Drept administrativ-conspect Tema1 :Dr administrativ ca stat de drept.

1.Consederatiuni generale 2.Separatia puterilor ca principi al statelor de drept 3.Separatia puterilor in RM 1. Consederatiuni generale a)Statul ca entitate sociala politica si juridica isi are originea inca din perioada antica la Romani si Grei,acestea erau numite polisuri,staturi,civitas,regate principate. Statul contemporan este definit diferit in f-ie de doctrina.Indiferent de ce doctrina,definitiile date statului pe anumite elemente constituitive ale acestuia. b)Elementele statului Principalele elemente constituitive ale statului sunt: .teritoriu !.populatia "puterea de stat Populatia- statul este o grupare internationala cu legaturi specifice intre indivi#ii care si formea#a popul.acestui stat.$iecare membru al societatii este intr-o strinsa legatura politica-juridica.%a statut re#ulta cetatenia.In populatia tarii intra:cetatenii statului,cetatenii srtaini,apatritii,membrii misiunilor diplomatice,militare.&egatura dintre stat si polulatia lui are la ba#a dr si libertatile fundamentale ale cetatenilor ca si indatoririlor cetatenilor fata de stat. Terioriul- al doilea element,o parte indespensabila a statului si repre#inta dimeniunea lui materiala.Statul are o structura tridimensionala cupri#ind solul,spatiul aerian si intinderea de pamint. 'erioriul are urmatoarele functii: (teritoriul permite situarea statului in spatiu si delimitarea lui de alte state. (determina intinderea prerogativelor puterilor de stat. (teritoriul de un mijloc de actiune a statului prin care se reali#ea#a unele obiective ale puterii si a cetacenilor. (accentuea#a calitatea de cetateni si trasatura comuna de a convetui intr-un anumit spatiu. (simbolul ideii nationale si asigura legatura intre cetatean si apartenenta de acest teritoriu. (populatiile indefinite si nestabile au posibil sa se integre#e ca unitate avind ca ba#a un teritoriu. )utoritatea statului este e*clusiva si se manifesta prin urmatoarele aspecte: .plenitudine-statutul e*arcita in limitele sale teritoriale toate f-le sale ce ii revin,legiferind si organi#ind admin.publ.,instantele de judecata,circumstantele teritoriale asigurind aplicarea uniforma a legii. !.e*clusivitate-statul e*ercita in mod liber intreaga sa autoritate. ".opo#abilitate-legimitatea si recunoasterea a constituirii unui stat pe un anumit

teritoriu. 'eritoriul statului este alcatuit din urmatoarele elemente: -Solul - Subsolul -Spatiul acvatic-apele interioare si marea acvatica -Spatiu aerian- ++- +,m asupra nivelului marii Puterea de stat-in primul rind emana din suveranitatea poporului,in al doilea rind este vb de aparatul statului identificat prin autoritatile cu capacitatea de a da -.,de a asigura e*ecutarea lor.Puterea de stat poseda urmat caracteristici: .unitatea-care presupune ca suveranitatea apartine poporului si nu poate fi incalcata !.deplinatatea-suveranitatea nu poate fi e*ercitata partial. ".inaliebilitatea-suveraniatea nationala nu poate fi divi#ata in cote parti /.imprescritibilitatea-suveranitatea nationala e*ista atitta timp cit e*ista natiunea. Puterea de stat este a cea putere care e transmisa de catre popor care e*ercita puterea de stat o putere de dominatie si confringere.o putere organi#ata,suprema in interiorul statului si independenta de alt stat sau de alta putere revocabila. $unctiile statului: - legislativa-activitatea statului care are ca obiectiv instituirea de norme,conduita sociala generala,impersonale si obligatorii -e*ecutiva-activ.statului care asigura activ.serviciilor publice,organi#area si aplicarea legilor. -juridictionala-activitatea statului care are ca obiectiv solutionarea litigiilor juridice aplicind -. Statutul de dr.-o entitate politica in care domneste dr.in care toti sunt egali in fata legii,nici c0iar statutul nu este mai presus de lege. Statutul de dr. are urmatoarele trasaturi: .este ba#at pe suprematia legii !.e*ecutarea si respectarea stricta a legii de catre functionari publici.autoritati publice,centrale si locale ".raspundera reciproca a statului in limitele legii /.asig dr. cetatenilor si a libertatilor cetatenilor 1.independenta si separatia puterilor in stat Pentru a asigura aceste trasaturi este necesar respectarea urmatoarelor reguli: a)stabilirea unui statut suprem de care sa se conduca puterea. b)organi#area puterii in conditiile si limitetle stabilite de lege,unificarea -. intr-un sistem de unificare a legislatiei c)accesul liber la justitie d)independenta institutiilor juridice e)egalitatea tuturor in fata legii f)pluralismul politc2partidele politice) Dr administrativ si statal 3r administrativ are la ba#a cercetarea unei remuri a puterii de stat in special puterea e*ecutiva precum si administratia publica la general. 4biectivele principale de cercetare constitue principiul separarii puterilor ca element

special ,afirmarii statului de drept.)nume acestui principiu si revine una din principalele responsabilitati la asigurarea formarii statului de dr. 2.Separatia puterilor ca principi al statelor de drept )ceasta problema este cercetata inca din antic0itate,de catre Platon. %onform modelului teoretic si practecii constitutionalismului istoric fiecare dintre formele statului este e*ercitata de o ramura a puterii de stat. .Ramura puterii legislative-atributii de emitere a legii !.Ramura puterii e*ecutive-e*ecutarea si aplicarea uniforma a normelor pe intreg teritoriu. ".Ramura put.juridiciare-judecare si sancrionare a informatiilor si de solutionare a lit.civ. Principiul separatiei put.are are o mare insemnatate teoretica si practica si este considerata o sursa a libertatii politice avind la ba#a ec0ilibrul si colaborarea clor " puteri in stat. 3.Separatia puterilor in RM In perioada 566-75/ R8 a avut de solutionat problemele alegerii formei de organi#are a formei de stat ,determinarea atributiilor constitutionale ale ramurei put.in stat,instituirea organului speciali#at,in#estrarea cu jurisdictie constitutionala,reorgani#area sistemului juridic,raportul de forte politice. )ceasta perioada s-a finisat la !5.+9. 55/ a noii constitutii care declara separatia puterilor in stat si colaborarea intre ele. Prin constitutie s-a stabilit ierar0ia organelor statului, astfel Parlamentul este organul repre#entativ suprem al poporului si unica autoritate legislativa a statului. %it priveste puterea judecatoreasca prevede ca justitia se e*ecuta in numele legii de sistemul organilor judecatoresti.Prin urmare constitutia identifica cele " puteri cu Parlam. ca autoritate si put.legislativa,presedintele R8 si Guv. ca putere e*ecutiva,si curtea suprem de justit cu sistemul judecatoresc ca putere judecatoreasca. Parlamentul-organul repre#entativ ce repre#inta put.leislativa compusa din + deputati, alesi prin vot univ.egal,direct,direct,secret si liber e*primat pentru un mandat de / ani.El are urmatoarele artributii: .adoptarea legilor,0otaririlor si motiunilor !.declararea referendumurilor ".interpretarea legilor /.ratificarea 1.e*ecutarea controlului asupra put.e*ecutive :.suspendarea 9.adoptarea politicii militare 6.aprobarea politicii interne si e*terne a statului Parlamentul alege presedintele R8 si acorda votul de incredere,guv.poate sa demita presedintele.El poate fi de#olvat de presedintele R8. Puterea executiva-are un caracter bicefal atribuita presedintelui R8 si guv.Presedintele R8 poate ocupa una si aceiasi functie doar pentru pentru ! mandate consecutive.Presedintele R8 este seful statului si comandatul principal al armatei avind urmatoarele atributii: -confera decoratii si titluri de onoare -acorda graduri militare

