Universitatea Eftimie Murgu Reia Facultatea de tiinte Economice i Administrative

Managementul Inovrii

PR FE! R"
&ect' Univ' $r' Malo Raul (e)ar

!#U$E%#"
!tancovici Marius $ragan

*+,* 1

Evolutia managementului Scolile de management

Managementul empiric a aparut odata cu diviziunea muncii si traiul omului n grupuri organizate. nainte de a se cristaliza ca stiinta, drumul parcurs de "management" a fost de la o forma embrionara manifestata o data cu constituirea primelor colectivitati umane n comuna primitiva, pna la nceputul secolului XX cnd Henry ayol si rederic! "aylor prin lucrarile "#dministratia industriala si generala", respectiv "$rincipiile managementului stiintific" au analizat de o maniera stiintifica, pentru prima data, procesul de management si sistemul de management, elabornd un set de reguli, principii si metode de conducere stiintifica. n opinia specialistilor romni, sunt considerate % curente sau scoli principale& clasica 'traditionala(, sociologica 'be!aviorista sau comportista(, cantitativa, sistemica si conte)tuala. *n opinia specialistilor romni, sunt considerate % curente sau scoli principale& clasica 'traditionala(, sociologica 'be!aviorista sau comportista(, cantitativa, sistemica si conte)tuala, si anume & ,' scoala clasica -traditionala. este reprezentata de .+. "aylor, considerat fondatorul stiintei managementului, care n lucrarea sa ""!e $rinciples of ,cientific Management" publicata n anul 1-11 arata ca "sistemul managementului stiintific implica o revolutie completa a starii de spirit a muncitorilor si n acelasi timp o revolutie a starii de spirit a celor care sunt de partea conducerii", identificnd urmatoarele principii fundamentale ale managementului& . ,tudiul tuturor cunostintelor traditionale, nregistrarea, clasificarea si transformarea acestora n legi stiintifice/ . ,electia stiintifica a muncitorilor, perfectionarea calitatii si cunostintelor acestora/ . $unerea n aplicare a studiului muncii de catre muncitori stiintific antrenati/ . 0epartizarea aproape egala a muncii e)ecutate n ntreprindere ntre muncitori si manageri/

. 0ealizarea cooperarii ntre oameni, n locul individualismului !aotic. #lti reprezentanti de seama ai acestei scoli sunt& H. ayol, 2. 3art!, H. 2antt, ran4 si 5illian 2ilbret!, 6. ilene, H. 7oontz, 8. 9:;onnel. <nii autori l considera pe pe Henry ayol adevaratul "parinte" al

managementului, un industrias francez care a scris lucrarea "#dministration *ndustrielle et 2=n=rale", n care a delimitat functiile managementului si functiunile firmei, a formulat un set de principii ale managementului si a identificat atributele managerului. n opinia sa, functiile managementului, functiunile organizatiei si atributele managerilor sunt& a' Functiile managementului: a prevedea 'a evalua viitorul si a>l pregati(, a organiza 'a ntreprinde, a dota o ntreprindere cu materiale, utila?e, capital si resurse umane pentru a putea functiona), a comanda '"a trage cele mai mari foloase de la cei care formeaza unitatea n interesul ntreprinderii"(, a coordona 'a realiza armonia ntre toate componentele ntreprinderii, pentru a>i facilita functionarea si succesul( si a controla ' a verifica daca totul se petrece conform programului adoptat si principiilor amise(/ /' Functiunile organi)atiei: tehnica, financiara, comerciala, contabila, de securitate si manageriala; c' Atri/utele managerilor& calitati fizice 'sanatate, vigoare(, mentale 'abilitatea de a ntelege si a nvata, ?udecata, vigoare mentala si adaptabilitate(, morale 'fermitate, responsabilitate, initiativa, loialitate, tact si demnitate ), educationale 'autoperfectionare( si experineta 'vec!ime n munca(. d' Princi0iile managementului" . Diviziunea muncii bazata pe specializarea pe care economistii o considera necesara pentru cresterea eficientei/

