Cuprins

Introducere......................................... 2 FTTx Notiuni generale........................................3 Straturile rtelei............................................................9 Topologii FTTx...................................................................................................10 Modele de afaceri................................................................................................11 cheiere.Bibliografie...........................................................................................13

INTRODUCERE Telecomunicaiile joac un rol esenial n dezvoltarea unei societi i de asemenea influeneaz stilul de via al oamenilor. Acesta este motivul pentru care reelele de telecomunicaii au nregistrat un progres constant, iar n ultimul timp chiar spectaculos. Sunt create permanent noi servicii, sunt dezvoltate noi tehnologii i noi reele care s fac fa cerinelor pieii de servicii de telecomunicaii. Actualmente reelele trebuie s fac fa acestor cerine de cretere a traficului, a cerinelor de band impuse noilor servicii i a concurenei deosebite aprut dup realizarea pieei de telecomunicaii. Noile tehnologii, utilizate n comutaie, transmisiuni, semnalizare, procesarea detelor distibuite, managementul reelelor, au fcut posibil crearea rapid a unor reele fiabile i creterea inteligenei lor. n condiiile liberalizrii i a creterii competiiei este necesar gsirea unor soluii care s permit creterea calitii i reducerea timpului de dezvoltare de noi servicii, pentru ca s existe probabilitatea servirii unui numr ct mai mare de utilizatori i asigurarea unei multitudini de servicii de bun calitate. n lucrarea dat mi propun s analizez una dintre tehnologiile FTTx, i anume analiza referindu-se la principiile de baz ale acesteia, avantajele, protocoalele, arhitectura reelei.

FTTx: Notiuni generale. Ce este FTTx ? "FTTx - Fiber To The [x]". Sub [x] se subnelege locul de la sfritul conexiunii optice din partea abonatlui. FTTx Technology. se bazeaz pe trei tehnologii principale. FTTH (Fiber To Home), fibra la domiciliu, o cas particular, personal n care locuiete familia mea. n nelegerea SUA i Canada Home - aceasta este o, cas personal cu ternul su. FTTB (Fiber To Building ), fibra la cldire (construcie). FTTC (Fiber To Curb) fibra la case de grup, sau la un nod de distribuie. n cazul n care FTTH este o variant de tehnologie promitoare, dar relativ scump. Soluia FTTB este tehnologie "opimal", cel mai convenabil pentru oraele de dimensiuni medii i mari. De obicei prin tehnologie FTTB se nelege penetrarea profunda de optica pin la abonat n conformitate cu aceast tehnologie echipamentul instalat n cldire deservete n medie de la 100 pna la 250 de abonai (de exemplu, o casa 9 ... 12 etaje cu 4 ... 6 scri). Exist mai multe opiuni pentru FTTx, dintre ele se pot distinge: FTTH - Fiber To The Home (fibra pn la apartament); FTTB - Fiber To The Building (fibra pn la cldire), i opiuni, care n esen nu aduc schimbri majore, in varianta FTTH si FTTB : FTTO - Fiber To The Office (fibra pn la birou); FTTC - Fiber To The Curb (fibra pn la dulapurile de cablu); FTTCab - Fiber To The Cabinet (analog FTTC); FTTR - Fiber To The Remote (fibra pn la concentratorul dirijat de la distan, hub); FTTOpt - Fiber To The Optimum (aducerea de fibre la punctul optim); FTTP - Fiber To The Premises (fibra pn la punctul de prezen a clientului); FITB - Fiber n Building (organizarea reelei de distribuie n interiorul cldirii)

NOD

ECHIPAMENT DE DISTRIBUTIE

FTTN
X>300M

NOD

FTTC

Cablu cupru Cablu optic X<300M

NOD

FTTB

Bloc locativ

NOD

FTTH

Fig.1 Diferena esenial intre tehnologii FTTx Daca s analizm mai detaliat ultimile dou opiuni putem distinge urmtoarele. Cnd se folosete varianta de FTTB fibr optic este adus n cas, de obicei, la parter sau la mansarda Figura 2, (ceia ce este mult mai eficient din punct de vedere economic) i n acel loc se va conecta echipamentul activ, dispozitivul ONU (Optical Network Unit). De partea operatorului este instalat alt echipament optic de linie terminal OLT (Optical Line Terminal). OLT este dispozitivul primar i definete parametrii de schimb de trafic (de exemplu, intervale de recepie / transmisie) cu dispozitivele ONU istalate la abonat (sau ONT, n cazul de FTTH). Reeaua de distribuie n continuare pentru conectarea abonailor n casa este ndeplinit cu cablu din cupru UTP "perechii de fire rsucite". Aceast abordare este necesar s se aplice n cazul de instalare a reelei n cldiri de apartamente i centre de afaceri de clasa medie. Operatorii de telecomunicatii erau cointeresai s dezvolte reele FTTB pn acum numai n oraele mari, dar n perspectiv utilizarea acestei