"

-acorda a#il politic,gratie individuala,ranguri deplomatice Presedintele poarta tratative ia parte la negocieri,inc0ee tratate.Prim-ministru numeste Guv.In ca# de blocare,de adoptare a legii timp de " luni,formarea Guv presedintele R8 dupa consultarea fractiunilor parlam.si a curtii constitutionale pate di#olva parlamentu. Prim-ministru desemnat de presedinte in timp de 1 #ile de la desemnare va cere votul de incredere a parlam.Guv.poarta raspunderea solidara in fata parlam.8embrii guv.sunt revocati de catre presedintele R8 la propunerea prim-ministrului. Puterea judecatoreasca-reali#ata prin curtea suprema de justitie,curtile de apel si judecatorii.Pentru unele categorii de cau#e pot functiona jdecatorii speciali#ate..udecatorii sunt independenti,partial ei sunt numiti in functie de catre presedintele R8 pentru un termen de 1 ani,mai apoi pina la atingerea plafonului de virsta,la propunerea consiliului superior al magistartorului. Presedintele si judecatorii curtii supreme de justitie sunt numiti in functie de presedintele R8 si parlament )lta autoritate cu functie judcatoreasca este %urtea %onstitutionala compusa din : judecat. -umiti cite ! de parlament, ! de consiliul superior al magistraturii si ! de Guvern pentru o perioada de : ani,in activitaea lor sunt asistati de : judecatori asistenti. Este o institutie independenta si se supune doar %onstitutiei.

Tema 2: Dr. administrativ ca ramura a dr. public

1. Dr public si dr. privat 2. Fenomenul administrativ noitunea de dr. administrativ si tarsaturile ei 3. otiunea de administratie pub. si trasaturile acesteia

!. "biectul de studiu al dr. adm. #. ormele dr. adm.

$. Raporturile de dr. administrativ %. &egatura dr. adm. cu alte ramuri de dr.

1. Dr public si dr. privat -ormele juridice care regelementea#a organi#area si functionarea statului si raporturile dintre el si p.f si p.j fomea#a ramura dr. constitutional. Dr. adm. este format din normele juridice care reglementea#a organi#area si functionarea organi#atiei publice, r.j , dintre organele acesteia, precum dintre particulari in raport cu organele adm. publice. 3in ramura dr. public, fac parte dr. penal. dr. de procedura penala. Problema divi#arii dr. public si a celui privat

ramine a fi una contraversata si nu gasim aici o unanimitate de pareri. Pornind inca de la conceptul roman de dr. public curpinde ansamblul normelor juridice care reglemetea#a modul de organi#are si functionare a statului si a institutiilor acesteia, iar dr. privat include ansamblul n.j care reglementea#a dr. si oblig. Particularilor. %onfrom altor delimitari a dr. public si celui privat putem evidentia urmatoarele: )-ormele de dr. privat sunt mai stabile decit normele de dr. public. !) in dr . privat oricine poate fi titular al unui dr. pe cind in dr. public obtinerea acestui dr. poate fi conditionat. ") nromele de dr. privat au o preci#ie mai mare decit cele de dr. public. 3r public se basea#a pe forta coerctitiva a statului, in dr, privat constringerea o gasim mai rar. In dr. privat gasim sanctiuni precise, iar in dr. public ele lipsesc.

2. Fenomenul administrativ 'noitunea de dr. administrativ si tarsaturile ei )paritia administratiei. ca fenomen o gasim inca in perioada antica. Prin urmamre despre o activitate adm. propriu #isa privita ca o activitate sociala, speciali#ata nu se poate vb. decit atunci cind a aparut necesitatea unor oameni sa indeplineasca anumite ordine a unor autoritati superioare. 4 data cu aparaitia acestor personae putem constata pre#enta fenomenului administrativ statal. In situatia cind fenomenul administrative are de reali#at o valoare politica putem vb. despre o adm. publica. $enomenul adm. are urmatoaele trasaturi : . Este un fenomen social !. Prsupune organi#area unor activitati pt. organi#area unui scop determinat ". 4biectul si scopul este determinat de o autoritate superioara /. Se e*tinde pina la reali#area practica a scopului 3in fenomenul administrativ putem destinge ! componente: -administratia publica -administratia particulara. Ele sunt legate intre ele prin faptul ca una si aceeasi persoana este in acelas timp functionar public si participa si in calitate de functionar particular. In conclu#ie mentionam ca fenomenul administrativ este o activitate de organi#are, dirijare, si modelare a unor mijloace in vederea reali#arii unor fapte concrete.

