ZGOMOTE CARDIACE

In timpul functionarii inimii se aud zgomote datorita inchiderii valvelor z cardiace. La inima normala se aud z card care sunt separate intre ele cu ajutorul pauzelor. Intre primul si al 2lea z card se intercaleaza o pauza mai scurta, iar intre cel deal 2lea z si urmatorul zgomot I exista o pauza mai mare. Z.c. se pot inregistra cu ajutorul unui grafic care este obtinut prin fonocardiograma. Aoscultatia cu stetoscopul ( metoda directa la niv toracelui Z I !"#!$%!"#&$' tonalitate joasa; observabil in timpul sincrom cu sistola ventriculara; datorat de vibratiile sangelui, a valvelor atrioventriculare, a inchiderii valvelor sigmoide ale aortei si arterei pulmonare ! "irgula sau nu ! # catre vibratia sangelui, cauzata de turbulenta sangelui care se scurge rapid prin aorta ascendenta si prin artera pulmonara. Accentuarea ZI se constata in timpul si imediat dupa terminarea efortului. In insuficienta cardiaca incap inimii de a asigura un debit cardiac adecvat# scade intensitatea ZI. Zone componente$ ZI cu intensitate maxima pe partea dreapta la niv cart costal (I, part dreapta a sternului; pentru partea stanga stetoscopul va fi aplicat pe partea stanga a sternului la spatial intercostal ( pe linia medioclaviculara ZII !)!*%!)## indica % diastolei ventriculare; depinde de vibratia si inchiderea valvulelor sigmoide ale aortei si arterei pulmonare, vibratia sangelui, vibratia peretilor arteriali. &and inchiderea valvulelor sigmoide nu se face simultan, zg persista pe un timp mai indelungat. La copii si adolescenti in timpul inspiratiei se poate constata dedublarea fiziologica a ZII. &omponenta dr ZII se inreg pe partea dr a sternului la niv cart costal III; &omponenta st partea st a sternului, niv cart costal II. La persoanele tinere, unde peretele cutiei toracice este subtire, uneori la varful inimii se poate inregistra un al ZIII cardiac, cauzat de vibratiile valvelor atrioventriculare si a peretilor ventriculari. In cazuri patologice se poate inreg ZI", sincron cu contractia atriilor ' ()*L) +REC(E,TA CARDIACA *c ' nr batailor cardiace +esportiv ,-./- b0sec (portiv . 1 ,- '2345I&435I6 7 ,- '84&9I&435I6

bradi ' incet tach:s ' rapid

In timpul ridicarii din pozitie sezut in ortostatism '7 puls creste ;-.72*max ' 22- varsta 3evenirea pulsului in < faze$ ;. 8ine cateva sec in care revenirea fc. pulsului# este accentuata scade f repede# 2. &ateva sec .7 2.< min scadere observabila dar nu atat de accentuata ca in prima faza <. &ateva minute .7 zeci de minute; pana la revenirea completa a valorilor initiale.

TE-T./ R.++IER 83 ' =;>=2>=<# 2-;=; *c pe ;? sec @ A . pozitie sezand; effort ' <- genoflex 0 A? sec =2 *c masurat imediat dupa terminarea efortului in primele ;? sec ale primului minut @ A; pozitie sezand =< *c masurat in ultimele ;? sec ale primului minut dupa effort sec A?.,-# @ A; pozitie sezut

6valuare$ 1 - '7 -'? '7 ?.;- '7 ;-.;? '7 7 ;? '7

cap f buna de effort cap buna de effort cap effort medie cap effort satisfacatoare testul este nesatisfacator; se impun investigatii suplimentare