tehnologii are premise de termen lung. n FTTB nu este nevoie de a trasa cablul de fibr optic scump cu un numar mare de fibre, ca n cazul FTTH.

ehternet

ehternet

ehternet

ehternet

ehternet

ehternet

ehternet

ehternet

ehternet

ehternet

ONU

ONU

Cablu optic Cablu UTP OLT OLT OPTICAL LINE TERMINAL

ONU OPTICAL NETWORK UNIT

ehternet

PORT EHTERNET

Fig.2 Tehnologii FTTB Aa cum am menionat, FTTH subinelege aducerea de fibr la apartament sau n cas privat pin la utilizatorii finali. Exist dou tipuri de organizare a reelei FTTH: bazate pe Ethernet i bazate pe PON (Passive optical network). n soluia FTTH bazat pe Ethernet pentru comutarea liniilor, nseamn utilizarea de switch-uri cu porturi optice sau transceivere optice. Comutatoarele formeaza o reea cu topologia "inel Ethernet (GE sau 10GE), sau topologia unei stele i sunt situate la etajul tehnic, subsol sau mansarda (n funcie de modul n care a fost trasat cablu optic n cladire). Dispozitivele utilizatorul final sunt conectate direct la switchuri care indeplinete comutarea. Aceast abordare furnizeaz un nivel nalt de fiabilitate din contul redundanei de canale optice, i asigur continuitatea cu infrastructura existent de "cupru". Dezavantajele caracteristice pentru variant de Ethernet FTTH include limea de band ngust i posibiliti restrnse de scalabilitate.

ehternet

ehternet

ehternet

ehternet

ehternet

ehternet

ehternet

ehternet

ehternet

ehternet

ONU

ONU

Cablu optic OPTICAL LINE TERMINAL RAMIFICATOR OPTIC PORT EHTRNET

OLT

OLT ONU
ehternet

Fig.3 Tehnologii FTTH Pentru a implementa FTTH n soluia bazat pe PON (Passive optical network) este necesar de efectua distribuia abonailor cu cu fibre optice folosind ramificatoare optice pasive (repartitoare), cu factor de divizare de la 1:2 pn la 1:128. ntr-o reea optic PON standard din partea furnizorului sunt folosite OLT (Optical Line Terminal), iar de partea abonailor sunt folosite dispozitive de ONT (Optical Network Terminal). ONT reprezint un dispozitiv mult mai sofisticat dect CPE, care este utilizat ntr-o soluie Ethernet. n plus fa de funciile principale de a oferi acces n band larg i servicii de suport, ONT ar trebui s sprijine adugtor: protocole de control al accesului pentru PON; module optoelectronice de tip laser cu mod de lucru in rafale (burst-mode lasers), care furnizeaz date numai la intervale de timp specificate de terminalul OLT, creterea semnificativ a puterii de semnal (pentru a lua in considerare pierderile de pe separatoare, ramificatoare ,etc), criptare, productivitate i eficient maxim;

