ORL

OTO-RINO-LARINGOLOGIE

OTOLOGIE

Analizorul acustico-vestibular este format din trei poriuni:

urec ea e!tern"# urec ea medie $i urec ea intern"%

URECHEA EXTERNA

'onductul auditiv e!tern

&avilionul urec ii

&avilionul urec ii 'onductul auditiv e!tern

URECHEA EXTERNA

Pavilionul este o plic" te(umentar" cu sc elet fibrocartila(inos inserat" pe faa lateral" a craniului sub un un( i de apro!imativ )*+% ,aa e!tern" a pavilionului prezint":

Conca tragus antitragus helix antihelix foseta triunghiular lobulul

Conductul auditiv extern este un canal de apro!imativ -* mm lun(ime# .+ mm lar(ime la adult# a$ezat aproape perpendicular pe faa lateral" a craniului% /c eletul conductului auditiv e!tern este cartila(inos 0n 1um"tatea e!tern" $i osos 0n cea intern" 'onductul este c"ptu$it cu te(ument# care 0n partea e!tern" are fire de p"r $i (lande sebacee transformate 0n (lande ceruminoase%

eli! ,oseta triun( iula ra

antitra( us

conc a

tra(us

an

ti

i! l e

lobulul

URECHEA MEDIE

/e compune din:
casa timpanului 2tympanum) $i cavit"ile ane!e 2trompa lui Eustac io $i apofiza mastoid"3

URECHEA INTERNA

4rec ea intern" este situat" 0n st5nca osului temporal# 0n ni$te cavit"i ce poart" numele de labirintul osos# 0ncon1urat de un os compact de ori(ine embrionar" 2capsula otic3% &artea anterioar" a acestor cavit"i# cochleea# are rol 0n auz# iar partea posterioar" constituie se(mentul periferic al analizorului vestibular%

Analizatorul vestibular

Nervul acusticovestibular

Nervul co lear 'o leea Analizatorul auditiv

FUNCTIA AUDITI A

4rec ea este destinat" capt"rii sunetelor din mediul e!terior $i transmiteerii acestora sistemului nervos central% /unetul este o und" de presiune care se transmite lon(itudinal prin mediu 2aer3% /unetele pe care omul le aude au patru caracteristici: 0n"limea 2frecvena3# 0ntensitatea# timbrul $i durata% ,recvena se m"soar" 0n 6erzi 26z3% Intensitatea se m"soar" 0n unit"i fiziolo(ice denumite decibeli 2d73% /emnificaia sunetelor pentru om este diferit"% Ele se pot clasifica 0n zgomot de fond 2care ne ofer" senzaia apartenenei la mediu3# semnale 2telefonul# pa$ii altor persoane# cla!onul etc%3 $i sunete cu semnificaie intelectual" 2muzica# cuvintele3% /unetele parcur( conductul auditiv e!tern $i pun 0n vibraie membrana timpanic"% &entru ca aceasta s" vibreze# este nevoie ca de ambele p"ri ale ei s" fie o presiune e(al"# iar p"strarea acestei situaii este 0n sarcina trompei lui Eustac io# care se desc ide cu fiecare de(lutiie# c"scat sau la suflatul nasului cu presiune 2manevra Valsalva3% 8e la membran"# sunetul a1un(e# prin lanul de osi$oare# la lic idele urec ii interne# pe care le pune 0n vibraie%9n urec ea intern"# membrana bazilar" este cea care preia vibraiile# le transmite la or(anul lui 'orti $i# 0n ultim" instan"# cilii celulelor ciliate sufer" 0ndoiri# fiind 0mpin$i spre membrana tectoria%%'elulele senzoriale transmit impulsul fibrelor nervului coc lear# impuls care se va deplasa prin releele centrilor $i pe c"ile nervoase p5n" la corte!ul cerebral% At5t celulele or(anului lui 'orti# c5t $i fiecare celul" nervoas" de pe traseu vor codifica semnalul# decodificarea sa urm5nd a fi f"cut" la nivel cortical# unde se realizeaz" percepia informaiei sonore% 'u a1utorul ariilor de asociaie# mesa1ul sonor este analizat# recunoscut $i interpretat%

FUNCTIA

E!TI"ULARA

Func#ia ve$ti%ular& se realizeaz" cu a1utorul aparatului vestibular# care este sensibil la poziia $i la mi$c"rile capului 0n spaiu% :i$c"rile sesizate de aparatul vestibular sunt numai cele accelerate sau decelerate% Informaiile vestibulare a1un( 0n trunc iul cerebral $i intr" 0n sistemul de ec ilibru al or(anismului# al"turi de sensibilitatea proprioceptiv" profund" $i de v"z% Rolul de inte(rare 0i revine cerebelului% Informaiile vestibulare acioneaz"# sub controlul cerebelului# pentru modificarea tonusului muscular $i pentru refle!ele de postur"# prin intermediul fasciculului vestibulo-spinal% La fel sunt controlate $i mi$c"rile (lobilor oculari% 8e$i oricare om normal $tie 0n ce poziie se afl" capul s"u $i ce mi$c"ri sufer"# aceast" senzaie este subcon$tient"%

!INDROAMELE OTOLOGICE

6I&OA'4;IA

6ipoacuzia sau surditatea 0nseamn" sc"derea acuit"ii auditive% &ierderea total" a auzului poart" numele de anacuzie sau cofoz% 'lasificarea cea mai important" a ipoacuziilor se face dup" mecanismul de producere: ipoacuzia de transmisie# ipoacuzia neurosenzorial" $i ipoacuzia mi!t"% 'ea de transmisie apare atunci c5nd vibraia sonor" este 0mpiedicat" s" a1un(" la urec ea intern"# 0n afeciuni ale urec ii e!terne sau medii% 6ipoacuzia neurosenzorial poate fi periferic" sau central": cea periferic" apare 0n leziuni ale urec ii interne 2c5nd se nume$te coc lear"3 sau ale nervului coc lear 2numit" radicular"3< cea central" este determinat" de leziuni ale sistemului nervos central% =orbim de ipoacuzie mixt atunci c5nd ambele tipuri de ipoacuzie 2de transmisie $i neurosenzorial"3 coe!ist" la aceea$i urec e%

!INDROAMELE OTOLOGICE

A'4,ENELE

Acufenele 2sau tinitus3 sunt sunetele pe care bolnavul le aude# dar care nu provin din mediul e!terior% Ele pot fi fiziolo(ice# sub form" de iuituri pasa(ere care durez" c5teva secunde sau minute% 'ele patolo(ice pot fi clasificate 0n obiective 2care uneori pot fi auzite $i de c"tre medic dac" ascult" urec ea cu a1utorul unui stetoscop c"ruia i s-a scos capsula3# provocate de sufluri vasculare sau contracii clonice ale mu$c ilor urec ii# sau subiective# a$a cum sunt cele mai multe# determinate de o iperactivitate neuronal" sau o demielinizare a c"ilor de transmisie a informaiei auditive $i un scurtcircuit cu alte fibre% Intensitatea acufenelor dep"$e$te foarte rar .* d7# dar e!istena $i persistena lor e!aspereaz" bolnavul# care poate dezvolta un sindrom depresiv% Acufenele apar 0n ma1oritatea afeciunilor urec ii interne $i datorit" at5t frecvenei lor# c5t $i slabei eficacit"i a actualelor tratamente# reprezint" o problem" dificil" de rezolvat%

OTALGIA

!INDROAMELE OTOLOGICE

Otal(ia# denumit" $i otodinie# este durerea pe care bolnavul o simte 0n urec e% Ea poate fi determinat" de traumatisme ale urec ii e!terne sau medii# inflamaii ale conductului auditiv e!tern 2otit" e!tern" difuz"# furuncul3# tumori mali(ne ale conductului# otite medii catarale sau supurate# mastoidite% 8eseori otal(ia este provocat" de afeciuni ale altor or(ane# c5nd durerea iradiaz" 0n urec e $i poart" denumirea de otalgie reflex% Astfel de dureri provoac" afeciunile ultimilor molari# ale farin(elui $i larin(elui# ale articulaiei temporo-mandibulare sau ale coloanei vertebrale cervicale%

!INDROAMELE OTOLOGICE OTOREEA

Otoreea este o scur(ere din conductul auditiv e!tern% Ea poate avea mai multe caractere:
- otoreea cerebrospinal" 2sau oto-licvoreea3# ap"rut" dup" traumatisme accidentale sau c irur(icale - otoreea seroas" 2eczeme3 - otoreea mucoas" 2otite medii cronice3 - otoreea mucopurulent" 2otite medii cronice3 - otoreea purulent" 2otite acute sau cronice3 - otoreea san( inolent" 2otite acute# cronice# tumori3 - otora(ia - emora(ia din urec e 2traumatisme# otite cronice# tumori3%

!INDROAMELE OTOLOGICE /IN8RO:4L =E/TI74LAR &ERI,ERI'

&rin sindrom vestibular se 0nele(e un (rup de manifest"ri care traduc suferina periferic" sau central" a aparatului vestibular% '5nd leziunea se ("se$te 0n urec ea intern" sau de-a lun(ul nervului vestibular# sindromul vestibular este periferic%/indromul vestibular central apare 0n leziuni ale sistemului nervos central% /indromul vestibular periferic poate s" apar" 0n urma unui e!citant fiziolo(ic# cum este mi$carea# dar de intensitate prea mare 2care dep"$e$te pra(ul de e!citabilitate al vestibulului3# a$a cum se produce 0n cazul >inetozelor 2r"ul de transport3% E!citanii patolo(ici provoac" fie e!citarea vestibulului 2sindrom vestibular periferic iritativ3# fie deteriorarea lui 2sindrom vestibular periferic distructiv3% 9n ambele cazuri sindromul apare ca

/indromul vestibular periferic are urm"toarele caractere:

