Ochiul la mamifere

Ochiul poseda trei tunici , care dinspre exterior spre interior sunt urmatoarele : 1. Tunica externa , fibroasa ( formata din cornee si sclera ). 2. Tunica medie , vasculara ( iris , corp ciliar si coroida ). 3. Tunica interna , nervoasa ( retina ) . Tunica externa ( fibroasa ) A . Corneea formeaza 1/6 anterioara a tunicii externe si este o structura avasculara , transparenta si care contribuie cu cca. 2/3 la puterea dioptrica a ochiului( +48D ) . Se continua posterior cu sclera , la jonctiunea cu aceasta aflandu-se limbul sclero-cornean . Suprafata sa anterioara are o forma ovalara , cu diametrul vertical mai mic decat cel orizontal ( 10,6 mm, respectiv 11,7 mm ) si cu o raza de curbura de cca. 7,8 mm. Suprafata posterioara este rotunda . Grosimea ei nu este uniforma, este mai subtire in centru ( 0,5 mm ) si mai groasa in periferie ( 0,7 mm). Structura histologica a corneei tesutul cornean prezinta dinspre suprafata spre profunzime urmatoarele straturi : epiteliul cornean , membrana Bowman , stroma corneana , membrana Descemet si endoteliul cornean . Vascularizatia corneei corneea nu poseda vase proprii sanguine sau limfatice , nutritia ei fiind asigurata prin difuziunea substantelor nutritive si a oxigenului de la nivelul umorului apos . Inervatia corneei inervatia senzitiva a corneei este bine reprezentata si este constituita din prelungiri periferice ale trigemenului . Limbul sclero-cornean este o banda inelara de tranzitie intre cornee si sclera si se proiecteaza in sectiune intre linia care trece prin marginile membranelor Bowman si Descemet si linia perpendiculara pe canalul Schlemm . Intre fata posterioara a corneei si cea anterioara a irisului se afla camera anterioara a och 24324y246y iului care contine cca. 0,25 ml umor apos , care este incolor si are un ph de 7,2 . B . Sclera formeaza 5/6 posterioare ale tunicii externe si are rolul de a proteja continutul ocular si de a mentine forma ochiului . Prezinta o culoare alb-sidefie si este foarte rezistenta . Ea vine in contact cu tesutul adipos orbitar prin intermediul capsulei lui Tenon care este atasata de glob la nivelul limbului sclero-cornean . La nivelel sclerei se insera anterior mm. oculomotori . La polul posterior al sclerei se gaseste canalul scleral al nervului optic, zona in care sclera prezinta numeroase orificii ( lamina cribrosa ) prin care trec axonii celulelor ganglionare ce vor alcatui ulterior n. optic , precum si artera si vena centrala a retinei . Tunica medie ( vasculara ) A. Irisul formeaza partea anterioara a tunicii vasculare si are aspectul unei diafragme care separa camera anterioara de camera posterioara a globului ocular. In centru prezinta un orificiu circular ( cu diametrul