TE,-I.,EA ARTERIA/A 84 ' presiunea exercitata de sange asupra peretilor arteriali$ sistolica si diastolica 84s ' valoarea cea mai mare in timpul unui ciclu cardiac; contractie . depinde de forta de contractie si de elasticitate a (s B aortei. . "alori$ barbate . ;;-.7;,- mm9g *emei . ;-?.7;,- mm9g 84d ' val cea mai mica in timpul unui ciclu cardiac; relaxarea . depinde de vasco0itatea sangelui si de starea functionala a valvulelor semilunare ale aortei" . "alori$ barbate pana la C? mm9g *emei . .7C- mm9g 84dif ' diferenta dintre 84s si 84d. La sportivi . 84( ' ;--.;A- mm9g . 845 ' ,-.C- mm9g La sportive mai mici cu ? mm9g La masurarea 84 la cele doua member superioare, nu trebuie sa depasasca ? mm9g La ridicarea din clinostatism in orto, val se masoara astfel$ . val ( stagnare la acelasi nivel, crestere sau scadere cu ? mm9g . val 5 creste pana la ;? mm9g In timpul efortului, ( si 5 creste parallel cu intensitatea efortului depus; In unele sporturi unde (+& esste suprasolicitat, 845 creste mai mult. 5e aceea in timpul efortului notam si 84dif 5upa terminarea efortului, 84 revine la val initiale astfel$ . val ( revina la val initiale in min <.A dupa effort . val 5 la sfr primului min sau la inc minutului 2 dupa effort

86+(IDE683)L (e aseaza manseta tensiometrului cu 1)2 cm deasupra plicii cotului, bratul este mentinut la niv inimii usor flectat din cot iar ant3ratul se spri4ina pe un plan dur. =rin pompare se creste presiunea in manseta pana cand pulsul arterei radiale dispare 5 6! mm7g, apoi desumflarea mansetei" ZI perceput 8 val sistolica mom in care presiunea din manseta este atat de tare incat sagele trebuie sa treaca fortat sub acest nivel#. (tetoscopul mentinut medial de capul 3icepsului 3rac9ial pe artera 9umerala va fi de ajutor pt perceperea intervalului dintre val max val min. (aloarea minima (diastola# este marcata in momentul in care 0g dispar '7 artera nu mai este comprimata adica presiunea din manseta ' presiunea din artera respective. In caz de greseli zg nu se aud# in pozitionarea mansonului sau stetoscopului$ mansonul va fi desumflat, bratul ridiacat mentinut 2 min apoi reincepe procesul. In timpul masurarii 84, subiectul trebuie sa fie linistit dpdv psihic; 84 se masoara de 1 6 ori in repaus fi0ic pe am3ele 3rate, in clinostatism, la intervale de cateva minute.

(4+F6L6
http$00GGG.:outube.com0Gatch!v'3.sHZIJs)pGBfeature'resultsKvideoBpla:next';Blist'=L2,-CCL6466//,<C,

9ematii$ . biconcave, diametru L.2 L.? um; . durata ;2- zile dupa care se deterioreaza in ficat si splina . maduva rosie . comp fundamentala hemoglobina transport D2 . femei ' A.?.? mil0mm2 sange; barbate ' ?.?.? mil MMM 5aca nr de hematii 7 , mil '7 poliglobulie; scade 1 A mil '7 anemie (ariatii fi0iologice ((+ : &resteri fiz &*# ale nr de hematii . in fct de sex, dif de nr se obs la pubertate dat hormonilor sexuali testosteroni . noi nascuti primele 2.< zile . 7 nr hematii dat alimentatiei insuficiente precum si a pierderilor de apa prin transpiratie si secretie urinara# . la altitudini, 7 in fct de scaderea partiala a presiuni de D2$ de ex la ?--- m '7 L.? mil . la sportivi in conditii de rapaus 7 nr de elem figurate hematii cu ;-.;2N# . in timpul efortului si imd dupa term se constata o 7 de ;-.;?N fata de repaus (caderi fiziologice (*#$ in stari post digestive '7 1;-.;?N nr hematii dat diluarii sangelui. (ariatii patologice ((; : ;. &resteri$ . poliglobulia primara idiopatia# nu se cunoaste cauza; . poliglobulia secundara apare dat altor boli cunoscute 2. (caderi anemie$ . dupa hemoragii apare anemia regenerative . anemia feripriva cand nu exista ionul de *e2> .7 transf# *e<# . absenta vit. 2;2 . dupa hemolizii

Leucocite$ &lasificare in fct de nr nucleului$ . +eutrofile ;.2N . 2azofile -.?.;N . Eonocite ,./N . Limfocite 2-.2?N +r de leucocite variaza ?.7 / mii0mm< sange

