Definirea i trsturile economiei de pia

Economia de pia se definete ca fiind acea form modern de organizare i funcionare a economiei de schimb n care ntreprinztorii i desfoar activitatea economic n mod liber, autonom i raional, corespunztor cerinelor pieei n scopul satisfacerii unor nevoi existeniale tot mai sporite, cu resurse economice limitate. n condiiile actuale, pentru funcionarea eficient a economiei de pia trebuie avut n vedere existena cumulativ a urmtoarelor condiii: piaa este cadrul general prin care se stabilete ce, ct i pentru cine s se produc n condiiile libertii de aciune a agenilor economici; deciziile economice sunt luate n mod liber de ctre indivizi i firme, din interaciunea acestora rezultnd producia global i consumul; concurena ntre agenii economiei i obinerea unui profit ct mai mare reprezint obiectivul major al activitii i criteriul esenial n evaluarea eficienei acestuia; indivizii acioneaz pe baza intereselor personale i a principiului eficienei maxime , atingerea acestor interese realizndu-se prin mecanismul preurilor, numai n msura n care deciziile lor iau n considerare interesele i dorinele celorlali; formarea liber a preurilor bunurilor economice pe baza cunoaterii de ctre agenii economici, a cererii i a ofertei; proprietatea privat a pluralismului formelor de proprietate a agenilor economici; instituionalizarea juridic i economic a economiei de pia; intervenia statului avnd rolul de a asigura cadrul instituional al economiei de pia i supravegherea funcionrii normale a acestuia, prin folosirea cadrului legal i a prghiilor economice; existena unei structuri tehnico-economice moderne (factori de producie, mod de combinare a acestora, sistem financiar-bancar etc.) ca o condiie a satisfacerii decente a nevoilor fundamentale ale tuturor cetenilor Modele i tipuri ale economiei de pia Tipologia economiei de pia se face dup criteriul mecanismului de stabilire a echilibrului economic, adic, modul n care sistemul economic tinde spre punctul de echilibru cnd se produce o dezechilibrare. Dup acest criteriu exist dou mari modele ale economiei de pia: 1. Modelul neoclasic ce se caracterizeaz prin: - sistemul economic se autoregleaz, statul avnd o intervenie minim n economie; - forele pieei asigur corelaia necesar sistemului economic, care, datorit raportului cerere-ofert va gravita n jurul punctului de echilibru; - rolul statului const n asigurarea unei mase monetare n concordan cu nivelul producie i necesitile circulaiei; - variabila de comand a sistemului economic este considerat a fi oferta, acest model viznd n special nivelul macroeconomic. 2. Modelul Keynesian care presupune: - sistemul economic nu poate fi n echilibru la ocupare deplin ci poate exista un punct de echilibru la o anumit rat a omajului; - statul trebuie s aib rol activ n administrarea echilibrului astfel nct ntre omaj i inflaie s existe un raport optim n diferite momente; - variabila de comand a sistemului economic este cererea agregat, acest model considernd c este greit s se extrapoleze funcionarea nivelului microeconomiei

