De ce, cand si cum taiem vita de vie?

Descriere imagine: Chiar si dupa incheierea recoltarii strugurilor si apropierea iernii, in viticultura inca nu este timp de odihna, vita de vie - planta delicata, avand nevoie in continuare de ingrijire.

La vita de vie taierile sunt necesare pentru a mentine un permanent echilibru ntre crestere si f ructificare. Lasata n stare libera (netaiata), datorita caracterului de liana, vita de vie s-ar d egarnisi la baza, mpingnd vegetatia spre exterior. Taierile s-au practicat din cele mai vechi ti mpuri, n decursul anilor tehnica acestora perfectionndu-se, ceea ce a dus la aparitia mai multor ti puri de taiere (Cordon speronat, Cordon Cazenave, Guyot cu cap naltat, pergola, etc.).

Vita de vie poate fi taiata n perioada repausului fiziologic (de la caderea frunzelor si pna la declansarea pl nsului), totusi n cazul plantatiilor de mici dimensiuni, sau a vitelor plantate n jurul locuintei, este ind icat ca taierile sa se execute dupa ce au trecut marile geruri (sfrsit de februarie - nceput de martie), pe ntru a putea vedea efectele acestora asupra vitei de vie. n functie de gradul de afectare a vitei de vie de catre ger, se executa taierile n mod diferentiat, lasnd nc arcaturi de rodire mai mari sau mai mici sau combinnd taierile de rodire cu cele de regenerare. Este bine ca nainte de executarea taierii sa se recolteze probe de coarde, care se tin cteva zile n ncaperi la t emperaturi de 18-20C, dupa care cu o lama se sectioneaza longitudinal mugurii, pentru a vedea daca s unt viabili sau afectati de ger. Mugurii viabili prezinta n sectiune o culoare verde, vie, iar cei afectati o c uloare bruna sau chiar neagra. n functie de procentul de ochi afectati de ger, se stabileste ncarcatura de rodire care se lasa pe butuc la ta iere. Prin ncarcatura de rodire se ntelege numarul de ochi care se lasa pe butuc, acest numar se poate ra porta si la m2 suprafata de nutritie care revine fiecarui butuc.

ncarcatura de rodire se stabileste tinnd cont si de soiul cultivat, vigoarea fiecarui butuc, productia pl anificata si posibilitatile tehnologice (tabel). Diferentierea ncarcaturii de rodire

Dupa ce viticultorul s-a decis asupra vigorii butucului si a sarcinii de ochi pe care i-o va lasa, se trece la executarea efectiva a taierii. Se aleg coardele destinate formarii elementelor de rodire (coarde, cordite, cepi). Coardele alese se curata de copili si de crcei, dupa care se scurteaza la lungimea dorita. C oardele destinate formarii elementelor de rodire trebuie sa aiba lungime si grosime medie si sa fie situate pe lemn de doi ani. De regula elementele de rodire se lasa pe cepii de nlocuire de anul trecut. Coardele supradimensionate (lacome), nu sunt indicate pentru formarea elementelor de rodire, d eoarece au o fertilitate redusa. Dupa alegerea coardelor necesare rodirii se vor alege coardele pentru cepii de nlocuire. Acestea este de pr eferat sa fie plasate pe cepii de nlocuire de anul trecut sub coardele de rod sau pe lemnul multianual. Coardele alese se scurteaza la 2-3 muguri. n continuare se vor ndeparta de pe butuc restul de coarde, us caturile, portiunile mortificate si scoarta exfoliata. Pentru a evita ruperea coardelor cu ocazia altor lucrari, acestea se vor dirija printre srmele spalierului. n cazul taierii de rodire la vitele conduse n curti sub forma de bolte, se lasa pe cordoane doar cepi de 1-2 ochi la aproximativ 20 cm unul fata de altul. n cazul n care se observa pe cordoane tendinta de degarnisire (de mpingere a vegetatiei anuale spre vr ful cordonului), este indicat sa se regenereze din timp cordonul prin nlocuirea acestuia cu o coarda a nuala viguroasa crescuta la baza butucului. n toate situatiile, taierile de rodire trebuie ncheiate nainte de declansarea plnsului.

STIATI CA... ? Activitatea din viticultura nu se poate desfasura haotic, n acest sens existnd Legea Viei si Vinul ui, care reglementeaza activitatea din acest domeniu. ? Vita de vie se poate conduce n diverse forme ornamentale (ghirlande, chioscuri, umbrare, bolti, etc .), mbinnd n acest fel utilul cu placutul. Mai multe amanunte veti gasi ntr-un numar viitor al revi stei. ? Nu putem planta soiurile de vita la ntmplare, n fiecare an publicndu-se o lista cu soiurile de vita-de -vie care se permit a fi cultivate n Romnia. Articol publicat n revista Ferma nr. 1(39)/2006 Alin Dobrei