(+$
;. &resteri$ . nou nascuti primele zile .7 leucocitoza fiziologica . in effort .7 leucocitoza fiziologica in fct de intensitatea si durata ef . eforturi de scurta durata 7 . eforturi lungi cu intensitate crescuta 7 neutrofilele . stari emotionale prin intensificarea circul sanguine sub influenta adrenalinei .7 leucocitoza pe durata starii respective . nu sunt (*

(;$
;. &resteri$ . leucocitoza adaptativa, reversibila in infectii sau distrugerea tesutului propriu prin trauma. . . 3eactii leuhemoide ' cresteri mai mari de <- mii0m< sange; se deosebeste de leucemie prin absenta formelor immature in sange si revenirea nr la normal In leucemii nr leucocitelor circulante creste considerabil .7 ;-- mii0m< sange

2. (caderi leucopemii#$ (tare de infectie microbiene care pot fi$ . virale gripa hepatita rubeola rujeola# . parazitare malaria# . stari dupa iradiere masiva cu raze O 8rombocite$ . biconvexe, diam de <um; grosime ; um . rol in 9emosta0a; prin liza trombocitelor se form dopuri de sange cu rol in coagulare si hemostaza . nr ;?-.A?- mi 0mm< sange " nr de trombocite$ ;. &resteri '7 trom3ocito0a .7 L-- mii0mm< sange; imediat dupa traumatisme in 9emoragii sau in poliglo3ulia primara 2. (caderi '7 trom3ocitopemie .7 1;-- mii0mm< sange; associate cu tendinte de hemoragii spontane, vanatai echimoze#

A;ARAT./ RE-;IRATOR 3ol in process de adaptare. In studiul miscarilor respiratorii putem sa delimitam stadiul miscarilor toracice si pozitia respective miscarile diafragmei. #" ;ro3ele pentru studiul miscarilor toracice ' constau in masurarea perimetrului thoracic, a diametrului transversal si in det diam anteroposterioare. 4ceste masuratori se realizeaza in repaos, intr.o inspiratie si expiratie normala, intr.o inspiratie profunda si exp ffortata. ;erimetrul toracelui masoara cu banda metrica plasata posterior sub ungh inf al scapulei si ant sub areola mamara barbate# si la nivelul articulatiei condrosternale I" femei#. (e masoara mai intai in respiratie normala apoi in insp profunda si la sfr in exp fortata. =entru reperarea art condrosternale I", se aseaza subiectul in profil si se localizeaza proeminenta formata cu unghiul sternal, niv la care sternul se art cu a 2a coasta. (e cuprinde coasta II intre degetul mare si aratator si apoi prin coborare succesiva a degetelor se numara coasta III si I". Diametrul transversal se masoara cu aj compasului Iebber. =t masurare asezam polii compasului in p in care linia medioaxilara intersecteaza cea mai proeminenta coasta. Initial, individul indeparteaza membrele sup de la trunchi, se aseaza compasul apoi revine in pozitie ortostatica normala si se incep masurarrea, in repaus, apoi in insp max si exp fortata. Diametrul anteroposterior masoara adancimea toracelui. (e repereaza baza apendicelui xifoid, se fixeaza aici un pol al compasului Iebber, apoi tinand bratele compasului orizontal, se palpeaza procesul spinos al vertebrei corespunzatoare planului alcatuit cu bratele compasului. Easurare in repaus, insp max, exp fortata. 5iferentele inre val externe profunda.fortata# ar trebui sa ajunga la L.;-cm '7 ampliometrie toracica $ informatii dp elasticitatea toracelui. 5iferenta dintre val externe si valoarea de repaus, ne orienteaza asupra pozitiei respiratorii medii a toracelui. &unoasterea dimensiunilor este utila pt aprecierea efectelor tardive apar dupa 2.< ani de antrenament ale antrenamentelor, si in alegerea cea mai potrivita pt dezv mobilitatii cutiei toracice 1" ;ro3e pentru det po0itiei si miscarilor diafragmatice$ radioscopie B teleradiografie apreciaza amplitudinea oscilatiilor si det tipul lor# In mod normal, oscilatile de tip I cu amplitudine maxima apar in treimea laterala a hemidiafragmei hemi'jumatate#. Dscilatile de tip II cu amplitudine max pot fi inregistrate in treimea medie a hemidiafragmei. Dscil tip III cu ampl max se pot inreg pe treimea interna a hemidiafragmei. 5upa inregistrare se apreciaza relatia intre tipul de oscilatii pe cele doua hemidiafragme si aportul de timp intre inspiratie si expiratie. 5ate actuale arata$ . la sportive predomina oscilatii tip II . eexista o concordanta intre tipul de oscilatii pe cele doua hemidiafragme . prelungirea duratei expiratiei cu un raport de timp intre exp si insp de la ;. 7;.L

