HEMIPAREZA

1. Control motor
Prin <<control motor>> intelegem modalitatea in care se regleaza miscarea si se fac ajustarile dinamice posturale. (TS p. 241, Bazele teoretice si practice ale ki etoterapiei!. T"#or S$e %&e #escrie 4 'o'e te pri cipale ale pro#"cerii 'iscarii (ol" tare si a "'e) 'oti(atie * i#eea * pro%ra'area * e+ec"tia. Motivatia * ca"za(co #itia 'e#i"l"i e+terior si,sa" i terior!-.'iscare/ i 0or'area S12-. 0or'area #e 3i#ei Ideea * siste'"l se zorio4'otor 0or'eaza 3i#eea #e a realiza 'iscarea 'oti(ata #e catre siste'"l li'$ic/ i teracti" ile s"prase%'e tare-. 3co'a #a #e e+ec"tare a 'iscarii/ * i#eea - . 3pro%ra' #e 'iscare. Programarea * i#eea se tra s0or'a i tr4o sc&e'a 'otorie #e e+ec"tie/ co'a #a este tra s'isa pe caile 'otorii #esce #e te (piramidale si extrapiramidale!. Executia * se acti(eaza co'a #a ce trala c" pro%ra'"l 'iscarii care #eter'i a 'iscarea si post"ra ecesara realizarii 'iscarii.

1.1. Sistem Piramidal. Sistem Extrapiramidal.

3Orice activitate motorie voluntara este declansata supraspinal de catre formatiunile piramidale si extrapiramidale care emit impulsuri cu actiune depolarizanta asupra motoneuronilor medulari de unde se va declansa excitatia pentru contractia musculara (TS, Bazele p.225 ! 1.1.1. Notiuni generale de anatomo-fiziologie Sistemul piramidal - 3asi%"ra 'otricitatea voluntara, #e co trol si #ecla sare i te tio ala a acti(itatii aparat"l"i 'otor '"sc"lar TS. 6ri%i e) aria 'otorie, aria pre'otorie, aria 'otorie s"pli'e tara si sec" #ara. Este " siste' #e 0acilitare pe tr" 'oto e"ro ii 'e#"lari/ i 0l"e teaza to "s"l '"sc"lar, pe " 0o # #e e+citatie co ti "a, rit'ica. 2alea siste'"l"i pira'i#al are #oi e"ro i) 1 * cortical ce tral, #e co'a #a/ 2 * i 0erior, peri0eric, #e e+ec"tie, sit"at i 'a#"(a sa" "cleii 'otori ai er(ilor cra ie i.

Caile piramidale

1. 7ascicol"l corticospi al lateral 8 a9" %e i cor "l lateral al 'a#"(ei !. 7ascicol"l corticospi al a terior 8 a9" %e i cor "l a terior al 'a#"(ei Sistemul extrapiramidal " realizeaza sinapse i a terior 'e#"lar, sa" circ"ite rec"re te. 6ri%i e) eta9ele corticale si s"$corticale 8 0or'ati" ea retic"lara, p" cte si 'eze ce0al. 2o troleaza 'otilitatea involuntara automata si semiautomata. Rol i reglarea tonusului '"sc"lar #e post"ra si a 'iscarilor co'ple+e re0le+4a"to'ate. I ter(i e i SP pri co trol"l dimensiunii, amplitudinii, sta#ilitatii al 'iscarilor, pri circ"itele rec"re te/ este atat facilitator cat si in$i#itor i sa rol"l pri cipal il are i co'a #a miscarilor ample, 0ara precizie, $aza a 'iscarilor 0i e, (ol" tare c" co'a #a pira'i#ala. Este ca o 3retea e"ro ala, care i 0l"e teaza co trol"l 'otor. Caile extrapiramidale 1. Tract"l retic"lospi al !. Tract"l r"$rospi al %. Tract"l oli(ospi al &. Tract"l (esti$"lospi al e(ra+ si circ"ite #esce #e te spre cor "l