Aceste caracteristici suplimentare sunt responsabile pentru costul semnificativ mai mare pentru dispozitivele ONT a arhitecturii PON, dect dispozitivele CPE in cazul variantei Ethernet FTTH. Pn n prezent, soluia FTTN este folosit n principal ca ca o soluie de buget i este pus n aplicare, rapid n cazul n care exist o infrastructur de reea de distribuie de "cupru" atunci cnd trasarea cablului optic direc pn la abonat este neprofitabil. Toat lumea este familiarizat cu problemele legate de aceast decizie: calitatea medie a serviciilor, reducerea semnificativ a vitezei i numruli redus de conexiuni ntr-un singur cablu, din cauza unor probleme specifice cablurilor de cupru instalate n canalele de canalizare , FTTC - aceasta este o versiune mbuntit a FTTN, lipsit pe mare msura de neajunsurile acesteia din urm. n cazul FTTC se utilizeaz cea mai mare parte cabluri de cupru plasate n interiorul cldirilor, care n general nu sunt afectate de probleme legate de apele supterane din canalizarea de telefonie, cu linii lungi i cu calitatea de fire de cupru folosit, care permite viteze de transmisie mai mare pe poriunea de cablu de cupru existent. FTTC este destinat n principal pentru operatorii care folosesc deja tehnologia xDSL, sau PON, i operatorii care folosesc infrastructura de cablu coaxial: punerea n aplicare a acestei arhitecturi va permite acestora de a reduce costurile i de a crete numrul de utilizatori deservii, i de a aloca pentru fiecare dintre ei lime de band mai mare. n regiunea post sovietic, acest tip de conexiune este adesea folosit de mici operatori a reelelor Ethernet. Acest fapt se datoreaz din cauza costurilor mai mici in soluii de cupru i faptul c instalarea i montarea de cablu optic necesit specialiti de nalt calificare. Este evident c domeniul servicii planificate i puse in aplicare de ctre operator dicteaz opiunile necesare pentru furnizarea de lime de band i are un impact direct asupra alegerii tehnologiei FTTx. Cu ct este mai mare viteza de acces i cu ct este gam mai mare de servicii, cu att mai aproape ar trebui s fie abonatul de terminalul de fibr optica, i atunci devine adecvat necesitatea de a utiliza tehnologia FTTH. n cazul n care prioritatea este de a menine infrastructura existent i folosirea echipamentelor deja utilizate, cea mai buna alegere ar fi FTTB. Arhitectura FTTB este cea mai popular, deoarece construcia reelelor FTTx bazate pe Ethernet (ETTH) este adesea singura posibilitate posibil din punct de vedere tehnic. n plus, diferena dintre opiunile in structura de cost pentru a crea o reea FTTC i FTTB este relativ mic, dar cheltuielile de exploatare n reeaua FTTB este mul mai mic iar capacitatea de transmisie mult mai mare. Arhitectura FTTB domin n casele nou construite i la marii operatori de telecomunicaii, n timp ce FTTH vor fi vndute doar la proprietarii privai cu construcii joase. Acest lucru se datoreaz n primul rnd costului de punere n aplicare semnificativ mai mare n comparaie cu costul de reea FTTC / FTTB.
7

Fr echivoc n favoarea soluiilor FTTH sunt experi de la Motorola. Ei au comparat durata ciclului de via a investiiilor n oricare tehnologie de acces i au corelat cerinele de cretere n lime de band i canale de acces. Analiza arat c, dac tehnologia care pune bazele pentru segmentul de reelele de acces de astzi, va fi arta imposibilitatea de a oferi o vitez de 100 Mbit / s n anii 2013-2015, nvechirea echipamentelor se va ntmpla nainte de sfritul ciclului de investiii. Operatorul trebuie s in neaprat cont de aceste date, altfel risc s devin vulnerabil in faa concurenilor, din simpla dorin a utilizatorilor de a primi toate serviciile de o clas mai mare. Experii Alcatel-Lucent enumra urmtoarele avantaje a arhitecturei FTTH: din toate opiunile FTTx anume FTTH furnizeaz lime de band mai mare; un sistem complet standardizat i opiunea cea mai promitoare; soluiile FTTH pot oferi servicii clientilor masivi la o distanta de 20 km de centrul de comunicare; acestea permite reduceri semnificative in costurile de exploatare - prin reducerea zonelor incperilor tehnice (care sunt necesare pentru echipamente), prin reducerea consumul de energie i costurile efective de suport tehnic.

Dezvoltarea pieei FTTx n ara noastr, este impus nu numai de cererea tot mai mare fa de coninutul de calitate, efectul i factorul att de important in dezvoltarea sa o are creterea numrului de proiecte de construciie pe scar larg (n special n oraele mari) i creterea concurenei ntre furnizorii de acces n band larg. Dmitri Butmalay, director de companie IBS , cu privire la observaiile sale, privind schimbrile semnificative n nevoile operatorilor susine, dac mai nainte un operator ar fi construit o reea pentru a oferi servicii de MPLS-VPN pentru utilizatorii corporativi i servicii de acces Internet pentru utilizatorii privai, acum se mut accentul pe meninerea acesteii reele de abonai oferindu-le servicii suplimentare - n special, IP-TV i video la cerere (VOD). Punerea n aplicare a conceptului de triple play necesit cel puin 30 - 50 Mbps per abonat toate cerintele pentru viteza de acces majorat, este posibil numai cu aplicarea fibrei optice. Prin urmare, mai devreme sau mai trziu toate reelei de abonai urmeaz s fie transferate in reele optice, iar alte tehnologii, de fapt, sunt o serie de opiuni in tranziie

