de cadastru; vii. Lucrarile de cadastru general la nivelul unitatilor administrativ teritoriale, finantate de agentia judeteana de cadastru; viii. Lucrarile cadastrelor de specialitate (GIS-uri tematice) imobiliar-edilitar, energetic, petrolier etc. , finantate de ministere si companii nationale: ix. Planuri de amplasament si delimitare a bunurilor imobiliare, finantate de persoane fizice si juridice private.

13.Evidenta cadastral-juridica
Trasaturi caracteristice: Evidenta cadastral juridica sau evidenta de carte funciara are la baza :Lucrarile cadastrale prin care se identifica si invidualizeaza proprietatea prin masuratori, calculi;Drepturile imobiliare care se inscriu in cartea funciara potrivit cu actele si faptele intervenite in legatura cu fiecare imobil. Evidenta cadastral juridica se tine pe imobile sau prorpietati, avand o baza cadastrala precisa, si nu pe persoane, adica pe proprietate. Orice imobil trebuie cuprins intr-o carte funciara de pe teritoriul unei localitati. Unul sau mai multe imobile alipite de pe teritoriul unei localitati formeaza corpul de prorprietate. Mai multe corpuri de pe teritoriul aceleiasi localitati, apartinand unui proprietar, formeaza partida cadastrala

Evidenta cadastral juridica se intocmeste si se numeroteaza la nivelul fiecarei unitatii administrativ-teritoriale (municipiu, oras comuna), alcatuind impreuna Registrul Cadastral de Publicitate Imobiliara al acelui teritoriu Registrul Cadastral de Publicitate Imobiliara se intregeste cu urmatoarele documente: 1. Registrul special de intrare cu office-ul alfabetic al acestuia 2. Planul cadastral de identificare a imobilelor primit de la agentia judeteana de cadastru; 3. Repertoriul imobilelor care indica numarul cadastral al parcelelor si numarul de ordine al cartilor funciare in care sunt inscrise ; 4. Indexul alfabetic al proprietarilor, pe localitati; 5. Mapa actelor in care se afla cererile de inscriere in cartea funciara si un exemplar din inscrisurile constatatoare ale actelor si faptelor juridice supuse inscrierii (se arhiveaza dupa numarul de intrare din registrul de intrare). 6. Cartile funciare se tin intr-un singur exemplar de carte de catre BCF in circumscriptiile carora se alfa imobilul. 7. Datele si informatiile din evidenta cadastral juridica tehnice, economice si juridice reprezinta bunuri proprietate publica si sunt accesibile persoanelor fizice si juridice interesate dupa cum urmeaza : a)Titularii de drepturi vor putea solicita contra cost extrase ale documentelor din arhiva BCF; b)Planurile si hartile cadastrale, cartile funciare, registrele si dosarele din mape vor putea fi consultatede partile interesate sau de expertii tehnicojuridici; c)Instantele de judecata, dosarele cu inscrisurile atacate d)Obiectele cadastral juridice:Parcela si constructia ca utilitate de baza a proprietatii;Proprietatea privata a persoanelor fizice si juridice;Proprietatea publica si privata a proprietatilor administrativ teritoriale locale si judetene in registre de publictate specialel;Perimetrele de exploatare a resureselor naturale in cartile de publicitate speciale, repsectiv cartile miniere si petrioliere;Zonele de protectie ( monumentele

istorice, drumuri etcZone juridice funciare( pt Transilvania, Banat si Bucovina de N se fac inregistrari in Cartea funciala centrala din Cluj.

14.Def si rolul publicitatii imobiliare,Scurt istoric al institutiei publicitatii

Def si rolul publicitatii imobiliare 1.Def:Institutia publicitatii imobiliare reprez ansamblul mijloacelor juridice menite sa apere si sa garanteze evidenta si obozabilitatea actelor juridice referitoare la nasterea,transmiterea si stingerea drepturilor realeimobiliare. 2.Rolul publicitatii imobiliare:Are un dublu rol: -pe de-o parte,confirma existenta drepturilor reale ,imobiliare si,pe de alta parte ofera date cerute privind situatia juridica a unor imobile in cazul transmiterii lor,evitandu-se instrainarile succesive sau cele efectuate cu necunoasterea unor dezmembraminte ale dreptului de proprietate cu privire la aceste imobile,precum si a ipotecilor sau si privilegiilor cu care pot fi grevate.