(8)5I)L "6+8IL48I6I =)LED+436 (pirometria, (pirografie, =neumografia *olosind aceste probe, se pot det valorile cap vitale si a consumului max de D2. (pirometria metoda directa folosind aparate reglabile sau programabile pt det cap vitale. (pirografia fol sisteme inchise sau deschise pentru masurarea automata si direct vizibila a marimilor ventilatorie. ;. (isteme deschise cele mai fol; permit subiectului inspiratie normala, iar expiratia va fi executata cu nasul astupat printr.o piesa bucala de cauciuc care comunica direct cu camera de subape. 4ceasta camera permite inspirarea de aer atmodferic, si odata cu inchidrea circuitului spre spirometru 2. (isteme inchise fol aparate fara subape, iar in circuitul inchis la care subiectul este conectat etaj prin intermediul unor piese bucale in care este lipsit spatial d aer, inspira si expira din clopotul spirometrului, aer 4ceste sisteme asigura circulatia amestecului gazos in s:stem. &D2 expirat se fixeaza cu hidroxid de potasiu sau cu var sodat. &lopotul spirometrului atasat prin apa din recipient coboara sau urca in concordanta cu orice modificare de volum a sistemului. &u ajutorul unui chimograf cu m multe viteze, se inreg modificari de volum pe o hartie etalonata sub forme de crbe (pirografia de repaus este efectuata dimineata pe stomacul gol, pt determinarea unor valori ideale pt subiectul examinat in fct de h, g, varsta, se calc suprafata corporala si apoi datele spirografice teoretice pt individul testat#. =neumografia metoda fot pt det vitezei curentului respirator. 4paratul inreg o curba de viteza, adica derivatia volumului current. =rincipiul consta in realizarea unei difernte de presiune pe parcursul fluxului de aer respirator. &urbele pneumotomografice normale prezinta o variabilitate si sunt de trei tipuri tip de expiratie$ in cupola; in platou; de forma ascutita. 3eactie la niv ap respirator$ . apnee a'lipsa# ' lipsa de respiratie; apare automata . bradipneea la sportive de performanta ca un effect tardiv al antrenam si in conditii de repaus, sportivul va avea o respiratie mai lenta. 2ra'lenta . tadipnee ' accelerarea respiratiei, intaln la pers neantrenate in caz de effort intens 2--- ml D20min volul respiratie om normal

4+4LIZ48D3II ;. 6xplorari ale cap auditive$ 4&)E683I4 foloseste ca surse vocea umana si diapazoanele. 4cumetria fonica se bazeaza pe faptul ca intr.o camera obisnuita, vocea soptita se aude in mod normal la , m, iar cea de conversatie la <-. 6xaminarea se face in camere cu izolare fonica pt fiecare ureche in parte. )rechea netestata va fi acoperita cu mana sau cu o casca apoi examinarea se face pe ambele urechi. (e vb subiectului cu voce soptita si apoi daca subiectul nu recunoaste vocea soptita, se aplica cea de conversatie. 5aca vocea nu se aude decat 1 ?m'7 hipoacuzie usoara; 1;m'7 hipoacuzie medie; numai la niv urechii'7 hipoacuzie accentuata; subiectul nu colaboreaza decat prin semen '7 surditate totala 4&)E683I4 "6324L4 examineaza functia auditiva pe cale aeriana si osoasa. =rin aceasta proba se face diagnosticul diferentiat intre surditate de transmisie si cea neurosenzoriala 4&)E683I4 I+(83)E6+84L4 foloseste diapazoanele instrumente metalice formate dintr.un maner si doua brate, cu marimi diferite# de la ,A 9ertz .7 2-,/ 9ertz. 5iapazonul se pune in vibratie emit oscilatii cu diferite frecvente# si se aseaza la niv urechii, alternativ, apoi pe proeminentele osoase. 4cumetria este folosita pentru testarea conducerii osoase pe cale aereana in cazul probelor Iebber si 3inner. 4)5IDE683I4 se fol sunete sau cuvinte in fct de sunetele pe care le foloseste, vb de audiometrie tonala sau verbala. ;. 4udiometrie tonala foloseste un aparat electronic care emite sunete; cel mai obisnuit examen audiometric este audiograma tonala care cauta pragul auditiv p inf si sup# atat pt conducerea pe cale aereana cat si pt conducerea pe cale osoasa. 2. 4udiometrie verbala fol in loc de sunete cuvinte sau fragmente de cuvinte inregistrate pe banda

