REDUCTOR CU ROTI DINTATE CU DINTI INCLINATI

TEMA DE PROIECTARE
S se proiecteze un reductor cu roi dinate , cu o treapt (roi cilindrice cu dini nclinai) cu urmtoatele date de proiectare: Pe=puterea motorului = 6 Kw ne=turaia motorului = 2200 rot/min nu=turaia utilajului = 350 rot/min Proiectul va cuprinde:

A. MEMORIU TEHNIC
1. Noiuni introductive 2. Alegerea materialelor pentru roile dinate i a tratamentelor termice sau termochimice 3. Variante constructive 4. Norme de tehnica securitii muncii

B. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

1. Schema cinematic a transmisiei mecanice 2. Calculul cinematic 3. Predimensionarea arborilor 4. Predimensionarea angrenajelor 5. Calculul elementelor geometrice ale ro ilor cilindrice cu dini nclinai 6. Calculul forelor din angrenaje 7. Verificrile angrenajelor 8. Calculul reaciunilor. Trasarea diagramelor de momente nconvoietoare i de torsiune 9. Alegerea i verificarea rulmenilor 10. Alegerea i verificarea penelor 11. Verificarea arborilor 12. Alegerea lubrifiantului i a sistemului de ungere a angrenajelor 13. Calculul termic al reductoarelor cu roi dinate

ORGANE DE MASINI

C. PARTE GRAFIC
1. Desenul de ansamblu al reductorului cu roi dinate cu dini nclinai 2. Desenul de execuie al pinionului 3. Desenul de execuie al roii dinate conduse

D. BIBLIOGRAFIE

A. MEMORIU TEHNIC
1. Noiuni introductive
Transmisia mecanica este un ansamblu tehnic ce are in compunere mai multe organe de masini simple, compuse sau complexe organizate in diferite variante constructive, cu rolul principal de a transmite energia mecanica prin transformarea miscarii si a momentului de rasucire transmis. Transmisia mecanica este formata din motorul electric (ME), tranmisia prin curele trapezoidale (TCT), reductorul cu roti dintate (R), cuplajul elastic (CE) si masina de lucru (ML). Cuplajele sunt organe de masini care asigura legatura si transferul de energie mecanica intre doua elemente consecutive, obisnuit coaxiale, ale unui lant cinematic, fara a avea posibilitatea modificarii legii de miscare.

Fig.1. Schema de principiu a unei transmisii mecanice (1 - motor electric; 2 - transmisie prin curele trapezoidale; 3 - reductor de turaie cu roi dintate; 4 - cuplaj)

ORGANE DE MASINI Pe langa functia importanta de transmitere a miscarii si a momentului de torsiune, cuplajele mai pot indeplini urmatoarele functii: comanda a miscarii; compensare a erorilor de executie si montaj; amortizare a socurilor si vibratiilor; limitare a unor parametrii functionali. Caracteristica comuna a cuplajelor permanente mobile cu elemente intermediare elastice este aceea ca au in compunere un element elastic (metalic sau nemetalic) care determina proprietatile si calculul de proiectare al cuplajului. Ele sunt denumite cuplaje elastice si permit montarea arborilor cu abateri de la pozitia reciproca si rotirea relativa a semicuplajelor. Rolul pricipal al cuplajelor elastice consta in limitarea vibratiilor de rezonanta si atenuarea socurilor torsionale prin acumularea elastica temporara a lucrului mecanic si redarea acestuia sistemului prin revenirea treptata a elementului elastic la forma si pozitia inititala. Cuplajul este privit ca un element elastic cu amortizare interpus intre masina motoare si masina de lucru. Rigiditatea cuplajului reprezinta variatia momentului de torsiune in functie de unghiul de rotire, iar amortizarea cuplajului caracterizeaza dependenta momentului de torsiune de viteza de deformare. Aceasta transmisie este o transmisie cu roti dintate, denumita si angrenaj, este mecanismul format din doua sau mai multe roti dintate aflate in angrenare. Angrenajul asigura, datorita danturii rotilor, o transmitere prin forma si cu raport de transmitere constant a miscariii de rotatie si a momentului de torsiune intre doi arbori necoaxiali, realizandu-se in general o modificare a momentului de torsiune si a turatiei. Angrenajele sunt cele mai folostite transmisii mecanice datorita avantajelor semnificative pe care le prezinta: siguranta si durabilitate mare, randament ridicat, gabarit redus. Ca dezavantaje se pot retine urmatoarele: tehnologie complicata, cost mare, zgomot si vibratii in functionare. Angrenajul cilindric exterior cu dinti inclinati este un angernaj ce se compune din doua roti cilindrie cu dantura exterioara inclinata. Cele doua roti cilindrice cu dinti inclinati au unghiul de inclinare de divizare al dintelui fata de axa rotii de aceeasi valoare, dar cu sens de inclinare invers. La angrenajul cu dinti inclinati angrenarea incepe la un colt al piciorului rotii motoare ca apoi linia de contact, care este inclinata cu un unghi de inclinare sa creasca in deplasare spre varful dintelui. Dupa o valoare maxima, scade iar, si in final, iesirea din angrenare se porduce la un colt al capatului dintelui. Se produce astfel o intare si iesire treptata din angrenare. La transmisiile prin curele trapezoidale, fetele de lucru ale curelei sunt flancurile laterale, asigurand prin pozitie o capacitate portanta superioara si o incarcare pe arbori mai mica. Aceste avantaje apar pe seama cresterii aparente a coeficientului de frecare, dar, in acelasi timp, valorile pentru raportul h/D si alunecarile relative mai mari pe suprafetele de lucru influentaza negativ durabilitatea. Transmisiile prin curele trapezoidale au arborii paraleli; rar se intalnesc si transmisii semiincrucisate sau incrucisate. Cureaua trapeoidala cuprinde in sectiune straturi din tesatura de bumbac sau snururi din fire de cord, ca element de rezistenta la uzura.