la nivel macroeconomic, care trebuie modelat conform propriilor legiti. Michel Albert, n lucrarea Capitalism contra capitalism, apreciaz c n sistemul capitalist s-au difereniat dou mari modele: 1. Modelul neoamerican care se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi: - sectorul public care produce bunuri economice noncomerciale este neglijabil i are tendine de reducere; - piaa are rol determinant n circulaia bunurilor de la productor la consumator; - preurile bunurilor economice inclusiv salariile depind de condiiile aleatorii ale pieei; - fiscalitatea este redus, iar implicarea statului n economie este neglijabil; - ntreprinderea privit ca centru al deciziilor economice este considerat ca fiind un bun comercial; - piaa financiar i n primul rnd bursa are rol decisiv n viaa economic n raport cu alte forme de pia; - pe termen scurt se realizeaz o mobilitate ridicat n ierarhia economico-social; - un sistem de nvmnt elitist, care tinde s funcioneze dup regulile pieei; - grad redus de securitate economic fa de riscuri, protecia fiind o problem individual. 2. Modelul renan, se bazeaz pe cteva principii de baz: - piaa are rol hotrtor n viaa economic impunndu-se intervenia statului, care trebuie s fie aprtorul proteciei sociale i a liberei negocieri; - cea mai mare parte a bunurilor economice mbrac forma de marf; - fiscalitatea este ridicat fiind impozitate att veniturile ct i capitalul; - se realizeaz o redistribuire interzonal a veniturilor pentru reducerea decalajelor dintre zonele aceleiai ri; - sistemul bancar este puternic ancorat cu firmele fiind apt s asigure finanarea acestora pe termen lung; - ntreprinderea nu poate funciona n sfera dialogului social, nivelul salariilor depinznd att de condiiile pieei ct i de ali factori; - un sistem avantajos de pensii i alocaii familiale, care asigur un grad ridicat de protecie social prin grija autoritilor publice; - sistemul de nvmnt este mai egalitar; - clasa mijlocie este numeroas iar micarea sindical este foarte puternic ntreprinztorul principalul agent al economiei ntreprinderea tipologia ntreprinderilor ntreprinderea sau firma reprezint spaiul n care se reunesc i se combin factorii de producie, se desfoar procesul de producie, se produc bunuri economice i se creeaz valoare nou, pe baza diviziunii sociale a muncii i a cooperrii directe i indirecte, ntre toi cei care o compun i o reprezint. n societate, ntreprinderea ndeplinete concomitent funcii economice i funcii sociale putnd fi privit ca entitate, cu mai multe dimensiuni: - o dimensiune economic pentru c aici se creeaz avuia; - o dimensiune social pentru c desemneaz o comunitate de oameni ce muncesc mpreun i a cror interaciune o fac funcional; - o dimensiune juridic pentru c se bucur de autonomie, indiferent de mrimea sau natura activitii sale. Firmele difer ntre ele din multe puncte de vedere, dar, exist ns patru diferene

majore: 1. Din punct de vedere al statutului juridic (legal) de organizare firmele pot fi: - firm patronal (familial) deinut de un individ care i investete capitalul, ia decizii i ncaseaz ntregul profit; - firme parteneriale afacerea este deinut de doi sau mai muli copropietari, care mpart ntre ei profitul, iau decizii mpreun i rspund fa de datoriile asocierii; - corporaii (societatea comercial pe aciuni) reprezint o entitate care poate s fac n numele ei afaceri ca i o firm cu un singur patron sau ca un parteneriat. 2. Din punct de vedere al modului de integrare a firmelor. Dintre formele mai importante de integrare fac parte: - integrarea pe vertical fuzionarea unor firme ce opereaz n diferite stadii ale produciei, fie n calitate de ofertant fie de client, inclusiv prin cumprarea aciunilor unor firme, rezultatul fiind un holding; - integrarea pe orizontal asocierea unor firme n aceleai domenii de activitate, n scopul limitrii concurenei, reducerii costurilor medii, creterea eficienei economice, rezultatul fiind apariia unui cartel. 3. Din punct de vedere al organizrii interne a firmelor, toate afacerile au componente structurale i operaionale, modul n care arat i sunt asamblate, fiind diferit de la o firm la alta. 4. Din punct de vedere al modului de luare a deciziilor presupune: - nelegerea responsabilitilor i autoritii; - delegare i raportare; - centralizare i descentralizare. Caracteristicile ntreprinderii (firmei) Indiferent de tipul su firma se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi: 1. Scopul fundamental este producerea de bunuri economice sau prestarea de servicii; 2. Pentru a rspunde acestui scop, firma trebuie s dispun de un patrimoniu, doar pe aceast baz fiind posibil asumarea riscului unei activiti economice; 3. Firma combin factorii de producie pentru realizarea unui bun sau serviciu; 4. Firma de tip capitalist produce n exclusivitate pentru pia, de aceea pulsul pieei se reflect n activitatea ei. Deciziile acestora se bazeaz pe informaii privind: - cererea i oferta celorlali productori; - preurile; - indicii produciei, salariilor, costului vieii, ocuprii forei de munc; - investiiile actuale i de perspectiv. 5. Finalitatea firmei este maximizarea profitului, care reprezint condiia supravieuirii i dezvoltrii firmei i, indirect, condiia prosperitii sociale. ntreprinztorul n condiiile economiei de pia, activitatea ntreprinderii este legat de ntreprinztor sau manager cel ce iniiaz o activitate economic, conduce ntreprinderea n scopul realizrii profitului. Caracteristicile fundamentale ale ntreprinztorului sunt: 1. ntreprinztorul combin toate elementele produciei, fiind responsabil de rezultatele obinute i repartizarea veniturilor;

2. pregtirea de a-i asuma riscul; 3. exercit funcia de autoritate; 4. ntreprinztorul este un inovator; 5. capacitatea managerial i dorina de autonomie.