- Vertijul este o senzaie ireal" de mi$care% 9n sindromul vestibular periferic este aproape totdeauna cu caracter rotator 2bolnavul are senzaia c" lucrurile se 0nv5rtesc3# apare 0n crize care dureaz" secunde# minute# ore# zile# dar nu durata nu dep"$e$te trei s"pt"m5ni 2cerebelul compenseaz" deficitul vestibular3% =eri1ul periferic este 0nsoit de fenomene neurove(etative 2(rea"# v"rs"turi# transpiraii# ta icardie3 $i de o senzaie foarte nepl"cut" ?de r"u?# denumit" malez% 9n sindromul vestibular central# verti1ul poate s" nu fie rotator# poate fi permanent# fenomenele ve(etative sunt mai discrete sau lipsesc% - Tulburrile de echilibru care 0nsoesc sindromul vestibular periferic sunt proporionale cu verti1ul# se pot manifesta la mers# 0n staiunea vertical" sau $ez5nd"% In sindromul vestibular central tulbur"rile de ec ilibru pot fi discordante 2mai ample# spre e!emplu3% - Nistagmusul este o mi$care con1u(at" a ambilor (lobi oculari# format" dintr-o secus" lent"# de ori(ine vestibular" $i o secus" rapid"# de revenire# dictat" de trunc iul cerebral% 9n sindromul vestibular periferic# nista(musul este unilateral 2sau predominant unilateral3% - Devia iile segmentare 2la proba braelor 0ntinse sau proba indicaiei3 $i c"derea la probele de ec ilibru 2Romber(3 sunt totdeauna de aceea$i parte $i anume cea opus" b"t"ii nista(musului% - /indromul vestibular periferic este 0nsoit frecvent de ipoacuzie neurosenzorial" periferic" coc lear"# iar sindromul vestibular central se asociaz" adesea $i cu alte semne de suferin" neurolo(ic"%

CORPII !TR'INI AURICULARI

/e pot 0mp"ri 0n:

e!o(eni:
ineri 2boabe de (r5u# fire de p"r# fra(mente de c ibrit# c"ei de usturoi# buc"i de plastic sau fra(mente de 1uc"rii etc%3 animai 2insecte ca pureci# ("r("rie# insecte zbur"toare sau larve# in special de musc"3%

endo(eni
dopul de cerumen - se formeaz" prin secreia 0n e!ces a (landelor ceruminoase% epidermic 2rar3%

orpii str"ini neobstruani nu au simptomatolo(ie sau este discret" 2pocnituri la masticaie dac" un fir de "r r"mas 0n conduct are un cap"t a$ezat pe membrana timpanic"3% 8ac" devin obstruani# corpii st"ini oduc ipoacuzie de transmisie% 'orpii str"ini animai produc z(omote $i senzaii e!trem de nepl"cute% desea dopul de cerumen se idrateaz" dup" p"trunderea apei 2dup" un du$# o baie 0n piscin"3 $i olnavul crede c" i-a sc"zut auzul pentru c" i-a r"mas ap" 0n urec e% Otoscopia pune 0n eviden" corpul r"in% Tratamentul corpului str"in auricular const" 0n 0ndep"rtarea acestuia prin sp"l"tur" auricular"% ontraindicaiile sp"l"turii auriculare sunt: e!istena unei perforaii a membranei timpanice 2postaumatic" sau post-otitic"3# sec ele ale otitelor# intervenii c irur(icale anterioare pe urec e% ccidentele sp"l"turii constau 0n provocarea unui verti1 dac" apa este prea rece# dar de temut este ptura membranei timpanice care se produce dac" apa se in1ecteaz" spre anterior sau inferior sau dac" u s-au respectat contraindicaiile% :edicul specialist poate utiliza pentru e!tracia corpului str"in diferitre strumente 2pense# c5rli(e3%

Furunculul conductului auditiv extern

Furunculul conductului auditiv extern este o inflamaie stafilococic" necrotic" a foliculului pilosebaceu 20n cazul conductului# pilo-ceruminos3% El se formeaz" numai 0n 1um"tatea e!tern" a conductului# ca o proeminen" ro$ie care dup" trei zile se albe$te la v5rf# locul unde pielea se necrozeaz" $i pe unde se va elimina coninutul necrotic 2burbionul3% ,urunculul conductului apare cu predilecie la cei care se scarpin" 0n conduct% /imptomele sunt dominate de otal(ie# care poate fi atroce% Arareori volumul tumefaciei este obstruant pentru conduct $i produce ipoacuzie% E!amenul obiectiv pune 0n eviden" tumefacia cu caractere inflamatorii $i uneori o adenopatie satelit" pre# retro sau subauricular"% Tratamentul const" 0n aplicaii de un(uent cu antibiotice antistafilococice 2eritromicin"# (entamicin"3# antal(ice% Antibioterapia pe cale (eneral" este 1ustificat" numai dac" bolnavul are febr" sau adenopatie% '5nd este colectat# desc iderea cu v5rful unui bisturiu# cu sau f"r" anestezie 2(eneral"3# aduce vindecarea bolii% 8ac" recidiveaz"# este necesar controlul (licemiei 2este mai frecvent la diabetici3 sau administrarea unui vaccin antistafilococic%

Otita extern& di(u)&

Otita extern& di(u)& este o inflamaie difuz" a te(umentului conductului auditiv e!tern% Germenii care o provoac" sunt stafilococul $i bacilul piocianic% Apariia otitei e!terne difuze este favorizat" de umezeal"# apare cel mai des vara dup" baie 0n piscin"# mare sau r5u% &acientul se pl5n(e de dureri otice $i de o scur(ere purulent"% La e!amenul obiectiv se vede un te(ument tumefiat# con(estionat# acoperit de secreii purulente (albene 2sau verzui 0n caz de infecie cu piocianic3% Netratat"# aceast" otit" poate provoca stenoza cicatriceal" a conductului sau poate determina osteit" (rav"% Tratamentul se rezum" la instilarea 0n conduct a unei soluii care s" conin" un antibiotic la care flora s" fie sensibil"%

OTITELE MEDII

OTITE MEDII CATARALE

acute cronice

OTITE MEDII !UPURATE

acute cronice

OTITA MEDIE CATARALA

Otita *edie cataral& acut& sau otita seroas este o inflamaie de tip cataral a mucoasei din urec ea medie%

Etiopato(enia const" 0n acumularea de e!sudat inflamator sero-mucos 0n urec ea medie# ca urmare a unei inflamaii# de obicei virale 2viroze respiratorii ca (uturaiul# (ripa etc%3 a mucoasei c"ilor respiratorii superioare# 0n special la nivelul rinofarin(elui% :ucoasa trompei se inflameaz"# trompa se 0nc ide $i presiunea aerului din casa timpanului scade# membrana timpanic" este aspirat" spre interior# reduc5ndu-$i capacit"ile vibratorii%

% &acientul# mai des un copil# va acuza rinoree# obstrucie nazal"# o stare (eneral" afectat" sau nu# instalarea unei senzaii de urec e 0nfundat"# 0nsoit" de o 1en" sau durere la urec ea afectat"% 4neori bolnavul spune c" auzul se modific" 0n funcie de poziia capului 2are nivel de lic id care se deplaseaz"3# sau senzaie de bolboroseal" dac" sufl" nasul cu putere% Evoluia este spre vindecare spontan"% Tratamentul otitei catarale acute const" 0n tratamentul rinitei $i farin(itei virale care a provocat-o%

OTITA MEDIE CATARALA

Otita cataral& cronic& numit" $i otita sero!mucoas# o succede pe precedenta sau apare atunci c5nd e!ist" o cauz" care obstrueaz" timp 0ndelun(at trompa lui Eustac io% ,recvena bolii este ridicat"# cu deosebire la copii% &rincipala cauz" o constituie ve(etaiile adenoide ale copiilor# apoi rinita aler(ic"# velosc izis-ul# sinuzitele cronice# tumorile de rinofarin(e% /pre deosebire de otita cataral" acut"# 0n cea cronic" e!sudatul mucos din urec ea medie este v5scos# se elimin" cu mult" dificultate# iar membrana timpanic" este foarte aspirat"%

'linic pacientul# cel mai adesea copil# se pl5n(e doar de ipoacuzie% Evoluia otitei catarale cronice depinde de cauza care a determinat obstrucia trompei $i nu este totdeauna spre vindecare spontan"% 4n procenta1 0nsemnat de cazuri vor pro(resa spre alte forme de otit" cronic"# mai (rave# cum sunt: otita atelectazic"# fibroadeziv"# otita cronic" supurat" simpl" sau colesteatomatoas"% Trebuie s" reinem faptul c" ma1oritatea surdit"ilor adultului sunt provocate de otita sero-mucoas" din copil"rie% &rofila!ia otitei catarale cronice se face prin tratamentul corect $i complet al celei acute $i prin tratarea tuturor cauzelor de obstrucie tubar"# 0n special e!tirparea ve(etaiilor adenoide%

OTITELE MEDII !UPURATE

OTITELE MEDII !UPURATE ACUTE

Otita *edie $u+urat& acut& %anal& Otita ,ri+al& Otita din $carlatin& Otita tu%erculoa$& -ona )oo$ter auricular&

Otita *edie $u+urat& acut& %anal&

Este abcesul cald al urec ii medii% Etiopato(enie% Otita medie supurat" acut" este provocat" de (ermeni microbieni# cei mai frecveni sunt "aemophilus influenzae# #treptococcus pneumoniae $i pyogenes# $ranhamella catarrhalis $i #taphylococcus aureus% Ace$ti (ermeni a1un( 0n urec ea medie pe calea trompei# 0n cursul rinitelor $i a adenoiditelor acute% Acest fenomen se produce de obicei dup" )-@ zile de evoluie a rinitei# c5nd apar 0n fosele nazale $i 0n farin(e secreii muco-purulente% 'linica% 7oala debuteaz" brusc 0n a treia sau a patra zi de evoluie a unei rinite acute# cu simptomatol(ie (eneral" de tip infecios 2febr"# indispoziie# inapeten"# insomnie3 iar local cu otal(ie $i ipoacuzie% Otal(ia cre$te 0n intensitate timp de trei zile# cap"t" un caracter pulsatil% 4neori bolnavii acuz" acufene sau mici tulbur"ri de ec ilibru% Aceast" perioad" a otitei medii supurate acute se nume$te perioada preperforativ %

