Balistica judiciar Acest domeniu aparent att de spectaculos al crecetrii cdriminalistice a aprut i s-a dezvoltat plecnd de la bazele i datele

tiinifice oferite de balistica propiiu-zis ca tiin care satudiaz fenomenele legate de tragerea cu armele de foc. Necesittile cercetrii judiciare a unor evenimente n care au fost utilizate i arme de focomorurri , sunicideri, jafuri, -au dus la aparia balisticii judiciare. alistica judiciara este o ramura a te!nicii criminalistice, care elaboreaza metodele i mijloacele te!nico stiintifice de studiere a armelor de foc portative, a munitiilor acestora i a urmelor impuscaturii, infractiunii. "n prezent, gradul de comple#itate al infractiunilor comise cu arme de foc, variaza de la vatamari corporale sau ucideri din culpa, n cadrul unor accidente de vimatoare, pina la infractiuni de omor comise de persoane care prezinta un grad sporit de pericol social. $#istenta unor grupari de tip mafiot, care i disputa suprematia asupra unor zone sau domenii din ceea ce denumim %economie subterana&si internationalizarea legaturilor acestor grupari, au generat n numeroase cazuri, reglari de conturi n vederea inlaturarii %concurentei&. Atentatele cu bomba i atacurile armate, intervenite intre grupurile rivale, au indignat i ingrozit opinia publica, facind sa scada increderea n organismele abilitate de lege cu prevenirea i combaterea acestor infractiuni. Activitatile predilecte ale retelelor criminalitatii organizate constau in' traficul de arme( munitii( substante radioactive( e#plozivi( valuta falsa( droguri( prostitutie( reciclarea fondurilor ilicite e. t. c. )n dup anul *+,+, regimul e#ercita un control sever al armelor i munitiilor. -ransformarile survenite dup acest an, convulsiile sociale inerente, au fcut posibil ca un numar mare de arme de provenienta straina sa fie introduse ilicit n tara. .a acestea se adauga sustragerile de armament i munitii, comise pe teritoriul /omaniei. 0n acestre condiii apare ca foarte dificila mi unea organelor de urmarire i impun o investigare minutioasa, riguros tiinific a acestor cauze, n vederea identificari personelor vinovate i a tragerii lor la raspundere penala. 1ezvoltarea industriei de armament, a fcut Acest tip Aceste posibila aparitia, pe linga armamentul clasic i a armamentului cu destinatii speciale. egala masura i de organizatii mafiote, grupari teroriste sau alte categorii de infractori. n vederea identificarii armei cu care s-a tras i ulterior a autorului

de armament este utilizat de fortele de mentinere a ordinii publice, de unitatile antiteroriste dar n imprejurari impun o noua evaluare a balisticii judiciare, prin prisma realizarii unor cercetari i

e#perimente, care sa puna la dispozitia specialistilor, caracteristicile te!nice, urmele, metode i incadrat n aceasta categorie.

un vast bagaj de cunostinte, vizind

mijloace eficiente de identificare a armamentului

alistica judiciara, n prezent, are un obiect propriu de cercetare, principii i legitati proprii, legAturi cu alte stiinte teoretice i practice i metode proprii de cercetare stiintifica. prima are Aceasta ramura a te!nicii criminalistice nu se identifica cu balistica generala, interes din punct de vedere militar. balistica e#terioara. alistica interioara studiaza toate fenomenele i procesele care au loc pe timpul tragerii. -ragerea este un proces termodinamic i gazodinamic comple# i rapid, aproape instantaneu. 2ursa de energie utilizata i nt combustibilii c!imici, sub forma de pulberi balistice, caracterizati de o mare cantitate de energie c!imica3. alistica e#terioara este o ramura a mecanicii, care studiaza legile miscarii unui corp greu, aruncat sub un anumit ung!i faa de orizont. "n prezent balistica interioara i balistica e#terioara sunt doua stiinte te!nice de sine statatoare i bine definite. $le studiaza fenomene de naturii diferite i dispun de legi i mijloace propriide investigare teoretica i e#perimentala. 3 2-au realizat i studii de balistica a tintei, care abordeaza din punct de vedere militar fenomenele care se produc n momentul atingerii acesteia de ctre proiectil. "storia balisticii judiciare, este strins legata de perfectionarea i dezvoltarea te!nicii, privind constructia armelor de foc, de raspndirea lor pe toate continentele lumii i de utilizarea acestora n comiterea unor infractiuni. 1in punct de vedere etimologic, %a arunca&.
*

aplicabilitate n cauzele privind infractiuni comise cu arme de foc, iar cea de-a doua prezinta alistica generala are doua ramuri'balistica interioara i

radacinile

cuvintului&balistica&se regasesc n termenul latin %balista& i n grecescul %ballo&, care inseamna -ermenul prvine din antic!itate i evidentia un atac cu ajutorul catapultelor, care , printr-un sistem mecanic , aruncau sub un ung!i de 456 bolovani sau alt gen de proiectile asupra cetatilor asaltate. Aparitia armamentului portativ i utilizarea acestuia n comiterea unor infractiuni, a impus cu necesitate, orientarea eforturilor spre descoperirea unor metode de identificare a armelor folosite, metode care s-au dezvoltat dea lungul timpului.

7. 8oraru %8anual de balistica interioara& $dit. 8ilitara ucuresti *+9: pag. 4. suplimentare ;. 8acelaru %8anual de balistica judiciara& ucuresti *+9< pag. 9, ,

)entru lmuriri

"n anul l,=5 >enr? @oddard a identificat autorul unei infractiuni de omor, comisa cu arma de foc dup o urnma descoperita pe proiectilul n litigiu, urma care-(ui avea corespondenta n tiparul pentru gloanAte descoperit la domiciliul persoanei banuite. >enr? @oddard nu a aprofundat cercetarile i nu s-a gandit sa elaboreze o metoda de investigare tiinific n acest domeniu.
<