15.Sistemul de publicitate imobiliara personala

In cadrul acestui sistem(ultim),evidenta juridica a proprietatilor imobiliare se tine pe persoane,adica pe numele proprietarilor,in timp ce,in sistemul Cartii Funciare,adica in celalalt sistem cu care a coexistat in Romania,evidenta se tine pe imobile,adica pe numele proprietatii. Sistemul personal de publicitate imobiliara a fost realizat in timpul domniei lui Alexandru Ion Cuza si a fost inspirat din codul lui Napoleon din 1804. Sistemul de publicitate al Registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni a fost reglementat in Romania de Codul Civil din 1864. 1.Cadrul legislativ specific: a)Codul Civil vechi cuprindea,cu privire la publicitatea imobiliara,dispozitii referitoare la transcriptiuni si inscriptiuni,dar si dispozitii comune acestora. b)Codul de procedura civila vechi cuprindea dispozitii referitoare la 3 feluri de registre: -de transcriptie a actelor de stramutare a proprietatii; -de inscriptie a privilegiilor si ipotecilor; -de transcriptie a comandamentelor; 2.Registrele de transcriptiuni si inscriptiuni a)Inregistrarile in sistemul personal au fost operate in 2 registre:unul de transcriptiuni si altul de inscriptiuni; Registrele de transcriptiuni contineau asa cum arata denumirea,transcrierea(transcriptia) actelor juridice translative de proprietate sau constitutive de drepturi reale imobiliare,mentionandu-se inscrisurile doveditoare ale actelor juridice si operatiunilor ce au fost supuse inregistrarii. Registrul de inscriptiuni continea inscrierea(inscriptia) unor mentiuni ale actelor juridice de infiintare a sarcinilor,ipotecilor si privilegiilor. b)Ce acte sunt supuse transcriptiunilor? In acest caz,vechiul cod civil se ocupa de: -actele de instrainare a imobilelor sau a drepturilor reale supuse ipotecii sau de renuntare la aceste drepturi;constituirea de servitutii,uzufruct,uz,abitatie sau de renuntare la acestea;tranzactiile;ordonantele de adjudecare;-exproprierile; -arenda sau inchirierea pe un termen mai mare de 3 ani;donatiile; -alte acte a caror obligativitate la inscriere a fost prevazuta de legi speciale.

c)Cat priveste inscriptiunile,Codul Civil se ocupa de:privilegii,ipoteci,creante privilegiate si ipotecare. Inregistrarile se faceau la Judecatoria in a carei raza teritoriala se afla imobilul,operandu-se in registre de catre grefierii abilitati in acest scop. Registrele erau legate si parafate de presedintele Judecatoriei. Transcrierile si inscrierile se faceau pe numele persoanei interesate. Cererile formulate de partile interesate se depuneau la judecatorie,se inregistrau si se solutionau in Camera de Consiliu de catre judecator,printr-o incheiere de incuviintare. Mentionam ca,in prezent,acest sistem oficial nu mai functioneaza,transcrierile si inscrierile vechi ramanand valabile in cadrul arhivelor BCF. 3.Dezavantajele sistemului de publicitate personala) Inconvenientul major este acela ca registrele se tin pe numele proprietarului si nu pe imobile,ceea ce duce la nesiguranta valabilitatii unei operatiuni juridice sau a unui inscris privind bunul respectiv; b)Sistemul este si incomplet,unele transmiteri de drepturi reale nefiind supuse transcrierii(succesiunile,actele declarative de drepturi),asa cum nu sunt supuse transcrierii si modurile originare de dobandire a drepturilor de proprietate(uzucapiunea). c)generate atat de incompleta publicitate a actelor si faptelor translativeconstitutive de proprietate sau de alte drepturi sau de alte drepturi imobiliare reale ce privesc un alt imobil,cat si de efectele acesteia; d)Cu ocazia transcrierilor nu se verifica valabilitatea actelor prezentate; e)Nu se cunoaste istoricul imobilului sub aspectul proprietarilor acesteia in ordine cronologica,succesiva,precum si sarcinile reale ale imobilului.Prin urmare inscrierile in registre ca si extrasele eliberate aveau o valoare relativa.