9n lipsa unui tratament eficace# 0n ziua a treia sau a patra se produce perforaia spontan" a membranei timpanice# care aduce u$urarea simptomatolo(iei subiective locale $i (enerale: febra scade sau dispare# otal(ia la fel# dar ipoacuzia se accentueaz"% 9n conductul auditiv e!tern apare o scur(ere care la 0nceput are aspect serosan(uinolent# pentru a deveni 0n scurt timp purulent sau muco-purulent A faza perforativa% Evoluia otitei medii supurate acute este spre vindecare spontan" 0n trei s"pt"m5ni# cu restitutio ad integrum% Nu toate cazurile mer( spre vindecare# multe au tendin" de cronicizare sau de complicaii%

OTITELE MEDII !UPURATE OTITELE MEDII !UPURATE CRONICE

Otitele medii supurate cronice sunt supuraii cronice ale cavit"ilor urec ii medii% Germenii care populeaz" aceste cavit"i 0n otitele cronice sunt (ermenii ?oportuni$ti?# capabili s" tr"iasc" cu o!i(en puin# 0n locuri care se ap"r" slab $i sunt rezisteni la multe antibiotice: bacilul coli# proteus# piocianic $i stafilococul% Ei pot fi prezeni c5te unul sau 0n asociaie $i fiecare puseu de acutizare a otitei 0nseamn" infecia cu alt (ermen% Otitele medii supurate cronice se prezint" sub dou" forme# deosebite ca etiopato(enie# clinic"# evoluie $i pro(nostic:

simpla colesteatomatoasa

OTITA MEDIE !UPURAT' CRONIC' !IMPL'

&ato(enia% Otita medie supurat" cronic" simpl" este urmarea unei otite catarale cronice care s-a infectat% Ori(inea disfunciei tubare este dovedit" $i de faptul c" fiecare rinit" sau adenoidit" acut" produce de re(ul" un nou puseu inflamator al otitei% In ultim" instan"# tot ve(etaiile adenoide# adenoiditele cronice# aler(ia nazal" $i celelalte cauze de obstrucie tubar" anclan$eaz" procesul patolo(ic# care apoi poate mer(e ?pe cont propriu?%

OTITA MEDIE !UPURAT' CRONIC' COLE!TEATOMATOA!' Otita medie supurat" cronic" colesteatomatoas" se mai

nume$te epitimpanita# otoreea purulent sau otita medie supurat cronic malign% &ato(enia% Aceast" form" de otit" cronic" se caracterizeaz" prin prezena 0n cavit"ile urec ii medii a unei pun(i de piele% :odul cum a1un(e acest te(ument 0n urec ea medie este diferit# sunt trei mecanisme principale:

.% incluziuni epiteliale embrionare de ori(ine ectodermic" -% p"trunderea te(umentului de la suprafaa membranei timpanice 0n casa timpanului prin perforaie pree!istent" )% inva(inarea membranei timpanice prin sc"derea de lun(" durat" a presiunii aerului din urec ea medie# a$a cum se 0nt5mpl" 0n otita cataral" cronic"%

COMPLICA.IILE OTITELOR MA!TOIDITA

acuta cronica

O!TEOMIELITA TEMPORALULUI PARALI-IA FACIAL' DE CAU-' OTITIC' LA"IRINTITELE COMPLICA.IILE ENDOCRANIENE ALE OTITELOR

A%ce$ul extradural Menin,ita otic& /oto,en&0 A%ce$ul cere%ral 1i cere%elo$ de cau)& otic& /oto,en0 Co*+lica#iile venoa$e ale otitelor 2infectarea sinusurilor venoase endocraniene# produc5nd un proces de tromboflebit" 3%

!ECHELELE OTITELOR

8up" stin(erea procesului inflamator# 0n urma otitelor pot r"m5ne sec ele anatomice $iBsau funcionale% /e descriu patru forme clinice de sec ele:

sec elele simple - constau 0n perforaii ale membranei timpanice sau din 0ntreruperi ale lanului osicular# care determin" ipoacuzie de tip transmisie timpanoscleroza - o de(enerescen" calcar" a mucoasei urec ii medii otita fibroadeziv" - de(enerescen" fibroas" a mucoasei din urec ea medie otita atelectazic" - este urmarea otitei seromucoase 2a otitei catarale cronice3 $i totodat" o faz" premer("toare colesteatomului%

TUMORILE URECHII

T4:ORILE 4RE'6II ECTERNE

Tu*orile %eni,ne ale urec ii e!terne provin din elementele istolo(ice din care este format pavilionul sau conductul auditiv e!tern% &e te(ument putem 0nt5lni papiloame# care necesit" e!tirpare# iar 0n conductul auditiv e!tern apar osteoame# ce determin" ipoacuzie numai c5nd devin obstruante% Osteoamele se e!tirp" c irur(ical% Tu*orile *ali,ne sunt destul de rare% 'arcinoamele pavilionului apar cu predilecie la b"rbatul v5rstnic $i necesit" e!tirpare% 'ancerele conductului auditiv sunt de mare (ravitate# pentru c" afecteaz" precoce osul% Rezultatele c irur(iei sau ale radioterapiei sunt modeste%

TUMORILE URECHII

T4:ORILE 4RE'6II :E8II:

Tu*orile %eni,ne ale urec ii medii sunt foarte rare% 'ea mai frecvent" este tumora glomusului de jugular# care na$te pe (olful venei 1u(ulare# evolueaz" la (aura rupt" posterioar" dar mai ales 0n urec ea medie# unde p"trunde prin erodarea peretelui inferior al casei timpanului% Cancerul urec2ii *edii este foarte rar%

TUMORILE URECHII

T4:ORILE 4RE'6II INTERNE:

tu*or& %eni,n& ce se na$te pe ramura vestibular" a nervului acusticovestibular# $i anume neurinomul de acustic% Tumora aparine at5t neuroc irur(iei c5t $i otolo(iei# prin simptomatolo(ie $i tratament% Este una dintre cele mai frecvente tumori beni(ne intracraniene%

PROTE-AREA AUDITI '

&rotezarea auditiv" este o metod" de ameliorare a auzului bolnavului prin utilizarea unui aparat electronic denumit protez" auditiv"% &roteza auditiv" prelucreaz" $i amplific" sunetele pentru a le reda c5t mai adecvat urec ii surde# astfel ca s" corecteze defeciunea de auz% /copul principal este de a cre$te discriminarea cuvintelor% &rotezarea auditiv" face parte din recuperarea medical" a bolnavilor ipoacuzici% 'onstructiv# protezele auditive pot fi:

- &roteze retroauriculare# care sunt fi!ate 0n spatele pavilionului auricular# fiind a("ate de pavilion cu o cros"# iar 0n conductul auditiv e!tern pacientul poart" o pies" denumit" oliv"% - &roteze intra-auriculare# c"ror mecanism este montat 0n oliv" $i se poart" 0n conc" $i conductul auditiv% O variant" a lor sunt protezele intracanal# care sunt practic invizibile%

PROTE-AREA AUDITI '

Indicaiile protez"rii auditive sunt:

- 6ipoacuzie de minimum )+ d7 $i de ma!imum D+ AE+ d7% - 7olnav cu psi ic s"n"tos 2nu se protezeaz" oli(ofrenii care nu pot 0nele(e limba1ul3% - 6ipoacuzie bilateral"% 8ac" surditatea se poate rezolva c irur(ical# se va recomanda intervenia $i se vor proteza insuccesele c irur(icale# bolnavii cu contraindicaii sau care refuz" operaia% &acientul trebuie l"murit c" proteza nu d"uneaz" auzului# dac" este bine aleas" $i bine re(lat"%

PROTE-AREA AUDITI '

I*+lantul coc2lear este un aparat electronic care are rolul de a 0nlocui funcia total pierdut" a urec ii interne# deci este un or(an artificial% Implantul coc lear se bazeaz" pe faptul c"# de$i urec ea intern" este nefuncional"# terminaiile nervului coc lear sunt capabile s" preia un impuls electric $i s"l transmit" pe c"ile de conducere spre corte!ul auditiv%

RINOLOGIE

Nasul este o proeminen" situat" 0n mi1locul feei av5nd aspectul unei piramide e(iptene% /c eletul acestei piramide este format din oase# cartila1e $i esut fibros% 'avitatea nazal" nu este unic" ea fiind divizat" de septul nazal 0n dou" fose nazale aplatizate transversal $i care sunt situate 0ntre baza craniului# orbite $i cavitatea bucal"% 8e re(ul" acestea nu sunt e(ale $i fiecare este compus" din : - vestibul nazal $i - cavitatea nazal" propriu-zis" 2fosa nazal"3%

e$ti%ulul na)al

=estibulul nazal reprezint" partea anterioar" a cavit"iilor nazale $i este acoperit" de te(ument ce conine vibrize 2fire de p"r 3 $i (lande sebacee% =estibulul nazal este locul foliculitelor sau al furunculilor nazali%

Fo$ele na)ale

La nivelul acestora sunt situate cornetele care au aspect de vir(ul"# delimit5nd 0ntre ele $i peretele e!tern un spaiu numit meat $i care 0n funcie de cornetul ce-l delimiteaz" se nume$te $i el# meatul inferior# mi1lociu $i superior% 4nui cornet i se descriu un cap# un corp $i o coad"% La nivelul meatului inferior# la apro!imativ ) cm de orificiul narinar se desc ide canalul nasolacrimal% La nivelul meatului mi1lociu se desc id sinusurile anterioare ale feei# reprezentate de sinusul ma!ilar# sinusurile etmoidale anterioare 2@-F celule etmoidale3 $i sinusul frontal% La nivelul .B) posterioare a meatului superior se desc id sinusurile etmoidale posterioare# 2@-F celule etmoidale3 $i sinusul sfenoidal# numite $i sinusuri posterioare%