SP'SEP " comanda ' conducerea influxului nervos -. contractie musculara : actiune permanent modulata de factori senzitivi si senzoriali informationali "( calitate ' calitatea MISC)*II

1.1.!. Patologie SP si SEP Patologie piramidala 8 Sindrom piramidal + manifestari clinice ;e0icit"l 'otor &e'ipareza,ple%ie 'o opareza,ple%ie $ra&iala, cr"rala parapareza,ple%ie To "s"l '"sc"lar cresc"t - SPASTI2ITATE 4 'ai e+pri'ata pe %r"p"l 0le+orilor 8 'e'$re s"perioare si la %r"p"l e+te sorilor 8 la 'e'$rele i 0erioare Re0le+ele R6T(re0le+e osteote #i oase! 4 e+a%erate re0le+ele c"ta ate a$#o'i ale a$olite re0le+ c"ta at pla tar i e+te sie (se' Ba$i ski si (aria te preze te! A$se ta 0ascic"latiilor Patologie extrapiramidala

$oala <ilso $oala Parki so $oala Haller(or#e 4Sparz He'i$alis' #i%e eresce ta cortico$azala

 #e%e erare striato i%rala ;isto ia - ;ere%lare a to "s"l"i 0" cio al al siste'"l"i er(os (e%etati(, 'a i0estat= 0ie pri si'paticoto ie, 0ie pri (a%oto ie, 0ie pri e+iste a a'> #or"ra (a'0oto ie!. (#e+! Sindroame extrapiramidale Si #roa'e Hiperki etice ,e in$i#itie t"l$"re te #e post"ra * i capacitate #e a#aptare post"rala rapi#a la 'e#i", asociata c" 0le+i" ea 'e'$relor si a tr" c&i"l"i $ra#iki esia * i ceti ire %e erala a rit'"l"i acti(itatii 'otrice ,e facilitare 'iclo ii 4 2o tracie i (ol" tar= $r"sc=, #ezor#o at= a '"c&ilor. Ri%i#itate tre'or - oscilatii rit'ice, #eter'i ate #e co tractii alter ati(e a%o ist,a ta%o ist, i " "l sa" 'ai '"lte pla "ri $alis',&e'i$alis' - 'iscari i (ol" tare, #e 'are a'plit"#i e, a 'e'$relor i 'e'$relor s"perioare. Miscari coreice - 'iscari '"sc"lare i (ol" tare co ti "e si #ezor#o ate ale #i(erselor se%'e te corporale (#e+! #isto ie Si #roa'e #e Paleostriat) $oala Parki so Si #roa'e #e eostriat) coreea ac"ta (S?#e &a'!, cro ica (H" ti %to ! Si #roa'e #e pa striat) #e%e eresce ta &epato4le tic"lara, si #roa'e atetozice, &e'i$alice si #isto ice Ma i0estari e+trapira'i#ale i alte $oli e"rolo%ice) i 0ectioase, to+ice, 'eta$olice, (asc"lare, #e%e erati(e, t"'orale Ma i0estari e"rolo%ice preala$ile pri lezi" i e+trapira'i#ale) tre'or"l ese tial, 'iclo iile si tic"rile. special

1.!. Coordonarea miscarilor voluntare

(dupa Tudor Sbeng e! "inetologie profilactica terapeutica si de recuperare! p.#$%& Etapele #es0as"rarii " ei 'iscari (ol" tare #e la co cepere pa a la e+ec"tie) @"area #eciziei #e 'iscare * a0ere tele se ziti(o4se zoriale Ela$orarea act"l"i 'otor i corte+ pe $aza a0ere telor se ziti(o4se zoriale E+ec"tarea 'otorie pri co'e zile SP si SEP Siste'"l se zorio4se ziti( tras'ite co ti "" i 0or'atii #espre 'o#"l #e #es0as"rare a 'iscarii Aparat"l e0ector realizeaza 'iscarea (ol" tara i co 0or'itate c" pla "l ela$orat #e ce trii corticali si s"$corticali.