Straturile retelei
O retea FTTH poate cuprinde mai multe straturi: infrastructura pasiva, cuprinzand conducte, cabluri, cutii de jonctiune si alte elemente pasive; infrastructura activa cuprinzand echipamentele alimentate cu energie electrica; serviciile de vanzari cu amanuntul ce ofera servicii cum ar fi cele de acces la internet sau IPTV catre abonati prin retea si nu in ultimul rand utilizatorii finali. Uneori mai poate fi inalnit un strat aditional, acela al continutului oferit, situat peste stratul serviciilor si cel al abonatilor. Acesta poate fi exploatat comercial de furnizorii de servicii "over-the-top"*. Aceasta structura are implicati in felul in care functioneaza si sunt organizate retelele FTTH. De exemplu: Infrastructura pasiva ce cuprinde elementele fizice ale retelei necesara pentru construirea retelei de fibra. Aceasta cuprinde cablurile de fibra optica, santurile, conductele si stalpii pe care se face instalarea lor, cutiile de jonctiune, odf-uri, patch panel, dischetele pentru sudura si asa mai departe. Entitatea responsabila de acest nivel ar trebui in mod normal sa fie responsabila si pentru planificarea traseelor, obtinerea drepturilor de acces pentru constructia retelei precum si pentru lucrarile civile necesare pentru instalarea fibrei. Reteaua activa se refera la echipamentele electronice necesare atat pentru utilizarea infrastructurii cat si pentru sistemele de suport operational necesare comercializarii. Partea responsabila de acest nivel va proiecta, constru si utiliza partea de echipamente active ale retelei. Serviciile de vanzari incep sa fie implicate in momentul in care infrastructurile pasiva si activa devin operationale. Acest nivel se ocupa cu prezentarea catre consumatori, persoane fizice si firme, a serviciilor oferite prin retea, cum ar fi accesul de baza la internet sau alte servicii avansate, gen IPTV. In afara de suportul tehnic, entitatea responsabila cu acest nivel se ocupa de atragerea clientilor, strategii de marketing si consilierea clientilor. Fiecare nivel al retelei are o functie corespondenta. Proprietarul retelei este responsabil de primul nivel, desi acesta poate subcontracta constructia retelei catre alte firme. Operatorul de retea detine echipamentele active in timp ce serviciile de vanzari cu amanuntul sunt acoperite de furnizorii de internet. Aceste functii pot fi indeplinite de departamente in cadrul aceleiasi compantii sau pot fi detinute de operatori diferiti. De asemeni, aceeasi organizatie poate opera diferite straturi ale retelei in arii geografice diferite, functie de piata locala si existenta potentialilor parteneri de afaceri.

Topologii FTTx
Pentru a specifica interoperarea infrastructurii pasive si active, este important sa se faca o distinctie clara ntre topologiile utilizate pentru instalarea de fibre optice (infrastructura pasiva) si a tehnologiilor folosite pentru a transporta date prin fibre optice (echipament activ) . Cele mai utlizate topologii sunt: punct-la-multipunct, care este adesea combinata cu o retea (PON) pasive optical network;

Fig.4 Topologie punct la multipunct folosind tehnologie PON

punct-la-punct, de obicei, folosind tehnologii de transmisie tip Ethernet si echipamente de retea active.

Fig. 5 Topologie punct la multipunct folosind echipamente de retea active.

10

Topologia punct la multi punct - foloseste fibra optica si splittere optice care asigura legatura intre abonat si POP. Astfel practic cu o fibra optica care pleaca din POP se pot conecta mai multi abonati. Topologii punct la punct - asigura o legatura directa si dedicata pe fibra optica ntre POP si abonat. Aceasta topologie poate include, de asemenea, tehnologii PON prin plasarea splittere pasiv optic n nodul de acces PON = PASIVE OPTICAL NETWORK. Topologia punct-la-punct foloseste fibre dedicate intre POP si abonat, fiecare abonat este conectat direct printr-o fibra optica dedicata. Cele mai multe implementari FTTH punct-la-punct folosesc Ethernet dar pot fi folosite si alte sisteme de transport (ex. ATM, SDH).