. Autoritate si responsabilitate. ayol considera autoritatea ca o combinatie ntre competenta data de pozitia managerului si cea data de trasaturi ale personalitatii 'inteligenta, e)perineta, trasaturi morale(/ . Disciplina, ordine, echitate, initiativa, stabilitate, echilibru, spirit de echipa/ . Unitatea de comanda > prin care ntelege ca fiecare salariat sa primeasca ordine de la un singur superior/ . Unitatea de conducere > presupune ca toate deciziile sa porneasca din vrful ierar!iei/ . Subordonarea intereselor individuale celor generale/ . Remunerarea > care trebuie sa aduca un ma)imum de satisfactii att e)ecutantilor ct si managerilor/ . nlantuirea nivelurilor ierarhice > care presupune circuite scurte ntre nivelul superior si cel inferior al managementului. n concluzie, meritul principal al scolii clasice l reprezinta contributia decisiva la conturarea stiintei managementului, delimitarea functiilor manageriale si functiunilor organizatiei si elaborarea unor principii stiintifice de management. #ccentul a fost pus pe cercetarea functiunilor de organizare si productie, negli?ndu>se elementele de natura resurselor umane si a relatiilor firmei cu mediul ambiant. *' scoala sociologica -/e1aviorista2 com0ortista. este reprezentata de ;.Mc. 2regor, 6. Mayo, 8!. #rg!iris, 9. 2=linier, H. MasloA si se caracterizeaza prin situarea resurselor umane ale firmei pe primul plan n procesul de management, stabilind un set de principii, reguli si metode care sa asigure valorificarea superioara a potentialului uman. 8aracteristica dominanta studiilor comportiste este utilizarea conceptelor si metodelor sociologice si psi!ologice, cum sunt& sistemul de valori, comportament individual si organizational, aptitudini, personalitate, caracter, temperament, leaders!ip, cultura organizationala, sociograma, studiul grupurilor, dinamica de grup, etc. B

;aca scoala clasica aborda mecanicist structura organizatorica, prin luarea n considerare numai a relatiilor formale care decurg din documentele de formalizare a acesteia, scoala sociologica investig!eaza aspectele informale ale managementului, bazate pe grupul informal si autoritatea informala. n cadrul acestei scoli s>au dezvoltat teorii cu privire la motivare si sistem motivational, tipuri de manageri si stiluri de management, managementul participativ, cu scopul de a identifica noi modalitati de crestere a eficientei activitatii economice prin stimularea si motivarea resursei umane. <n aport deosebit l>a avut ;ouglas Mc 2regor, care, pornind de la ideea ca n e)ercitarea functiilor managementului, managerii pornesc de la o anumita opinie asupra naturii si comportamentului factorului uman, a emis cunoscutele teorii X si C& #eoria 3 are la baza urmatoarele premise& iinta umana medie este inevitabil predispusa la delasare n munca, pe care ar evita>o daca ar putea/ ;atorita delasarii si dispretului fata de munca, oamenii trebuie constrnsi, controlati, amenintati sau pedepsiti pentru a>i determina sa munceasca/ 9mul mediu prefera sa fie condus, evita raspunderea, are amitie relativ redusa si mai presus de orice vrea sa fie linistit/ 9mul mediu este egoist si indiferent la necesitatile organizatiei din care face parte/ 9mul mediu doreste sa>si ma)imizeze doar avanta?ele materiale, negli?nd nevoile psi!osociale. #eoria 4 se bazeaza pe urmatoarele premise&

8onsumul de efort fizic si intelectual n munca este tot att de necesar ca odi!na si distractia/

9mul mediu nvata nu numai sa accepte, sa ndeplineasca sarcini si sa>si asume responsabilitati, ci si sa si le asume din proprie initiativa/

9mul mediu nu doreste sa>si ma)imizeze doar avanta?ele economice, ci si pe cele de natura psi!osociala/

8ontrolul e)tern si amenintarea nu sunt singurele mi?loace de atragere a e)ecutantilor la realizarea obiectivelor.