3r. adm. ca ramura a dr. public apare relativ recent in urma sc0imbarilor sociale care au ridicat la rangul de valori supreme dr. si libertatile fundamentale ale omului. )stfel dr. adm. a inceput sa se conture#e ca ramura de drept dupa introducerea principiului sepraratiei puterilor in stat. 3esi normele dr. administrativ reglemetea#a un larg spectru de raporturi sociale ele se reduc de regula la faptul ca organi#ea#a e*ecutarea 1

legii. In acelasi aceste raporturi sociale cuprind si prestarea de servicii in cadrul administratiei publice. )stfel putem desprinde ca dr. adm. cuprinde totalitatea normelor ce reglemetea#a relatiile sociale din domeniul administratiei publice. 3r. adm se identifica dupa mai multe crtiterii care ii sunt specifice, in acelas timp are trasaturi commune cu alte ramuri de dr. public. 3estingem urmatoarele trasaturi ale dr. adm.: a. este o ramura de dr. relativ noua b. reglementea#a o larga varietate de domenii c. nu poate fi codificat d. este mobil e. cuprinde norme ce se ba#ea#a pe principiul ingelaitatii subiectilor participanti la raportul de dr. administrative f. unele conflicte pot fi solutionate de organelle administratiei publice g. toatele acetele administrative sunt supuse controlului legalitatii de catre autoritati ce reali#ea#a atributiile aleti puteri

3. otiunea de administratie pub. si trasaturile acesteia%uvintul administratiei provine din latina ;ad<-catre, ;minister-;servitor sau supus. )ceasta seminificatie din &atina a patruns in toate limbile de circulatie intl. 3efinirea adm. publice o putem descrie avind la ba#a mai multe prevederi legale care se refera la : 1.administratie publica-forma de organi#are si e*ecutare a puterii e*ecutive a statului de care depinde e*ercitarea rolului statului in organi#area si conducerea societatii 2. administratia publica centrala este privita ca o autoritate a autoritatilor de specialitate a administratiei publice, constituite sub conducerea guvernului pt. satisfacerea intereselor societatii la nivelul intregii tari. 3. administratia publica locala este o totalitate a utoritatilor publice locale, constituite in conditiile legii pt. satisfacerea intereselor locuitorilor unei unitati administrative teritoriale. )dministratia publica este redata si prin prisma servicului public, care este definit ca o totalitate a autoritatilor publice si a persoanelor ce ocupa posturi in aparatul acestor organe indreptate spre reali#area mai multor scopuri, asa ca: -economice -scociale -culturale -apararii oridii de drept - securitatii nationale -promovarii politicei e*terne - ocrotirii dr. si libertatilor cetatenilor

Administratia publica este un ansamblu de structuri administrative c0emate sa romove#e sis a satisfaca interesul general al societatii. )dministratia publica se identifica in principal dupa organele sale, asa ca Presedintele R8, Guvernul, 8inisterele, 4rganele administratiei publice locale, intreprinderi de stat si municipale, particulari investiti cu atributii de putere publica.

!. "biectul de studiu al dr. adm. 3r adminsitrativ are ca obiect de studiu acele relatii sociale si valori care se refera la organi#area si reali#area administratiei publice. )dm. publica include notiunile de putere e*ecutiva, administratie de stat, administratie locala si doar partial notiunea de autoritate publica. )dm. publica are ca obiect reali#area valorilor politice care e*prima interesele generale ale societatii. Prin obiectul sau ea este strins legata de cele " puteri ale statului , de puterea e*ecutiva este legata prin organi#area e*ecutarii legilor, de cea legislativ este legata prin subordonarea prin intermediul guvernului si de puterea judecatoreasca datorita e*ecutarii legii si e*ecutarii 0otaririlor judecatoresti. Evidentiind particularitatile continutului adm. publice ca activitate o putem grupa in ! mari categorii: I. II. )ctivitati ale administratiei publice cu caracter de dispo#itie- este reali#ata prin emiterea unor norme ce organi#ea#a e*ecutarea legii. )ctivitati ale administratiei publice cu caracter de prestatie.

)ceste activitati se reali#ea#a prin acte juridice, prin fapte materiale concrete de catre administratia publica sau de catre functionarii acesteia. )ctivitatile cu caracter deliberative prevad anali#a problemelor si luarea anumitor deci#ii formind astfel administratia activa. Prestatiile sunt reali#ate din oficiu la cererea persoanelor fi#ice si juridice sau a organelor statului. In categoria acestora sunt incluse: domeniul ocrotirii mediului ambient domeniul ocrotirii sanatatii, educatie fruni#area de ga#e, energie, apa, telefonie, posta, etc.

#. ormele de drept administrativ -orma de drept administrativ este o regula de conduita instituita de autoritatile publice. -orma de dr. administrativ emana atit de la puterea legislative cit si cea e*ecutiva imbracind forma unei legi 0otariri, decret, instructiuni, dispo#itii si deci#ii. -ormele au un caracter prescriptive2stabilite, numite conduite) constatind dintr-o 9

actiune actiune sau inactiune indreptata in vederea reali#arii unui scop urmarit de lege. -orma de dr adminsutrativ este si o regula cu caracter general si impersonal. -ormele dr. adminsitrativ are urmatoarele trasaturi distincte: . reglementea#a raporturi sociale care apar intre autoritatile administratiei publice, intre acestea si particulari !. Sunt variate si sunt aplicate in toate domeniile de activitate ". Sunt emise in ba#a si in vederea e*ecutarii legilor -orma de dr. adm. are urm. structura: -ipotea#a -dispo#itia -sanctiunile Structura te0nico-juridica a normei dr. administrativ este: in parti titluri capitole sectiuni articole paragrafe aliniate

-ormele dr. administrativ pot fi grupate in mai multe categorii avind la ba#a diferite criterii: I.3upa obiectul care il reglementea#a sunt: . norme organice = reglementea#a infiintarea orgnai#area si desfiintarea unor autoritati ale administratiei publice !. -orme de dr. material- reglementea#a dr. si oglig. Subiectilor de dr. administrative ". -orme de drept procesual- reglementea#a modul de functionare a autoritatilor administratiei publice II 3upa sfera de cuprindere sunt: . -orme generale = se aplica la un nr.nedefinit de ca#uri !. -orme speciale =reglementea#a numai o anumita problema si deroga de la normele generale ". -orme de e*ceptie- apar in anumite situatii e*ceptionale si ele deroga 2reeiese) de la primele doua .

$. Raporturile de dr. administrativ Prin intermediul reglementrailor juridice relatiile sociale devin raporturi juridice. -ormele de dr. adm. dau nastere unor categorii de raporturi juridice distincte ce constutuie raporturile de dr. administrative. )ceste raporturi sunt generate de relatii sociale reglementate in mod direct sau indirect de normele dr. administrativ. $ata de alte raporturi juridice , cele de dr. administrative sunt specifice deoarece unul din subiectii ce participa este investit cu atributii de autoritate publica. 4biect al raportului de dr. administrativ pot fi lucrurile materiale, valorile nepatrimoniale personale, re#ultatul creatiei intelectuale. )ctiunile sau inactiunile persoanelor , stabilirea conduitelor de catre norma respective formea#a contiunutul raportului de dr. administrative. 4bligatiile din cadrul raportului dr. administraiv sunt intelese ca indatoriri ale subiectilor pe care trebuie sa le indeplineasca. )ceste raporturi sunt generate si pot fi midificate din initiativa unuia din subiecti sau a unui tert prin intermediul actului normative. Spre deosebire de raporturile de dr. civil, in dr . adm. nu se cere capacitatea de e*ecrictiu a p.f pt. a participa la raporturi de dr. adminisitrativ, astfel minorii isi pot e*ercita dr. la orice virsta. Raporturile de dr. administrative se pot clasifica in mai multe categorii: 1. Raporturi de subordonare = se formea#a intre subiecti, unul dintre care este autoritate superioara. In cadrul acestor rapoarte se disting urm. trasaturi specifice: -subiectul purtator al autoritaii publice, are o po#itie supraordonata raporturile se nasc si se reali#ea#a in urma vointei legiuitorului -reali#area acetor raporturi constituie o obligatie pt. organul subordonat