Ale#andre .acassagne profesor de medicina legala la .?on , a desoperit pentru prima data importanta striaiilor lasate de g!inturile tevii pe proiectil n procesul identificarii armei de foc, n anul l,,+. .a litigiu, erlin c!imistul )aul "eseric! a efectuat n l,,, o tragere e#perimentala cu o arm n obtinind un proiectil model de comparaie i a efectuat o e#aminare comparativ a

proiectilului n litigiu cu cel tras e#perimental, la microscop, constatand ca striaiile celor doua proiectile sunt identice. "n l+65 /ic!ard BoCel, sefului "nstitutului 8edico .egal din .eipzig a evidentiat profilul urmelor lasate de g!inturi, prin rularea proiectilelor pe placute de ceara i o#id de zinc, dup care a e#aminat comparativ negativele proiectilelor n litigium, cu negativul proiectilelor model de comparaie . )ornind mai departe pe firul istoriei, o alta descoperire importanta a fost realizata n l+l= de profesorul altazard din )aris, care a demonstrat posibilitatea identificarii unei arme de foc , dup urmele lasate pe tubul cartus i pe capsa acestuia. Dn nume de referinta n istoria balisticii judiciare este cel al e#pertului american E!arles $. Faite. Acesta n perioada l+l+-l+<= a realizat prima colectie de armament continand peste l5oo de modele de arme, menit a fi utilizat n procesul identificarii de grup. E!arles $. Faite a fost ajutat de fizicianul Go!n 7is!er i de c!imistul )!illipp H. @ravelle specialist n microsopie i fotografie. 0n urma demersurilor stiintifice desfasurate de cei trei , n l+<5, )!illipp H. @ravelle a pus la punct microscopul comparator , instrument care a permis e#aminarea comparativ i multana a doua proiectile Ilitigiu i mode de comparaie J. Eercetarile lui E!arles $. Faite au fost continuate de Ealvin @oddard Il,+l-l+55J care n 2tatele Dnite ale Americii a pus bazele balisticii judiciare ca ramura distincta a stiintei criminalisticii. "n $uropa, un mare aport n dezvoltarea balisticii judiciare l-a avut, pe lng multi altii, Htto 8ezger, directorul iroului de Eercetare E!imica a orasului 2tuttgart. Acesta imspreuna cu /obert osc! au realizat un sistem eficient de e#aminare a proiectilelor, au descoperit cele mai bune metode de recuperare a gloantelor, efectuand trageri n cutii cu vata , n ceara, lemn de
2

;. 8celaru op. cit pag *+.

esenta moale, tuburi cu apa, carti groase, etc. fotografica a urmelor comparate.

1e asemenea au dezvoltat sistemul de ilustrare

)rimul razboi mondial a sc!imbat n $uropa situatia infractionalitatii. 1e remarcat ca n aceasta perioada a cerscut productia n masa a armamentului i pe cale de consecinta i numarul de infractiuni comise cu arme de foc. n acest conte#t a crescut i numarul specialistilor interesati de descoperirea unor metode eficiente de identificare a armelor de foc utilizate la comiterea unor infractiuni. 0n .u#emburg )ierre 8ediger a reluat n anul l+l+ urmele lasate pe tubul cartus i pe capsa de ctre mecanismul de percutie i cel de e#tractie. n elgia , dr. @. 1. /oc!etar a preluat conducerea scolii de criminologie i politie tiinific i impreuna cu lt. col. 8age, profesor la scoala de razboi au efectuat cercetari n domeniul balisticii judiciare. "n Hlanda, >ulst , criminalist i c!imist, impreuna cu ;on .eden >ulsebosc!i au fcut o serie de e#perimente i comunicari stiintifice n domeniu. "n @recia, @eorgiades, n /usia , 8atvojev i 2ususCin au editat mai multe lucrari stiintifice n domeniul balisticii judiciare. "n 2uedia, >ar? 2oderman care lucra la .?on n calitate de asistent al lui .ocard i -a scris lucrarea de doctorat n domeniul balisticii judiciare. 1eja n l+=o infractiunile comise cu arme de foc erau investigate pe criterii stiintifice, iar n $uropa se utilizau n perioada respectiva mai multe microscoape de comparare, decat n 2tatele Dnite ale Americii unde a fost descoperit acest aparat. Eristalizarea i modernizarea balisticii judiciare a continuat cu mult succes, iar procesul continua la inaltimea sarcinilor impuse de dezvoltarea productiei de armament modern, a mijloacelor i metodelor moderne de descoperire a infraciunilor comise cu arme de foc. Eeea ce a stat la baza acestei ramuri a stiintei criminalisticii a fost e#perimentul stiintific privit la modul general i e#perimentul judiciar raportat la fiecare cauza instrumentata. 2-a creat n timp un sistem apreciativ pentru urmele lasate de armele de foc pe elementele de munitie, urmele impuscaturii i valoarea acestora n identificarea amei cu care s-a tras i a autorului infractiunii. Eoroborate cu e#perienta acumulata de specialisti , precum i utilizarea principiilor i a legitatilor puse la dispozitie de stiintele e#acte aceste evooluii au fcut posibil ca balistica judiciara sa devina o ramura distincta a te!nicii criminalistice. Armele de foc sunt dispozitive formate dintr-un ansamblu de mecanisme, piese i accesorii. $le functioneaz prin aruncarea proiectilelor, substanelor to#ice luminoase, etc,cu ajutorul fortei de e#pansiune a gazelor, rezultate din arderea pulberii e#plozive =. Acest tip de arme

Art.< .egea *9 K*++: privind regimul armelor de foc,

sunt utilizate in principal pentru atac sau aprare, dar si in cadrul unor activitti sportive si de divertisment. /egimul armelor de foc si al munitiilor este reglementat in /omnia prin .egea nr.l9Kl++:. 0n articolul = alineatul l al legii se stipuleaz' %prin arme de foc se inteleg acele arme a csror functionare determins aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substante aprinse sau luminoase, ori imprsstierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare. )rincipiul de functionare are la bazs forta de e#pansiune a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin e#plozia unei incsrcsturi. Armele de foc au de regul in compunerea lor, urmtoarele mecanisme, piese si accesorii' - teava si ane#ele ei( - mecanismul de tragere, constnd din' inc!izstor, mecanismul de percutie, mecanismul de e#tractie si mecanismul de alimentare( - patul sau crosa armei( - accesorii. CLASIFICAREA ARMELOR DE FOC )rin arme de foc, n sensul prevederilor .egii *9K*++: se ntelege acele arme a csror functionare determins aruncarea unuia sau a mai multor proiectile, substante aprinse sau luminoase, ori mprtierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare. )rincipiul de functionare se ntemeiaz pe forta de e#pansiune a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin e#plozia unei ncrcturi. 0n .egea *9K*++: art.= al.< se face o clasificare a armelor de foc dup destinatia acestora. . Dup destinatie Eonform legii armele de foc sunt' aJ Armele militare, confectionate pentru dotarea fortelor armate, folosite n actiuni de neutralizare sau nimicire a personalului si te!nicii de lupt ale inamicului. )recum si orice alte instrumente, piese sau dispozitive destinate a imobiliza, rni, a ucide ori a distruge, dac prezint caracteristicile unei arme militare. bJ Armele de tir, cu glont sau cu alice, special fabricate sau confectionate pentru practicarea tirului sportiv, omologate sau recunoscute ca atare de 7ederatia /omn de -ir. cJ Armele de vntoare, cu glont, cu alice sau mi#te destinate practicrii vntorii. dJ Armele confectionate special pentru a mprtia gaze nocive, iritante sau de neutralizare. eJ Arme ascunse astfel fabricate sau confectionate nct e#istenta lor s nu fie vizibil sau bsnuit.