16.Sistemul de publicitate imobiliara reala.Noile carti funciare

Avantajele sistemului de publicitate imobiliara reala prin CF ,tinute pe imobile si nu pe persoane,in mod complet si garantat au dus la introducerea si generalizarea acestui sistem in Romania. Practic,superioritatea sistemului CF permite: a)Stabilitatea in timp(parcela din sistemul Cartii Funciare ramane intotdeauna pozitionata in spatiu); b)Eliminarea informatiilor redundante(sistemul CF permite articularea directa la sistemul de evidenta al populatiei); c)Conectarea cu harta cadastrala(sistemul CF este adecvat la sistemul de gestiune a hartilor cadastrale din ANCPI,parcela fiind entitatea elementara). 2.Cadrul legislativ specific: a)Legea 7/1996 (Legea Cadastrului si Publicitatii Imobiliare) b)Decretul-Legii nr.115 din 1938 pt unificarea dispozitiilor referitoare la cartile funciare,cu modificarile ulterioare; c)Legea nr.242 din 1947 pt transformarea CF provizorii din vechiul regat in carti de publicitate funciara,cu modificarile ulterioare; d)Decretul nr.2142 din 1930 pt functionarea cartilor funduare centrale pt caile ferate si canalul; e)Legea nr.LX din 1881 privind executarea silita imobiliara,cu modificarile ulterioare; 3.Principiile Cartilor Funciare:Principiul publicitatii integrale;Principiul egalitatii;principiul relativitatii(consensului);Principiul specialitatii;Principiul neutralitatii(disponibilitatii); Principiul obozabilitatii fata de terti;Principiul prioritatii;Principiul fortei probante a inscrierilor in CF; Principiul oficialitatii(cererea de inscriere,actele prezentate,se verifica din oficiu);Principiul efectului constitutiv de drepturi;

4.Continutul CF:contine un titlu si 3 parti.Titlul indica numarul ei si numele localitatii in care este situat imobilul.Cele 3 parti sunt: a)Partea I a sau foaia de avere,care cuprinde:-nr de ordine si nr cadastral al imobilului;suprafata terenului,categoria de folosinta si constructiile;amplasamentul si vecinatatile;valoarea impozabila. In ce priveste nr de ordine,acesta se indica prin cifre arabe si se indica indiferent daca imobilul alcatuieste un singur corp de proprietate sau dimpotriva face parte dintr-un corp de carte funciara. In afara nr de ordin,imobilul are si un nr cadastral,conferit dupa planul cadastral de catre ANCPI. Imobilul poate avea mai multe numere cadastrale(in cazul alipirilor si dezmembrarilor de parti din imobil),dar si un singur nr de ordin. b)Partea a II a sau foaia de proprietate,care cuprinde inscrierile privind dreptul de proprietate si anume:numele proprietarului;actul sau faptul juridic ce constituie titlul dreptului de proprietate,cu mentionarea inscrisului pe care acesta se intemeiaza;stramutarile proprietatii;servitutiile constituite. C.Partea a III a sau foaia de sarcini: Aceasta se refera la inscrierile privind dezmembramintele dreptului de proprietate inclusiv sarcini. Cuprinde:dreptul de supercifie,uzufruct,uz,abitatie,folosinta;-faptele juridice (minoritatea,falimentul etc),drepturile personale sau alte raporturi juridice (drepturi de creeanta,schimbul rangului ipotecilor etc),sechestrul,urmarirea imobilului sau a veniturilor sale;orice modificare,indreptari sau insemnari ce s-ar face cu privire la inscrierile in aceasta parte; Inscrierile facute in cele 3 parti ale cartii funciare sunt independente fiecare inscriere dintr-una din parti fiind indispensabila inscrierii din celelalte doua.