!. -emipareza. Informatii generale

.-EMIP)*/01, emipareze! s. 0. ;i'i "are a 0orei, (itezei i a'plit"#i ii 'ic=rilor (ol" tare A tr4" a #i 9"'=t=ile corp"l"i, #i 'oti(e or%a ice sa" 0" cio ale. * ;i 0r. $2mipar2sie (#"p= parez'!. (;EB!

1.1. ,efinitie.
He'ipareza este re#"cerea 0ortei '"sc"lare i tr4o 9"'atate a corp"l"i #atorita lezarii e"ro "l"i 'otor ce tral. He'ipareza rez"lta i Se 'a i0esta pe o 9"'atate a corp"l"i. pier#eri ale a#ilitatilor motorii, t"l$"rari i intelegerea si 0olosirea lim#a3ului, t"l$"rari #e coordonare, t"l$"rari #e memorie #e sc"rta #"rata sa" #e atentie.

1.!. Etiologie.
He'ipareza s"r(i e #i lezarea motoneuronului central (si #ro' #e e"ro 'otor ce tral!. @ezarea poate sa 0ie preze ta i corpul M12 (aria corte+"l"i 'otor!, sa" sa a0ecteze axonul M12 (0ascicol"l corticospi al!. Aceasta lezare poate sa 0ie #i #i0erite ca"ze) traumatisme cere#rale, )4C, tumori cere#rale, traumatisme medulare, #oli neurologice, etc. He'ipareza este, #eci, o 'a i0estare a acestor a0ecti" i e"rolo%ice, " rez"ltat, care poate (e i i co'pletare c" alte se' e si si'pto'e e"rolo%ice. Ma i0estarile cli ice ale &e'iparezei s" t i 0" ctie #e tip"l tra"'atis'"l"i, #e loc"l ori%i ar al tra"'atis'"l"i, aria a0ectata a corte+"l"i, etc. @ezarea corp"l"i 'oto e"ro "l"i ce tral poate s"r(e i #i a "'ite ca"ze prec"')

AC2 ( isc&e'ic sa" &e'ora%ic ! t"'ori cere$rale tra"'e cra io cere$rale -. &e'ato' s"$#"ral a$cese cere$rale @ezarea a+o "l"i 'oto e"ro "l"i ce tral poate 0i %e erata #i a "'ite ca"ze prec"') AC2 ( isc&e'ic sa" &e'ora%ic ! scleroza '"ltipla t"'ori tra"'atis'e si #ro'"l BraD 4SeE"ar#

1.%. Manifestari clinice ale $emiparezei

He'ipareza se 'a i0esta pri sla$ici" ea '"sc"lat"rii i 9"'atatea sta %a sa" #reapta a corp"l"i, 'ai e(i#e ta la 'e'$rele s"perioare si i 0erioare. He'ipareza preze ta pe partea #reapta este o ca"za a e'is0erei sta %i a0ectata (#atorita i cr"cisarii 0ascicolelor!, iar &e'ipareza sta %a * lezarea e'is0erei #repte. &ttp),,DDD.stroke.or%,site,Pa%eSer(erFpa%e a'e-&e'iparesis He'ipareza #reapta 8 e'is0era sta %a) #eoarece partea sta %a a creier"l"i este i'plicata i (or$ire si li'$a9, persoa a c" &e'ipareza #reapta poate a(ea pro$le'e i e+presi(itate * '"sc&ii 0etei ! si i i tele%erea li'$a9"l"i (a0azie! He'ipareaza sta %a 8 e'is0era #reapta) e'is0era care co troleaza 'o#"l i care i (ata',procesa' i 0or'atia, co'" icarea o (er$ala, a "'ite tip"ri #e co'porta'e t. Se pot i re%istra si t"l$"re te #e 'e'orie si ate tie, i caz"l acci#e telor (asc"lare si pot (or$i e+cesi( #e '"lt. 2ere$el"l) ;eteriorarea cere$el"l"i, poate a0ecta capacitatea or%a is'"l"i #e a coor#o a 'iscarea. Aceasta se "'este ata+ie si poate #"ce la pro$le'e #e post"ra, #e coor#o are si ec&ili$r". Semne si simptome (or$ire (si