!INU!URILE PARANA-ALE

/inusurile paranazale sunt prelun(iri al cavit"ilor nazale 0n oasele 0nvecinate% .% /inusul ma!ilar este cel mai mare $i are o capacitate de p5n" la .* ml% /e formeaz" 0n osul ma!ilar% Este rudimentar la na$tere% &stiumul sinusal se afl" 0n poriunea superioar" a peretelui medial $i se desc ide 0n meatul mi1lociu% Aceast" situaie nu permite evacuarea spontan" a secreiilor din sinus# dar 0ntr-un sinus s"n"tos eliminarea acestora se face datorit" mi$c"rilor cililor vibratili% 8ezvoltarea complet" a sinusului ma!ilar se produce numai dup" apariia dentiiei definitive%

!INU!URILE PARANA-ALE

-%/inusul frontal reprezint" o cavitate dezvoltat" 0n (rosimea osului frontal# de form" $i m"rime variabil"# cu o capacitate de @-Gml%% 8ezvoltarea 0ncepe 0n 1urul v5rstei de F-G ani $i este complet" la .+-.- ani% &oate s" fie absent uni- sau bilateral 0n )-*H din cazuri% 8uctul nazofrontal osos are o direcie sinuoas" p5n" la desc iderea sa la nivelul meatului mi1lociu%

!INU!URILE PARANA-ALE

)%/inusul 2labirint3 etmoidal este format din F-.+ cavit"i 2celule3 cu o capacitate de --)ml%% 8in punct de vedere topo(rafic deosebim celule etmoidale anterioare $i posterioare toate comport5ndu-se ca o sin(ur" celul"# 0ntruc5t e!ist" comunic"ri 0ntre ele% 'elulele anterioare se desc id 0n meatul mi1lociu# iar cele posterioare 0n meatul superior%

!INU!URILE PARANA-ALE

@%/inusul sfenoidal este situat posterior# 0n corpul osului sfenoid% 9ncepe s" se dezvolte 0n a doua decad" de via"# a1un(5nd la o capacitate de +#*- ) ml%% 9n )-*H din cazuri poate s" nu e!iste% Orificiul de drena1 se afl" la nivelul peretelui anterior 0n recesul sfenoetmoidal care se desc ide 0n spatele cozii cornetului superior%

:ucoasa foselor nazale este de dou" tipuri: respirator $i olfactiv% Epiteliul respirator este un epiteliu cilindric# ciliat asem"n"tor cu cel tra eobron$ic# cu numeroase (lande de tip mi!t# cu un sistem limfatic bine dezvoltat $i cu numeroase spaii cavernoase venoase# situate mai ales la nivelul cornetelor inferior $i mi1lociu $i 0n 1urul orificilor sinuzale% :ucoasa olfactiv"# inervat" de nervul olfactiv# este siuat" la nivelul lamei cribriforme# cornetului superior $i zona corespunz"toare a septului nazal% :ucoasa sinusurilor este asemanatoare cu cea din fosele nazale# fiind un epiteliu cilindric ciliat# mi$carea cililor vibratili fiind orientat" spre orificiile de drena1%

Mucoa$a cornetelor na)ale in(la*ata

Functiile na$ului

Nasul este un or(an cu numeroase funcii: senzorial"# olfactorie respiratorie# de protecie a or(anismului fa" de mediul 0ncon1ur"tor $i cu rol 0n formarea vocii%

Func#ia ol(actorie

este slab dezvoltat"# 0n comparaie cu celelalte vieuitoare% 'u toate acestea ea este indispensabil" vieii 0ntruc5t# de e!emplu# (ustul este 0n str5ns" le("tur" cu mirosul# aroma alimentelor fiind mediat" olfactiv% :irosul alimentelor care determin" olfacia (ustativ"# 0ndeosebi 0n timpul e!piraiei# poate stimula sau ani ila apetitul% 8e asemenea mirosul are un rol important 0n diferite profesiuni precum: buc"tari# de(ust"tori de vinuri# produc"tori de parfumuri# 0n c imia alimentar" $i uneori 0n medicin"# unde deseori efectuarea unui dia(nostic clinic necesit" un miros ?clinic?% Aria olfactiv" este impresionat" de substanele volatile% Este suficient pentru miros .+-.* (r% dintr-o substan" pentru a stimula zona olfactiv"% In atmosfera 0ncon1ur"toare sunt apro!imativ )+%+++ substane olfactive# dintre care omul percepe .+%+++ $i este capabil s" recunoasc" apro!imativ -++% Aceast" capacitatea olfactiv" depinde de starea de saietate sau de foame a omului# fiind mai crescut" la starea de foame $i mai redus" 0n faza de saietate%

Func#ia re$+iratorie
Respiraia fiziolo(ic" se realizeaz" pe cale nazal" $i 0n condiii normale este de F lBmin# 0n ventilaie ma!im" a1un(5nd la *+-G+ lBmin% 9n fosa nazal"# aerul prezint" o scur(ere laminar" $i una turbionar"# influen5nd 0n felul acesta condiia $i funcia mucoasei pituitare% 9n timpul unei respiraii normale nazale# aerul atmosferic inspirat sufer" ) modific"ri: 0nc"lzire# umidificare $i purificare% 'nclzirea aerului se datoreaz" circulaiei san(uine foarte bo(ate la nivelul foselor# unde constant se remarc" o temperatur" de ).-)@I '# indiferent de temperatura atmosferic"% (midificarea) fenomen realizabil prin evaporarea apei din secreia nazal"# realizeaz" o saturaie a aerului inspirat de apro!imativ *+-F+H% *urificarea aerului se realizeaz" datorit" filmului de mucus unde particulele cu un diametru mai mare de @#* microni ader" la suprafaa mucoasei%

Func#ia de +rotec#ie

a nasului# se realizeaz" prin sistemul mucociliar al mucoasei pituitare# care pentru o bun" funcionare necesit" un p6 adecvat# temperatur" $i umiditate corespunzatoare% &e l5n(" aceast" funcie de protecie# mucoasa pituitar" mai prezint" $i o ap"rare nespecific" datorit" coninutului bo(at in lizozim# proteaze in ibitorii# interferon# (lucozidaze# precum $i a unui sistem de ap"rare specific reprezentat de prezena 0n secreia nazal" a imuno(lobulinelor A# : si G%

Func#ia re(lex&

a nasului este demonstrat"# acesta fiind un or(an refle! important av5nd le("turi cu pl"m5nii# inima# cu aparatul (enital# fiind influenat de metabolismul diferitelor or(ane interne%

Func#ia (onatorie

este demonstrat" prin participarea la alc"tuirea consoanelor: m#n#n( etc%# precum $i 0n realizarea timbrului vocii%

Sindromul de obstrucie nazal /e manifest" clinic prin: .3 respiraie nazal" dificil"2uni- sau bilateral"3# cu sau f"r" respiraie bucal" 2 daca obstrucia este bilateral"3< -3 ipo sau anosmie< )3 rinolalie 0nc is" 2voce nazonat"3% /indromului de obstrucie nazal" se datoreaz" fie unor afeciuni ale foselor nazale# fie ale rinofarin(elui% In funcie de v5rst"# etiolo(ia obstruciei nazale poate fi: - la copil: - malformaii con(enitale nazale 2atrezie narinar"# coanal"3# rinitele acute# adenoiditele acute# ve(etaiile adenoide# traumatismele nazale# corpii str"ini nazali# rinitele cronice aler(ia nazala# eman(ioamele# limfan(ioamele nazale# fibromul nazofarin(ean dup" v5rsta de .+ ani% Obstrucia nazal" c5nd este 0ndelun(at" duce la deformarea faciesului# realiz5ndu-se faciesul adenoidian% - la adult: - deviaia de sept nazal# rinitele acute sau cronice# aler(ia $i polipoza nazal"# sec ele posttraumatice# tumori ale foselor nazale sau ale rinofarin(elui%

!indroa*ele rinolo,ice

Sindromul secretor
/ecreia nazal" e!istent" 0n mod fiziolo(ic# este muco-apoas" $i 0n cantitate mic"% In condiii patolo(ice ea poate s" devin" abundent" 2 rinoree3 sau s"-$i sc imbe consistena% Ea poate fi: - apoas" fiind lic id cerebrospinal 2stare posttraumatic" sau de iscena lamei ciuruite etmoidale3# - seroas" 2rinite acute# aler(ice sau efect secundar al medicamentelor3# - mucoas" 2rinite cronice# etc%3# - mucopurulent" 2rinite acute netratate# cronice# tamponament nazal prelun(it# sinuzite cronice etc3# - san(uinolent" 2traumatisme# corpi str"ini# afeciuni cronice# tumori3# - crustoas" 2rinita atrofic"# ozena3%

Sindromul senzitiv 8urerea poate fi provocat" de afeciunile rinosinuzale $i se proiecteaz" de obicei# 0n zona superficial" corespunz"toare sinusului respectiv% 9n cazul sinusurilor posterioare ea se proiecteaz" la baza craniului# retroorbitar sau occipital% 8urerea apare 0n cadrul unor traumatisme# 0n corpii str"ini# 0n infeciile acute sau cronice acutizate sau 0n tumori% 4neori are un caracter esenial 2nevral(ia tri(eminal"3% - iperestezia mucoasei nazale se manifest" ca o senzaie nepl"cut" la inspiraie $i apare de obicei 0n inflamaii< - ipoestezia $i anestezia apar de obicei 0n rinitele atrofice%