ORGANE DE MASINI

Figura 1.1 Curea ngust trapezoidal STAS 7192-83

2. Alegerea materialelor pentru roile dinate

Roile dinate cilindrice (cu dini drepi sau nclinai) care intr n compunerea reductoarelor de turaie sunt organe de maini puternic solicitate. Principalele solicitri (pentru care de altfel se face i calculul de rezisten) sunt solicitarea de ncovoiere la piciorul dintelui (efort unitar, F ) i solicitarea hertzian la contactul flancurilor (efort unitar, H ), ambele solicitri fiind variabile n timp dup cicluri de tip pulsator. Ca urmare, pentru proiectarea angrenajelor trebuie cunoscute att caracteristicile mecanice de uz general ale materialelor utilizate (limita de rupere, limita de curgere, duritatea etc. ), ct i valorile rezistenelor la oboseal pentru solicitrile anterior menionate (F lim i H lim ), rezistene determinate prin ncercri efectuate pe epruvete roi dinate i standuri de ncercare specializate. Roile dinate utilizate n construcia de maini pot fi realizate din oeluri laminate, forjate sau turnate, din fonte, din aliaje neferoase (bronzuri, alame, aliaje de aluminiu etc.), iar uneori chiar din mase plastice. n construcia reductoarelor de turaie se folosesc uzual oelurile laminate sau forjate pentru construcia roilor dinate cilindrice i conice. Oelurile folosite pentru construcia roilor dinate cilindrice i conice pot fi mprite, funcie de tratamentul termic sau termochimic la care sunt supuse, n dou grupe: - oeluri de mbuntire sau normalizate pentru care duritatea Brinell a flancului dintelui dup tratament este sub 3500 N/mm2; - oeluri pentru durificare care sunt supuse unor tratamente termice (clire cu flacr sau CIF) sau termochimice (cementare, nitrurare) care fac ca duritatea Brinell a flancului dintelui dup tratament s fie mai mare de 3500 N/mm2. Angrenajele realizate din oeluri de mbuntire au dimensiuni mai mari dect cele confecionate din oeluri durificate care lucreaz n condiii similare de sarcin i turaie datorit rezistenei inferioare la pitting. Aceste angrenaje sunt ns mai ieftine datorit tehnologiei mai simple. Ca urmare, se folosesc oeluri pentru mbuntire acolo unde gabaritul mai mare al roilor nu creeaz probleme. Roilor mari a cror durificare i rectificare este dificil, li se aplic, de asemenea, tratament termic de mbuntire. n cazul reductoarelor, dorina de obinere a unor utilaje compacte a condus la tendina actual de utilizare a roilor dinate executate din oeluri care se durific prin tratamente termice sau termochimice, reducerea gabaritului i a consumului de material prevalnd asupra creterii costului execuiei tehnologice. Soluia modern const n utilizarea unor tratamente ce durific doar stratul superficial, miezul dintelui rmnnd moale. Se mbin astfel avantajele creterii duritii stratului superficial legate de mrirea rezistenei la uzare n general i la pitting n special, 4

ORGANE DE MASINI cu cele conferite de tenacitatea danturii ( ce confer rezisten la ocuri i conformabilitate n cazul unor contacte defectuoase ale dinilor) asigurat de meninerea duritii reduse a miezului dintelui.

3. Variante constructive
Varianta I

ORGANE DE MASINI

Figura 3.1 Varianta I a reductorului cilindric [1] Varianta II

ORGANE DE MASINI

Figura 3.2 Varianta II a reductorului cilindric [1] Varianta III

ORGANE DE MASINI

Figura 3.3 Varianta III a reductorului cilindric [1]

In figura 3.1 arborii sunt plasai ntr-un plan orizontal, fa de suprafaa de aezare a reductorului. Pentru ungerea, prin barbotare, a angrenajului i a rulmenilor se scufund n baia de ulei roata mare, pe o nlime care s nu treac peste o treime din diametrul exterior al roii. Reductorul este prevzut cu un capac frontal avnd planul de sepataie perpendicular pe axele arborilor. 8

