Sunteți pe pagina 1din 7

Curente literare

1. ROMANTISMUL:

a) Apariie: sec. XVIII- sec. XIX


b) Ipostaze: I. - preromatism( paoptism) - romantismul autentic - postromantismul( neoromantismul sau prelungiri ale clasicismului i romantismului) II. - Romantismul nalt: caracterizeaz culturile europene de prestigiu - Romantismul Biedermeier ( mblnzit): o form banalizat a celui nalt b) Trsturi: - tematica specific: natura, iubirea, timpul, istoria, omul de geniu, cosmicul - motive specifice: noaptea, luna, stelele, umbra, visul, somnul, amintirea, moartea, zborul cosmic, pdurea, codrul, floarea-albastr, femeia-nger, femeia- demon,metamofoza, trecerea ireversibil a timpului ( fugit irreparabile tempus), soarta schimbtoare( fortuna labilis), zdrnicia tuturor lucrurilor( vanitas vanitatum), mortul-viu, viul cadaveric, dublul, roata vieii - utilizarea antitezei ( opoziia trecut-prezent, trecutul fiind considerat superior) - evadarea n trecut prin intermediul amintirii, somnului( visului) sau cltoriei n timp - promovarea subiectivitii - legtura om-natur, natura devenind etat dame - promoveaz tririle extatice sau melancolice - statutul eului: condiia nefericit a omului de geniu / eroul excepional ( n proz) - importana acordat sentimentelor - cultivarea imaginaiei i fanteziei creatoare - promovarea unor specii noi: elegia, meditaia, romana, pastelul, sonetul, poemul filosofic, nuvela istoric. c). Reprezentani: - Ion Heliade Rdulescu, Nicolae Blcescu, Vasile Alecsandri, Gr. Alexandrescu, Vasile Crlova; Costache Negruzzi, Alecu Russo, Nicolae Blcescu ( paoptiti) - Mihai Eminescu - Octavian Goga, George Cobuc( neoromantici)

2. SIMBOLISMUL: a) Apariie: sf. sec. XIX- inc. sec. XX b) Trsturi: - tematica specific: solitudinea, moartea - motive specifice: toamna, iarna; ploaia, ninsoarea-metafore ale cderii; boala, angoasa, spleen-ul, melancolia, dezndejdea, trgul provincial, nevroza, amurgul, crepusculul, cavoul - folosirea simbolului - preferina pentru sugestie i analogie: a numi un obiect este a suprima trei sferturi din plcerea poemului; a sugera, iat visul!( Mallarme) - corespondenele dintre tririle eului poetic i lumea exterioar, cromatic sau intrumente muzicale - artificialitatea: preferina pentru apiul artificial, citadin, nchis( oraul, cimitirul, abatorul, grdina) - muzicalitatea: rima interioar, laitmotivul, versul refren, instrumentele muzicale: vioara, flautul, pianul, fluierul; verbele la modul gerunziu; relaiile de simetrie; asonana - monotonia: repetiia obsesiv a unui cuvnt, sintagme, vers care include vocale nchise sau abunden consonantic - ambiguitatea: substantive vagi( cea, fum, noapte) - cromatica e reprezentat de culori puternice, stridente simboliznd tririle eului liric - libertate formal: promoveaz versul liber c) Reprezentani: Alexandru Macedonski, George Bacovia, tefan Petic, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu

MODERNISMUL fr. moderne lat. modernus =RECENT In sens restrans, este miscarea literara constituita in spatial hispano-american la sf.sec al XIXlea in jurul poetilor Ruben Dario si Antonio Machado, miscare orientand poezia spre o estetica a sinceritatii si rafinamentului. In sens larg, denumeste tendinta inovatoare intr-o anumita etapa a unei literaturi, opunanduse traditionalismului, proclamand noi principii de creatie. Modernismul este, asadar, opusul traditionalismului si subsumeaza( include) toate curentele de avangarda: simbolism, futurism, expresionism, imagism, dadaism, suprarealism. In literatura romana , Eugen Lovinescu teoretizeaza asupra modernismului in revista Sburatorul(1919-1922; 1926-1927), in activitatea sa de critic literar si de conducator al cenaclului Sburatorul. Acesta va promova urmatoarele idei: -exista un spirit al veacului (saeculum) care imprima un process de omogenizare a civilizatiilor, de integrare intr-un ritm de dezvoltare sincronica. In conditiile in care exista diferente intre civilazatii, cele mai putin dezvoltate sufera influenta celor avansate. Influenta se
2