Sindromul senzorial Ol(ac#ia poate fi perturbat" at5t cantitativ c5t $i calitativ% Astfel perturb"rile cantitative sunt: - iposmia sau anosmia# care pot fi de cauz" rinolo(ic"# 2obstrucia nazal"3# sau neurolo(ic"# c5nd epiteliul senzorial# sau conducerea nervoas" este lezat"# 2cum se 0nt5mpl" 0n afeciunile virale e!% (rip" 3% - iperosmia# este de obicei o calitate# rareori reprezint" un semn de boal" 2tumori medulo-suprarenale3% &erturb"ri calitative sunt: - parosmia# perceperea denaturat" a unor mirosuri sau perceperea unui miros ine!istent 0n antura1% Apare la (ravide 0n cadrul dis(ravidiei precoce sau patolo(ic 0n epilepsie# isterie# etc% - cacosmia reprezint" perceperea unui miros deza(reabil% Ea poate fi subiectiv"# perceput" numai de bolnav 2corpi str"ini# sinuzite cronice# rinite atrofice faze incipiente3# sau obiectiv"# c5nd o percepe $i antura1ul 2ozena# corpi str"ini# tumori de fos" nazal" sau de mezo-sau suprastrutur"#etc3%

Sindromul vascular La nivelul nasului acest sindrom se manifest" prin iperemia mucoasei pituitare situaie 0nt5lnit" 0n cadrul diferitelor afeciuni acute rinosinuzale# sau anemia mucoasei care se instaleaz" de obicei dupa utilizarea vasoconstrictoarelor locale% Epista!isul# reprezint" emora(ia av5nd punctul de plecare 0n fosa nazal"% /e manifest" de obicei printr-o scur(ere san(uin" pe una sau ambele orificii narinare# mai ales c5nd bolnavul st" 0n ortostatism sau prin orificiile coanale# c5nd pacientul se afl" 0n clinostatism posterior# de unde s5n(ele se poate elimina apoi pe (ur" sau poate fi 0n( iit# determin5nd o ematemez" sau un scaun melenic% Respect5nd anatomia topo(rafic" a foselor nazale vom deosebi: - epista!isul anterior# adic" emora(ia care se produce cel mai adesea la nivelul petei vasculare Jiesselbac % Este frecvent $i cel mai adesea f"r" consecine (rave deoarece calibrul vasului lezat este redus< - epista!isul posterior# c5nd emora(ia nazal" provine din poriunea posterioar" a foselor nazale $i c5nd de cele mai multe ori este lezat" ramul septal al arterelor etmoidale posterioare% Aceste emora(ii sunt de cele mai multe ori (rave# deoarece sunt abundente# evidenierea vasului lezat este dificil"# iar etiolo(ia emora(iei recunoa$te 0n (eneral afeciuni or(anice sau sistemice% - epista!isul difuz reprezint" emora(ia K 0n p5nz"K a 0ntre(ii mucoase pituitare $i este (rav"# 0ntruc5t se instaleaz" cel mai adesea 0n cadrul unei discrazii san(uine 2leucoz" acut"# trombocitopenie etc%3

Tratamentul are un triplu scop: - oprirea emora(iei< - tratamentul $ocului emora(ic< - tratamentul afeciunii cauzale%

A!PECTE CLINICE ALE DIFERITELOR "OLI ALE NA!ULUI !I !INU!URILOR PARANA-ALE

34A(ec#iunile +ira*idei na)ale 1i ale ve$ti%ulului na)al ,oliculita vestibulului nazal este o afeciune stafilococic" a

foliculilor pilo-sebacei din vestibulul nazal% Afeciunea este strict localizat" la piele# f"r" a afecta mucoasa $i se manifesta prin durere# usturime# m5nc"rime# con(estia lobulului nazal $i formarea de cruste la nivelul zonei afectate% ,urunculul vestibulului nazal# este o infecie stafilococic" necrotic" a foliculului pilo-sebaceu% Apare la or(anisme tarate# cu rezisten" biolo(ic" scazut"# bolnavi diabetici# epatici# 0n caz de surmena1 intelectual# sau la persoane cu i(ien" precar"#defectuas"% :altratarea furunculului duce la complicaii foarte (rave# precum tromboflebita $i tromboza sinusului cavernos# a c"ror evoluie este deseori letal"% Tromboflebita si tromboza de sinus cavernos# se produc prin propa(area infeciei# la sinusul cavernos# prin sistemul venos%

Erizipelul# reprezint" o afeciune care se instaleaz" dup" o incubaie de c5teva ore p5n" la - zile% In faza de instalare a bolii# bolnavul prezint" febr"# indispoziie# iar la nivelul nasului se remarc" apariia unei zone con(estionate# bine delimitate# av5nd contur# ceea ce scoate 0n eviden" zona afectat"% A(entul etiolo(ic cel mai frecvent 0nt5lnit este /treptococul sau /tafilococul pato(en% Rinofima# este o afeciune ce apare la b"rbaii peste v5rsta de *+ ani $i care au un ten (ras% Este afectat" pielea de pe poriunea cartila(inoas" a nasului% /e prezint" ca o pseudotumor"# localizat" la nivelul lobulului nazal $i care 0n timp a1un(e la m"rimi impresionante# dac" nu este tratat"% Ea 0mpiedic" respiraia# alimentaia iar vocea este nazonat"% 8in punct de vedere pato(enetic este o acnee ipertrofic"# pe fond rozaceu% Este mai des 0nt5lnit" la alcoolici% Tumorile piramidei nazale $i ale vestibulului# pot fi beni(ne sau mali(ne# cele mai frecvente fiind :melanoamele# carcinoamele bazo- sau spinocelulare%

54In(la*a#ile *ucoa$ei na)ale6 rinitele

Rinitele acute Rinita acuta banal"# coriza sau (uturaiul# este una dintre cele mai frecvente 0mboln"viri# apare la toate v5rstele $i are un caracter epidemic% A(entul etiolo(ic cel mai adesea este un rinovirus# la care de cele mai multe ori se adau(" o suprainfecie cu flor" banal" din nas% Incubaia este 0n (eneral de --) zile# iar imunitatea obinut" este de scurt" durat"% Afeciunea este favorizat" de: fri(# umezeal"# sc imb"ri bru$te de temperatur"# atmosfera poluat"# sc"derea rezistenei or(anismului% 8in punct de vedere pato(enetic se constat" o isc emie tranzitorie a mucoasei pituitare# urmat" de tumefierea# con(estiea $i apariia unei secreii profuze sero-mucoase% Rinoreea devine rapid mucopurulent"# datorit" suprainfeciei bacteriene% Germenii cel mai des 0nt5lnii sunt: /treptococul aemolitic# &neumococul# /tap ilococul# 6aemop ilus influenzae# Jlebsiella pneumoniae# 7ran amella catarr alis%

Evoluia clinic" se desf"$oar" 0n mai multe faze: - faza prodromal"# de instalare a bolii# numit" $i faza isc emic"# c5nd pacientul se afl" 0n incubaie# apro!imativ .) zile% In aceats" perioad" prezint"# o simptomatolo(ie (eneral" caracterizat" prin: subfebr"# frisoane# torpoare# oboseal"# lipsa poftei de m5ncare# cefalee# durere (eneralizat" a 0ntre(ului or(anism< - faza cataral"# se instaleaz" 0n c5teva ore $i se manifest"# prin secreie nazal" apoas"# profuz" $i obstrucie nazal" de diferite (rade 0nsoit" de pierderea temporar" a mirosului# l"crimare# rinolalie 0nc is" $i 0nr"ut"irea simptomatolo(iei (enerale% In aceast" faz" mucoasa este intens con(estionat" $i edemaiat"< - faza infeciei secundare # c5nd se produce invazia leucocitar"# ceea ce face ca secreia nazal" s" devin" purulent" ("lbuie sau c iar verzuie % Rinoscopia va evidenia o mucoas" tur(escent"# con(estionat" intens# edemaiat" sc"ldat" de secreii mucopurulente# bo(ate 0n mucin"# ceea ce se observ" prin ri(iditzatea batistei% - faza de resoluie# c5nd mucoasa 0$i reia 0ncetul cu 0ncetul aspectul normal# c5nd secreia nazal" se reduce ca $i cantitate# 0$i sc imb" consistena# devine din nou incolor"# iar simptomatolo(ia (eneral" $i local" se amlioreaz" treptat# obstrucia nazal" dispare# mirosul revine iar vindecarea complet" se obine 0ntr-o s"pt"m5n"% Infecia bacterian" secundar" dac" se produce 0ncetine$te procesul de vindecare% 4neori afeciunea se poate complica cu o sinuzit"# otit" sau tra eobronsit"%

Tratamentul este : a3% profilactic evit5ndu-se contactul cu persoane bolnave# vaccinurile nedovedindu-$i 0nc" eficacitatea% &rofila!ia nu se poate face 0n mod stiinific# dar se recomand" cre$terea rezistenei (enerale a or(anismului prin sport# administrarea de vitamin" '# $i A periodic# evitarea fumatului# iar 0n perioade de epidemii m"suri stricte de i(ien"% 8eseori la copii# acolo unde infecile sunt repetate# se recomand" adenectomia% b3% terapeutic (eneral const5nd din: izolarea pacientului# 0n condiii corespunz"toare de temperatur"# antitermice# antiinflamatorii# decon(estionante nazale $i orale% Antibiotice se administreaz" numai 0n cazul infecilor bacteriene secundare% c3% local se pot administra vasoconstrictoare sub form" de pic"turi sau spraL# 0n perioada de obstrucie 2f"r" a face abuz3 in alaii%

Rinita aler,ic& Rinita aler(ic" reprezint" 0mboln"virea mucoasei nazale printr-o reacie de sensibilizare indus" anti(enic $i mediat" de anticorpii circulani specifici% Etiolo(ia acestei afeciuni este foarte variat"# dar aler(enii cei mai importani sunt aeroaler(enii: polenul de arbu$ti $i (raminee# acarienii# praful de cas"# p"rul $i epiderma animalelor de cas": pisici# amsteri# c5ini# aler(eni profesionali 2diferite substane c imice# materiale plastice#cosmetice# deter(eni# etc3# (ermeni microbieni% /i factori fizici pot determina rinita aler(ic" prin formarea de crioaler(eni% /imptomatolo(ia# rinitei aler(ice se caracterizeaz" prin triada: rinoree seroas"# obstrucie nazal"# str"nut 0n salve# f"r" ca pacientul s" fie febril% 4neori# pe l5n(" aceste simptome pacientul mai poate prezenta: prurit nazal $i farin(ian# l"crimare# senzaie de tensiune 0n 0ntrea(a zon" facial"# con1unctivita# iposmie sau anosmie# lipsa apetitului% 8ia(nosticul se pune pe baza anc etei aler(olo(ice# a testelor cutanate# dozarea I(E# eozinofilia din ser $i din secreia nazal"% Tratamentul este etiolo(ic specific $i simptomatic% 'el specific# const" 0n consumarea anticorpilor prin desensibilizarea specific" cu doze mici de aler(en# in1ectate subcutanat% &ro(nosticul 0n (eneral este bun# simptomatolo(ia bolii re(res5nd odat" cu 0naintarea 0n v5rst"# de$i uneori asist"m la instalarea unui astm bron$ic%