17.Def,faptele si sanctiunile contraventionale

Contraventia este fapta savarsita cu vinovatie,stabilita si sanctionata ca atare prin lege,prin hotararea Guvernului ori prin hotararea Consiliul Local al comunei,orasului,municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti. Fapte contraventionale a)Contraventii in domeniul funciar;Constituie contraventii,potrivit legii 18/91,urmatoarele fapte: -efectuarea de schimburi de terenuri si a schimbului categoriei de folosinta a terenurilor de la superior la inferior,precum si folosirea definitiva sau temporara a terenurilor agricole si silvice in alte scopuri decat productia agricola si silvica; -nedeclararea la organele judetene de cadastru de catre posesori in termen de 30 de zile de la aprobare a schimburilor de terenuri si a

schimbului categoriei de folosinta ale acestora,precum si a datelor cu privire la marimea suprafetelor si categoriilor de folosinta a acestora; -neluarea masurilor de catre posesorii de terenuri si de catre persoanele autorizate pt pastrarea in bune conditiuni a bornelor geodezice,topografice,a reperelor metalice de nivelment,a piramidelor si balizelor de semnalizare a punctelor geodezice,precum si degradarea si distrugerea lor din culpa; -amplasarea obiectivelor de orice fel,cu exceptia celor prevazute pe terenurile situate in extravilan,fara avizele si aprobarile legale; -ocuparea si folosirea terenurilor aprobate a fi scoase definitiv sau temporal din productia agricola,inainte de a fi delimitate si predate; -degradarea terenurilor si culturilor prin depozitarea de materiale ori deseuri,de pietris,moloz,prefabricate,constructii metalice,reziduuri,resturi menajere etc.; -neluarea unor masuri corespunzatoare de catre persoane juridice sau fizice pt evitarea afectarii terenurilor limitrofe prin reziduurile provenite din activitati de productie ori prin scurgeri de orice fel. b)Contraventii in domeniul cadastrului;Potrivit legii 7/96,constituie contraventie urmatoarele fapte: -folosirea in documentele oficiale a datelor cu privire la proprietari,terenuri sau constructii,altele decat cele inscrise in documentele cadastrale,realizate in conditiile prezentei legi; -refuzul proprietarilor de imobile de a permite accesul personalului de executie pt realizarea lucrarilor de cadastru,a celor geodezice,topografice si fotogrametrice,cu exceptia Ministerului Apararii,Ministerul Administratiei si Internelor,SRI,SIE,SPP; -refuzul de a pune la dispozitia ANCPI sau institutiilor subordonate,a documentatiilor de specialitate utilizabile la lucrarile de cadastru de catre cei care le detin,cu exceptia institutiilor enumerate anterior; -publicarea,difuzarea sau utilizarea cu buna stiinta a datelor,documentelor si informatiilor de specialitate,elaborate sau aflate in administrarea sau gestiunea ANCPI ori a unitatilor subordonate,fara acordul acestora,dupa caz; -executarea lucrarilor geodezice,cartografice,de cadastru,fotogrametrice si de teledetectie fara avize de executie eliberate de ANCPI sau Agentiile Judetene de Cadastru,dupa caz; -realizarea si verificarea lucrarilor de specialitate din domeniul cadastrului,geodeziei si cartografiei fara autorizatie legala; -intocmirea de acte translative de proprietate fara extrasul de carte funciara; c)Faptele de mai sus (a,b) se sanctioneaza cu amenda de la 2-20 milioane lei sau/si cu suspendarea autorizatiei,dupa caz.Amenzile se pot aplica persoanelor fizice si juridice.