realizeaza in doi timpi: mai intai sunt preluate, prin imitatie, forme ale civlizatiei superioare, apoi, dupa adoptarea lor, se stimuleaza crearea unui fond propriu. Teoria imitatiei este preluata dupa francezul Gabriel Tarde, psiholog si sociolog, care explica viata sociala prin interactiunea reactiilor sufletesti. -modernizare a inceput dupa patrunderea in Tarile Romane, la inceputul sec. al XIX-lea, a ideilor inovatoare (noi) din Europa. Societatea romaneasca a preluat formele occidentale si a creat terenul pentru dezvoltarea unui fond modern. Trebuie eliminate diferentele culturale si trebuie realizata sincronizarea literaturii romane cu spiritul veacului. Principiul sincronismului inseamna de fapt acceptarea schimbului de valori, a elementelor care ofera noutate si modernitate fenomenului literar. - modernizarea nu presupune opozitia fata de traditie, fata de specificul national, ci depasirea spiritului provincial, necesitatea de innoire. Pentru sincronizarea literaturii cu spiritul veacului sunt necesare cateva mutatii esentiale in plan tematic si estetic: trecerea de la o literatura cu tematica rurala la o literatura de inspiratie urbana: cultivarea prozei obiective; evolutia poeziei de la epic la liric; intelectualizarea prozei si a poeziei; dezvoltarea romanului analitic; aplicarea criteriului estetic in judecarea operelor de arta etc. - principalele carti teoretice lovinesciene sunt: Istoria civilizatiei romane moderne; Istoria literaturii romane contemporane;Critice; Memorii. TRASATURILE MODERNISMULUI : 1.Inovatia: inventie, originalitate, libertate, actualitate. 2. Nota dominanta a modernitatii este noutatea temporala, clipa prezenta deoarece pentru artistul modern trecutul imita prezentul si nu prezentul trecutul. Nelogismul modernus incepe sa circule in sec. al VI-lea, derivat din MODO (recent), este la inceput simplu atribut de timp introducand o ruptura cronologica.In Renastere se realizeaza impartirea istoriei occidentale astfel: Antichitate, Ev Mediu si Modernitate. In sec. al XVIII-lea este reevaluata cultura europeana; categoria frumosului devine categorie istorica supusa schimbarilor opiniei si gustului. Baudelaire este considerat teoreticianul modernitatii sec. al XIX-lea care va promova frumosul modern vazut drept frumusete trecatoare a lumii, imagine a tranzitoriului (efemerului), fugitivului, contingentului (realitatii).El va valoriza categoriile negative: uratul, spleenul (stare de plictiseala, de dezgust), repulsia(dezgustul), satanicul. 3. Modernul se va recunoaste drept modern doar prin antiteza cu ideile si realitatile literare clasice, fata de care isi va recunoaste o superioritate de fapt si de esenta prin plusul de subtilitate si frumusete. 4. Refuzul trecutului. 5 . Promoveaza tot ceea ce constituie negare, degradare, , uratul, pacatul, viciul,grotescul,neantul, mizerabilul, decazutul, nocturnul, artificialul- constituie mistere care indreapta poezia pe cai noi. Anormalitatea se anunta ca principiu al poeziei moderne. 6 . Vorbeste in enigme si in obscuritati;opera modernista pare sa fie intotdeauna deschisa interpretarii fiind o opera cu mai multe straturi de interpretare, dintre care ultimul este cel al sensului care trebuie localizat si explorat. 7. Depersonalizarea: lirica moderna devine o activitate rece, lucida; se
3