Rinita va$o*otorie Afeciune deseori confundat" cu rinita aler(ic" datorit" simptomatolo(iei# reprezint" o disfuncie neurove(etativ" cu manifestare nazal"% /imptomatolo(ia este caracterizat" de obstrucia alternativ" a foselor nazale prin ipertrofia mucoasei pituitare# apiretic"# intermitent rinoree apoas" sau discret mucoapoas"# f"r" a e!ista etiolo(ia aler(ic"# f"r" str"nut# prurit sau alte semne ale rinitei aler(ice% Rinoscopia evideniaz" o fos" nazal" obstruat" prin ipertrofia mucoasei pituitare# care este con(estionat" difuz# f"r" 0ns" a avea caracterul con(estiei din rinitele acute# u$or umed"# obstrucia 0ndelun(at" put5nd duce la paloarea mucoasei nazale% &ro(nosticul Kad vitamKeste bun# dar vindecarea este incert" 0ntruc5t afeciunea este rezistent" la tratament%

RINITELE CRONICE

Rinita cronic" banal"# este o afeciune des 0nt5lnit"# fiind urmarea unor rinite acute frecvente# succesive# la care se adau(" meninerea unor condiii inflamatorii a unuia sau a mai muli factori favorizani# Ace$tia ar fi: tratamente inadecvate ale rinitelor acute# infecii 0n vecin"tate: sinuzite# ami(dalit" cronic"# adenoidit" cronic"# iritaia cronic" a mucoasei nazale prin fum# fumat# aler(ia# terenul deficitar 2avitaminoze# ipertiroidismul# diabetul3# afeciunile cardiace $i circulatorii# efectele secundare ale medicamentelor 2 vasoconstrictoare 0n e!ces3# dro(urilor# tumorile de rinofarin(e# no!e profesionale 2 praf3# atmosfera e!cesiv de cald" $i uscat" sau foarte rece $i umed"%

Rinitele atro(ice Rinita uscat" anterioar" 2sicca anterior3 se datoreaz" unei fibroze peri(landulare urmat" de o metaplazie a epiteliului ciliat# av5nd drept urmare atrofia mucoasei# 0nsoit" de senzaia de usc"ciune# iritaie $i formarea de cruste care 0ns" nu sunt mirositoare% 4neori pacienii prezint" $i o mic" emora(ie% Aceast" afeciune se instaleaz" la persoanele e!puse la diferene mari de temperatur"# a(eni c imici# la no!e profesionale# vasoconstrictoare folosite 0n e!ces#precum $i 0n urma unor intervenii c irur(icale%

Rinita atro(ic& 1i o)ena /unt afeciuni 0n care pe l5n(" atrofia mucoasei# se instaleaz" $i o atrofie a sc eletului cornetelor% 8iferena 0ntre cele doua entit"i este aceea# c" la prima nu se constat" prezenta mirosului deza(reabil# simptom 0nt5lnit 0n ozen"%

Poli+o)a na)al& &olipii nazali sunt mase edemaiate ale mucoasei rino-sinuzale# pediculate sau sesile# cauzate de obicei de inflamaii cronice% Ori(inea lor este la nivelul meatului mi1lociu# mai e!act labirintului etmoidal% Etiopato(enia lor este diferit"# dar cel mai adesea apar ca o reacie t5rzie 0n cadrul rinitelor aler(ice% Testele aler(ice sunt pozitive la -*H dintre pacieni# dar formaiunile polipoide pot apare $i 0n cadrul unor rinite $i sinuzite cronice# 0n special 0n cadrul etmoiditelor% &rezena polipilor s-a observat $i 0n cadrul tumorilor nazale# urmare a fenomenelor de staz"# purt5nd denumirea de Mpolipi de insotireN%

!inu)itele acute

.% /inuzita ma!ilar" acut" este rar 0nt5lnit" ca form" izolat"# ea coe!ist5nd cel mai adesea cu sinuzita etmoidal"% 8urerea# iperestezia sunt localizate la nivelul fosei canine# edemul cuprinz5nd deseori pe l5n(" re(iunea 1u(al" $i pleoapa inferioar"% &oate s" apar" la orice v5rst" % -% /inuzita etmoidal" acut" se 0nt5lne$te la toate v5rstele# ea put5nd apare $i la su(ar% 8urerea este localizat" 0n un( iul intern al orbitei# iar tumefacia de la acest nivel se poate e!tinde la toat" orbita% /imptomatolo(ia include de asemenea# tulbur"ri de olfacie# obstrucie nazal"# secreii nazale abundente# ipertrofia cornetelor# mai ales a cornetului mi1lociu# precum $i e!istena puroiului 0n meatul mi1lociu% La copil# evoluia spre supuraie orbitar" este frecvent"# rapid" $i foarte (rav"% )% /inuzita frontal" acut" este caracterizat" prin dureri cu un orar fi!# mai accentuate dimineaa# care cresc 0n intensitate spre amiaz"# pentru ca s" dispar" dupa amiaz"% Aceste dureri se accentuaz" cu aplecatul capului $i la suflatul nasului# precum $i la palparea locului de e!teriorizare a nervulul supraorbitar% /ecreia purulent" se adun" 0n partea anterioar" a meatului mi1lociu% Tumefacia poate cuprinde pleoapa superioar" $i re(iunea frontal"% Intruc5t acest sinus se dezvolt" mult mai t5rziu# sinuzita frontal" nu e!ist" la su(ar $i copilul mic%

@% /inuzita acut" sfenoidal" este 0n (eneral (reu de dia(nosticat% /imptomele ei se pierd 0ntre cele ale sinuzitelor cu care se asociaz"% 8urerea la baza craniului# retroorbitar"# cu iradiere 0n re(iunea occipital" $i deseori 0n re(iunea temporal"# al"turi de e!istena secreiilor purulente la nivelul rinofarin(elui# su(ereaz" participarea sfenoidului# investi(aiile clinice $i paraclinice elucid5nd dia(nosticul% Evoluia sinuzitelor acute este variat"# ele put5ndu-se vindeca 0n mod spontan# sau se pot complica# croniciza# sau c iar fistuliza transte(umentar% Tratamentul acestor sinuzite const" 0ntr-un tratament conservator cu antibiotice# acesta 0ncerc5nd s" fie etiolo(ic# 0n funcie de e!amenul bacteriolo(ic efectuat din secreia rinosinuzal"% Tratamentul acesta etiolo(ic trebuie efectuat p5n" la vindecarea sinuzitei% 8rena1ul puroiului va fi favorizat de instilaiile locale nazale cu soluii vasoconstrictoare% /e va combate durerea# febra# iar pe perioada bolii se recomand" repaus la domiciliu% In cazul 0n care complicaiile sunt iminente sau au devenit patente# se recomand" drenarea c irur(ical"# f"r" c iuretarea sinusului bolnav%

!inu)itele acute

!inu)itele cronice
/inuzitele cronice p"streaz" din simptomatolo(ia celor acute# doar obstrucia nazal" $i rinoreea# care deseori este foarte fetid"% '5nd se acutizeaz" suferina sinuzal"# pe l5n(" semnele cronice se instaleaz" $i simptomatolo(ia suferinei acute% E!amenul obiectiv evideniaz" o mucoas" nazal" con(estiv"# pe care se observ" o d5r" purulent" alb"-("lbuie# care se scur(e din meatul unde se desc ide sinusul bolnav% Radio(rafiile $i toate celelalte investi(aii vor ar"ta suferina sinuzal" cronic"%

Co*+lica#iile $inu)itelor

8e vecin"tate:

orbitare: edemul orbitar faza prodromal"< - periostita orbitar" - abcesul subperiostal< - fle(monul orbitar

complicaii la distan"# mai ales descendente# la nivelul: farin(elui# larin(elui 2 larin(ita striduloas"# larin(otra eobron$itele cronice3# afeciuni di(estive indeosebi la copil# sau otice% &e l5n(" complicaile amintite# putem asista la propa(area infeciei 0n endocraniu# provocand: abcesul subdural# epidural# abcesul encefalic# de obicei fiind afectat lobul frontal 0n cadrul sinuzitelor frontale# menin(ita supurat" rino(en"# apoi complicaii venoase precum tromboflebita sinusului cavernos sau a sinusului lon(itudinal superior

FARINGO7LARINGOLOGIE

ve na sti za bu l l

fosa nazala nasofarin( e orofarin( e ipofarin(e

larin(e

esofa (

tra ee

FARINGELE

,unciile principale ale farin(elui sunt: Degluti ia este un act refle!# declan$at de bolul alimentar a1uns la nivelul bazei limbii $i care se desf"$oar" 0n mai multe etape% +unc ia respiratorie% ,arin(ele constituie o r"sp5ntie la nivelul c"ilor aeriene $i di(estive superioare $i particip" alternativ la ambele funcii: 0n timpul pasa1ului aerului inspirat sau e!pirat prin rino- $i orofarin(e de(lutiia este in ibat"% +unc ia senzorial# perceperea (ustului se realizeaz" at5t la nivelul papilelor lin(uale (ustative c5t $i prin receptori de la nivelul orofarin(elui% /enzaiile (ustative fundamentale sunt: dulce# s"rat# acru 2percepute la nivel lin(ual3 $i amar 2perceput farin(ian3% +unc ia imunologic este asi(urat" de esutul limfoepitelial (rupat 0n a$a-numitul inel al lui OaldeLer $i care cuprinde: tonsila farin(ian"# tonsilele palatine# tonsila tubar"# tonsila lin(ual" de la baza limbii% +unc ia fonatorie% 'avitatea bucal"# farin(ele $i limba sunt importante 0n vocea articulat" $i 0n realizarea timbrului specific al vocii prin modularea sunetului fundamental emis la nivelul corzilor vocale%