fJ Armele de panoplie, fscute inofensive, dacs,prin valoarea lor istorics, stiintifics sau care constituie daruri ori recompense sau amintiri, sunt destinate a fi psstrate n institutii de culturs si arts, asociatii cultural-artistice si sportive sau n panopli personale. 0n aceasts categorie se includ si acele arme de foc, n stare de functionare, care constituie raritsti sau prezints, valoare pentru institutiile de specialitate. gJ Armele de recuzits, fscute inofensive, destinate a fi folosite n activitatea artistics sau de productie cinematografics. 2unt considerate arme de foc si ansamblurile, subansamblurile si dispozitivele care se pot constitui si pot functiona ca arme de foc. 0n art.4 al legii *9K*++: este statuat ce ntelegem prin munitii, respectiv' cartusele, proiectilele si ncsrcsturile de orice fel, care pot fi ntrebuintate la armele prevszute n art.=. . Dups constructia canalului tevii /aportat la acest criteriu de clasificare armele sunt' -arme cu teavs liss, care au peretii interiori ai tevii netezi, cum sunt' arme de vnstoare cu alice, arme de tir redus, pitoalele lansatoare de rac!ete, arme militare de asalt cu teavs liss( -arme cu teavs g!intuits sunt att armele destinate vnstorii care au teavs g!intuits, dar in special arme militare'pustile, pustile mitraliers, pistoalele mitraliers, pistoalele, revolverele, etc.( -arme cu tevi combinate, avnd una sau dous tevi lise si una g!intuits. . Dups lungi ea tevii Eonform acestui criteriu armele se clasifics in' - arme cu teavs lungs 56-,6 cm Ipustile, carabinele, pustile mitraliers, armele de vnstoare, armele de tir cu glontJ( - arme cu teavs mijlocie <6-56 cm Ipistoalele mitraliersJ( - arme cu teavs scurts =-<6 cm Ipistoale, revolvereJ. . Dups odul de !unctionare al ar elor

/egimul de functionare al armelor de foc difers de la un model de arms la altul. Dnele tipuri de arms functioneazs n regim automat, altele semiautomat, nss e#ists si arme care functioneazs n regim foc, loviturs cu loviturs. )rincipiile de functionare difers, de asemenea, de la caz la caz. Anumite tipuri de arme utilizeazs forta gazelor rezultate n urma mpuscsturii, pentru re armare, altele utilizeazs energia de recul, iar cele mai simple functioneazs pur si simplu mecanic.

)entru a ilustra modul de functionare al armelor de foc vom prezenta cteva tipuri si principiile care stau la baza functionsrii lor. - arme simple -arme de vnstoare cu tevi lise sau combinate, arme de tir cu un singur cartus, anumite tipuri de revolvere( "RMELE FORMA#E $RI% &M$"'CARE . URMELE PRINCIPALE . "RMELE CREA#E DE I%#ERIOR"L (E)II ARMEI DE $ROIEC#IL Ea urmare a actiunii mecanismului de dare a focului, se produce impuscstura. "nitial se aprinde incsrcstura capsei care are o sensibilitate deosebits la actiuni mecanice si care aprinde pulberea de azvrlire. Drmare a acestui proces, se degajs o mare cantitate de gaze, presiunea gazelor face posibils e#pulzarea proiectilului pe canalul tevii spre e#terior. .a trecerea glontului prin canalul tevii, suprafata acestuia va intlni opozitia reliefului format de g!inturi. )roiectilele au diametrul mai mare dect interiorul tevii armei, inss, csmasa proiectilelor fiind confectionats din cupru sau alams se taie in g!inturi, umplnd profilul canalului tevii. @lontul intrnd in g!inturi, alsturat miscsrii de inaintare i se va imprima si o miscare spirals. 8iscarea de rotatie a rotatiei a glontului este foarte mics in canalul tevii, ea crescnd dups iesirea din teavs. Lin primul rnd pe glont se vor imprima g!inturile, sub forma unor striaii vizibile cu oc!iul liber. Apoi, suprafata glontului va prezenta o serie de dre, zgrieturi foarte fine, uneori vizibile cu oc!iul liber, alteori numai la microscop. 1eoarece numarul, directia, inclinatia si lstimea g!inturilor difers de la un model de arms la altul, urmele de pe proiectil, asociate cu date referitoare la calibrul, forma si materialul glontului, se pot face aprecieri cu privire la modelul de arms cu care s-a tras tras glontul respectiv [ ]. Drma creat de g!inturi pe glont, nu este niciodat dreapt in raport cu a#a glontului, ci intotdeauna inclinats, ori spre dreapta ori spre stnga, reprezentnd ung!iul de rotire al g!inturilor. .stimea g!intului poate apsrea pe glont asa cum este ea in realitate, dar numai in situatiile in care cu arma in cauzs s-au tras putine focuri. )rin trageri repetate spatiul dintre g!inturi se msreste datorits procesului de frecare la temperaturi inalte intre gloante si canalul tevii [ ].

Mevile armelor de foc sufers un continuu proces de modificare datorats intrebuintsrii, implicit urmele create de gloantele trase, vor avea o alts configuratie. Asupra macro si microreliefului canalului tevii, actioneazs presiunea si temperatura foarte mare create in momentul impuscsrii [ ]. )resiunea in canalul tevii atinge valori intre *666 CgKcm< si =:66 CgKcm<, iar temperatura variazs intre <666NE si =666NE. Ln general, canalul tevii suports aceste presiuni si temperaturi inalte, dar datorits intrebuintsrii repetate relieful canalului tevii sufers modificsri. Ln al doilea rnd, suprafata canalului tevii, suportnd trecerea repetats a gloantelor, este erodats. Apoi, intervine metalizarea canalului tevii, adics depunerea de particule metalice pulverilente, care datorits temperaturii ridicate se sudeazs de canalul tevii. )roasta intretinere a armei, duce in mod inevitabil la ruginire. /ugina din canalul armei fiind indepsrtats prin trageri, va rsmne un spatiu ine#istent pns acum si care este urmare a actiunii corozive a ruginii [ ]. Asperitstile canalului tevii sun forma unor zgrieturi pe suprafata glontului, pot fi sterse prin insssi actiunea g!inturilor, sau de o alts asperitate mai mare. Ogrieturile de pe glont pot avea pozitii foarte variate in raport cu a#ul longitudinal al glontului' spre stnga, paralel cu a#ul, inceput paralel cu urma glontului, spre dreapta ari paralele cu urmele create de g!inturi pe glonte [ ]. Dn glont cu diametrul mai mic dect diametrul canalului tevii va avea mai putine zgrieturi pe suprafata sa, iar sensul si ung!iul de rotatie precum si lstimea urmelor create de g!inturi, nu vor fi reale [ ]. Drma cea mai pregnants ce va e#ista pe un asemenea proiectil, este cea de lovire si depunere a sa, datorits jocului si impactului pe teavs. "RMELE CREA#E $E #"B"L CAR#"* Arstam la inceputul acestui capitol, cs impuscstura se produce ca urmare a actiunii mecanismului percutor asupra capsei si producnd aprinderea incsrcsturii de pulbere. )rivind inss inainte de realizarea percutiei si anume, in momentul incsrcsrii, apoi a percutsrii capsei iar dups producerea impuscsturii evacuarea tubului tras, vom constata formarea urmstoarelor urme, de aceasts dats nu pe glont, ci pe tubul cartusului' - urma e#tractorului pe rebordul razelor tubului cartus, care se formeazs in momentul introducerii cartusului in camera de e#plozie si in momentul e#tragerii cartusului, din camera de e#plozie dups producerea impuscsturii(