pier#erea ec&ili$r"l"i #i0ic"ltate i 'ers a$ilitate scaz"ta i ap"carea o$iectelor t"l$"rari i precizia 'iscarilor o$oseala '"sc"lara lipsa #e coor#o are t"l$"rari #e (or$ire 4 a0azie apra+ie,ata+ie astereo% ozie a o% ozie spasticitate ri%i#itate 'o$ilitate scaz"ta #is0a%ie, etc.

1.&. 5ipuri de $emipareza

-emipareza pur motorie) sla$ici" e " ilaterala ( cea 'ai co'" a !. Pacie t"l prezi ta sla$ici" e a '"sc"lat"rii 0etei, 'e'$relor s"perioare si,sa" i 0erioare. Paralizia '"sc&ilor %at"l"i poate #"ce #e ase'e ea la #i0ic"ltate i i %&itire * #is0a%ie -emipareza ataxica) sla$ici" e si sta %acie " ilaterala a corp"l"i ( )5)67E s. f. Si #ro' psi&o'otor caracterizat pri i capacitatea #e a coor#o a 'ic=rile. (G 0r. ataxie, %r. (taxia! !. Ata+ia ca"zeaza #is'etria (i'posi$ilitate #e a '=s"ra i %&i#a 'ic=rile!, i tarziere i actio are, #i0ic"ltate i 'e ti erea " ei 0orte si a rit'"l"i, tre'or si #i0ic"ltate i coor#o area %r"pelor '"sc"lare (a0ecteaza 'ai '"lt 'e'$rele i 0erioare!. -emipareza spastica * si #ro' #e e"ro 'otor ce tral (si #ro' pira'i#al!, i ca#rat i %r"p"l paraliziilor cere$rale. ;e0icit"l 'otor are caracter cro ic #ar epro%resi(/ 'otilitatea " este a$olita, i sa 'iscarea se 0ace c" #i0ic"ltate, 0orta '"sc"lara 0ii # scaz"ta. 2a"za este repreze tat #e o lezi" e la i(el"l e"ro "l"i 'otor ce tral, care aparti e caii pira'i#ale, ale 'otilitatii (ol" tare. )centi cauzatori) AC2, t"'ori i tracra ie e, i 0ectii cere$rale, scleroza '"ltipla, a$cese, etc. He'ipareaza spastica apare atat la pop"latia a#"lta * " #e ca"za 'ai 0rec(e ta o reprezi ta AC24"rile * cat si la pop"latia pe#iatrica * " #e apare &e'ipareza #e tip co %e ital si #e tip #o$a tit.