18.Def,faptele infractionale si sanctiunile penale

Infractiunea este fapta ce prezinta pericol social,savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala. Faptele infractionale cuprinse in legislatia funciar-cadastrala sunt: a)Infractiunile in domeniul funciar.Constituie infractiuni urmatoarele fapte: -degradarea terenurilor agricole si silvice,a imprejmuirilor acestora,distrugerea si degradarea culturilor agricole,a lucrarilor de imbunatatiri funciare,a bornelor si semnelor topografice si geodezice,a monumentelor istorice,a ansamblurilor si situurilor arheologice ori impiedicarea masurilor de conservare a unor astfel de bunuri,precum si inlaturarea acestor masuri,constituie infractiuni de distrugere; -infiintarea sau mutarea semnelor de hotar si a reperelor de marcare fara aprobarea primita in conditiile legii sau refuzul de a elibera terenul astfel ocupat fara drept,constituie infractiuni de tulburare de posesie; -impiedicarea in calitate de membru al comisiei locale sau judetene,in orice mod,a reconstituirii sau constituirii dreptului de proprietate,dupa caz,ori a eliberarii titlului de proprietate de catre persoanele indreptatite,precum si eliberarea nejustificata a titlului de proprietate sau pe baza unor marturii false,constituie infractiuni de abuz in serviciu; -declararea unor suprafete de teren mai mici decat suprafetele pe care le detin sau nedeclararea unor suprafete pe care le detin efectiv,constituie infractiuni de fals in declaratie. b)Infractiunile in domeniul cadastrului: -degradarea sau distrugerea bornelor,reperelor,marcilor de nivelment si a semnalelor geodezice din reteaua nationala,amplasate pe sol ori pe cladiri sau impiedicarea unor masuri de conservare a acestor bunuri,constituie infractiuni de distrugere. -infiintarea sau mutarea semnelor de hotar si a reperelor de marcare a limitelor de zona,a cailor ferate,drumurilor,canalelor,porturilor,aeroporturilor,cailor navigabile,a delimitarilor silvice,geologice si miniere,fara aprobarile prevazute de lege,constituie infractiuni de tulburare de posesie. c)Sanctiunile penale Faptele infractionale de mai sus se pedepsesc potrivit Codului Penal si a legilor 18/91 si 7/96,astfel: 1.Infractiunea de distrugere(Codul Penal),cu inchisoare/amenda penala; 2.Infractiunea de tulburare de posesie(CP),cu inchisoare de la 1-7 ani si potrivit legii 18/91,cu inchisoare/amenda penala; 3.Infractiunea de abuz de serviciu(conform legii 18/91),cu inchisoare/amenda penala;

4.Infractiunea de fals in declaratie(conform CP),cu inchisoare/amenda penala; .Faptele contraventionale mentionate in sectiunea precedenta constituie infractiuni daca au fost savarsite in conditiile legii penale: -daca persoanele fizice sau juridice au falsificat sau furnizat in intelegere cu proprietarul sau cu terte persoane date cu privire la proprietari,terenuri sau constructii,pt intocmirea documentelor cadastrale; -daca refuzul proprietarilor de imobile de a permite accesul personalului de specialitate,autorizat pt executarea de cadastru,sau daca refuzul de a pune la dispozitia organelor cadastrale a bazei topografice si a altor date,precum si a documentelor necesare lucrarilor de cadastru de catre cei care le detin,a fost insotit de injurii sau vatamare.

19.Pers imputernicite(agentii constatatori),Procedura de constatare/stabilire

1.Persoane imputernicite(agentii constatatori) a)Conform prevederilor legii 18/91 si a legii 7/96,constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se face de catre specialistii imputerniciti in acest scop de Ministerul Administratiei si Internelor,ANCPI si celelalte ministere titulare ale cadstrelor tematice,de persoane imputernicite de prefecti si primari,de directiile judetene pt agricultura si Inspectoratul Silvic Judetean,precum si de ofiteri si subofiteri de politie; b)Constatarea contraventiilor si infractiunilor si aplicarea sanctiunilor contraventionale in domeniul cadastrului(general,agricol),ca si in domeniul funciar,se fac de persoane imputernicite din randul inspectorilor de specialitate(ANCPI,Agentii Judetene). 2.Procedura de constatare si stabilire Potrivit prevederilor legii 18/91 si 7/96,contraventiile din ambele domenii enumerate mai sus(funciar si cadastral) le sunt aplicabile(in masura in care legile mentionate nu dispun altfel) dispozitiile ordonantei guvernamentale nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. Conform dispozitiilor din aceasta lege,constatarea contraventiilor si a infractiunilor,precum si aplicarea sanctiunilor contraventionale si penale,se face prin incheierea unui proces verbal de stabilire a faptelor si sanctiunilor,intocmit de persoane imputernicite. Conditia subiectului contraventiei La incheierea procesului verbal de constatare si stabilire a contraventiei,persoanele imputernicite trebuie sa cunoasca urmatoarele reguli:

a)Daca acea persoana a savarsit mai multe contraventii sanctionate cu amenda,atunci sanctiunea se aplica pt fiecare contraventie in parte; b)Daca contraventiile unei persoane au fost constatate prin acelasi proces verbal,amenzile totalizate nu pot depasi dublul maximului prevazut prin actul normativ pt contraventia cea mai grava; c)Daca in cazul unei contraventii au luat parte mai multe persoane,sanctiunea se aplica fiecarei persoane in parte; d)Daca o persoana savarseste mai multe contraventii,constatate in acelasi timp si de aceeasi persoana imputernicita,atunci se incheie un singur proces verbal; e)Daca o contraventie a fost savarsita de un minor ce a implinit varsta de 14 ani,atunci minimul respectiv maximul amenzii stabilite in actul normativ se reduce la jumatate(minorul care nu a implinit varsta de 14 ani,nu raspunde contraventional); f)Daca contravenientul nu este de fata, refuza sau nu poate semna procesul verbal,atunci agentul constatator va face mentiunea despre aceste imprejurari care trebuie confirmate de cel putin un martor; Procesul verbal incheiat cu nerespectarea obligativitatii indeplinirii unor anumite conditii de fond si de forma duce la nulitatea actului procedural,respectiv a procesului verbal.

20.Procedura de aplicare,caile de atac,executarea sanctiunilor contraventionale

1.Procedura de aplicare: a)Aplicarea sanctiunilor se face de regula o data cu constatarea faptei prin acelasi proces verbal; b)Sanctiunea trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite; c)In situatia in care s-a cauzat o paguba si exista tarife de evaluare,persoana imputernicita stabileste si despagubirea cu acordul expres al persoanei vatamate; d)Achitarea amenzii(1/2 din minimul prevazut in actul normativ) se face de catre contravenient pe loc sau in 48 de ore(la CEC sau la Trezorerie); e)Transmiterea procesului verbal in copie de catre persoana imputernicita atat contravenientului cat si persoanei vatamate in termen de 1 luna de la data aplicarii sanctiunii(daca nu s-a achitat jumatate din minim in 48 de ore); f)Comunicarea contravenientului ce a fost sanctionat cu amenda ori a fost obligat la despagubiri civile,o data cu procesul verbal,si a instiintarii de plata(in situatia in care nu se achita amenda in termen de 15 zile de la comunicare,va urma procedura de executare silita);

g)Aprecierea de catre persoana imputernicita a faptei ca fiind savarsita in astfel de conditii incat,potrivit legii penale,constituie infractiune(in aceasta situatie,persoana imputernicita sesizeaza organul de urmarire penala); h)Prescrierea aplicarii sanctiunii amenzii prin depasirea termenului de 6 luni de la data savarsirii faptei. 2.Caile de atac Potrivit legii,pot formula plangere impotriva sanctiunii contraventionale contravenientul si persoana vatamata avandu-se in vedere urmatoarele: a)Plangerea se depune la institutia din care face parte persoana imputernicita,fiind insotita de copia procesului verbal de constatare a contraventiei;institutia respectiva are obligatia de a trimite plangerea,impreuna cu dosarul cauzei,la judecatoria competenta(in termen de 15 zile); b)Plangerea suspenda executarea(pt persoana vatamata,suspendarea opereaza numai in privinta despagubirilor); c)Plangerile formulate impotriva procesului verbal se solutioneaza la judecatoria in a carei raza teritoriala a fost savarsita contraventia; d)Plangerea va fi solutionata in termen de 30 de zile(necesare intocmirii actelor de procedura,administrare a probelor etc). 3.Executarea sanctiunilor contraventionale Constituie titlu executoriu,fara alta formalitate,urmatoarele acte: -procesul verbal neatacat in termenul prevazut de lege; -hotararea judecatoreasca irevocabila prin care s-a solutionat plangerea. Punerea in executare a sanctiunii amenzii contraventionale se face de catre: a)Organul din care face parte agentul constatator(in situatia in care nu se exercita calea de atac impotriva procesului verbal); b)Instanta judecatoreasca(in celelalte cazuri)