- urma cuiului percutor pe suprafata capsei, care se formeazs in momentul in care acesta loveste capsa, care, la rndul ssu, este impinss inapoi de reculul armei( - urma inc!izstorului pe suprafata rozetei tubului cartus, se formeazs in momentul impuscsturii cnd tubul cartusului, impins de gaze, este presat pe suprafata inc!izstorului( - urma e#tractorului, in faza a doua, cnd prinde tubul de marginea rozetei si il trage inapoi( - urma ejectorului Ide obicei la marginea rozeteiJ, formats prin blocarea tubului, dndu-i pozitia de evacuare din arms( - urmele lssate de peretii camerei de e#plozie pe corpul tubului cartus, avnd forma unei nervuri longitudinale. 1ups aceasts prezentare se poate face o clasificare a urmelor e#acte pe tubul cartusului [ ]. A. Urmele formate in timpul incsrcsrii armei Ila trecerea cartusului din incsrcstor in camera de e#plozieJ. B. Urmele formate in timpul producerii impuscsturii Iurma cuiului percutor, urmele peretelui inc!izstorului si urmele create de peretii camerei de e#plozieJ. C. Urmele formate in timpul extragerii tubului cartus tras Iurmele e#tractorului, ale ejectorului si ale ferestrei de evacuareJ. -rebuie avut in vedere faptul cs nu toate piesele enumerate mai sus e#ists la orice tip de arms [ ]. unsoars, armele de vnstoare, pliante nu au inc!izstor, tubul sprijinindu-se pe un disc. .a revolverele >agan tubul este sustinut de un sabot( o serie de arme nu au ejector( unele revolvere americane vec!i nu au cui percutor, cocosul lovind direct capsa. Drmele particulare care se creazs pe tubul cartuselor de vnstoare nu prezints nici o importants pentru activitatea de identificare. Aceasta fiindcs, tuburile cartuselor de vnstoare se refolosesc si in consecints prezints importants doar capsa Icare se inlocuiesteJ. "RMELE CREA#E DE $ROIEC#ILE $E COR$"L )IC#IMEI si AL#E #I%#E 1atorits presiunii mari in camera cartusului, respectiv capul tubului, proiectilul nu gsseste alts iesire dect spre teavs, unde datorits actiunii g!inturilor si vitezei mari de deplasare, se imprims o miscare spirals. Oborul glontelui pe traectorie, dups iesirea din teavs se poate solda cu' pstrundere( strspungerea( sau ricosarea, datorita densitstii obiectului si ung!iului mic de incidents. -recerea proiectilului prin diverse obiecte precum si infundarea sau ricosarea au ca urmare crearea a o serie de urme.

Eorpul uman constituie un obstacol in calea proiectilului fiind alcstuit din tesuturi de consistents si duritate diferita [ ]. Mesutul osos se deosebeste de celelalte tesuturi, in ce priveste consistenta si rezistenta sa, orificiile create in tesutul osos vor fi din punct de vedere al diametrului, mai apropieate de msrimea reals a proiectilului. Ln cazul tesuturilor moi sau al organelor cavitare orificiile pot avea diametrul mai mare sau in situatia in care tesutul se contracts mai mic dect cel al proiectilelor. 1iametrul si forma orificiilor sunt conditionate de valoarea energiei cinetice a proiectilului in momentul lovirii. Eu ct energia cinetics este mai mare, cu att proiectilul va forma un orificiu cu diametrul apropiat de diametrul ssu, cnd energia cinetics scade, orificiul va fi mai mare si de forma neregulats, proiectilul crend rupturi mari ale tesuturilor ca care vine in contact. ilustrare- sc!ema-- tame ... Ln orice obiect pe care-l traverseazs implicit si in corpul omului, glontul creazs trei feluri de urme' -orificiul de intrare( - orificiul de iesire( - canalul cuprins intre cele dous orificii. Ln corpul omului, orificiul de intrare poate avea forme variate determinate de o serie de factori' ung!iul de lovire( viteza glontului( felul tesutului lovit( distanta de la care s-a tras. Ln cazul unor perforsri perpendiculare orificiul de intrare este rotund, in cazul unei perforsri oblice forma orificiului de intrare va fi ovals. Ln situatia tragerilor efectuate de la distante mici ori cu teava lipits de tesut orificiul de intrare va avea o forms neregulats datorits si actiunii gazelor Ifonds, stelatJ. Hrificiul rotund ia o forms ovals ulterior, datorits contractiei musculare sau a contractsrii inegale a tesuturilor. Ln general orificiul de intrare are o forms mai regulats si este mai mic, mai aproape de diametrul real al proiectilului. )ielea sau tesutul muscular intinse de glont in momentul impactului se retracta, ceea ce face ca orificiul ss fie mai mic dect diametrul glontului [ ]. Astfel un proiectil cal. 9,:5 mm, va crea un orificiu de intrare ce variazs in jur de 5-: mm [ ]. Ln cazul orificiilor create la nivelul craniului, dimensiunea orificiului de intrare este aproape egals cu diametrul glontului si poate fi cu ceva mai mare [ ].