TIPURILE ECONOMIEI DE PIATA

Economia de piata reprezinta o modalitate complexa si deosebit de eficienta de realizare a activitatii economice,adica de transformare a resurselor in bunuri si servicii necesare nevoilor oamenilor.Sistemul economic reprezinta elementele sau subsistemele economice dispuse intr-o anumita ordine ierarhica,in care acestea functioneaza pe baza interactiunii dintre elementele componente.De-a lungul timpului ele au fost clasificate in: -deschisa; -inchisa; -descentralizate; -centralizate; -capitaliste; -socialiste; -piata libera; -dirijiste; In economia contemporana intalnim doua tipuri de organizare si functionare a economiei: -centralizat,comandat si planificat; -piata libera; In cadrul modelului sistemului economic pur dirijist, toate deciziile economice se iau de catre autoritatile centrale,govern,agentii ec fiind obligate sa execute sarcinile prevazute in planul national de stat. Acest sistem se caracterizeaza prin: -economie centralizata,in care pamantul este colectivizat si capitalul tehnic este nationalizat; -o economie unipolara in care statul dicteaza ce si cat sa se produca; -o economie a calcului tehnic , in unitati fizice si a evaluarilor administrative; In modelul sistemului economic de piata libera,toate deciziile se iau de catre agentii economici,respective firme;statul nu intervine in nici un fel in actiunile agentilor economici;productia si consumul se coreleaza pe baza deciziilor intreprinzatorilor privind cererea si oferta acestora si a mecanismului preturilor.Sistemul de piata libera se caracterizeaza prin: -economie complet descentralizata; -economie multipolara,in care deciziile economice sunt adoptate de agentii economici; -o economie a calcului in moneda; -o economie a echilibrului general asigurat pe baza mecanismului pretului liber si in care statul nu intervine direct in economia intreprinderii,avand rolul de a proteja piata si institutiile acesteia. Economia de piata se caracterizeaza prin urmatoarele elemente independente: -reglarea activitatii economice se bazeaza in special prin mecanismele pietei,cat si prin interventia organelor statului democratic;

-pe langa productia de bunuri ,continua sa fie si economia naturala,schimbul direct de bunuri,trocul; -agentii economici elementary,mici si mijlocii,coexista cu marile corporatii si administratiile publice,cele din urma manifastand tendinte monopoliste si oligopoliste; -sectorul particular-privat se intrepatrunde cu cel public , intre cele doua sectoare existand concurenta; -statul ca agent economic autohton,cauta sa reglementeze in mod democratic mecanismele economice de functionare. Economia de piata reprezinta acel mod de organizare si functionare a activitatii economice in care raportul dintre cerere si oferta determina principiile de prioritate in producerea diferitelor bunuri si servicii,a metodelor de organizare si combinare a factorilor de productie,persoanele si categ de personae care au acces la rezultatele productiei prin dinamica preturilor. Trasaturile specifice economieie de piata sunt: -pluralismul formelor de proprietate in care ponderea principala revine proprietatii private; -profitul reprezinta obiectivul pentru care se asuma riscul concurential; -concurenta este regulatorul principal al activitatii economice; -este o economie de intreprindere unde spatial economic de decizie si actiune se realizeaza in unitatea economica; -majoritatea preturilor se formeaza liber influentand sip e cele din administratie; -predomina structurile tehnico-economice moderne; -interventia directa si indirecta a statului se rezuma la respectarea regulilor de functionare a pietei si a institutiilor juridice si economice; Economia de piata moderna poate imbraca urmatoarele tipuri: 1.Tipul Anglo-Saxon:specific SUA,Anglia,Canada Este de esenta neoliberala cu caracteristicile: -lasa frau liber initiativei; -total impotriva dirijismului; -se pronunta impotriva interventiei statului,acesta avand rol secundar; -acorda importanta deosebita IMM-urilor private sip e sector public; -accepta elaborarea de catre govern a unor programe economice de scurta durata,programe pe domenii si prognoze pe termen lung; 2.Tipul Vest-German specific:Franta,Italia,Spania Are caracteristicile: -adept al interventiei active a statului in economie; -dirijism pronuntat; -importanta data sectorului public chiar daca cel privat este dominant; 3.Tipul Social De Piata specific:Germania,Olanda,Austria Are caracteristicile: -statul intervine pentru realizarea unei centralizari a optiunilor economicosociale agreate spre un consens general; -realizarea unui echilibru intasocial si performanta economica darn u prin simplul joc al fortelor pietei; 4.Tipul Nordic-European specific:Suedia,Norvegia,Deanemarca,Finlanda