2. Raportui de colaborare - sunt determinati pe picior de egalitate care actionea#a in comun pt. reali#area unui scop. 'rasaturile spcifice sunt: -po#itia egala a subiectilor - raporturile sunt generate si se reali#ea#a prin manifestarea de vointa a ambilor subiecti -conditiile manifestarii voinetei subiectilor sunt preva#ute e*pres de lege 3. Raporturi de participare -subiectii particpa la e*ercitarea unor atributii fata de care pot in raport de subordonare

Tema 3 : ()voarele dreputlui administrative

1. otiunea de i)vor al dr. adm 2. *ctul normativ ca i)vor al dr. adm 3. +ractica ,udiciara si doctrina ,uridica !. ()voarele administrativ anterioare adoptarii constitutiei

#. (erar-ia i)voarelor potrivit constitutiei $. *ctele internationale %. Corelatia dintre dr. intern si dr. intl

1.

otiunea de i)vor al dr. adm

Izvor de drept semnifica ansambul conditiilor materiale care determina prin continutul si forma sa, dreptul ca element de supra structura si in acest sens este o forma specifica de e*primare a normei juridice si a normei de dr. administrativ in special. Sunt in#voare materiale si i#voare formale de dr. adm: Izvoarele materiale-ansamblul de reguli obgliatorii pt. subiectii din societate care e*prima normative si vointa organului de stat. Izvoarele formale- formele prin care normele de drept administrative sunt e*primate: -in aspect structural care curpinde una sau mai multe parti sau carti impartite in titluri ,capitole, sectiuni, aliniate si puncte -din punct de vedere al aspectului se e*prima prin legi, decrete, 0otariri, ordonante, oridne, dispo#itii, regulamente. 3octrina juridica mai imparte i#voarele dreputului in ! mari categorii: I. I#voare scrise II. I#voare nescrie- cutume, obiceiuri. %utuma- se formea#a ca re#ultat al faptului ca oamenii in raporturile ce se nasc intre ei aplica inconstient de mai multe ori anumite reguli

4biceiul juridic se intemeia#a pe ca#uri concrete care mai apoi sunt invocate ca precedente si la care se fac referiri2trimiteri). In pre#ent obiceiul juridic are o oarecare influenta in domeniul dr. public, in care este cuprins si dr. administrativ.

2. *ctul normativ ca i)vor al dr. adm Actul normativ-cel mai important i#vor al dr. administrativ. El emana in principal de la autoritatile publice, cuprinde norme general obligatorii si la nevoie poate fi aplicata forta coercitiva a statului. )ctul normativ comporta urm. caracteristici fundamentale: 1. se intemeia#a pe suvernatitatea poporului sau pe lege 2. emana de la u autoritate administrative 3. actiunea lui se e*tinde asupra unui larg tip de raporturi sociale . include norme juridice obligatorii cu caracter de aplicare generala

!. presupune subordonarea neconditionata a prevederilor ce le contine ". este guvernat de principiul cunoasterii si egalitatii

Ierar#ia si subordonarea actului normativ . Ierar0ia si subordonarea actului normativ este legi constitutionale, organice, oridinare !. )cte normative subordonate legii: 0otaririle parlamentului, decretele presedintelui, 0otorairile si ordonantele guvernului, ordinile, instructiunile, regulamentele ministerelor si departamentelor si altor organe centrale de specialitate ".>otaririle si deci#iile autoritatiplor publice locale

3. +ractica ,udiciara si doctrina ,uridical Practica judecatoreasca este alcatuita din totaslitatea 0otaririlor judecatoresti pronuntate de toate instantele de judecata indifferent de grad. Rolul jurisprudentei se e*prima in interpretarea si aplicarea legii in ca#uri concrete. )stel judecatorul poate sa instituie si reguli noi de drept, care sa poata fi aplicate si in alte procese. 'otusi de cele mai multe ori ca#urile respective se solutionea#a prin intervenirea organului respective. In felul acesta este e*clus amestecul unei puteri a statului care nu are dreptul de a emite norme juridice . Prin adoptarea noilor coduri de procedura civila si penala, 0otaririle de generali#are a practicii judiciare poarta doar un caracter de recomandare. %it priveste doctrina juridica, ea re#ida in concepte, anali#e, investigatii si interpretari pe care teoretecienii dreptului le dau fenomenului juridic. Doctrina generali#ea#a conduitele individuale , formulea#a principii generale, pronuntindu-se aspura i#voarelor de drept cuprinse in acte normative si aspura in ceea ce nu are inca structura normativa.

. ()voarele administrativ anterioare adoptarii constitutiei si (erar-ia i)voarelor potrivit constitutiei $onstitutia este legea fundamentala a statului si este aprobata de ? din deputati. 1.%e&ile or&anice sunt acte legislative ce repre#inta o de#voltare a normelor constitutionale, ele vi#ea#a aspectele vitale necesare pentru organi#area si desfasurarea vietii sociale pe principii democratice. &egile organice sunt supuse unei proceduri legislative speciale , sunt adoptate in cel putin ! lecturi cu votul majoritatii deputatilor alesi. )ceste legi vi#ea#a asa domenii ca: -sistemul electoral -prgani#area si desfasurarea referendumuului

-organi#area si functionarea guvernului. @organi#area adm. publice locale si a teritoriului -organi#area si activitatea serviciului public 2.%e&ile ordinare- potrivit art :!2 ) din constituie aceste legi repre#inta acte care intervin in orice domeniu al relatiilor sociale, ele se adopta cu votul majoritatii deputatilor pre#enti la sedinta-uneori intr-o singura lectura si au o importanta sca#uta fata de legile organice si cele constitutionale.