21.Sistemul probelor in procedura funciar-cadastrala A)Preliminarii Faptele probante-cu ajutorul mijloacelor de probatiune se poate demonstra existent sau inexistenta unor fapte care au legatura cu o situatie contencioasa.Faptele ce trebuie demonstrate pot fi: -materiale(mdif datelor intr-un process verbal de receptiuneal lucrarilor de cadastru sau dispozitia unei foi de carte funciara) -psihologice(noua situatie in cazul unui process de uzucaptiune sau vointa de a vatama un cazul unei infractiuni asupra bornelor de hotar ori a semnelor geodezice/topografice)

Administratia probelor-Conditii: -legalitatea probei(proba solicitata nu trebuie sa fie interzisa de lege) -pertinenta probei(proba tb sa dovedeasca un fapt real) -verosimilitatea probei(faptul dovedit nu tb sa contrazica legea naturii) -concludenta probei(proba trebuie sa se bazeze pe fapte ce conduc la lamurirea cauzei) Proba scrisa-cele mai imp probe sunt probele materializate intr-un inscris si anume: -inscrisuri preconstituite si nepreconstituite -inscrisuri originale sau copii -inscrisuri semnate/nesemnate -inscrisuri autentice sau sub semnatura private B)sistemul probelor.ne vom referi la forta probate a principalelor mijloace de probatiune din domeniul funciar cadastral si anume: 1.registrul agricol-document official de evident funciara;un mijloc operational pus la disp organelor locale.inscrierea unor date eronate sau nereale,atrage dupa caz raspunderea penala sau contraventionala 2.cadastrul general-registrele,planurile,hartile cadastrale,precum alte documente cadastrale,sunt acele piese prin care calitatile si insusirile lor special pot constitui probe materiale in cadrul unor procedure contencioase. 3.cartea funciara-prin publicitatea imobiliara reala se realizeaza inscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate sau a celorlalte drepturi reale ref la un imobil.Extrasele de carte funciara necesare le autentificarea contractelor de vanzare/cumparare sau cele solocitate de instant judecatoreasca in desf unor procedure,au forta probanta a unor probe material oficiale.

1.Definitia si diviziunile fondului funciar 2.Def,continutul si formele dreptului de proprietate 3.proprietatea in regim de drept public 4.Propr in regim de drept privat 5.Regimul juridic al instrainarii si schimbul de terenuri cu destinatie Agricola 6.Regimul juridic al instrainarii si schimbului de terenuri cu destinatie forestiera 7.Procedura exercitarii dreptului de preemptiune 8.Folosirea terenurilor pentru productia Agricola si silvica 9.Schimbarea destinatiei terenurilor agricole si silvice 10.Arendarea bunurilor agricole 11.Evidenta funciara 12.Evidenta cadastrala 13.Evidenta cadastral-juridica 14.Def si rolul publicitatii imobiliare,Scurt istoric al institutiei publicitatii 15.Sistemul de publicitate imobiliara personala 16.Sistemul de publicitate imobiliara reala.Noile carti funciare 17.Def,faptele si sanctiunile contraventionale 18.Def,faptle infractionale si sanctiunile penale 19.Pers imputernicite(agentii constatatori),Procedura de constatare/stabilire 20.Procedura de aplicare,caile de atac,executarea sanctiunilor contraventionale 21.sistemul probelor in procedura funciar-cadastrala