5a#lou clinic * se' e ale si #ro'"l"i pira'i#al) 4 R6T e+a%erate 4 si ci eziile ('iscari i (ol" tare! 4 &iperte si" e ( spasticitate! Se' ele apar i'pre" a c" #e0icit"l 'otor * e+te sorii MS si 0le+orii MI -. atit"#i e speci0ica pacie tilor c" &e'ipareza spastica * si sca#erea 0ortei '"sc"lare. Re0le+ele patolo%ice preze te) Ba$i ski, Rossoli'o, 6pe &ei', Ho00'a . 8orme) 4 He'ipareza spastica ac"ta) ca"za (asc"lara/ si'pto'ele apar $r"sc 4 He'ipareza spastica s"$ac"ta) ca"zata cel 'ai 0rec(e t #e " &e'ato' s"$#"ral/ si'pto'ele apar #e la cate(a zile la cate(a sapta'a i 4 He'ipareza spastica cro ica) se #ez(olta pe parc"rs"l l" ilor, si'pto'ele apara # treptat. -emipareza spastica de tip congenital * apare la s0arsit"l perioa#ei eo atale. I'plica 'al0or'atii cere$rale, pre'at"ritatea si ca"ze %e etice. Se e(i#e teaza #e0icit 'otor si spasticitatea " "i &e'icorp, preze ta re0le+elor ar&aice care persista pa a la (arsta #e 1 a , 'a i0estari oc"lare, a0ectari se zoriale, tip"ri #e epilepsie. Aceasta patolo%ie poate preze ta retar# 'e tal sa" t"l$"rari #e (or$ire. -emipareza spastica do#andita * la a#"lt aproape toate 0or'ele s" t #o$a #ite, ca"zate #e #i0eriti 0actori. @a pop"latia pe#iatrica ca"zele pot 0i) $oli i 0la'atorii cere$rale, 'i%re a, tra"'atis'e cra io4cere$rale, $oli #e'ieli iza te, $oli (asc"lare, &e'iple%ie ac"ta post4criza epileptica. 7aza i itiala a acest"i tip #e &e'ipareza i 0a tila este 0aza 0lasca #"pa care "r'eaza 0aza spastica

% Spasticitate. *igiditate %.1. Spasticitate. Informatii generale

Este o pro$le'a #es i tal ita i #etri'e t"l rea$ilitatilor e"rolo%ice. M.P. Bar es scrie ca ar p"tea 0i pri cipal"l 0actor care pre(i e 'o$ilitatea 0" ctio ala, repreze ta # toto#ata " i'pe#i'e t 'a9or i pro%ra'"l #e rec"perare. Spasticitatea etratata poate #"ce la co tract"ri artic"lare -. t"l$"rari #e post"ra, #e co'" icare si alte aspecte le%ate #e (iata #e zi c" zi. 3Spasticitatea este caracterizata #e acti(area e+cesi(a si i a#ec(ata a '"sc"lat"rii sc&eletice, i sociatie c" alte si'pto'e #e si #ro' #e e"ro 'otor ce tral.(M. P. Bar es! Este #e o$icei i sotita #e #eteriorarea capacitatii #e acti(are a '"sc"lat"rii (ol" tare si poate ca"za sla$ici" e '"sc"lara, #i0ic"ltate i ati %erea " ei p"teri 'a+i'ale c" rela+are #"pa aceasta si ei #e'a are i 'iscarile (ol" tare. Spasticitatea este #e o$icei o pro$le'a cro ica, pe ter'e l" % si #e aceea ecesita o$ser(are co ti "a a pacie t"l"i si e(al"area 0ii # la 0el #e i'porta ta, pe tr" a " se i stala o a%ra(are a altor pro$le'e co'ple'e tare. E(al"area spasticitatii se poate 0ace cli ic 0olosi # #i0erite 'eto#e prec"' scala As&Dort& 'o#i0icata (3Mo#i0ie# As&Dort& Scale!, #espre care M.P. Bar es (or$este ca " ar 0i s"0icie ta pe tr" o e(al"are i #etali" a spasticitatii. 6 alta 'eto#a 4 3T&e <arte $er% Pe #"l"'4 se 0oloseste pe tr" e(al"area spasticitatii 'o#erate/ se aplica i pri cipal 'e'$relor i 0erioare. 2ea 'ai $" a sol"tie practica cli ica, e sp" e M. P. Bar es, este aceea #e a 'as"ra acea #isa$ilitate ce "r'eaza sa 0ie tratata * #aca scop"l trata'e t"l"i este i'$" atatirea 'ers"l"i at" ci o e(al"are a 'ers"l"i cro o'etrat pe o #ista ta #e 1H 'etrii ( 3ti'e# 1H4'etres Dalki % test! ar 0i 'eto#a i#eala #e 'as"rare a pro%res"l"i. 3I alte c"(i te, scop"l trata'e t"l"i co tra spasticitatii tre$"ie #e0i it c" ate tie si tre$"ie 0olosita o e(al"are practica si 0" ctio ala, a#ec(ata, pe tr" a #eter'i a #aca o$iecti(ele trata'e t"l"i a" 0ost i #epli ite (M. P. Bar es * e"ro re&a$!.