LARINGELE

Larin(ele este or(anul esenial al fonaiei< este situat in re(iunea cervical" mi1locie A anterior# corespunzator ultimelor patru vertebre cervicale% 8in punct de vedere topo(rafic# larin(ele prezinta trei eta1e:

Eta1ul supra(lotic# situat deasupra unui plan orizontal care trece prin corzile vocale% Eta1ul (lotic este delimitat de planul orizontal superior# care trece prin corzile vocale# $i un plan orizontal inferior# care trece prin benzile ventriculare% /paiul (lotic prezint" un aspect diferit in fonaie $i in respiraie# adic" prezint" conformaie triun( iulara A in inspiraie fortat"# $i aspectul de fant" in fonaie% Eta1ul sub(lotic este situat sub nivelul unui plan orizontal care trece prin corzile vocale< prezint" un calibru mai mic dec0t eta1ele anterioare% La copii pre$colari 2F-G ani3 acest eta1 are un esut celular la! bo(at# situat submucos# $i cu o mare tendin" la edemaiere# in cadrul virozelor respiratorii# sau la aler(ie%

!TRUCTURA LARINGELUI

Elementele anatomice ale larin(elui sunt reprezentate de cartila(e cu tendina la osificare 0ncepand de la v5rsta adolescenei# mu$c i intrinseci $i e!trinseci# membrane $i li(amente $i mucoasa de tip respirator% Cartila8ele9

'ricoidul A asem"n"tor cu un inel cu perete mai 0nalt posterior% Este apreciat ca un inel tra eal modificat pentru farin(e# av5nd un lumen esenial pentru respiraie% Tiroidul A are aspectul de carte desc is" posterior% Epi(lota este un cartila(iu fibros inserat in un( iul intern al tiroidului $i are aspectul de frunz" rotun1it"% 'artila(ele aritenoide Acu aspect de piramid" triun( iular"%

:embranele $i li(amentele larin(elui au rolul de a le(a cartila1ele amintite $i de a asi(ura o anumit" fle!ibilitate% :ai importante sunt membrana ioidiana $i membrana cricotiroidiana%

epi(lota

cartila1ul tiroid

cartila1ul cricoid

epi(lota

cartila1ele aritenoide

cartila1ul tiroid

cartila1ul cricoid

FUNC.IA RE!PIRATORIE este vital" $i se realizeaz" prin 0ndepartarea 2abducie3 $i apropierea corzilor vocale 2aducie3 re(l5nd automat debitul de aer inspirat sau e!pirat% Orificiul (lotic este desc is parial in condiii de repaus $i are forma unui triun( i isoscel situat cu baza interaritenoidian% Gradul de desc idere al orificiului (lotic sete dependent de cantitatea de bio!id de carbon din s5n(e# care influeneaz" centrii respiratorii bulbari% Glota se l"r(e$te mult in inspiraie $i se 0n(usteaz" in e!piraie% FUNC.IA DE PROTEC.IE sau sfincterian"# impiedic" p"trunderea alimentelor in larin(e in timpul de(lutiiei# printr-o contracie a vestibulului larin(ian% In acela$i timp contracia musc ilor farin(ieni deriveaz" alimentele spre sinusurile piriforme $i esofa(% In situaia in care un corp str"in p"trunde in larin(e se produce o 0nc idere brusc" a (lotei# se declan$eaz" un refle! de tuse $i e!pulzarea lui%

Functii inde+linite de larin,e

Functii inde+linite de larin,e FUNC.IA DE TU!E :I EXPECTORA.IE se realizeaz"

printr-o inspiraie profund"# 0nc iderea (lotei# compresia aerului tra eo-bron$ic# apoi desc iderea brusc" a (lotei $i e!pulzarea sub presiune a aerului care antreneaz" secreiile patolo(ice% FUNC.IA DE FIXARE TORACIC' in efort se realizeaz" printr-o inspiraie profund" urmat" de 0nc iderea (lotei# cre$terea presiunii intratoracice# contracia mu$c ilor abdominali sau anumitor (rupe musculare active in efortul de na$tere# defecaie# ridicarea unor (reutai% FUNC.IA LARINGELUI in circulaia san(vina este le(at" de 0nc iderea $i desc iderea (lotei $i influena asupra presiunii intratoracice# care determin" fenomenul de pompa aspiratoare Arespin("toare%

Functii inde+linite de larin,e FUNC.IA FONATORIE a larin(elui este ap"rut" onto(enetic

tardiv# este important" pentru inte(rarea social"# s-a perfectat paralel cu evoluia sistemului nervos% :ecanismele fonaiei sunt 0nc" insuficient clarificate $i discutate in cadrul unor teorii% /e apreciaz" c" larin(ele particip" in fonaie prin urm"toarele mecanisme: prin realizarea unei presiuni a coloanei de aer in zona sub(lotic"# prin contracia mu$c ilor e!piratorii toracici ai abdomenului< prin fra(mentarea ritmic" a coloanei de aer e!pulzat $i mi$c"rile concomitente ale corzilor vocale sub impulsuri neurolo(ice< modificarea timbrului vocal 2dependent de structura aparatului vocal3 A prin participarea altor cavitai cum ar fi: farin(ele# cavitatea bucal" sau cavitatea toracic"< =ocea mai presupune caracteristici importante ca: Inten$itateaAdependena de presiunea coloanei de aer sub(lotic $i amplitudinea vibrailor corzilor vocale< ;n&l#i*eaAdepinde de l"r(imea# (rosimea# conformaia corzilor vocale precum $i frecvena vibraiilor corzilor vocale% Ea este adesea influenat" de se!# v5rst"# anumite afeciuni larin(iene< cuprinde in (eneral dou" octave $i mai rar trei%

!INDROAMELE LARIGELUI

!INDROMUL !EN-ITI A include urmatoarele tipuri de manifest"ri clinice: 6iperestezia mucoasei farin(iene ap"rute in cadrul afeciunilor acute farin(olarin(iene# sau dup" aspiraia de (aze sau vapori to!ici< de asemenea la persoane cu nevroze abuziv fobice sau cancerofobice% Anestezia larin(elui are repercursiuni asupra potenialului de aparare local< favorizeaza patrunderea corpilor straini in caile respiratorii inferioare% Apar secundar unele boli reumatolo(ice%&oate sa apara secundar unor boli neurolo(ice sau in leziunile atrofice ale mucoasei% &aresteziile pot fi secundare inflamaiilor acute sau cronice de la nivel farin(o-larin(ian# aparute adesea pe un fond nevrotic% /e manifesta sub forma senzailor de constricie sau arsuri locale# senzaia de corp strain% 8urerea larin(iana prezinta o intensitate variabila in funcie de (radul leziunilor%Ea poate sa apara in inflamaiile acute posttraumaice# dupa arsuri# in cadrul tumorilor mali(ne sau in leziunile de tip neurolo(ic%Ea se accentueaza in cursul de(lutiiei $i prin palparea larin(elui poate iradia spre re(iunea otic" 2otal(ie refle!a3%

!INDROAMELE LARIGELUI

!INDROMUL FONATOR A este caracterizat de o modificare patolo(ic" a sunetului fundamental emis de corzile vocale# cu apariia disfoniei sau a ra(uselii% 8isfonia poate avea un caracter permanent sau intermitent# condiionata de afeciuni acute sau cronice larin(iene de pareze sau paralizii ale corzilor vocale# posttraumatic dupa arsuri locale# corpi straini# tumori beni(ne sau mali(ne# malformaii% 8isfonia poate prezenta cateva caracteristici reprezentate de fonastenie 2oboseala la vorbit3#rezastenie 2oboseala la c0ntat3% :ai rar se poate int0lni afonia 2pierderea completa a tonalitaii vocale3# care poate fi funcionala 2in cadrul crizei isterice3# sau obiectiva2in cadrul paraliziei recureniale bilaterale in abducie3%=ocea bitonala este caracteristic" paraliziilor recureniala unilaterale% 8isfonia poate avea un caracter tranzitoriu la varsta pubertaii $i se numeste mutaia vocii sau vocea eunucoida%

!INDROAMELE LARIGELUI

TU!EA A poate fi seac" sau uscata in larin(itele acute 2debutul3# in larin(itele cronice ipertrofice# in larin(itele cronice atrofice% Tusea poate fi umeda# productiva in larin(o-tra eo-bron ico acute sau cronice%Tusea poate fi latratoare in larin(itele edematoare sub(lotice# virotice sau difterice# tuse c intoase in tusea convulsiva%

!INDROAMELE LARIGELUI

DI!PNEEA LARINGIANA este definita ca o reducere a debitului inspirator sau e!pirator# este condiionata de diferite leziuni larin(iene cu caracter stenozant% 8ispneea larin(iana mai este cunoscuta sub denumirea de insuficienta respiratorie de tip obstructiv superior% /emnele clinice se pot instala acut sau cronic:

!EMNELE MA<ORE 2prezente la toate cazurile3:

7RA8I&NEE inspiratorie< 'O7ORAREA larin(elui in inspiraie< TIRAP suprasternal $i supraclavicular<

!EMNELE MINORE

tira1ul intercostal# subcostal# substernal< disfonie $i tuse iritativa< corna1ul sau stridorul reprezentat de z(omotul produs in inspiraie prin trecerea aerului prin zona stenozata<

Tratamentul de ur(enta are urmatoarele obiective:

indepartarea cauzelor destructive $i o!i(enoterapie< intubaia larin(o-tra eala# care asi(ura o!i(enarea in masura satisfacatoare de la cateva ore pana la @D ore# dupa care este nevoie de tra eostomie% medicaie usor sedativa care nu deprima centrul respirator< TRAHEOSTOMIA - incizie orizontala a membranei crico Atiroidiene