Actele administrative subordonate le&ii ' .0otaririle parlamentului-acte adm. cu caracter normativ sau individual in scopul organi#arii activitatii interne a parlamentului si a structurilor sale. %riteriul de definer a 0otaririi parlamentului este cel al deosebirilor dintre ele si legi, astfel: -au forta juridical inferioara legii -nu parcurg toate fa#ele procedurii legislative -nu sunt supuse procedurii de promulgare -au un caracter normativ, sau de individuali#are !. decretele presesedintelui R8-potrivit cap.A a %onstitutiei, presedintele R8 este in drept sa emita acte normative, decrete cu caracter obligatoriu de e*ecutare pe intreg teritoriu. 3ecretele Presedintelui sunt acte adm. cu caracter normative si individual, ele devin i#voare ale a dr. adm., atunci cind cuprind norme de dr. administrative. ". 0otaririle si ordonantele guvernului- acestea sunt i#voare ale dr. administrativ cind au un caracter normativ si prin ele guvernul asigura reali#area politii interne si e*terne ale statului. In majoritatea ca#urilor ele se emit pt. o mai buna organi#are a e*ecutarii legilor. Delegarea legislativa presupune dr. guvernului de a emite ordonante cu caracter de lege. 4rdonantele pot fi emise doar in ba#a unei legi de abilitare, au o forta juridica legala cu legile ordinare si intervin numai in domeniile re#ervate acestora. /. )ctele ministerelor si a altor organe centrale ale adm. publice, acestea sunt: ordinele, intructiunile, regulamentele si sunt considerate i#voare ale dr. adm. atunci cind contin norme de drept c0emate sa reali#e#e acel domeniu pt. care au fost emise. 1. )ctele autoritatilor administratiei publice locale ". *ctele internationale %onform art / din %onstitutia R8 cu privire la drepturile omului se aplica si se interpretea#a in concordanta cu declaratia universala a dr. omului si cu pactele si tratatele in domeniu la care R8 este parte. Prin art.6 a &egii Supreme, R8 se obliga sa respecte carta organi#atii natiunilor unite si toate tratatele si conventiile la care este parte. )stfel putem mentiona ca actele intl. pot constitui i#voare de dr. administrativ si care urmea#a a fi aplicate de organelle competente.

(. Corelatia dintre dr. intern si dr. intl )sumarea obligatiilor de a respecta tratatele la care R8 este parte, impune in primul rind e*plicarea mai multor notiuni. %ele mai frecvente notiuni care denumeste actele intl. sunt: .tratat- intelegere solemna asupra unor importante domenii ale relatiilor internationale-bilaterale sau multilaterale. !. conventia- intelegerea prin care sunt reglementate reltiile internationale in domenii special concret determinate. ".acord- intelegere intervenita in asa domenii ca: economic, cultural, financiar. /. Pact- intelegere solemna privind domenii concrete ale relatiilor politice dintre state. 1. protocol-act care nu are un continut predefinit, dar care se aplica la diferite intlegi internationale, devenind un accesoriu la un tratat e*istent. )ctele intl. la care R8 este parte ce presupune si o procedura anterioara stabilind urm. metode activitati si practice: a. negocierile =fa#e a procesului de inc0eiere a tratatului intl. in care partile discuta elementele de fond si de froma ale acestuia. b.parafare- autentificarea te*tului unui tratat intl. la etapa inc0eierii, negocierilor prin aplicarea in te*tul tratatului a initiarilor imputernicitilor statelor participante la negocieri c. semnare- act de autentificare a te*tului tratatului efectuat de catre imputernicitii statului sau de mod de e*primare a consimtamintului statului de a fi legat prin tratat. d. ratificare- o procedura indeplinita de parlament sau de Guvern prin care statul isi e*prima consimtamintul de a fi legata printr-un tratat international. e. rezerva-declaratie unilaterala facuta la monetul semnarii, ratificarii , acceptarii, aprobarii, aderarii la un tratat prin care statul isi e*prima intentia de a e*clude sau modifica efectele juridice ale unor prevederi ale tratatului. f. incheiere-proces in urma caruia tratatul intl. devine obligatoriu pt. stat g.publicare-publicarea integrala a tratatului in 84 al R8- intra in vigoare h. suspendarea-incetarea provi#orie a efectelor unui tratat intl. i. denuntare- e*primarea unilaterala a vointei unei parti de a nu ma fi legata prin tratat J. stingere-incetarea efectelor ale unui tratat intl.

Printre principiile si normele unanim recunoscute atit de dr. intern cit si de dr. intl sunt: -egalitatea in dr. a popoarelor si dr. la autodeterminare -egalitatea suverana a statelor @respectarea dr. fundamentale ale omului -inviolabilitatea frontirerelor -solutionarea pasnica a diferendelor intl.

"

-nerecurgerea la forta si amenintarea cu forta -neamestecul in treburile interne a statului -integritatea teritoriala a statului -cooperarea intl. -indeplinirea cu buna credinta a obligatiilor asumate.

Tema . )r&anizarea administratiei centrale. Presedintele *+

1. (nstitutia se.ului de stat in RM 2. Sarcinile si atributiile presedintelui RM 3. *tributiile presedintelui in raporturile sale cu parlamentul !. *tributiile presedintelui in raporturile sale cu /uvernul #. *tributiile presedintelui in raporturile sale cu puterea ,udecatoreasca $. *tributiile presedintelui in domeniul politicii e0terne %. *tributiile +resedintelui in domeniul apararii 1. *ctele presedintelui 2. *sigurarea activitatii +resedintelui 13. Raspunderea +resedintelui 1. Institutia sefului de stat in *+

In cadrul puterilor statului, puterea e*ecutiva se distinge prin continutul si trasaturile

sale specifice. In ca#ul R8, organi#area ei are la ba#a ! organe statale ce identifica caracterul bicefal al acesteia. )stfel atributiile puterii e*ecutive sunt reparti#ate intre guvern si seful statului. Primele ! mandate ale Presedintelui R8 au fost in forma de guvernare semi-pre#identiala, unde Presedintele era ales prin vot direct, secret si liber e*primat de catre intreaga populatie a tarii. Potrivit reglementarilor legale Presedinte putea fi orice cetatean in vrista d la "1-:+ ani pt. un mandat de 1 ani si care putea fi ales pt. mandate consecutive. A. Ale&erea Presedintelui In ba#a modificarilor constitutionale prin legea nr. 1-BIA din 9 iulie !+++ a fost sc0imbat modul de alegere a Presedintelui Republicii. Potrivit noilor reglementari constitutionale, presedintele statului este ales de Parlament prin vot secret. Pentru functia de sef al statului pot candida: cetateni ai R8 care au implinit virsta de /+ ani, a locuit sau locuieste pe terirtoriul R8 cel putin + ani si cunoaste limba de stat. Cna si aceasi persoana poate fi aleasa pt. ! mandate consecutive.