1acs glontul nu pstrunde perpendicular pe suprafata pielii, ci intr-un ung!i ascutit, atunci orificiul de intrare va avea o forms ovals, iar dimensiunile orificiului vor fi determinate de directia fibrelor cutanate [ ]. Hrificiile create de glont in cutele pielii apar mai mici, dar odats cu desfacerea cutelor se vor marii [ ]. Ln cazul tragerilor de la mics distants Isub *6 cmJ orificiul de intrare este mai mare dect diametrul glontului, datorits cumulsrii tuturor factorilor tragerii Iflacsrs, presiunea gazelor, vitezs mare, etc.J. Eu mult mai mare dect diametrul glontului va fi si orificiul de intrare format in cazul unui ung!i de incidents foarte mic Isub *6NJ. End vrful proiectilului este rotunjit sau tesit, marginile orificiului de intrare vor fi neregulate din cauza contuziei si ruperii tesutului. @loantele cu vrf ascutit vor forma orificii de intrare cu marginile netede. Earacteristica fundamentals a orificiului de intrare este lipsa de tesut [ ], ceea ce il deosebeste de toate celelalte plsgi impunse, dar si de orificiul de iesire [ ]. Dneori, in jurul orificiului de intrare, vom intlni fisuri radiale si o serie de alte urme, datorate factorilor suplimentari ai impuscsturii [ ]. End tragerea s-a efectuat cu o arms de vnstoare, folosind ca proiectile alice, vom deosebi dups cum s-a tras de la distants mics de la distants mare. H tragere sub 56 cm va produce un orificiu de intrare unic, de forma unui crater neregulat, prezentnd o pierdere mare de substants. End tragerea s-a fscut peste aceasts limits, vom deosebii urmstoarele feluri de orificii de intrare' intre 6,56 si <,56 m vor e#ista cteva orificii de intrare Idous pns la patruJ formate de grupuri de alice si mai multe orificii mici create de fiecare alics in parte. )este aceste limite fiecare alics va crea un orificiu de intrare. Drmele proiectilelor create in alte materiale dect corpul victimei vor avea forme variate, in functie de energia cinetics a proiectilului in materialul perforsrii si de rezistenta materialului. Ln sticls orificiul de intrare a glontului are forma unui con, cu baza in directia tragerii, deoarece proiectilul impinge inainte psrti din materialul prin care trece [ ]. 1acs tsblia din sticls este perforats perpendicular orificiul de intrare ca avea forms rotunds, iar fisurile concentrice si radiale se vor intinde uniform in toate directiile [ ]. End perforarea se produce sub un ung!i mai mic de +6N, orificiul de intrare are forms ovals, iar crspsturile sticlei sunt mai numeroase in sensul directiei glontului [ ].

Earacteristicile orificiului de intrare intr-o tsblie de sticls difers in functie de distanta de tragere, implicit de energia cinetics a proiectilului si de ung!iul de incidents. 1e pilds, dacs s-a tras de la distants mics si sub ung!iul de +6N, orificiul de intrare va avea o forms rotunds cu diametrul foarte apropiat de cel al glontului Icrspsturile radiale putnd c!iar ss lipseascsJ. Aceasta presupune o energie cinetics mare si o vitezs apropiats de viteza initials la gura tevii. .a o tragere efectuats de la mare distants, geamul nu mai prezints orificiu de intrare, intruct energia cinetics si viteza proiectilului scade astfel inct contactul cu sticla se aseamsns cu spargerea realizats de o piatrs. Hrificiul de intrare in sticl difer si in functie de forma vrfului glontului. Astfel, un glonte cu vrful ascutit Iin conditiile in care ung!iul de incidenJ este de +6N, energia cinetics si viteza mareJ perfornd o tsblie de sticls s-ar putea s nu produc fisuri radiale. Hrificiul creat va fi rotund si foarte apropiat de diametrul glontului. Acest fenomen se e#plic prin aceea c glontul, in acest caz, va actiona asemeni unui burg!iu. )roiectilele cu vrful tesit Iin aceleasi conditii de tragereJ, vor crea orificii rotunde si apropiate de dimensiunile lor. 2pre deosebire de proiectilele ascutite la vrf vor creea intotdeauna fisuri radiale. Hrificiile de intrare in tbliile metalice vor avea un diametru aproape identic cu proiectilele care le-au creat [ ]. Ln scndur uscat, orificiul de intrare este mai mare dect diametrul glontului, deoarece acesta va antrena in miscare particule din lemn. 2pre deosebire de lemnul uscat, lemnul verde sau umed va prezenta un orificiu de intrare mai mic dect diametrul glontului, datorits elasticitstii fibrelor. Aceasts caracteristics o intlnim si la materialele elastice de genul pielii neprelucrate si cauciucului. Ln cauciuc este c!iar foarte greu de gssit acest orificiu [ ]. )ielea tsbscits si tessturile dese vor prezenta un orificiu de intrare apropiat ca diametrul de msrimea glontului. Hrificiul de iesire il intlnim numai atunci cnd proiectilul nu si-a pierdut energia cinetics, putnd strspunge obiectul in care a pstruns. End tragerea este efectuats de la mare distants sau cnd proiectilul a strspuns mai multe obiecte pe traiectorie isi pierde energia cinetics imprejurare in care va crea un orificiu de intrare si un canal la capstul csreia se va opri [ ]. Ln capul uman -spre deosebire de orificiul de intrare- orificiul de iesire nu va mai prezenta %minus tesut&, respectiv pierdere de substants, datorits faptului cs acum, glontele %desface& tesutul.

Ln marea majoritate a cazurilor si mai ales cnd este vorba de arme cu teavs scurts, gloantele trecnd prin corp pierde o parte att de insemnats din energia sa, inct iesind corp actioneazs asupra pielii ca o pans, despicnd-o. 1e aceea, orificiul de iesire prezints forme neregulate' fants, conic, stelat, rupturs. 8arginile sale se apropie fsrs pierderi de substants, punnd in evidents forma orificiului [ ]. $ste posibil ca la trecerea sa prin corp, glontele ss sufere deformsri sau fragmentsri. Ln aceste cazuri, tesuturile si pielea se rup in alt mod dect in cazul unui proiectil intact. 1e pilds un proiectil deformat sau turtit va crea un orificiu de iesire rupt, neregulat, cu marginile rssfrnte. Ln cazul in care proiectilul se fragmenteazs, poate e#ista un singur orificiu de intrare si mai multe orificii de iesire pot ss apars si in situatia in care proiectilul desprinde si antreneazs pe traiectul sau fragmente osoase. 2e poate intmpla ca glontele ss se rostogoleascs in urma unei ricossri interne, cnd orificiul de iesire va avea forms de fants ingusts, lungs de *-< cm, datorits faptului cs glontul nu strspunge ci loveste cu partea laterals. End proiectilul si-a pierdut energia cinetics vom intlni fie o despicare incomplets a pielii, fie o infundare spre e#terior a pielii, in dreptul csrora pot ss apars fisuri care prin des!idratare au forms si aspectul unor zgrieturi. 1acs forta vie a glontului este mare Idistanta de trgere fiind relativ micsJ, la trecerea prin organele cavitare pline cu substante lic!ide sau vscoase datorits actiunii !idrodinamice a proiectilului se pot produce rupturi foarte mari. Actiunea !idrodinamics a proiectilului se manifests de obicei in situatiile in care sunt utilizate arme de calibru mare si care folosesc munitie cu o incsrcsturs de pulbere considerabils Ipusti, pistoale mitraliersJ. 7oarte rar se intmpls acest fenomen in cazul armelor de calibru mic, in aceste cazuri numai in imprejurarea in care glontele se rostogoleste in momentul impactului. )roiectilul pstruns in stomac sau in inims aflats in stare de diastols, precum si in alte organe consistente in aps Ificat, vezicsJ va produce dilacerarea acestora. Actiunea !idrodinamics a proiectilului se manifests si la trecerea prin substanta cerebrals [ ]. Ln toate aceste cazuri orificiul de iesire va fi foarte mare, uneori poate ss lipseascs datorits e#ploziei organului. .a trecerea printr-o tsblie de sticls, glontele va crea un orificiu de iesire mai mare dect cel de intrare, datorits faptului cs impinge inainte asc!ii din material sticlos [ ]. intr-un os cranian. aza conului rezultat

prin perforarea sticlei este orificiul de iesire. Aceste caracteristici le va avea si orificiul de iesire