de 3-5 mm. )numit pupila , care are rolul de a regla cantitatea de lumina ce patrunde in ochi . Structura histologica a irisului este reprezentata dinspre anterior spre posterior de urmatoarele straturi : a. stratul anterior marginal ce contine melanocite si fibroblaste b. stroma iriana , care in apropierea pupilei contine muschiul constrictor al pupilei ( cu fibre orientate paralel cu marginea pupilei ); c. stratul muschiului dilatator al pupilei , cu fibre dispuse radiar ; d. stratul epitelial pigmentar alcatuit din celule pigmentate . Vascularizatia arteriala a irisului este reprezentata de artere ce provin din marele cerc arterial al irisului situat in stroma corpului ciliar si care se dispun radiar prin stroma iriana si in vecinatatea pupilei formeaza micul inel arterial al irisului . Inervatia irisului este asigurata de nn. ciliari scurti ce provin din ganglionul ciliar si care contin fibre senzitive ale n. trigemen si fibre vegetative parasimpatice ( care inerveaza m. dilatator al pupilei ). Fibrele simpatice ce provin din ganglionul cervical superior inerveaza m. dilatator al pupilei . B. Corpul ciliar reprezinta partea intermediara a uveei si se intinde intre ora serrata si radacina irisului . Limita sa posterioara se proiecteaza pe sclera la 6,5 mm posterior de limbul sclero-cornean . Este format din doua zone : corpul ciliar anterior si corpul ciliar posterior ( pars plana ). In spatele irisului pana la fata anterioara a cristalinului se afla camera posterioara in care se gaseste umor apos , secretat aici de procesele ciliare . Corpul ciliar anterior este format din m .ciliar ( situat anterior ) si procesele ciliare ( situate posterior ) . Muschiul ciliar este un m. neted a carui contractie determina in procesul de acomodatie relaxarea fibrelor zonulare si a capsulei cristaliniene facand posibila vederea de aproape. Procesele ciliare sunt reprezentate de 70-80 franjuri foarte vascularizate , al caror rol este de a secreta umoarea apoasa . Corpul ciliar posterior sau pars plana este limitata posterior de ora serrata . Corpul ciliar este vascularizat de aa. ciliare anterioare si de ramuri din aa. ciliare lungi posterioare . C. Coroida formeaza segmental posterior al tunicii vasculare si este formata din urmatoarele straturi dinspre exterior spre interior : stratul supracoroidian , stratul vascular si membrana Bruch ( adiacenta retinei ) . Stratul vascular coroidian este compus din mai multe structuri vasculare arteriale , venoase si capilare , precum si anastomoze ale lor . Unghiul irido-cornean este reprezentat de o structura conjunctiva numita retea trabeculara , formata din lamele trabeculare separate de spatii intertrabeculare si care are rol in evacuarea umorii apoase din camera anterioara . Dupa ce traverseaza trabeculul umoarea apoasa ajunge in canalul Schlemm , iar de aici , prin vv. apoase in circulatia venoasa si limfatica . De integritatea functionala a acestei cai depinde mentinerea presiunii intraoculare in limite normale ( 14-21 mmHg ). Tunica interna ( nervoasa )

Retina captuseste posterioare ale ochiului . Limita ei anterioara este la nivelul orei serrata , adica la 4,5 mm posterior de limbul sclerocornean. Are mai multe zone , care se diferentiaza din punct de vedere structural si functional : regiunea maculara , retina periferica si ora serrata . In centrul regiunii maculare se gaseste foveea , care este cea mai specializata zona retiniana , care asigura acuitatea vizuala maxima si vederea colorata . Diametrul foveei este de cca. 1,5mm si in centru prezinta o depresiune de 0,33 mm. numita foveola .Este o zona avasculara , cu doar 3 straturi si contine in exclusivitate doar celule cu conuri ( 10000/mm2). Retina periferica este reprezentata de retina cuprinsa intre macula si ora serrata . Retina este formata dinspre exterior spre interior din urmatoarele 10 straturi : 1. epiteliul pigmentar format dintr-un singur strat de celule hexagonale care adera la membrana Bruch . 2. stratul celulelor fotoreceptoare este format din celule cu conuri si bastonase ( ~ 7 mil. conuri , responsabile de vederea diurna si `~140 mil. bastonase responsabile de vederea in amurg ). 3. membrana limitanta externa; 4. stratul nuclear extern format din nucleii celulelor fotoreceptoare; 5. stratul plexiform extern contine axonii celulelor fotoreceptoare care fac sinpsa aici cu dendritele celulelor bipolare . 6. stratul nuclear intern contine nucleii celulelor bipolare ; 7. stratul plexiform intern contine axonii celulelor bipolare care fac aici sinapse cu dendritele celulelor ganglionare ; 8. stratul celulelor ganglionare contine cca. 700000-15000000 celule . Fiecare celula ganglionara primeste aferente indirecte de la 100 celule cu bastonas si de la 3-6 celule cu conuri . 9. stratul fibrelor nervoase este format din axonii celulelor ganglionare care au un traiect radiar spre discul optic . Acestia parasesc globul ocular la nivelul laminei cribrosa a canalului scleral si devin mielinizati . 10. membrana limitanta interna care adera doar la periferia globului de corpul vitros. Vascularizatia retinei este asigurata de a. centrala a retinei cu origine in a. oftalmica si de coriocapilara .