)legerile pt. functia de presedinte se desfasoara cu cel mult /1 de #ile inainte de #iua e*pirarii mandatului presedintelui in e*ercitiu. )legerile sunt stabilite de Parlament si care sunt dirijate de o comisie speciala infiintata cu acest scop. Persoana care candidea#a trebuie sa fie sustinuta de cel putin " deputati. %omisiei se pre#inta lista deputatilor cu semnaturile lor, la care se mai ane*ea#a consimtamintul scris al candidatului, certificatului de sanatate, declaratie despre toate veniturile obtinute in anul preceden si in anul alegerilor si datele biografice 2%A). )legerile se desfoasoara in sedinta publica speciala a Parlamentului fiind considerat ales candidatul care a obtinut votul a "Dd din nr. deputatilor alesi. Se admite posibilitatea desfasurarii si turului ! de scrutin. 3upa totali#area re#ultatelor alegerilor, 0otarirea parlamentului se transmite %urtii %4-S'I'C'I4-)&E %)RE I- 'ER8E- 3E " EI&E e*aminea#a constitutionalitatea alegerii si emite o 0otarire prin care validea#a mandatul Presedintelui. )sstfel problema alegerii de catre parlament a Presedintelui statului a capatat o noua intorsatura si o situatie de dependenta a acestuia fata de Parlament. $apt ce ar reduce la minim un eventual coflict dintre aceste autoritati, prin urmare ar e*clude o eventuala cri#a politica. Sintagma ;vot secret< din art 962 ) din %onstitutie impune in mod ogligatoriu completarea bulteinului de vot in mod secret in cabina de vot, astfel in cit e*primarea vointei persoanei sa nu fie cunoscuta public. Incalcarea acestei proceduri de votare constituie incalcarea normelor constitutionale si respective poate sa duca la invalidarea alegerilor. &a fel neaprobarea de catre parlament a re#ultatelor votarii in ba#a incalcarii votului secret atrage dupa sine anularea re#ultatelor votarii si inseamna ca primul tur de alegeri nu a avut loc. Garantii suplimentare ale votului secret sunt urm. conditii stabilite in codul electoral: . Fuletinele de vot trebuie sa fie identice, de aceasi marime, forma, densitate, culoare, cu acelas te*t !. %abinele si urnele pt. vot trebuie sa fie inc0ise, sigilate sis a e*cluda pre#enta in cabina a unei altei personae ". Fuletinul de vot este introdus in urna personal de catre alegator

In aceasta situatie de incalcari atit a constitutiei cit si a codului electoral Parlamentul nu este in drept sa ia o 0otarire favorabila procedurii de alegere.

4 alta problema care poate aparea de alegerea Presedintelui poate fi: %ind este deliberative sedinta publica speciala a Parlamentului pt. alegerea sefului statlui: - atunci cind la sedinta participa majoritatea deputatilor alesi21!) - atunci cind asista cel putin "D1 din nr. deputatilor ales

,. Investirea in functie a Presedintelui 3upa validarea mandatului, candidatul va depune in termen de cel tir#iu /1 de #ile de 1

la alegeri, juramintul in fata Parlamentului si a %urtii %onstitutionale. 3in acest moment intra legal in functie- art 95 din %onstitutie-G juramintul. Investirea Presedintelui in functie se face in cadrul unei sedinte solemne a Parlamentului si %urtii %onstitutionale la care mai participa membrii Guvernului, judecatorii %urtii Supreme de .ustitie, repre#entantii corpului diplomatic, repre#entantii %urtelor, %onducatorii autoritatilor adm. pub. &ocale, si personalitati notorii din R8.

%eremonia de investitura consta din: a.sedinta solemna care include: -desc0iderea sedintei de catre Presedintele Parlamentului -intonarea imnului de stat -citirea de catre Presedintele %urtii %onstitutionale a 0otaririi curtii privind validarea mandatului noului Pesedinte -depunerea juramintului de catre Presedintele nou ales -iniminarea de catre presedintele curtii cont. a efarfei pre#identiale -discursul de investitutra a Presedintelui nou ales -intonarea Imnului de Stat b. depunerea coroanei de flori la monumental lui Stefan cel 8are si Sfint c. transmiterea puterii de catre Presdintele al carui mandat a e*pirat noului Presedinte d. receptia oficiala oferita de Presedintele nou ales

$. Durata mandatului El durea#a de la validarea acestuia pina la incetarea lui. 3e regula este de / ani si se e*ercita efectiv de la data depunerii juramintului. )cest termen se prelungeste de drept pina la depunerea juramintului de catre Presedintele nou ales. &egea prevede in mod e*pres inca ! imprejurari ce permit prelungirea mandatului presidential: -in situatii e*ceptionale, ra#boi sau catastrofa -cind prelungirea mandatului face obiectul unei legi organice &egea prevede numai ! mandate consecutive pt. functia de presedinte-aceasta prevedere generea#a si ea discutii si conturea#a ! concepte referitoare la consecutivitatea ocuparii functiei: I-ul concept: conform cu sensul lui si spiritul constitutiei II-lea concept: se refera la posibilitatea detinerii functiei de presedinte pt. ! mandate consecutive dupa o intrerupere pt. o perioada de cel putin un mandat, aceeasi persoana ar putea candida din nou la functia de Presedinte al statului.

D. -acanta si interimatul functiei de Presedinte Pot aparea diferite situatii care sa intervina prin incetarea mandatului inainte de e*pirarea termenului legal, astfel apare vacanta functiei. )ceste situatii pot fi determinate de: .demisie !.demitere din functie ". imposibilitatea de a-si e*ercita atributiile /.deces . 3emisia-manifestarea unilaterala de vointa a presedintelui R8 prin care acesta 0otaraste sa renunte la functia sa. 3emisia intervine in urma unei cereri adresata Parlamentului care se pronunta asupra ei. !. 3emiterea din functie- are loc in ca#ul savirsirii unor fapte grave, infractiuni. In aceste situatii, presedintele este pus sub acu#are si poate interveni si suspendarea lui.3eci#ia se ia de catre Parlament cu votul a !D" din deputatii alesi. ". Suspendarea din functie-intervine in ca#ul comiteii infractiunilor si durea#a pina la judecarea ca#ului de catre %urtea Suprema de .ustitie. 3aca sentinta este definitive cu continut de condamnare atrage dupa sine demiterea de drept a presedintelui din functie. %urtea %onstituionala constata doar circumstantele care justifica demiterea presedintelui in ca#urile cind acesta incalca prevederile %onstitutiei, insa aceste incalcari nu pot fi calificate ca infractiuni. /. Imposibilitatea de a-si e*ercita atributiile-imposibilitatea e*ercitarilor atributiilor mai mult de :+ #ile de catre presedinte are un caracter temporar si care poate fi determinate de boala sau de alte circumstante. Presedintele isi va prelua functia din momentul incetarii circumstanetlor ce au creat o astfel de situatie. Pentru anumite perioade de timp determinate de situatiile descrise mai sus, poate sa intervina si interimatul de functie a presedintelui tarii, astfel de ca#uri pot fi generate de: . Aacanta functiei !. 3emitere ". Suspendarea presedintelui din functie in ca# de punere sub acu#are /. Imposibilitatea temporara a Presedintelui de a-si e*ercita atributiile In astfel de ca#uri, legea reglementea#a e*pres cine va asigura interimatul functiei, determinind o anumita ordine care ii revine presedintelui Parlamentului sau Primministrului. %onform art :"2") din constitutie mandatul parlamentului se prelungeste pina la intrunirea legala a noii componente, astfel in aceasta perioada nu poate fi modificata %onstitutia si nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.