Ln materialul lemnos, orificiul de iesire are aceleasi caracteristici ca si in cazul orificiului de intrare, in sensul ca un material lemnos uscat, va prezenta un orificiu de iesire mai mare dect diametrul glontului, iar un material lemnos verde IumedJ va prezenta un orificiu de iesire cu un diametru mai mic dect acela al glontului. Ln scndurs subtire si placs, orificiul de iesire prezints asc!ieri iar in tabla de metal, marginile orificiului de iesire sunt rssfrnte in sensul deplassrii proiectilului. H alts categorie de urme principale pe care le pot crea proiectilele sunt ur e de ricoseu. /icoseul este o respingere a proiectilului de suprafata unui obiect, datorits ung!iului mic de incidents [ ]. Drma de ricoseu are forma unui ssntulet care prezints o intorssturs finals spre dreapta sau stnga, in functie de miscarea giroscopics a glontului. Dneori, intorsstura finals este foarte pronuntats si diferits de sensul de rotatie al glontului, datorits unui contact al acestuia cu un material mai dens, la iesirea dect la intrarea in ricoseu Ide e#emplu un nitJ. 1e multe ori s-a intmplat ca, glontele ss pstrunds in psmnt pns la o oarecare adncime, ca apoi ss revins la suprafats si ss capete o traiectorie -din punct de vedere al ung!iului- identics cu cea de intrare in ricoseu. Lntre orificiul de intrare si del de iesire sau intre orificiul de intrare si punctul de infundare, glontele creazs un canal a csrui forms si caracteristici variazs de la material la material. Ln corpul uman, canalul poate fi' direct sau deviat. ;om intlni un canal direct cnd el este prelungirea directs a traiectoriei glontului imprimats de arms( iar deviat cnd din diferite motive Iproiectilul loveste usorJ traectul se modifics si implicit si sensul canalului [ ]. .stimea canalului este, de obicei, mai mare dect diametrul glontului. Ln tesutul osos, forma canalului difers in functie de distanta de tragere, structura osului si energia cinetics a proiectilului [ ]. @lontele poate produce fracturi orificiale, cominutive, esc!iloase sau simple fisuri. Ln oasele late Icraniu, omoplatJ cnd proiectilul pstrunde perpendicular, va crea un canal in forms de trung!i de con cu baza mare in directia de tragere. End pstrunde sub un ung!i ascutit va forma un canal neregulat -indreptat initial pe traiectoria proiectilului, apoi in trunc!i de con, cu baza spre orificiul de iesire. H forms specials de canal este %canalul tangential& creat de proiectil atunci cnd pstrunde intr-o parte rotunjits a corpului, ca de pilds in coapss, omsr, cutie craniana, sub un ung!i ascutit si iese aproape de locul de intrare [ ].

Adeseori aceste rsni sunt numsr subcutanate, mai rar ele ating musc!ii si organele interne situate aproape de suprafats. 1acs proiectilul alunecs prin piele de-a lungul ci, o rupe si se vor forma plsgi lungi rupte. 2pre deosebire de canalele tangentiale e#ists si canale in seton, acestea se formeazs numai atunci cnd energia cinetics a proiectilului este foarte mics, acesta modificndu-si traiectoria Ineputnd pstrunde in osJ si alunecnd pe sub piele. Eanalul va corespunde cu relieful portiunii peste care trece [ ]. )roiectilul, intrnd sub pielea care acopers cutia cranians si realiznd forta necesars strspunderii osului, isi modifics traiectoria, pornind pe un canal subcutanat, pns cnd datorits formei calotei craniene si a inertiei va iesi afars. Asemenea canale se pot forma si atunci cnd glontele intlneste un musc!i care contractndu-se ii modifics traiectoria initials sau il e#pulzeazs afars. Ln sticls, canalul creat de proiectil, va avea forma unui trunc!i de con cu baza mare in directia tragerii, ca de altfel si canalul din oasele plate. .emnul Iatt umed ct si uscatJ precum si tabla metalics, vor prezenta canale cu lstimi apro#imativ egale pe tot parcursul Icu foarte mici denivelsri, in cazul materialului lemnos, datorate nervurilorJ. Ln consecints evidentiem cs, in categoria urmelor principale intrs' urmele formate de arma de foc pe elementele cartusului( urmele create de proiectil in zborul ssu pe traiectorie Iorificiul de intrare, orificiul de iesire, canal, urmele de recoseuJ.

UMELE ECUN!ARE Ln momentul producerii impuscsturii, pe lngs proiectil, pe teavs mai ies si alte produse din incsrcstura cartusului' gaze( flscsri( funingine( pulbere arss incomplet si pulbere nearss. Aceste produse incadrate in categoria factorilor suplimentari tragerii, vor creea o serie de urme caracteristice si anume [ ]' - rupturile provocate de presiunea gazelor( - arsurile provocate de flacsrs si de temperatura inalts a gazelor( - afumsrile create de pulberea arss( - tatuajul creat de pulberea arss sau arss incomplet( - inelul de frecare format prin depunerea pe orificiul de intrare ImarginiJ si uneori pe canal, a particulelor aderente pe proiectil Iuleiuri, parafins, reziduuri de pulbere arssJ(