Modele de afaceri
Modelul traditional in telecomunicatii se bazeaza pe integrarea pe verticala, in care o singura entitate controleaza toate nivelurile retelei. Acest caz este intalnit frecvent in cazul operatorilor majoritari pe piata, cum ar fi Orange in Franta, Telefonica in Spania si Verizon in Statele Unite. La celalalt capat al spectrului se afla separarea completa a proprietatii pe fiecare strat al retelei, cum este cazul in unele zone ale Olandei unde Reggefiber controleaza infrastructura pasiva, BBNed administreaza reteaua activa si furnizeaza accesul en gros la retea, serviciile cu amanuntul catre abonati fiind facut prin diversi alti furnizori de servicii. Se pot intalni urmatoarele modele de business FTTH: -Integrate pe verticala - un operator controleaza toate cele tei niveluri ale retelei si in consecinta, daca un al alt operator este interesat sa intre pe piata in aceeasi zona el trebuie sa isi construiasca propria infrastructura, sa o gestioneze si sa isi vanda serviciile catre abonat. Acest model este o forma clara de concurenta a infrastructurilor. -Partajarea pasiva - este utilizata o singura infrastructura pasiva care este detinuta de un singur proprietar. Straturile activ si de servicii sunt detinute de alte organizatii. Un nou furnizor de servicii intrat pe piata poate folosi aceeasi infrastructura ca si unul deja existent, dar ar fi necesare investii in echipamente active, servicii si activitati de conectare a abonatilor. -Partajarea activa - o singura entitate detine infrastructura pasiva si activa si opereaza pe reteaua activa. Detinatorul acestei infrastructuri ofera servicii de acces en gros catre diversi operatori cu amanuntul, acestia concurand intre ei pentru abonati. -Separata integral - proprietatea asupra nivelurilor retelei este separata. Fiecare nivel este detinut de o alta entitate, proprietarul infrastructurii producand venituri prin asigurarea accesului la aceasta catre unul sau mai multi operatori de retea, care la randul lor vand servicii de acces en gros catre furnizorii de servicii cu amanuntul.

11

Profitul unui proprietar de retea FTTH poate fi obtinut din oricare din cele trei niveluri din lantul de valori. Fiecare model de afacere ofera propriile oportunitati si propriile provocari, care pot fi rezumate ca ma jos: Pros Integrate pe verticala Control asupra veniturilor Cons Operatiuni complexe si risc mare de executie.

Operatorul trebuie sa fie atat credibil din punct de vedere tehnic cat si flexibil. Operatorii Operator de servicii en Obtinerea profitului cu mici pot depune eforturi gros valoare modesta a investitiilor consistente datorita lipsei reglementarilor comerciale si operationale in domeniu. Operatiuni simple Proprietar infrastructura pasiva de Aproximativ 50% potentialul veniturilor. Lipsa controlului direct asupra din veniturilor si a comercializarii catre abonat.

Existenta diferitelor modele de afaceri au deschis piata FTTH catre organizatii altele decat operatorii traditionali de telecomunicatii, incluzand furnizorii de electricitate, asociatiile de proprietari precum si autoritatile locale.

12

NCHEIERE

Noile tehnologii, utilizate n comutaie, transmisiuni, semnalizare, procesarea detelor distibuite, managementul reelelor, au fcut posibil crearea rapid a unor reele fiabile i creterea inteligenei lor. n sens larg FTTx ntruchipeaz toate tehnologiile de generaie nou. FTTx este o soluie de reea complet cu arhitectura de sistem distribuit, deschis. Ea furnizeaz toate tipurile de servicii n continu dezvoltare ce se ntind de la nivelul central la nivelul de acces, de la reeaua fix la reeaua mobil. Odat cu maturizarea tehnologiei FTTx serviciile bazate pe pachete vor nregistra o cretere spectaculoas.

BIBLIOGRAFIE

1. , . . . , 1993 . 2. .., .., .. . , -, 1993. . 42. 3. Gil Held Kent Hundley CISCO Arhitecturi FTTx. USA, 2002. 4. Condrea S. Bazele telecomunicaiei. Bucureti: MATRIX.ROM, 1999. 5. Hricev E. Managementul firmei. Chiinu: ASEM, 1999.

13