2. .arcinile si atributiile presedintelui *+ Prevederile constitutionale il determina pe presedinte ca sef al statului si ca sef al

e*ecutivului. %a sef de stat in i-l rind are functia de repre#entare a statului. Prin aceasta functie se intelege dreptul sefului statului de a vb. din numele poporului, atit in interiorul tarii cit si in e*teriorul ei. &a fel repre#entarea se reali#ea#a la inc0eierea tratatelor intl., la acreditarea si rec0emarea repre#entantilor diplomatici, la aprobarea, infiintarea, desfiintarea sau sc0imbarea rangului misiunilor diplomatice. Pe plan intern presupune dreptul de conferire a decoratiilor si titlurilor de onoare, de acordare a celor mai inalte grade militare. %a sef al e*ecutivului Presedintele statului are sarcina de a garanta suvernatitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a tarii. Presedintele detine atributii in diverse sfere ale vietii statului, astfel acestea pot fi grupate in: . )tributii de garantare a suverantitaii, independetii, unitatii statului !. )tributii privind organiarea si functionarea autoritatilor publice ". )trbutii in domeniul apararii tarii /. )tributii privind legiferarea 1. )tributii privind numin numirea si revocarea unor fuctionari publici :. )tributii in domeniul pol. E*terne Atributiile presedintelui in raporturile sale cu parlamentul

A. Ale&erea si demiterea Presedintele statului este ales de Parlament in acelasi timp, este si unul din sefii puterii e*ecutive, ceea ce duce la necesitatea unor legaturi institutionali#ate cu parlamentul si niste legaturi cu guvernul si administratia publica. Pt. a fi investiti in functie, presedintele are nevoie de votul parlamentului, potrivit cerintelor art 96 din %onstitutie. In cadrul acestei prevederi constitutionale, presedintele se plasea#a intr-un raport de dependenta fata e puterea legislativa, dependenta argumentata si prin faptul ca presedintele este demis tot de parlament, asa cum prevede art65 din %onstitutie. 3emiterea poate fi initiata de cel putin D" din deputati si reali#ata cu votul a cel putin !D" din deputati. E important sa mentionam faptul ca vorbim de o dependenta si nu de o subordonare. F. +esajul presedintelui In ba#a art / din con. Ia parte din lucrarile parlamentului si adresea#a acestuia mesjae, care contin principalele probleme ale natiunii. )cest fenomen comporta ! sensuri: I. Presedintele este solictat si impus sa participe la lucrarile parlamentului II. Sens optional In I-l ca# situatia intervine independent de dorinta presedintelui, deoarece, el trebuie sa consulte fractiunile parlamentare, in asa situatii de semnarea candidaturii prim-ministrului, di#olvarea parlamentului, sad ea e*plicatii in legatura cu demiterea din functie, in ca# de preluningire a mandatului, in ca# de

ra#boi sau catastrofa, pre#entarea proiectelor de legi. In ce priveste mesajul presedintelui, continutul ramine la aprecierea sa. In acelasi timp, el trebuie sa contina aspecte care pot fi solutionate de Parlament sau cel putin implicarea parlamentara. $orma prin care presedintele adresea#a mesajul, ramine la fel la aprecierea lui. In anumite situatii, mesajul poate fi citit si de catre un consilier presidential sau trimis pe cale oficiala sub forma unei scrisori publice. %. $onvocara si dizolvarea parlamentului Potrivit legii, parlamentuul nou ales este convocat de catre presedintele R8 in cel mult "+ #ile de la data alegerilor. Intrunirea parlamentului are la ba#a un decret presidential dupa validarea a !D" din mandatele de deputati. Prima sedinta a legislativului este pre#idata de cel mai in virsta deputat. &a aceasta sedinta sunt alese organele de lucru .3upa procedura data este pre#idat de presedintele parlamentului sau vice-presedintii parlamentului. 3urata activitatii parlamentului este determinate de sesiunile acestora- ! sesiuni oridinare pe an.: -I-incepe in luna februarie si sfirseste in luna iulie. -) II incepe in septembrie si se finisea#a in decembrie. Parlamentul se poate intruni deasemnea si in sesiuni e*trordinare la cererea Presedintelui tarii, Presedintelui Parlamentului, sau D" din deputati. In ceea ce priveste di#olvarea Parlamentului de catre Presedintele R8, %onstitutia a redus-o la " ca#uri: . Imposibilitatea formarii unui nou guvern !. Flocarea procedurii legislative mai mult de " luni ". Imposibilitatea alegerii presedintelui tarii In primele ! ca#uri di#olvarea parlamentului este dispusa numai dupa consultarea fractiunilor parlamentare. In toate ca#urile Presedintele R8 sesi#ea#a %urtea %onstitutionala, care este competenta sa constate toate circumstantele ce justifica di#olvarea parlamentului. In situatia imposibilitatii formarii guvernului, Parlamentul poate fi di#olvat daca nu a dat votul de incredere pt. formarea guvernului in termen de /1 #ile de la I-a solicitare si numai dupa respingerea a cel putin ! solicitari de investitura. )rt 61 mai prevede si faptul ca in cursul unui an, parlamentul poate fi di#olvat doar o singura data. Parlamentul nu poate fi di#olvatin ultimile : luni ale mandatului presedintelui R8, si nici in timpul starii de urgenta, de asediu sau de ra#boi. 3. %e&iferarea Procesul de legiferare este unul dintre cele mai complicate si responsabile process in societate. In acest ca# presedintele R8 participa la " etape ale procedurii de legiferare, astfel seful statuui poate initia o procedura legislative, promulga legile adoptate de Parlament, le trimite spre publicare in 84. In ba#a acestor " etape evidentiam ca Presedintele R8 are drept de initiativa legislagtiva, astfel inaintind proiecte de legi si propuneri legislative. Prim promulgarea legii, seful statului confirma oficial ca legea adoptata de Parlament in conformitate cu prevederile consitutionale si respectarea 5