- inelul de metalizare, format prin desprinderea unor particule fine din compozitia proiectilului IcsmassJ si depunerea lor pe orificiul de intrare. .a pstrunderea in corpul uman, inelul de metalizare il intlnim de obicei, la pstrunderea proiectilului in case( - inelul de imprimare relevs gura tevii canal si il intlnim la tragerile cu teavs lipits, datorits actiunii reculuilui. R"$#"RILE 2unt provocate de presiunea gazelor si se prezints sub forms de stea sau cruce, in functie de rezistenta materialului in care s-a tras. /upturile provocate de actiunea mecanics a gazelor le intlnim numai in cazul tragerilor de la mics distants Ipns la *6 cmJ, iar msrimea acestora este in functie de armamentul si munitia folosits. Actiunea gazelor este mai mare in cazul armelor care folosesc munitie cu incsrcsturs de bulbere mare, ceea ce creazs un volum mare de gaze. .a armele cu teavs scurts, actiunea gazelor este mai mare datorits situsrii punctului de presiune ma#ims a gazelor la o distants -in principiu- de :4,5 mm de la camera de e#plozie, unde presiunea atinge circa <,66 atm. H imprejurare demns de semnalat este legats de forma rupturilor create de gaze. .a tragerile efectuate din apropiere asupra corpului uman, pe articolele de imbrscsminte, in zona orificiului de intrare se observs cs, rupturile provocate de gaze produc o rssfrngere in directia inverss sensului de inaintare a proiectilului a marginilor rupturii. Acest fenomen se e#plics prin faptul cs, gazele pstrund usor prin articolele te#tile, prin orificiul creat de proiectil, inss la contactul cu tesutul cutanat ele revin producnd ruptura materialelor te#tile si rssfrngerea marginilor rupturii in directia inverss sensului de inaintare al proiectilului. Aceeasi situatie o intlnim si la tragerile cu teava lipits de cutia cranians, gazele pstrund sub piele inss la contactul cu tesutul osos revin si produc ruptura tesutului cutanat si rssfrngerea marginilor acestuia in sensul arstat. -rebuie cunoscut acest fenomen deoarece e#ists riscul de a confunda orificiul de intrare cu cel de iesire. )rezenta urmelor de funingine si a arsurilor create de flacsrs indics inss cu certitudine cs este vorba de un orificiu de intrare si nu de iesire. II.+.+. ARS"RILE 2unt urme secundare care sunt create de actiunea flscsrii si se prezints la marginile orificiului de intrare.

Aceasts urms apare cu precsdere in cazul utilizsrii pulberii negre Icu fumJ care nu arde complet in canalul tevii asa cum se intmpls cu pulberea coloidals. Ln momentul tragerii cu o arms, a csrei incsrcsturs consts din pulbere neagrs, pe teavs va iesi o flacsrs a csrei lungime depinde de cantitatea de pulbere din incsrcsturs si din lungimea tevii. )ulberea neagrs arde mai incet dect cea coloidals, formnd o cantitate de substante solide sub forms de rsruri de potasiu, iar csrbunele si sulful nu ard complet [ ]. H parte din aceste substante devin incandescente in canalul tevii, evident, iesind si afars. )e mssura iesirii din teavs ele se rscesc ca la o distants de *6-<6 cm flacsra ss dispars. 1epunndu-se in jurul orificiului de intrare pe piele sau incsltsminte, particulele incandescente vor provoca o arsurs. )elea -prin des!idratare- va cspsta un aspect pergamentos, de %piele tsbscits&, iar psrul se aduns in msnunc!iuri, la fel si articolele de imbrscsminte din lns. umbacul si alte tessturi se pot aprinde fie partial fie total. 1acs pulberii coloidale nu-i este caracteristics formarea flscsrii, aceasta nu inseamns cs impuscstura realizats prin folosirea ei nu ar produce arsuri. Ln cazul impuscsturilor realizate prin folosirea pulberii coloidale arsurile se datoreazs temperaturii ridicate a gazelor. Acest fel de arsuri le intlnim la tragerile efectuate cu o arms automats Ideoarece sunt trase mai multe cartuse succesivJ si in cazul cartuselor vec!i deoarece punctul ma#im de presiune a gazelor se deplaseazs spre gura tevii, fiindcs pulberea arde neregulat [ ]. AF"M,RILE 2unt acele urme care se formeazs prin depunerea reziduurilor solide rezultate din arderea pulberii. Eantitatea de funingine rezultats in urma arderii pulberii va fi mai mare sau mai mics dups cum pulberea este cu fum sau fsrs fum. Nitroglicerina si piro#ilina nu formeazs aproape deloc reziduuri solide dar pulberea fsrs fum contine totdeauna diferite adaosuri Igrafit, difenilamins, derivati ai ureei, ssruri de bariu, etc.J [ ]. Aceste substante formeazs un rezuu solid care se va depune in jurul orificiului de intrare, formnd un cerc a csrui consistents depinde de distanta de la care s-a tras. Eantitatea de funingine care se formeazs in urma arderii pulberii fsrs fum este mult mai mics dect a celei cu fum si de o coloratie mai desc!iss Icenusiu si foarte rar verdeJ. 7uninginea produss de pulberile cu fum formeazs un depozit in jurul orificiului de intrare, de culoare neagrs datorits continutului mare de csrbune.

1istanta de zbor a funinginii este, de obicei, pna la =6 cm. 7uninginea nu poate produce in mod obisnuit leziuni mecanice datorits greutstii foarte reduse a particulelor sale [ ]. 1epozitul de funingine este neuniform, inss se poate vedea un strat intern mai dens si unul e#tern mai putin dens. Ln jurul plsgii in conditiile in care se trage de la distants mics, se pot deosebi cele dous cercuri, uneori separate unul de celslalt printr-o portiune libers, neaferents de funingine. .a tragerile cu teava lipits de piele, raza depozitului de funingine poate fi foarte mics sau poate ss lipseascs complet din jurul orificiului de intrare, deoarece particulele de funingine pstrund impreuns cu gazele, in canalul format de proiectil, depunndu-se pe peretii ssi interiori. 7uninginea depuss formeazs un inel a csrei forms difers in functie de ung!iul tragerii. Astfel, dacs directia din care s-a tras formeazs cu suprafata pielii un ung!i ascutit, se va forma un oval sau elipsoid. 1acs ung!iul de tragere este drept, inelul va avea forms rotunds. Ln unele cazuri, mai ales la tragerile cu pulbere fsrs fum, funinginea nu se depune intr-un cerc inc!is ci sub forms de raze. 7uninginea lovindu-se de piele sau de alte obiecte, ricoseazs inapoi( in acest caz ea se depune pe obiectele intlnite in cale Ide pilds mna care tine armaJ. Aceasts urms se relevs vu ajutorul lupei cu lamps D.;. si este importants pentru stabilirea distantei de la care s-a tras, pe de-o parte, iar pe de alts parte, pentru elucidarea imprejursrilor unei sinucideri []. 1epozitul de funingine se realizeazs nu numai prin efectul gazelor Icare duc cu ele particule de funingineJ, ci si prin actiunea glontelui care depune funinginea de pe suprafata sa datorits frecsrii cu obiectul in care pstrunde. Dneori, afumarea nu apare la suprafata obiectului asupra caruia s-a tras, ci la suprafata unui al doilea strat care urmeazs [ ]. Acest fapt se poate observa in cazul tragerilor cu arme la care viteza initials a proiectilului este foarte mare, iar obiectul asupra csruia se trace prezints mai multe suprafete suprapuse, cum este cazul imbrscsmintei. )e primul strat funinginea se depune sub forma unui inel ingust, pe marginile orificiului de intrare Ica un inel de frecareJ si numai pe al doilea strat, aflat la o distants intre 6,5-5 cm, funinginea se va e#tinde sub forma specifics urmei de afumare. II.+.-. #A#"A."L $ste o urms creats de pulberea arss incomplet care se formeazs in jurul orificiului de intrare, avnd dimensiuni si densitsti variabile, in functie de felul incsrcsturii, lungimea tevii, distanta de la care s-a tras, msrimea si forma particulelor de pulbere.