CORPII !TRAINI LARINGIENI

&rezinta o mare varietate de forme $i structuri# (rav mai frecvent in larin(ele copilului de varsta mica## prin introducerea in cavitatea bucala a care apoi sunt apirate accidental% 8upa aceasta varsta corpii straini larin(ieni provin din 2oase de pesti# oase de pasare# seminte# diverse3# mai rar ace sau cuie% Acesti corpi straini se pot fi!a la nivelul coroanei larin(iene# in vestibulul larin(ian# la nivelul spaiului (lotic sau sub(lotic% /imptomatolo(ia A este determinata de zona de localizare a corpului strain $i de marimea lui% Tabloul clinic este dominat de dispnee brusc"# uneori asfi!ie mecanic"# spasm (lotic# tuse 2)+min% A . ora3# disfazie $i disfomie de intensitate variabila%

LARINGITE ACUTE NE!PECIFICE

Apare in cadrul diferitelor viroze respiratorii# prezentand un tablou clinic dominat de febra# frisoane# mial(ii#mucoasei farin(iene# tuse% 8isfonia poate avea un caracter permanent timp de .+-.@ zile% ,actorii favorizani sunt reprezentai de clima rece $i umeda# condii submediocre de locuit# fumatul e!cesiv# i(iena personala% E!amenul obiectiv evideniaza con(estia a mucoasei larin(iene mai accentuata la nivelui corzilor vocale% Accentuarea leziunilor prin suprainfecie bacteriana favorizeaza apariia complicaiilor% Tratamentul impune repaus la domiciliu# repaus vocal absolut# tratament antiinflamator# anti# sedativ al tusei# iar in situaia apariiei complicaiilor se instituie antibioterapie%

LARINGITA A !TA ATARALA

LARINGITA A !TA E"EMATOASA S!#LOTI $ A O%IL!L!I

Este caracteristic" copilului mic# sub varsta de *-F ani< este de natura virotic" 2(ripala# ru1eolic"3 cu o evoluie rapida nefavorabila in lipsa tratamentului adecvat% ,actorii favorizani sunt reprezentai de adenoidita acuta# spasmofilia# fri(ul $i umezeala# condiiile necorespunzatoare de locuit% /imptomatolo(ia este la debut aceea a unei viroze respiratorii 2febra# tuse# alternarea pro(resiva a starii (enerale# dispnee rapid pro(resiva# a(itaie3% E!amenul obiectiv larin(oscopic evideniaza prezenta edemului sub(lotic $i o reducere a lumenului larin(ian% Larin(oscopia directa nu se recomanda deoarece poate sa contribuie la accentuarea simptomatolo(iei locale%

LARINGITA STRI"!LOASA

este o larin(ita spastic" care apare pe un fond de inflamaie usoara sau moderata larin(iana% 7olnavul prezinta $i un spasm larin(iana aparut brusc# in plina noapte# insoit de senzaie de sufocare# respiraie dificila# tira1 suprasternal $i supraclavicular% &relun(irea spasmului determina cianoza buzelor# cianoza faciala# pierderea cunostinei bolnavului% In acest moment apare spontan o rela!are a musc ilor aductori larin(ieni $i redesc iderea (lotei $i cu o revenirea treptata la o respiraie normala% aceasta forma de larin(ita apare mai frecvent la copii cu spasmofilie# cu adeoidite cronice sau muco A purulente# care prin determina o iritaie permanenta larin(iana%

LARINGITELE ACUTE !PECIFICE

Aceste tipuri de larin(ite apar in cadrul unor boli infecto-conta(ioase# a(ravand tabloul clinic%

LARINGITELE ACUTE !PECIFICE

,-./N0/T- D/+T1./C2 ,-./N0/T- .(31&,/C2 ,-./N0/T- GRI&ALQ ,-./N0/T- V-./C1,/C2 LARINGITA 8IN T4/EA 'ON=4L/I=Q ,-./N0/T- +1$.1/ T/+&/D1 ,-./N0/T- .1(4-T/#4-,,-./N0/T- "1.*1T/C2

LARINGITELE EDEMATOA!E

Acest (rup de larin(ite pot fi cauzate de a(eni microbieni pio(eni# de aler(ie# dupa radioterapie pe un teren larin(ian cu leziuni sau microleziuni anterioare 2postraumatice# inflamatorii $i iatro(ene3%Aceste leziuni sunt mai frecvente $i mai accentuate la nivelul eta1ului supra(lotic% A(entul pato(en determina con(esie $i edem local $i o reducere pro(resiva a lumenului larin(ian cu dispnee asociata# dureri locale# otal(ie refle!a# tuse iritativa# disfonie# febra%

LARINGITELE EDEMATOA!E

,ormele clinice mai frecvent intalnite sunt:

.%E&IGLORITA A'4TA# numita $i fle(monul larin(elui# prezinta o simptomatolo(ie dominata de febra )E-@+ (rade# disfa(ie sau senzaii de corp strain ipofarin(ian# odinofa(ie# otal(ie refle!a# disfonie moderata# dispnee pro(resiva $i prezinta adenopatie -%&ERI'ON8RITA SI 'ON8RITA LARINGIANA sunt determinate de inflamaia acuta a pericondrului $i a cartila(elor larin(iene aparute postoperator# posttraumatic# dupa radioterapie# dupa intubaii prelun(ite sau dupa manevre endoscopice incorecte% )%ALTE E8E:E LARINGIENE

E8E:4L ANGIO-NE4ROTI' a lui T4IN'JE# care afecteaza tesutul celular la! submucos $i subcutanat# determinand edeme cu evoluie rapida farin(o-larin(iene# lin(uale# faciale# buze% E8E:ELE LARINGIENE :E8I'A:ENTOA/E

LARINGITELE CRONICE "ANALE

/unt reprezentate de inflamaii cronice secundare unor leziuni acute larin(iene incorect tratate% /imptomatolo(ia acestor larin(ite este comuna# avand ca element dominant disfonia cu caracter permanent $i evoluie pro(resiva# tuse iritativa# sero-mucoasa# ipersecreie% Tratamentul larin(itelor cronice se face difereniat in funcie de tipul de larin(ita# de (radul leziunilor care intereseaza corzile vocale% /e urmareste in primul rand eliminarea cauzelor favorizante# evitarea efortului vocal $i repaus vocal prelun(it%

LARINGITELE CRONICE !PECIFICE

A4 LARINGITELE CRONICE T"C "4 LARINGITELE !IFILITICE C4 !CLEROMUL LARINGIAL /%acilul Fri$c2 3 D4 LEPRA LARINGIAN' /bacilul 6ansen3 E4 LE-IUNILE LARINGIENE DIN DERMATO-ELE "ULOA!E =

TUMORILE LARINGELUI

A4Tu*orile %eni,ne = includ urmatoarele leziuni: .%&olipul larin(elui este o tumora beni(na aparuta pe un fond inflamator cronic# favorizat de efortul vocal prelun(it intr-un mediu de munc" poluat z(omotos% -%&apilomatoza larin(iana a copilului este o proliferare epitelio A con1unctiva a mucoasei larin(iene determinata virotic 2virus Epstein 7arr3% Incidenta ma!ima de apariie este la varsta primei copilarii 2--F ani3<prin apariia disfoniei cu caracter permanent $i evoluie pro(resiva# insuficienta respiratorie larin(iana# tuse iritativa# la un copil afebril% )%&apilomul larin(ian al adultului este o tumora beni(na cu o structura epitelio-con1unctiva cu tendinta spre iper>eratoza# este adesea unic $i mai rar doua-trei% @%An(ioamele larin(elui sunt considerate displazii vasculare de ori(ine embrionara#prezentand un aspect rosu - violaceu# cu un volum variabil% *%Tiroida aberanta este situata la baza limbii# pe fata lin(uala a epi(lotei $i este dezvoltat pe un rest embrionar e!istent pe traiectul canalului tireo(los% Tiroida aberanta poate prezenta un volum de la marimea unei cirese la marimea unei nuci# este de obicei sferic"# foarte bine vascularizata# mobila $i nedureroasa%

TUMORILE LARINGELUI

"4 TUMORILE MALIGNE ALE LARINGELUI reprezinta 1umatate din cancerele sferei ORL# cu o forma istolo(ic" preponderenta 2EDH3 epitelioame epidermoide cu o frecventa ma!ima la barbaii de peste @+-@* ani% Etiopato(enia este neclarificata# dar se acorda mare importanta fumatului $i alcoolismului cronic# mediul de munc" poluat# septicitatea buco Adentara# e!istenta unor leziuni larin(iene precanceroase 2papilom leucoplazie3% 'ancerul larin(ian reprezinta macroscopic forma infiltro-ve(etanta sau infiltro-ulcerata% /imptomatolo(ia de debut este diferita de la un caz la altul# in funcie de eta1ul larin(ian afectat de tumora% 8in punct de vedere anatomo-clinic se poate vorbi de urmatoarele tipuri de tumori larin(iene: 'ancerul supra(lotic 'ancerul (lotic 'ancerul sub(lotic 'ancerul farin(o larin(ian :a1oritatea cazurilor de tumori larin(iene mali(ne se prezinta la medic intr-o faza avansata $i in consecinta sin(ura operaie posibila $i sin(ura din punct de vedere oncolo(ic este operaia de larin(ectomie totala# care presupune indepartarea totala a larin(elui $i sutura tra eei la piele% Aceasta operaie presupune insa pierderea totala a funciei fonatorii a larin(elui# respiraie definitiva pe canula# alimentaie pe sonda nazo-esofa(iana 2)-@ saptamani post operator3% ,uncia fonatorie poate fi parial compensata $i recuperata prin scolarizarea bolnavului# prin cursuri de ericmofonie 2bolnavul este educat sa in( ita aer $i sa-l e!pulzeze sacadat Acontrolat# producand o voce inteli(ibila3%