Managerii care pornesc de la premisele teoriei X vor dezvolta un stil de management autoritar, n timp ce adeptii teoriei C vor dezvolta un stil de management democratic, folosind metode participative de conducere. $ornind de la cele doua teorii, un alt reprezenatnt al scolii sociologice, 9ctav 2=linier a elaborat teoria 5 ca o combinatie a celor doua. n concluzie, scoala sociologica se caracterizeaza prin& ,ituarea n prim planul cercetarilor a factorului uman/ 6videntierea importantei stimulentelor de natura psi!osociala asupra cresterii performantelor organizatiei/ $romovarea unui stil de management participativ/

6' scoala cantitativa este reprezentata de #. 7auffman, D. ,tarr, 8. #fanisiev, . 2oronzy si se caracterizeaza prin rigurozitatea abordarii fenomenelor si proceselor de management, prin cresterea gradului de fundamentare a deciziilor folosind instrumentarul matematic si statistic. ,tudiile elaborate n scoala cantitativa s>au concentrat asupra activitatii de productie, a functiilor de previziune si organizare, meritele principale constnd n adaptarea instrumentarului statistico>matematic la cerintele practicii E

economice, conferind un plus de rigurozitate si precizie analizelor manageriale si solutiilor strategice propuse. 7' scoala sistemica > reprezinta de fapt o sinteza a scolilor precedente, fiind un rezultat al cresterii gradului de comple)itate al fenomenelor economice, manageriale si nu numai. 5a baza ideilor acestei scoli sta conceptul de "sistem", care reprezinta un "ansamblu de elemente organizat pe baza legaturilor de interconditionare, a carui functionare permite atingerea unor obiective". #sadar, organizatia de tip economic, firma, este vazuta ca un sistem comple) 'productiv, social, economic( aflat n strnsa interdependenta cu mediul ambiant. ;intre reprezentantii acestei scoli, enumeram& $. ;ruc4er, H. Mintzberg, M. $orter, D. 8!ild, H.#. ,imon, 8. 3arnard, etc. #portul ma?or al acestei scoli este abordarea firmei ntr>o viziune sistemica, multidisciplinara si identificarea unor modalitati de crestere a eficientei economice prin structurare, adaptare la mediul ambiant si nu n ultimul rnd prin accentul pus pe relatiile dintre elementele de baza ale sistemului. 8' scoala conte9tuala ;esi multti autori considera contemporana scoala sistemica, un grup de manageri, consulatanti si cercetatori ai secolului XX*, au fondat scoala conte)tuala care are la baza premisa ca nu e)ista "reteta succesului" n management, respingnd cu fermitate ideea formularii unor principii, metode si te!nici de conducere universal valabile. scoala conte)tuala recomanda fiecaru manager sa identifice conte)tul n care evolueaza firma pe care o conduc si sa aleaga acele metode si instrumente sau sa respecte acele principii si reguli care sunt adecvate, compatibile cu situatia respectiva. 8u alte cuvinte, sa alegi solutia potrivita la momentul potrivit, fara a fi tributar unor reguli stricte pe care le recomanda stiinta managementului. 8!iar daca de e)emplu, un stil de management participativ este recomandat de stiinta managementului n defavoarea unui stil autoritar, adoptarea sa n orice situatie nu garanteaza succesul. ntr>un anumit conte)t,

un stil de management autoritar poate fi eficient > de e)emplu n conditiile n care anga?atii unei firme nu>si asuma responsabilitati, nu au initiativa, sunt delasatori si sunt antrenati doar de stimulente materiale. n concluzie, acelasi stil de management practicat n conte)te diferite, poate avea consecinte diametral opuse.