intelectualizeaza. 8. Legea absurdului- acea lege care il obliga pe om sa exprime suferinta prin ras. 9 . Pentra a patrunde in sufletul unui poet modern trebuie sa cautam in opera sa cuvantul care apare cel mai frecvent; cuvantul acesta va traduce obsesia poetului. 10 . Omul modernist e tragic, strivit de confruntarea cu neantul;se vede marginalizat, impins spre suprafata lucrurilor: personajul devine antierou, intriga dispare. 11. Poezia moderna e o poezia a alogicului (a continuturilor somnambule, halucinante provenite din semiconstient si inconstient). 12. Cultiva versul liber, dar si cel clasic, cu accente de incantatie.;cultiva enjambamentul(continuarea ideii dintr-un vers in celalalt marcata prin scrierea cu litera mica); structura strofic variat, versul modern. 13. Preocuparea pentru teoretizarea artei poetice si promovarea acesteia. 14. Poezia moderna, mai ales cea aflata sub semnul expresionismului, incearca sa redescopere sufletul primar, originar intorcandu-se spre mituri, spre folclorul practicilor si ritualurilor magice, concentrate in descantece. 15. Universul liric se extinde mai mult ca oricand pt. ca poezia beneficiaza de o totala libertate de inspiratie, cuprinzand domenii care ii erau pana atunci interzise (prezentarea aspectelor impure ale realitatii, utilizarea unui limbaj regional sau argotic). 16. Dominaia metaforei care intelectualizeaz discursul poetic conferindu-I ambiguitate. REPREZENTANTI: Ion Barbu( ermetismul), Camil Petrescu, Camil Baltazar, Ilarie Voronca, Anton Holban, Gh. Braescu, G. Calinescu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, H.P. Bengescu, Tudor Arghezi) estetica urtului), Lucian Blaga( poetul-filosof)

Traditionalismul
Este un current literar care apara si promoveaza traditia ilustrand atasamentul fata de valorile trecute.Acest curent se dezvolta in perioada interbelica, fiind in antiteza cu modernismul. Traditionalismul isi asuma orientarea smntorist promovata in perioada 1901-1910 de catre revista Smntorul coordonat de Al.Vlahut si George Cosbuc.Smntoristii se opuneau influentelor straine considerate primejdioase pentru cultura nationala.Cea de-a doua orientare pe care si-o asuma si o continua este poporanismul care promoveaza un cult al taranului si al spatiului autohton.

Aceste orientari sunt completate in perioada interbelica de miscarea gandirista al carei nucleu il reprezinta revista Gandirea coordonata de Nichifor Crainic.Acesta stabileste, in articolul sensul traditiei, principalele trasaturi ale traditionalismului interbelic:cultul limbii nationale, al sangelui, intensitate pe mitul identitatii si al continuitatii, precum si elementul religios(ortodoxismul). Trasaturi: Teme specifice:istoria, natura, folclorul(tematica care continua aspiratiile revistei Dacia literara si ale romantismului) Laitmotive: amintirea, memoria Preferinta pentru mit, prelucrandu-se indeosebi mituri biblice Nostalgia trecutului- si din aceasta cauza este considerat drept spatiu de refugiu satul, descris in opozitie cu mediul citadin- distrugator al puritatii sufletului;satul devine un axis mundi Umanizarea ipostazelor divine(ingerii care ara pamantul sau sunt surprinsi in sezatoare) Prozodia clasica Lexicul arhaic Reprezentati: V.Voiculescu, I.Pillat, Aron Cotrus, Radu Gyr Avangardismul Este un current literar de rupture violenta fata de trecut, manifestandu-se in primele trei decenii ale secolului al XX-lea.Acest fenomen reuneste mai multe curente, grupari sau coli, precum: constructivismul, cubismul, integralismul, futurismul, dadaismul, suprarealismul. Cele mai importante grupri sunt cea dadaist i cea suprarealist; prima dintre ele a fost dezvoltat i teoretizat de Tristan Tzara, n manifestul Dada definind poezia drept Abolirea logicei, arheologiei, profetilor, viitorului, credina absolut indiscutabil n fiecare gen produs imediat al spontanaitii.Micarea dadaist este treptat nlocuit de cea suprarealist, ntemeiat de ctre Andre Breton, care definete specificul creaiei drept automatism psihic prin care i propune s exprime fie verbal, fie scrie, fie n orice alt chip, funcionarea real a gndirii, n absena oricrui control exercitat de raiune, n afara oricrei preocupri estetice sau morale. Trsturi: 1. Viziunea mecanizat asupra Universului
2. Asocierile arbitrare de cuvinte 3. Anticalofilia acut(mpotriva scrisului frumos,mpodobit cu numeroase figuri de stil) 4. Folosirea unor procedee artistice care stimuleaza hazardul si absurdul 5. Spiritul distructiv 6. Spiritul ludic(de joc) 7. Obsesia visului