%.!. Controlul spasticitatii

Spasticitatea " pres"p" e " trata'e t propri" ci tre$"ie l"at i co si#erare co te+t"l acesteia, c" sta$ilirea o$iecti(elot 0" ctio ale speci0ice. Bar es #escrie I o$iecti(e pote tiale) 1. Im#unatatirea activitatii * M6BI@ITATE !. Prevenirea complicatiilor * co tract"ri '"sc"lare si artic"lare, #"reri #e presi" e, pro$le'e #e #e%l"titie si i &alatie, etc. %. *educerea durerii * #atorita spasticitatii propri"4size, sa", cel 'ai #es, #atorita

co seci telor t"l$"rarilor 0izice. I'porta t i ai te #e ale%era trata'e t"l"i) 8 #epistarea '"sc"lat"ri i'plicate 8 #epistarea co te+t"l"i cli ic al spasticitatii Modalitati de tratament Pozitionarea 8 pre(e irea " i 'e'$r" #e a se 0i+a i pozitie 0acilitara spasticitatii 8 se reco'a #a ca 0iecare artic"latie sa 0ie s"p"sa " ei serii #e 'iscari, #e 'ai '"lte ori i 24 #e ore 8 i ti #erea '"sc"lat"rii spastice, ast0el 0acilita # si "tilizarea '"sc"lat"rii a ta%o iste Mentinerea unei pozitii 8 corp"l tre$"ie sa 0ie 'e ti "t i tr4o post"ra ec&ili$rata, si'etrica si sta$ila, ce tr"l #e %re"tate tre$"ie sa acopere " pla cat 'ai 'are pe tr" a pre(e i risc"l aparitiei escarelor #atorita presi" ii 8izioterapia stro' s" t cele 'ai co'" e i acest caz. 8 te& ica Bo$at& * te& ica 71P4 si te& ica Br"

8 0olosirea te'perat"rii i alte si 9oase ca 'eto#a terape"tica, i sa e0ect"l este #e sc"rta #"rata, la 0el ca si i caz"l "ltras" etelor. ;esi e0ectele pot 0i #e sc"rta #"rata 3$e e0iciile psi&olo%ice " tre$"ie s"$esti'ate, i sa i %e eral, aceste te& ici tre$"iesc 0olosite #oar ca 'o#alitati co'ple'e tare altor trata'e te sa" (aria te #e trata'e t. (MPB! 8 TE1S * e0ect #e #"rata pa a la 4J #e 'i "te.

%.%. *igiditate vs. Spasticitate

Ri%i#itatea (e+trapira'i#ala! este tot o &iperto ie '"sc"lara, ca si spasticitatea. ;i0ere ta este #oar cli ica. T"#or S$e %&e #e0i este ri#i%itatea e+trapira'i#ala, i co'paratie c" spasticitatea pira'i#ala, ca a(a # o 3#istri$"tie 'ai " i0or'a, pri za # si 0le+orii si e+te sorii, 'ai ales '"sc"lat"ra pro+i'ala, ca si '"sc"lat"ra post"rala to ica a tr" c&i"l"i.(TS * p1K1, L pro0il ter si #e rec"p!. Spasticitatea e+trapira'i#ata * ri%i#itatea * poate 0i e(i#e tiata atat i 'iscarile le te cat si i cele rapi#e i co'paratie c" cea pira'i#ala, caracteristica #oar 'iscarilor rapi#e. @a $aza ri%i#itatii sta tot e+a%erarea re0le+"l"i 'iotatic, c" e+a%erarea acti(itatii $"lei %a'a. Pre#o'i a 0acilitarea acti(itatii 'oto e"ro ilor a0la to ici. 3Proce#eele rec"peratorii s" t ase'a atoare c" cele #i spasticitatea pira'i#ala (TS 1K1p!