ORGANE DE MASINI Varianta constructiv din figura 3.2 are axele aezate n planul vertical, iar fixarea carcasei se face frontal cu ajutorul unei flane, n care sunt prevzute gurile de fixare. Ungerea reductorului se asigur prin scufundarea roii mari n baia de ulei pe o nlime de pn la o treime din diametrul exterior. In varianta prezentat n figura 3.3 capacele rulmenilor sunt fixate n carcas, fr s se utilizeze uruburi de prindere. Aceast soluie se poate aplica numai atunci cnd avem rulmeni radiali care nu necesit reglare axial. Referitor la forma carcasei se observ tendina de reducere a gabaritului prin practicarea unor adncituri n carcas necesare pentru uruburile de fixare a reductorului pe fundaie sau utilaj. Nivelul uleiului se verific cu ajutorul unui dop filetat plasat la nlimea pn la care trebuie s fie uleiul. Se toarn ulei n redactor pn cnd ncepe s curg prin acest orificiu filetat dup care se nurubeaz dopul filetat. Alegerea variantei constructive Am ales varianta III, avnd o construcie robust, uor de realizat. Pentru roata conductoare (pinion) am ales ca material oel de imbuntire ( 40Cr 10) mbuntit cu urmtoarele caracteristici mecanice : H lim = 735 N / mm 2 0 lim = 550.3 N / mm 2 Pentru roata condus am ales OLC 45 mbuntit cu urmtoarele caracteristici mecanice : H lim = 527.5 N / mm 2 0 lim = 412.5 N / mm 2 Elementele componente ale reductorului: 1. Stift de centrare 2. Semicarcasa inferioara 3. Rulment radial-axial 4. Pana paralela 5. Rulment radial-axial 6. Saiba plata 7. Capac 8. Saiba plata 9. Pinion 10. Capac 11. Manseta 12. Roata dintata cilindrica 13. Dop aerisire 14. Saiba grower 15. Surub M12 16. Saiba plata 17. Pana paralela 18. Dop golire 19. Manseta 20. Roata dintata cilindrica 21. Pana paralela 22. Bucsa 23. Arbore 24. Capac 25. Talpa 26. Semicarcasa superioara 27. Joja 28. Inel de ridicare

ORGANE DE MASINI

figura 3.4. Reductor cu roi cilindrice cu dini nclinai varianta III

Figura 3.5 Cuplaj elastic cu boluri STAS 5982/6-81

10

ORGANE DE MASINI

4. Norme de tehnica securitii muncii

In procesul execuiei de uzinare a reperelor componente ale transmisiilor se vor respecta NTS specifice activitii de uzinare. La montaj se vor respecta NTS specifice activitii de montaj. La exploatarea transmisiilor se vor respecta NTS specifice activitii de exploatare la locul de munc. Toate cele trei seturi de msuri de tehnica securitii muncii vor fi afiate la loc vizibil pentru a fi cu uurin insuite i respectate de personalul calificat. La lucrul sau la exploatarea reductorului va trebui s se in seama de urmtoarele prevederi cu privire la norme de tehnica securiti muncii: - reductorul s fie fixat cu uruburi de bancul de lucru - nu se vor folosi reductoare crora le lipsesc piese componente - nu se va schimba uleiul n timpul funcionrii - nu se va verifica uleiul n timpul funcionri - piesele defecte sau uzate se vor nlocui cu altele corespunztoare - nu se fac reglaje la jocul din rulmeni n timpul funcionrii - se respect intervalele de schimb al uleiului i a rulmentului - se are n vedere a nu se depi orele de funcionare ale reductorului

11

ORGANE DE MASINI

B. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL 1. Schema cinematic a transmisiei mecanice

Schema de principiu a unei transmisii mecanice a crei proiectare este elaborat n prezenta lucrare, este indicat n figura 1

Fig.1. Schema de principiu a unei transmisii mecanice (1 - motor electric; 2 - transmisie prin curele trapezoidale; 3 - reductor de turaie cu roi dintate; 4 - cuplaj)

Pornind de la aceast schem simpl se pot obine foarte multe variante care difer prin poziionarea n spaiu a elementelor transmisiei, prin tipul roilor dinate (cilindrice, conice) i dispunerea acestora n interiorul reductorului de turaie, prin numrul de trepte de reducere incluse n reductor, prin tipul cuplajului utilizat (cuplaj elastic cu boluri, cuplaj cu flane) etc.

12

ORGANE DE MASINI

D. BIBLIOGRAFIE
1) ANTAL, A., s.a., Reductoare. Indrumtor de proiect, LITO IPCN, 1994 2) ANTAL, A., s.a., Elemente privind proiectarea angrenajelor, EDITURA ICPIAF, Cluj Napoca, 1998 3) CONSTANTIN , V., PALADE,V. Transmisii mecanice ,Indrumar de proiectare , Ed. Fundatiei Universitare DUNAREA DE JOS, Galati, 1999. 4) CRUDU, I., s.a. Atlas de reductoare cu roi dinate. Ed.Didactic si Pedagogic, Bucureti, 1981. 5) PALADE, V., CONSTANTIN, V., HAPENCIUC, M. Reductoare cu roi dinate, Ed. Alma,Galai, 2004. 6) MUSAT, M. , STOICA, G. Transmisii mecanice cu reductoare ntr-o treapt (Indrumar de proiectare), 2004

13