Are caracteristicile: -cooperare intre sectorul privat sic el public in vederea satisfacerii unor cerinte social-economice respective imbinarea cresterii si eficientei economice cu promovarea unor valori social-umane de baza; -respecta trasaturile specifice economiei de piata; -interventia statului se realizeaza in special in actiuni sociale avand rolul de protector pentru toti cetatenii; 5.Tipul Paternalist De Piata specific :Japonia Are caracteristicile: -rolul statului este de catalizator in economie; -imbina caracteristici ale economiei sociale de piata cum sunt:planificarea si echitarea; -statul vegheaza asupra echilibrului economic; Trsturile de baz ale pieei sunt concurena liber dintre productorii de mrfuri (constructii) i proprietarii de resurse; realizarea mrfurilor (constructiilor) la preurile de echilibru, ce reflect real corelaia dintre cerere i ofert. Concurena este bun pentru public deoarece ea stimuleaz i constnge productorii. Obiectivul oricrei firme este maximizarea profitului. Concurena ns erodeaz permanent acest el. Chiar din aceast cauz firmele de constructii trebuie s se adapteze pieei pentru a exploata toate posibilitaile de mrire a profitului. Concurena n sistemul de pia impune firmelor s aplice cheltuieli de producie reduse, s aplice o tehnologie modern pentru a obine o productivitate nalt. Ea permite consumatorilor de a gsi furnizorul cel mai ieftin i ncurajeaz productorii n determinarea creterii clientelei prin scderea costurilor, i implicit scderea preurilor. Respectarea mecanismelor concureniale este important pentru o ans egal, pentru fair-play, pentru c, in fond, in perspectiva aderarii la Uniunea European este chiar necesar, respectarea acestor mecanisme fiind chiar un punct important pe agenda negocierilor. O economie inc dominant de mentaliti comuniste, att la nivel politic i managerial ct i la nivel executiv i al angajatului obinuit nu prea poate fi concurentiala. Acest aspect este prezent i in industria imobiliar adic cea a construciilor i a serviciilor imobiliare. Aceast industrie este dominat de munca la negru i reprezint principala form de concuren neloial ce poate fi interpelat i ca ajutor de stat. Societile de construcii care practic munca la negru, eludeaz obligaiile ctre stat (impozit pe salariu, contribuii sociale i impozit pe profit). Dac cumva acetia doresc s vnd locuina (nou-construit) au un avantaj fa de o societate de construcii deoarece nu pltesc impozit pe profit dect de 10% in primii trei ani. Pentru egalizarea anselor ar trebui ca amndoi s nu factureze TVA sau amndoi s factureze acelai TVA, preferabil ct mai mic. Cu ct T.V.A.-ul este mai mic cu att piaa neagr se diminueaz, deoarece astfel piaa oficial devine accesibil. Singura cale prin care statul poate rezolva problemele sociale locative este emisia de vauchere (bonuri valorice) lunare care sunt distribuite celor care indeplinesc condiiile necesare. Bonurile dau posibilitatea alegerii oricrei variante-construcie, soluie, materiale la preuri de pia, stabilitate natural, pe cale liber. O alt pia pe care se tolereaz practici anticoncureniale este cea a chiriilor, din aceleai motive de protecie social, incluznd cele mai elementare reguli ale economiei

de pia. Statul prin ANL, care construiete locuine destinate inchirierii i consiliile locale care construiesc locuine sociale destinate inchirierii influeneaz determinant piaa chiriilor din Romnia. Practicarea unor chirii simbolice (5-8 EURO pe lun/pe apartament) face ca amortizarea investiiei s fie realizabil in 175-200 de ani, ceea ce este o aberaie ce indeprteaz orice investitor de intenia de a crea portofoliu de locuine pentru inchiriere. Acestea sunt absolut necesare pentru asigurarea construciilor adecvate fluxului i mobilitii forei de munc, proces natural in creterea competitivitii economiei pe scar larg. Germania are 68% din fondul de locuine destinat inchirierii, media in UE 15 era de 62% iar in Romnia are un fond de sub 4 %. Indiferent de nivelul de dezvoltare , potential economic si cultural ,regim socialpolitic si cultural,toate statele lumii sunt angajate intr-un amplu process de transformari radicale,de trecere de la produse munca-intensive la produse cultural-artisticintensive. Tarile slab dezvoltate din punct de vedere economic,cum este si Romania,trebuie sa conceapa strategii de infaptuire a mai multor tranzitii,in special la cea de economie de piata.