Teoria cultivrii PART I Asa cum afirma cercetatorul George Gerbner, televiziunea este sursa principala de transmitere a imaginilor

si a mesajelor din istoria omenirii. Destul de rapid a devenit sursa comuna primara desocializare, divertisment si informare. Chiar daca internetul cunoaste o ampla si foarte acceleratadezvoltare, televizorul este inca fruntas in topul mijloacelor de informare in masa. O buna parte din cercetarile recente asupra teoriei cultivarii fac referire la relatia dintre frica de crime si expunerea repetata la posturi locale sau nationale de stiri. Este binecunoscut faptul ca stirile locale trateaza intr-un mod excesiv mesaje si informatii despre crime, indiferent daca acestea s-au petrecut sau nu in orasul respectiv sau, zone invecinate, la nivel national sau chiar international. Mai multe studii releva faptul ca expunerea indelungata la stiri locale determina frica de crime. Spre exemplu, o cercetare din anul 2003 al profesorilor Daniel Romer, Kathleen Hall Jamieson si Sean Aday ajunge la concluzia conform careia acele persoane care se uita in mod repetat la stiri locale ajung sa afirme faptul ca cea mai importanta problema din orasul lor o constituie crimele.

Una din ipotezele cercetarii a fost sustinuta de faptul ca oamenii se bazeaza pe capacitatea de memorie pentru a-si forma pareri despre un anumit lucru. Astfel, expunerea repetata la stiri cu caracter violent face ca aceste povesti despre crime sa fie foarte bine intiparite si foarte accesibile in memoria personala a fiecarui individ. Conform studiului, informatiile legate de criminalitate si violenta ajung sa creasca vulnerabilitatea consumatorului in ceea ce priveste frica de crime daca astfel de povesti sunt aratate des si prezentate intr-un mod dramatic, ajungand sa fie relevante pentru vizualizator.

Un alt studiu foarte interesant al cercetatorilor Nabi si Sulllivan releva faptul ca expunerea indelungata la filme cu caracter violent cultiva perceptii exagerate cu privire la violenta, se adopta in mod inconstient sindromul lumii rele, fapt ce duce la luarea unor masuri de protectie impotriva crimelor si, in final, aplicarea acestor masuri.

Un alt efect pe care il are expunerea indelungata la violenta televizata il constituie influenta pe care o exercita asa-numitul heavy viewer asupra convingerilor acelor persoane cu care comunica in mod constant. Un studiu efectuat in anul 2003 de catre cercetatorul Rick W. Busselle s-a bazat pe ideea conform careia parintii care consuma in mod repetat programe cu continut violent sunt mult mai predispusi sa isi avertizeze copiii de pericolul crimelor mai ales in timpul anilor de liceu. Mai exact, rezultatele cercetarii indica faptul ca expunerea repetata a parintilor la productii televizate cu caracter violent si emiterea de avertizari cu caracter precaut influenteaza propriile perceptii ale copiilor despre violenta si crime. De fapt, aceste avertizari devin perceptii si convingeri proprii ale copiilor asupra fricii de crime. Acest fapt implica o cultivare simultana: directa si indirecta.

PART II In cercetarea sa, Gerbner imparte pe cei care se uita la tv in persoane care privesc mai mult de patru ore pe zi (heavy viewers) si persoane care se uita mai putin la tv. (hight viewers), aratnd ca privitorii grei au o conceptie despre lume cultivata (dependenta) de conceptia distribuita de televiziune (G. Gerbner, The Mainstream of America: Violence Profile in: Journal of Comunication, nr. 30/1980, p. 14). Pornind de aici, Gerbner si colaboratorii sai au creat att un cadru teoretic, ct si o strategie empirica pentru studiul impactului violentei televizate asupraconvingerilor oamenilor. Abordnd efectele cultivarii, cercetatorii au analizat in mod special modul in care violenta prezentata la tv. exagereaza ingrijorarea oamenilor in legatura cu crima.

Hawkins i Pingree au incercat sa dezvolte ipoteza teoriei cultivarii analizand procesele de invatare implicate. Ei au analizat relaia dintre cultivarea "in condiii sociale i psihologice diverse, precum i incercarea de a lega cultivarea mai direct de tipuri particulare de continut mediatic" (Hawkins & Pingree, 1980, p.. 201). Cercetarea s-a axat pe aspecte demografice, care includ vrsta i obiceiurile de vizionare i conditiile psihologice care includ capacitatea cognitiva i a perceperea realitatii televizate. Cercetarea lor a confirmat argumentele aduse de Gerbner referitoare subiectele televizate si contributia mesajelor la formarea prejudecatilor si perceptiilor.. Mai mult decat atat, ei au descoperit ca teoria cultivrii nu poate fi explicata in afara condiiilor de cercetare. Cu toate acestea, rezultatele cercetrii lor indica varsta sau capacitatea cognitiva determina gradul de cultivare (Hawkins & Pingree, 1980).

Criticile aduse teoriei cultivrii. Dei informatiile timpurii au susinut teoria cultivrii, cercetarii au criticat ipoteza lui Gerbner (Infante et al., 1997). Critici cum ar fi Michael

Hughes (1980) i Paul Hirsch (1980) au considerat cercetarea lui Gerbner ca fiind eronat i mult simplificata. Hughes a crezut ca televiziunea n societatea american poate fi legat de raspandirea culturii i de modificari ale structurii sociale , ambele afectand comportamentul tuturor persoanelor indiferent de ct de mult se uit la televizor (Hughes, 1980). Hughes (1980) i Hirsch (1980) au revazut cercetarea folosind aceeleasi metode utilizate si de Gerbner. Cu toate acestea, Hughes a reexaminat datele demografice referitoare la sex, vrst i venituri prin introducerea de variabile abstracte cum ar fi numarul de ore lucrate pe sptmn, frecventarea bisericii i venit. Dupa reanalizarea datelor folosind aceste variabile, Hughes (1980) i Hirsch (1980) au descoperit ca relatia dintre fric i frecvena comportamentelor celor care vizioneaz programe tv a disprut. n plus, cercetarea Hughes a contestat afirmatia lui Gerbner potrivit careia coninutul de televiziune este atat de violent incat determina heavy viewers sa perceapa violena ca realitate (1980). Hughes a sustinut nevoia de cercetare in vederea determinarii efectelor pe termen lunga al expunerii excessive la media. Hirsch (1980) a ajuns la concluzia ca teoria cultivrii este neargumentata indeajuns, nejustificata si prematura.