procedurilor regulamentare. &a acesta etapa este important de a clarifica daca e*ista diferinta dintre promulgare si sanctionarea legii. 4 data adoptatea legea, in termen de !+ #ile trebuie sa semnata de presedintele parlamentului sau unul dintre vice-presedinti si este trimisa in termen de !1 #ile de la adoptare Presedintelui R8 spre promulgare. 3aca aceasta etapa a procedurii legislative este clara, atunci urmatorul pas ce tine de termenul de promulgare a legii si motivele pt. care seful statului poate remite legea spre ree*aminare pot provoca divergente de opinii. In ca#ul remiterii legii, Parlamentul in termen de cel mupt ! sapt. trebuie sa o reg#amine#. )ctest termen decurge de la data adoptarii legii in %ancelaria )paratului Pre#idential. %onsideram totusi ca ! sapt. este termenul in limitele caruia legea trebuie promulgata si el nu poate fi depasit sub pericolul de a califica aceasta depasire ca o incalcare a normelor constitutionale. . Atributiile presedintelui in raporturile sale cu /uvernul In aceste raporturi seful statului este implicat c0iar de la formarea guv, prin desemnarea canditatului pt. functia de prim-ministru. Primul-ministru este desemnat numai dupa consultarea fractiunilor parlamentare, accentual se pune in deosebi pe fractiunea care detine majoritatea absoluta in Parlament. Presedintele desemnea#a un candidat pt. functia de prim-ministru, insa acest fapt inseamna ca nu este numita o persoana ci aceasta numai candidea#a pt. functia de prim-ministru. Persoana este desmenata pt. a candida la functia de prim-ministru, numai dupa ce presedintele se consulta cu fractiunile parlamentare pt. a aavea sustinerea parlamentului. In acelasi timp presedintelui ii apartine si dreptul de a selecta candidatura primului-ministru, iar consultarea fractiunilor parlamentare nu il obliga sa se conforme#e parerilor lor 2dar isi asuma riscul de a nu primi votul de incredere). &egea suprema nu conditionea#a desemnarea candidatului la functia de prim-ministru si acordarea votului de inceredere . &ista guvernului si programul de guvernare se elaborea#a sub conducerea candidatului la functia de prim-ministru. Guvernul raspunde politic in fata Parlamentului pt. intreaga sa activitate 2raspunderea are un caracter solidar). &a aceasta etapa dupa acordarea votului de inceredere Guvernului de catre Parlament, Presedintele nu este in drept sa nu numeasca guvernul indifferent daca este sau nu de acord cu componenta lui nominala. %onstitutia nu stabileste un termen concret pt. numirea guvernului dupa Parlamentul i-a acordt vot de incredere si prin urmare acest termen urea#a a fi unul re#onabil in care guvernul sa intre in e*ercitul functiilor sale. %onfrom art 5/2/) din %onstitutie, Guvernul isi e*ercita atributiile din #iua depunerii juramintului in fata Presedintelui R8. 4 alta atributie importanta a Presedintelui in raport cu Guvernul la revocare si numirea unor membri ai acestora. In ba#a art 562:@ din %onstitutie in ca# de remaniere sau de vacanta a functiei, Presedintele revoca si numeste la propunerea primului ministru viitorii membri ai guvernului. 4 alta atributie a sefului statului este cea de a consulta primul ministru in emiterea !+

unor decrete. In ca# de interimat a functiei de prim-ministru el va fi desemnat numai din rindul membrilor guvernului, deoarece numai acestrora in timpul respective Parlamentul le-a acordat vot de incredere. %onfrom articolelor constitutionale 56- +", membrii guvernuli depun juramint in fata Presedintelui R8 si isi incep activitatea din #iua aceasta a depunerii. 3urata e*ercitarii mandatului Guvernului este din #iua jurmaintului pina la data validarii alegerilor pt. un nou Parlament. Pentru perioada interimatului, primul ministru interimar va indeplini si functiile pt. care este titular.

Raporturile Presedintelui cu alte autoritati administrative re#ulta din atributiile lui de a numi persane in anumite functii publice, precum si din faptul ca autoritatile administrative pre#inta sefului statului rapoarte prin care informea#a despre starea de lucruri.

!. Atributiile presedintelui in raporturile sale cu puterea judecatoreasca Raporturile Presedintelui cu atoritatile jurisdictionale constau in numirea si eliberarea din functie a judecatorilor din instanetele judecatoresti si curtile de apel. )cest drept determina mecanismul de colaborare cu puterea judecatoreasca. In ba#a art. : judecatorii instanetlor judecatoresti sunt numiti in functie de Presedinte la propunerea %onsiliului superior al magistraturii. 4 alta categorie de atributie ale presedintelui este cea in raport cu unica autoritate de jurisdictie constitutionala. In aceste raporturi presedintele poate sesi#a %urtea pt. a supune controlului constitutionalitatii actele parlamentului si ale guvernului pt. a solicita interpretarea %onstitutiei . &a rindul ei %urtea %onstitutionala confirma re#ultatele alegerilor Presedintelui si validea#a mandatul acesteia. 4 alta categorie de raporturi sunt cele de demitere a presedintelui sau interimatul functiei de presedinte. Precum si imposibilitatea Presedintelui de a-si e*ercita atrbutiile mai mult de :+ #ile.

".Atributiile presedintelui in domeniul politicii externe Politica e*terna a statului ramine a fi una de importanta nationala care se e*ercita prin intermediul ministerului )facerilor E*terne, dar si sefului statului ii revin anumite atributii in acest process. )stfel Presedintele repre#inta statul in relatiile cu alte state, in relatiile cu diferite organi#me intl. )stfel participind la aspectul dei#icional. In !

ansambulul ei poitica e*terna este o preocupare a tututor organelor statului. 4 alta caegorie de atributii ale Presedintelui in domeniul pol. e*terne de importanta majora priveste asigurarea legaturilor diplomatice ale 8oldovei cu alte state prin: . acreditarea si rec0emarea a repere#entantilor diplomatice a R8 !. aprobarea infiintarii ,desfintarii sau a sc0imbarii rangului misiunilor diplomatice ". acreditarea rel. diplomatice ale altor state

!!