8. Utilizarea limbajului violent i a invectivei 9. Dinamismul exagerat 10. Prezentarea unei lumi sub semnul vitezei i al nebuniei

Reprezentani: Tristan Tzara, Ion Vinea, Ilarie Voronea, Saa Pan, Gellu Naum

NEOMODERNISMUL (neo=nou; neomodernismul= un nou Sau generatia 60

modernism)

Termenul de neomodernism denumeste miscarea literara desfasurata in perioada 1960-1980. Aceasta denumire a fost lansata de Matei Calinescu in lucrarea Cinci fete ale modernitatii. Scriitorii acestei generatii au meritul de a contribui decisiv la refacerea legaturilor dintre literatura contemporana si literatura moderna. Este ceea ce s-a numit recuperarea traditiei. Prin traditie ei au inteles in primul rand modernismul. Ei au incercat sa scrie in spiritul scriitorilor interbelici. Revista care sustine programul lor estetic este Romania literara, aparuta in anul 1968 , coordonata de Uniunea scriitorilor. Nichita Stanescu este liderul poetic al saizecistilor, in poezia lui regasindu-se programul neomodernist : -ambiguitatea limbajului; -poetica existentei si cunoasterii; Nichita transforma cuvantul intr-un univers existential in care se poate trai; el se face ca se joaca cu niste jucarii ce se cheama : univers, destin, existenta, iubire, moarte, singuratate, arta poetica, credinta(aceste jucarii sunt de fapt teme ale existentei devenite teme ale poeziei 1 reinterpretarea miturilor; 2 ironia, spiritul jocului; 1 noutatea imaginilor artistice; 1 crearea unui univers poetic original; 1 rasturnarea lucrurilor firesti, normale, obisnuite; 1 finetea metaforei; 1 intelectualizarea poeziei; 1 .cunoasterea deplina nu se poate realiza decat prin poezie, cuvantul devenind un creator, dar si un obiect sau fiinta cu viata proprie; de aceea apare o permanenta legatura intre creator ( poet) si opera sa. 1 .Intoarcerea la lirismul poeziei din perioada interbelica ( moderna.). 10..asocieri inedited de cuvinte 11.corporalizarea sentimentelor( transformarea abstractului n concret) Reprezentanti : Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Cezar Baltag, Mircea Dinescu,Ileana Malancioiu, Ion Caraion, St.Aug. Doinas (poeti); Nicolae Breban, St. Banulescu, D.R.Popescu, Augustin Buzura, Al. Ivasiuc(prozatori); Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Matei Calinescu( critici literari).

POSTMODERNISMUL ( GENERAIA 80) Trsturi: -

ironia i parodia- modaliti preferate de expresie biografismul intertextualitatea prozaismul( banalul cotidian) ludicul poezie a concretului oralitate refuz stilul nalt fragmentarismul intersecia genurilor i speciilor literare

Reprezentani: Mircea Crtrescu, Alexandru Muina, Florin Iaru, Simona Popescu, Mariana Marin