2. 6xplorari ale analizatorului vestibular =roba 3omberg se testeaza subiectul examinat stand in ortostatism cu calcaiele si varfurile lipite. (e inched ochii si se mentine aceasta postura timp de cateva sec 2-.<-#. 3omberg sensibilizat '7 daca suprf de sprijin se micsoreaza, subiectul testat trebuie sa mentina pozitia ortostatica fara nici o deviere calcai.varf, sau sprijin unipodal #

Iheil.2abinsPi individul testat va executa ;- pasi inainte si ;- pasi inapoi, initial cu ochii deschisi apoi cu ochii inchisi. 6xaminatorul va corecta corectitudinea traseului parcurs si orice deviatie de l traseul liniat. =asirea pe loc mers pe loc cu ochii inchisi; daca exista leziuni periferice ale analizatorului vestibular, individul roteaza corpul spre partea afectata

<.6xplorarea sensibilitatii obiective$ (uperficiala ;. 6xplorarea simtului tactil metode$ . atingere cu o bucata de vata sau dermolexia . individul cu ochii inchisi trebuie sa indice regiunea corpului unde a simtit atingerea . la dermolexie, examinatorul desemneaza litere sau cifre pe pielea subiectului 2. 6xpl temperaturii la niv pielii se fol 2 eprubete$ una cu apa rece 1;- grade; alta cu apa calda 7<C.A; grade; vor fi aplicate pe zone diferite ale corpului <. 6xpl sensibilitatii dureroase se fol acul cu ajutorul caruia se va excita senzatia de durere =rofunda$ ;. 5et simtului mioartroPinetic examinatorul isi va deplasa anumite segmente ale corpului in dif directii. Individul testat cu ochii incisi trebuie sa recunoasca pozitia folosita, directia de miscare si sensul in care se realizeaza 2. =t senzatia barosterica se fol greutati care trebuie sa fie recunoscute <. (enzatia vibratorie fol diapazonul A. (tereognozia ' cap de recun prin pipait a unui obiect aflat intre degete forma dimensiune si numele obiectului# ?. (omatognozia ' recunoasterea propriului corp si situatia corespunzatoare mediului inconjurator. nozia ' recunoastere # A.6xplorarea aparatului visual$ . =t acuitate vizuala se fol optotipul .7tava speciala cu ;- randuri litere cifre in anumite ordine# in ord descrescatoare de sus in jos. Individul trebuie sa rec de la ? m randurile optotipului 5 #. In cadrul examinarii se noteaza distanta de la care este recunoascuta; I rand al optotipului d#; formula d05 pt lentile#. 5aca subiectul nu poate recunaoste primul rand, se apropie. 5aca umbra de la niv ochilor nu va fi recunoscuta '7 acuitate vizuala 5iscriminare ozomatica recunoasterea anumitor culori in timpul examenului =t det oboselii oculare se fol surse de lumina si in fct de gradul de fuziune se evalueaza afectiunea; semne generale$ stari de astenie, stare generala alterata; insomnie; cefalee; fotofobie la niv ochiului .7greutate la niv pleoapelor; lacrimarea sau simtul de intepaturi in ochi =t orientarea spatiotemporala se fol anumite scheme pt anumite directii$ . laterala C-grade

. .