Ln unele cazuri tatuajul se produce prin depunerea de cstre proiectil a particulelor rupte in timpul e#ploziei din peretii tubului cartus. 1istanta pns la care actioneazs particulele de pulbere semiarse este de pns la ,6 cm la armele neautomate si semiautimate. Aceasts limits este depssits la armele automate care au o cadents de tir foarte mare Ipeste *666 lov.KminJ. )ulberea neagrs creeazs mai frecvent tatuaje datorits dimensiunilor mai mari ale granulelor si caracteristicilor armelor de vnstoare [ ]. 1intre pulberile coloidale, cele in corms cilindrics sunt propulsate mai departe dect cele lamelare sau in forms de bands. 7ormarea tatuajului, pe lngs conditiile mentionate este determinats si de duritatea obiectului asupra csruia s-a tras [ ]. Dn obiect de consistents mare va permite particulelor de pulbere nearse complet ss pstrunds, pe cnd un obiect dens nu va permite acest lucru, particulelor depunndu-se numai la suprafata sa. II.+./. I%EL"L DE FRECARE 2e formeazs la gura orificiului de intrare ori de-a lungul canalului de perforare [ ]. Aceasts urms secundars se formeazs prin depunerea de substante aderente la suprafata proiectilului, fie din canalul tevii, fie pe traiectul e#terior IricoseuJ, pe marginile orificiului de intrare. Drma de frecare este formats din resturi de uleiuri minerale, parafins, funingine, reziduuri de pulbere arsa, reziduuri metalice si substante aderente la glonte. "nelul de frecare este de culoare cenusie si se observs usor pe obiectele de culoare desc!iss. End inelul de frecare s-a format pe obiect de culoare inc!iss, se poate scoate in evidents prin relevarea funinginei cu !rtie fotografics sau prin relevarea stratului de grssime cu ajutorul radiatiilor ultraviolete. $#aminarea substantelor care formeazsinelul de frecare ajuts la stabilirea, in parte, a ordinii tragerilor, si anume la diferentierea primului foc de cel de-al doilea foc trase cu aceeasi arms. "nelul de frecare al primului proiectil tras prezints resturi de ulei si mai putins funingine pe cnd al doilea proiectil, va msrii cantitatea de funingine din inelul de frecare, depunnd mai putine substante uleioase []. Hperatiile de colectare a reziduurilor sunt deosebit de migsloase si cu rezultate neconvingstoare in +6P din cazuri ceea ce determins o evaluare sub %beneficiu de inventar& a acestor urme.

II.+.0. I%EL"L DE ME#ALI1ARE )oate fi intlnit att la gura orificiului de intrare, fscnd corp comun cu inelul de frecare, ct si independent de acesta cnd partea mai denss a obiectului perforat se gsseste mai spre interior, sau cnd glontul a strsbstut succesiv mai multe obiecte [ ]. Dn proiectil pstrunznd in corpul uman, determins formarea inelului de frecare pe imbrscsminte si piele, iar inelul de metalizare apare numai la traversarea unui os plat, prin desprinderea si depunerea unor particule metalice din csmasa proiectilului. "nelele de metalizare pot fi descoperite numai prin rQentgenografie si spectrografie datorits cantitstilor foarte mici metal depuse. $ste posibil ca inelul de metalizare ss nu poats fi evidentiat prin metodele susmentionate caz in care se poate utiliza microsonda electronics. 1eosebirea dintre inelul de metalizare si inelul de frecare consts in faptul cs, in timp ce inelul de metalizare contine numai particule din corpul proiectilului in inelul de frecare sunt depuse substante aderente la suprafata proiectilului provenind din canalul tevii si din diferitele corpuri pe care le-a strsbstut sau din care a ricosat Itabls metalics, sticls, lemn, imnrscsminte, etc.J. II.+.2. "RMELE FORMA#E $RI% IM$RIMAREA 3E)II ARMEI Aceste urme, ultimele din categoria urmelor secundare, sunt rezultatul tragerii cu teava lipits de obiectul in care se trage. Aceasts urms poate reprezenta conturul complet al gurii tevii sau numai o parte a acesteia, iar in unele cazuri pot fi imprimate si unele piese din apropierea gurii tevii sau montate in fats Ivrful superior al vergelei, a doua teavs la armele de vnstoare, amortizor, recuperator de recul, ascunzstor de flacsrs, etc.J. Hrificiul de intrare, in cazul tragerii cu gura tevii lipits de obiect, este mai mare dect cel de iesire. 8arginile orificiului vor fi zdrentuite, cu rupturi orientate spre directia de tragere, contrar regulii - adics in directia de unde a venit glontele. 1atorits presiunii mari si faptului cs gazele nu au alts iesire dect inspre inapoi, acestea vor crea sfrtecsri, sfacelsri ale tesutului cutanat sau franjursri ale csror margini vor fi indreptate invers cu directia de miscare a proiectilului. @ura tevii va creea asa numitul %inel de contuzie&. 1atorits reculului, gura tevii se retrage( revenind loveste tesutul cutanat provocnd des!idratarea suprafetei lovite, datorits temperaturii ridicate. "mprimarea gurii tevii va fi totals sau partials in functie de ung!iul sub care a fost sprijinits teava de obiect'

- imprimarea totals este aceea in care toate psrtile proeminente ale tevii sunt att de bine imprimate pe piele, inct permit recunoasterea conturului acesteia( - imprimarea poate avea aspect de %semiluns&, cnd ung!iul sub care s-a sprijinit teava a fost mai mic de +6N. 1acs urmele principale au fost definite ca fiind un rezultat al actiunii pieselor si mecanismelor armei asupra elementelor cartutului si al actiunii proiectilului in timpul zborului ssu pe traiectorie asupra diverselor obiecte intlnite in cale, urmele secundare, in lumina celor e#puse mai sus, sunt rezultatul factorilor suplimentari ai impuscaturii Ipresiunea gazelor, temperatura acestora, flacara, arderea incompleta a pulberii, etc.J.